18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/1

(1)

Prezentul regulament vizează stabilirea unui regim uniform pentru transmiterea de notificări și informări de către investitori autorităților competente naționale sau de către aceste autorități competente către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (denumită în continuare „AEVMP”). Întrucât calculul volumului tranzacțiilor în vederea stabilirii acțiunilor exceptate are de asemenea o legătură strânsă cu transmiterea de informații privind acțiunile în cazurile în care locul principal de tranzacționare a acestora este situat în Uniune, acesta ar trebui să facă, de asemenea, obiectul prezentului regulament. În vederea asigurării coerenței între aceste dispoziții, care trebuie să intre în vigoare în același timp, și pentru a asigura persoanelor supuse acestor obligații o imagine cuprinzătoare în privința dispozițiilor și un acces sintetic la acestea, este de dorit ca toate standardele tehnice normative impuse prin Regulamentul (UE) nr. 236/2012 să fie incluse într-un singur regulament.

(2)

În ceea ce privește notificarea pozițiilor scurte nete pe acțiuni, pe datoria suverană și pe swapurile neacoperite pe riscul de credit al datoriei suverane, precum și publicarea pozițiilor nete semnificative pe acțiuni, ar trebui prevăzute norme uniforme privind detaliile informațiilor, inclusiv standardul comun de utilizat pentru notificare, pentru a asigura o aplicare consecventă a obligațiilor de notificare la nivelul Uniunii, pentru a stimula eficiența procesului de raportare și pentru a oferi publicului informații comparabile.

(3)

Pentru a asigura identificarea corespunzătoare a deținătorilor de poziții, notificările trebuie să conțină, pe lângă numele deținătorului de poziții, și un cod, în cazul în care acesta este disponibil. Până când va fi disponibil un identificator mondial unic, solid și recunoscut public, al entităților juridice, este necesară utilizarea codurilor existente pe care le pot avea deținătorii de poziții, precum codul de identificare a entității (BIC).

(4)

În scopul îndeplinii obligațiilor sale decurgând din prezentul regulament și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (2), AEVMP urmează să primească trimestrial din partea autorităților competente informații privind notificarea pozițiilor scurte nete pe acțiuni, pe datoria suverană și pe swapurile neacoperite pe riscul de credit al datoriei suverane, precum și informații suplimentare privind pozițiile scurte nete, la solicitarea acesteia.

(5)

În vederea utilizării eficiente a acestor informații, în special în ceea ce privește obiectivul de asigurare a bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, precum și a stabilității sistemului financiar din Uniune, informațiile trimestriale trebuie să fie standardizate, să fie stabile în timp și să aibă un nivel de detaliere suficient, sub formă de date agregate zilnic, pentru a permite AEVMP să le prelucreze și să le utilizeze în scopuri de cercetare și analiză.

(6)

AEVMP nu este în măsură să stabilească dinainte informațiile specifice de care ar putea avea nevoie de la o autoritate competentă, deoarece aceste informații pot fi stabilite numai de la caz la caz și pot include contribuții foarte diverse, de la date individuale sau agregate privitoare la pozițiile scurte nete la pozițiile neacoperite pe swapurile pe risc de credit. Cu toate acestea, este important să se stabilească informațiile generale care trebuie furnizate în această privință.

(7)

În vederea calculării volumului tranzacțiilor, atât din Uniune, cât și din locuri de tranzacționare situate în afara Uniunii, fiecare autoritate competentă trebuie să stabilească sursele de informații relevante pentru identificarea și măsurarea tranzacționării unei anumite acțiuni. În prezent, nu există nici obligații armonizate de raportare la nivelul Uniunii referitoare la acțiunile admise numai în sisteme alternative de tranzacționare, nici standarde internaționale referitoare la statisticile privind tranzacționarea unor acțiuni individuale și locurile de tranzacționare, care să evidențieze variații relevante. Astfel, este necesar să se acorde autorităților competente o anumită flexibilitate pentru efectuarea acestor calcule.

(8)

Pentru asigurarea unui cadru consecvent, data aplicării prezentului regulament ar trebui să fie identică cu data aplicării Regulamentului (UE) nr. 236/2012. Cu toate acestea, pentru a acorda persoanelor fizice și juridice suficient timp pentru prelucrarea listei de acțiuni exceptate în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012, pregătirea acestei liste și publicarea ulterioară a acesteia pe site-ul web al AEVMP ar trebui să intervină cu suficient timp înainte de data aplicării Regulamentului (UE) nr. 236/2012. Prin urmare, este nevoie ca metoda de calcul al volumului tranzacțiilor pentru determinarea locului principal de tranzacționare al unei acțiuni să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(9)

Deoarece în Regulamentul (UE) nr. 236/2012 se recunoaște că se vor adopta standarde tehnice obligatorii înainte ca aplicarea regulamentului în cauză să fie posibilă în mod practic și că este esențială precizarea înainte de 1 noiembrie 2012 a elementelor-cheie nonesențiale necesare pentru a facilita respectarea de către participanții la piață a prezentului regulament și asigurarea punerii sale în aplicare de către autoritățile competente, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare în ziua următoare publicării sale.

(10)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice normative transmis Comisiei de AEVMP.

(11)

AEVMP a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice normative pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010,

(a)

detaliile informațiilor privind pozițiile scurte nete care trebuie furnizate autorităților competente și făcute publice de o persoană fizică sau juridică în temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012;

(b)

detaliile informațiilor care trebuie furnizate Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (denumită în continuare „AEVMP”) de autoritățile competente în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012;

(c)

metoda de calcul a volumului tranzacțiilor în vederea determinării locului principal de tranzacționare a unei acțiuni în temeiul articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012.

(a)

pozițiile scurte nete agregate zilnic pentru fiecare acțiune individuală din principalul indice național pe acțiuni, indicat de autoritatea competentă relevantă;

(b)

pozițiile scurte nete agregate la sfârșit de trimestru pentru fiecare acțiune individuală care nu este inclusă în indicele menționat la litera (a);

(c)

pozițiile scurte nete agregate zilnic pentru fiecare emitent individual suveran;

(d)

dacă este cazul, pozițiile descoperite în raport cu swapurile pe riscul de credit al datoriei suverane ale unui emitent suveran, agregate zilnic.

(a)

informații publice;

(b)

date privind tranzacțiile obținute în temeiul articolului 25 alineatul (3) din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3);

(c)

informații provenite din locurile de tranzacționare ale acțiunilor relevante;

(d)

informații furnizate de altă autoritate competentă, inclusiv de o autoritate competentă a unei țări terțe;

(e)

informații furnizate de emitentul acțiunilor relevante;

(f)

informații provenite de la părți terțe, inclusiv de la furnizori de date.

(a)

acordă prioritate datelor publice față de alte surse de informații;

(b)

informațiile se referă la toate ședințele de tranzacționare din perioada relevantă, indiferent dacă acțiunea în cauză a fost sau nu tranzacționată în toate ședințele;

(c)

tranzacțiile primite și incluse în calcule sunt numărate o singură dată;

(d)

tranzacțiile raportate printr-un loc de tranzacționare, dar efectuate în afara acestuia nu sunt numărate.

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/11

(1)

Prezentul regulament vizează determinarea listei de acțiuni exceptate, ca pas necesar pentru publicarea pozițiilor scurte pe toate acțiunile neexceptate și a condițiilor în care informațiile respective ar trebui trimise către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (denumită în continuare „AEVMP”). Prin urmare, este esențială stabilirea unor norme privind înțelegerile și măsurile care trebuie adoptate în privința acestor acțiuni neexceptate. În vederea asigurării coerenței între dispozițiile privind vânzarea în lipsă care trebuie să intre în vigoare în același timp, precum și pentru a permite persoanelor supuse acestor obligații să își formeze o imagine cuprinzătoare și sintetică în privința dispozițiilor, este oportun ca toate standardele tehnice de punere în aplicare impuse prin Regulamentul (UE) nr. 236/2012 să fie incluse într-un singur regulament.

(2)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate AEVMP de către autoritățile competente, precum și pentru prelucrarea eficientă a acestor informații, acestea ar trebui transmise utilizând modalități electronice sigure, cu ajutorul unui formular standard.

(3)

Este important ca datele privind pozițiile scurte nete care sunt aduse la cunoștința piețelor prin intermediul unor site-uri web centrale operate sau supravegheate de o autoritate competentă să fie ușor accesibile și să poată fi refolosite. În acest scop, datele ar trebui să fie furnizate într-un format care să permită utilizarea flexibilă a acestora și care să nu ofere numai posibilitatea unor documente statice, de tip copie. În toate cazurile în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, ar trebui utilizate formate care pot fi citite de mașină, pentru a permite utilizatorilor să prelucreze informațiile într-o manieră structurată și eficace din punctul de vedere al costurilor.

(4)

Pentru a asigura disponibilitatea publică a acestor informații pe piață, pe lângă publicarea pe site-ul web central operat sau supravegheat de o autoritate competentă, ar trebui ca punerea la dispoziția publicului a detaliilor privind pozițiile scurte nete să se poată realiza și prin alte modalități.

(5)

Este esențial ca utilizatorii să aibă la dispoziție două tipuri de formate pentru publicarea pozițiilor scurte nete individuale pe acțiuni care depășesc pragul de publicare relevant. Acestea ar trebui să constea într-o listă sau un tabel sintetic cuprinzând pozițiile scurte nete care depășesc pragul de publicare și sunt deținute la momentul consultării site-ului web central și o listă sau un tabel cu datele istorice privind toate pozițiile scurte nete individuale publicate.

(6)

Atunci când valoarea unei poziții scurte nete pe acțiuni scade sub un prag de publicare relevant, ar trebui publicate detaliile aferente, inclusiv dimensiunea efectivă a poziției respective. Pentru a nu induce în eroare utilizatorii site-urilor web centrale, publicarea pozițiilor a căror valoare a scăzut sub 0,5 % din capitalul social emis al societății în cauză ar trebui să nu rămână pe o durată nedefinită alături de pozițiile publicate în timp real, ci ar trebui să fie disponibile sub formă de date istorice după ce acestea au fost afișate timp de 24 de ore.

(7)

În vederea oferirii unui cadru consecvent și clar, care să fie în același timp flexibil, este important să se precizeze tipurile de acord de împrumut sau de alte drepturi exigibile cu efect similar, tipurile de înțelegeri cu o terță parte care dau garanții adecvate că acțiuni sau instrumente de datorie suverană vor fi disponibile pentru decontare, precum și criteriile care trebuie îndeplinite de astfel de acorduri și înțelegeri.

(8)

Utilizarea drepturilor de subscriere a unor acțiuni noi în legătură cu o vânzare în lipsă poate garanta în mod adecvat disponibilitatea decontării numai în cazul în care înțelegerea în cauză garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență. Prin urmare, este esențială precizarea unor norme care să asigure că acțiunile rezultate din drepturi de subscriere sunt disponibile la data decontării sau înaintea acestei date, într-un volum care să fie cel puțin echivalent cu numărul de acțiuni care se intenționează să fie vândute.

(9)

La definirea înțelegerilor de confirmare cu durată limitată, este importantă precizarea perioadei de acoperire a unei vânzări în lipsă prin achiziții realizate în mod compatibil cu diferitele cicluri de decontare din diverse jurisdicții.

(10)

Pentru a se garanta în mod adecvat disponibilitatea instrumentelor de decontare în cazul în care o persoană fizică sau juridică ce devine parte a unei vânzări în lipsă are o înțelegere cu o terță parte prin care terța parte în cauză a confirmat că instrumentul a fost localizat, este esențial să existe certitudinea că terța parte, în cazul în care aceasta își are sediul într-o țară terță, este supusă unei supervizări adecvate și că există înțelegeri adecvate pentru schimbul de informații între autoritățile de supraveghere. Astfel de înțelegeri adecvate ar putea include semnarea de către partea în cauză a unui memorandum de înțelegere al Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO).

(11)

Pentru a asigura punerea în aplicare adecvată a obligației de a determina dacă locul principal de tranzacționare al unei acțiuni este situat în afara Uniunii, trebuie să existe dispoziții tranzitorii pentru a determina pentru prima dată lista acțiunilor exceptate în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012. În plus, deși lista acțiunilor exceptate este valabilă timp de doi ani, este necesar să existe o anumită flexibilitate, întrucât există cazuri în care ar putea fi necesară revizuirea listei respective pe parcursul celor doi ani.

(12)

În vederea asigurării unui cadru consecvent, data aplicării prezentului regulament ar trebui să fie identică cu data aplicării Regulamentului (UE) nr. 236/2012. Cu toate acestea, pentru a acorda persoanelor fizice și juridice suficient timp pentru prelucrarea listei de acțiuni exceptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 236/2012, pregătirea listei și publicarea ulterioară a acesteia pe site-ul web al AEVMP ar trebui să intervină cu suficient timp înainte de data aplicării Regulamentului (UE) nr. 236/2012. Prin urmare, este nevoie ca dispozițiile referitoare la data și perioada calculelor privind locul principal de tranzacționare, la data notificării către AEVMP a acțiunilor al căror loc principal de tranzacționare este situat în afara Uniunii și la valabilitatea listei de acțiuni excluse să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(13)

Deoarece în Regulamentul (UE) nr. 236/2012 se recunoaște că se vor adopta standarde tehnice obligatorii înainte ca aplicarea regulamentului în cauză să fie posibilă în mod practic și că este esențială precizarea până la 1 noiembrie 2012 a elementelor-cheie nonesențiale necesare pentru a facilita respectarea de către participanții la piață a prezentului regulament și asigurarea punerii sale în aplicare de către autoritățile competente, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare în ziua următoare publicării sale.

(14)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de AEVMP.

(15)

AEVMP a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (2),

(a)

mijloacele prin care informațiile privind pozițiile scurte nete pot fi făcute publice de persoane fizice sau juridice, precum și formatul informațiilor care trebuie furnizate Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (denumită în continuare „AEVMP”) de către autoritățile competente în temeiul articolului 9 alineatul (6) și al articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012;

(b)

tipurile de acorduri, înțelegeri și măsuri care garantează în mod adecvat disponibilitatea acțiunilor pentru decontare și tipurile de acorduri sau înțelegeri care garantează în mod adecvat că instrumentele de datorie suverană vor fi disponibile pentru decontare în temeiul articolului 12 alineatul (2) și al articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012;

(c)

data și perioada aplicabile pentru calculele privind locul principal de tranzacționare, pentru notificarea trimisă AEVMP și pentru eficacitatea listei relevante în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012.

(a)

utilizează formatul prevăzut în anexa I într-o manieră care să permită publicului care consultă site-ul web accesul la unul sau mai multe tabele care să ofere toate informațiile relevante privind pozițiile aferente fiecărui emitent de acțiuni;

(b)

permit utilizatorilor să identifice și să filtreze dacă la momentul accesării site-ului web pozițiile scurte nete pe acțiunile unui emitent de acțiuni au atins sau au depășit pragul de publicare relevant;

(c)

furnizează date istorice privind pozițiile scurte nete pe acțiunile unui emitent de acțiuni;

(d)

includ, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, fișiere descărcabile cu pozițiile scurte nete publicate și istorice, într-un format care să poată fi citit de mașină, mai exact astfel încât fișierele să fie suficient de structurate pentru ca programele informatice să poată identifica în mod fiabil fiecare declarație individuală și structura internă a acesteia;

(e)

timp de o zi, arată, pe lângă informațiile prevăzute la litera (b), pozițiile scurte nete publicate din cauză că valoarea acestora a scăzut sub pragul de publicare de 0,5 % din capitalul social emis, înainte de eliminarea informațiilor și transferarea acestora în secțiunea cu date istorice.

(a)

contracte futures și swap: contractele futures și swap care conduc la o decontare fizică a acțiunilor sau a datoriei suverane relevante și care au ca obiect un număr de acțiuni sau un volum al datoriei publice cel puțin egal cu cele a căror vânzare în lipsă este propusă de către persoana fizică sau juridică, contracte încheiate înainte de vânzarea în lipsă sau în același timp cu aceasta și care precizează o dată de livrare sau de expirare care garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență;

(b)

opțiuni: contractele cu opțiuni care conduc la o decontare fizică a acțiunilor sau a datoriei suverane relevante și care au ca obiect un număr de acțiuni sau un volum al datoriei publice cel puțin egal cu cele a căror vânzare în lipsă este propusă de către persoana fizică sau juridică, contracte încheiate înainte de vânzarea în lipsă sau în același timp cu aceasta și care precizează o dată de expirare care garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență;

(c)

acorduri de răscumpărare: acordurile de răscumpărare care au ca obiect un număr de acțiuni sau un volum al datoriei publice cel puțin egal cu cele a căror vânzare în lipsă este propusă de către persoana fizică sau juridică, contracte încheiate înainte de vânzarea în lipsă sau în același timp cu aceasta și care precizează o dată de răscumpărare care garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență;

(d)

acorduri permanente sau instrumente revolving: un acord sau un instrument semnat înainte de vânzarea în lipsă sau simultan cu aceasta, vizând un volum predefinit de acțiuni sau de datorie suverană identificat în mod precis, care are ca obiect, pe durata vânzării în lipsă, un număr de acțiuni sau un volum al datoriei publice cel puțin egal cu cele a căror vânzare în lipsă este propusă de către persoana fizică sau juridică, încheiat înainte de vânzarea în lipsă sau în același timp cu aceasta și care precizează o dată de răscumpărare care garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență;

(e)

acorduri referitoare la drepturi de subscriere: acorduri referitoare la drepturi de subscriere în care persoana fizică sau juridică deține drepturi de a subscrie acțiuni noi ale aceluiași emitent, din aceeași clasă și având ca obiect un număr de acțiuni cel puțin egal cu cel propus spre vânzare în lipsă, cu condiția ca persoana fizică sau juridică să aibă dreptul de a primi acțiunile la data decontării vânzării în lipsă sau înaintea acestei date;

(f)

alte drepturi de creanță sau acorduri care conduc la livrarea de acțiuni sau de datorie suverană: acordurile sau drepturile de creanță care au ca obiect un număr de acțiuni sau un volum al datoriei publice cel puțin egal cu cele a căror vânzare în lipsă este propusă de către persoana fizică sau juridică, încheiate înainte de vânzarea în lipsă sau în același timp cu aceasta și care precizează o dată de livrare sau de execuție care garantează decontarea vânzării în lipsă la scadență.

(a)

în cazul confirmărilor de localizare: o confirmare transmisă de terța parte înainte de efectuarea vânzării în lipsă de către o persoană fizică sau juridică, atestând că terța parte consideră că poate pune acțiunile la dispoziție pentru decontare la timp, ținând cont de volumul eventualei vânzări și de condițiile de piață și care indică perioada pentru care este localizată acțiunea;

(b)

în cazul confirmărilor de reținere (put on hold): o confirmare transmisă de terța parte înainte de efectuarea vânzării în lipsă, atestând că terța parte a luat cel puțin măsura de a reține numărul de acțiuni solicitat pentru persoana în cauză.

(a)

în cazul cererilor de confirmare: o cerere de confirmare din partea persoanei fizice sau juridice către terța parte, care menționează că vânzarea în lipsă va fi acoperită prin achiziții în cursul zilei în care aceasta are loc;

(b)

în cazul confirmărilor de localizare: o confirmare transmisă de terța parte, înainte de efectuarea vânzării în lipsă, atestând că terța parte consideră că poate pune acțiunile la dispoziție pentru decontare la timp, ținând cont de volumul eventualei vânzări și de condițiile de piață și care indică perioada pentru care sunt localizate acțiunile;

(c)

în cazul confirmărilor ușurinței de împrumutare sau de achiziționare: o confirmare transmisă de terța parte înainte de efectuarea vânzării în lipsă, atestând că acțiunea este ușor de împrumutat sau de achiziționat, în cantitatea necesară, ținând cont de condițiile de piață și de alte informații disponibile terței părți în cauză în ceea ce privește oferta de acțiuni sau, în absența acestei confirmări, că terța parte a luat cel puțin măsura de a reține numărul de acțiuni solicitat pentru persoana fizică sau juridică;

(d)

în cazul monitorizării: angajamentul luat de persoana fizică sau juridică de monitorizare a volumului vânzării în lipsă care nu este acoperit de achiziții;

(e)

în cazul instrucțiunilor în caz de neacoperire: angajamentul luat de persoana fizică sau juridică potrivit căreia în cazul în care vânzările în lipsă executate nu sunt acoperite de achiziții în aceeași zi, atunci persoana fizică sau juridică va trimite imediat terței părți instrucțiunea de achiziționare a acțiunilor necesare pentru acoperirea vânzării în lipsă, pentru a garanta decontarea în timp util.

(a)

în cazul confirmărilor de localizare: o confirmare transmisă de terța parte, înainte de efectuarea vânzării în lipsă, atestând că terța parte consideră că poate pune acțiunile la dispoziție pentru decontare la timp, ținând cont de volumul eventualei vânzări și de condițiile de piață și care indică perioada pentru care sunt localizate acțiunile;

(b)

în cazul confirmărilor ușurinței de împrumutare sau de achiziționare: o confirmare transmisă de terța parte înainte de efectuarea vânzării în lipsă, atestând că acțiunea este ușor de împrumutat sau de achiziționat în cantitatea necesară, ținând cont de condițiile de piață și de alte informații disponibile terței părți în cauză privind oferta de acțiuni sau, în absența acestei confirmări, că terța parte a luat cel puțin măsura de a reține numărul de acțiuni solicitat pentru persoana fizică sau juridică;

(c)

în cazul instrucțiunilor de acoperire: în cazul în care vânzarea în lipsă executată nu va fi acoperită de achiziții sau împrumuturi, un angajament potrivit căruia persoana fizică sau juridică va trimite imediat o instrucțiune terței părți pentru ca aceasta din urmă să achiziționeze acțiunile necesare pentru acoperirea vânzării în lipsă, asigurând astfel decontarea la timp.

(a)

în cazul societăților de investiții: o societate de investiții care îndeplinește cerințele de la alineatul (2);

(b)

în cazul contrapărților centrale: o contraparte centrală care compensează acțiunile sau instrumentele de datorie suverană relevante;

(c)

în cazul sistemelor de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare: un sistem de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare, conform definiției din Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), care decontează plățile referitoare la acțiunile sau la instrumentele de datorie suverană relevante;

(d)

în cazul băncilor centrale: o bancă centrală care acceptă acțiunile sau instrumentele de datorie suverană relevante drept garanție sau care desfășoară tranzacții pe piața liberă sau repo în legătură cu acțiunile sau cu instrumentele de datorie suverană relevante;

(e)

în cazul entităților naționale de gestionare a datoriei: entitatea națională de gestionare a datoriei a emitentului relevant de datorie suverană;

(f)

orice altă persoană supusă cerințelor de autorizare sau de înregistrare în conformitate cu dreptul Uniunii de către un membru al Sistemului european al supraveghetorilor financiari și care îndeplinește cerințele stabilite la alineatul (2);

(g)

o persoană stabilită într-o țară terță, care este autorizată sau înregistrată, care face obiectul supervizării de către o autoritate din țara terță în cauză și care îndeplinește cerințele stabilite la alineatul (2), cu condiția ca autoritatea din țara terță în cauză să fie parte a unui acord de cooperare adecvat privind schimbul de informații cu autoritatea competentă relevantă.

(a)

să participe la gestionarea împrumutului sau a achiziției de acțiuni sau de datorie suverană relevante;

(b)

să prezinte dovezi ale acestei participări;

(c)

să poată prezenta, la cerere, dovezi, inclusiv de natură statistică, ale capacității sale de a livra sau de a prelucra livrarea de acțiuni sau de instrumente de datorie suverană către contrapărțile sale, la datele la care se angajează să facă acest lucru.

(a)

toate calculele necesare pentru stabilirea locului principal de tranzacționare sunt efectuate cât mai curând posibil după apariția împrejurărilor relevante și se referă la perioada de doi ani anterioară datei la care se efectuează calculele;

(b)

notifică AEVMP cât mai curând posibil în privința rezultatului și, dacă este cazul, înainte de data acceptării la tranzacționare într-un loc de tranzacționare situat în Uniune;

(a)

acțiunile unei societăți sunt retrase permanent de la tranzacționare în principalul loc de tranzacționare situat în afara Uniunii;

(b)

acțiunile unei societăți sunt retrase permanent de la tranzacționare într-un loc de tranzacționare situat în Uniune;

(c)

acțiunile unei societăți acceptate anterior la tranzacționare într-un loc de tranzacționare situat în afara Uniunii sunt acceptate la tranzacționare într-un loc de tranzacționare situat în Uniune.

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/19

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1225/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de stabilire, pentru 2011 și 2012, a posibilităților de pescuit pentru navele din UE în ceea ce privește stocurile de pește din anumite specii de adâncime (2) stabilește cotele pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/21

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1225/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de stabilire, pentru 2011 și 2012, a posibilităților de pescuit pentru navele din UE în ceea ce privește stocurile de pește din anumite specii de adâncime (2) stabilește cote pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/23

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1256/2011 al Consiliului din 30 noiembrie 2011 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1124/2010 (2) prevede cote pentru anul 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/25

(1)

Regulamentul (UE) nr. 43/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile pentru navele din UE în privința anumitor stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care nu fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) stabilește cotele pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/27

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru clorura de amoniu. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de clorură de amoniu menționat în anexă ca aditiv furajer pentru mieii pentru îngrășat, în vederea clasificării în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat în avizul său din 31 ianuarie 2012 (2) că, în condițiile de utilizare propuse și pentru o perioadă de timp limitată de hrănire, preparatul de clorură de amoniu, prevăzut în anexă, nu are un efect nociv asupra sănătății animale, a sănătății oamenilor sau asupra mediului și că utilizarea acestuia poate reduce valoarea pH-ului urinei mieilor pentru îngrășat. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de clorură de amoniu menționat în anexă arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Prin urmare, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/29

(1)

La 20 decembrie 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune al anumitor folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la data de 9 noiembrie 2011 de către Asociația Europeană a Metalelor (Eurométaux) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală a anumitor folii de aluminiu în rulouri din Uniune. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, producătorii din țara analoagă, importatorii, distribuitorii și alte părți cunoscute a fi interesate, precum și pe reprezentanții RPC, cu privire la deschiderea procedurii. Ea a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Reclamantul, alți producători din Uniune, producătorul-exportator din RPC, importatorii și distribuitorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători, importatori și producători-exportatori din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, importatorii și producătorii-exportatori au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 3 de mai jos), desfășurate în perioada 1 octombrie 2010 – 30 septembrie 2011.

(7)

În ceea ce privește producătorii din Uniune, Comisia a anunțat, în avizul de deschidere, că a ales în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, pe baza informațiilor primite înainte de deschiderea anchetei de la producătorii cooperanți din Uniune. Eșantionul respectiv se compunea din cele mai mari patru societăți sau grupuri de societăți cunoscute din Uniune.

(8)

După cum se explică în considerentul (24) de mai jos, doar trei producători independenți au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară. O a treia societate importatoare a furnizat informații, fără a oferi un răspuns la chestionar.

(9)

După cum se explică în considerentul (26) de mai jos, 14 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de patru producători-exportatori având cel mai mare volum de exporturi către Uniune.

(10)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere tuturor producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi interesați, precum și autorităților din RPC. Două societăți s-au prezentat și au solicitat acordarea TEP: una dintre ele făcea parte din eșantionul selecționat, cealaltă nu. S-au primit cereri de acordare a TI de la societățile din eșantion și de la societatea care a solicitat acordarea TEP, dar care nu făcea parte din eșantion.

(11)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor-exportatori care și-au făcut cunoscută prezența în termenele stabilite în avizul de deschidere, și anume celor patru societăți incluse în eșantion și tuturor celorlalte societăți, pentru a le permite să solicite o examinare individuală. Au fost trimise chestionare și altor părți cunoscute a fi interesate, și anume celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, importatorilor cooperanți din Uniune, utilizatorilor și unei asociații a consumatorilor.

(12)

S-au primit răspunsuri de la trei producători-exportatori din RPC incluși în eșantion, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de doi importatori independenți. De asemenea, la chestionarul utilizatorului au răspuns șase comercianți cu amănuntul.

(13)

Comisia nu a primit solicitări de examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(14)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(15)

Pentru a colecta informații cu privire la costul materiei prime indirecte majore în producția de folie de aluminiu, și anume aluminiul primar, au fost solicitate informații de la Shanghai Futures Exchange (denumită în continuare „SHFE” sau „bursa”), principala platformă de tranzacționare a aluminiului din China. Au fost solicitate informații despre piețele și prețurile mondiale de la London Metal Exchange („LME”), la care a fost efectuată și o vizită de informare. SHFE a furnizat unele informații scrise, ca urmare a solicitării Comisiei. Comisia a propus, de asemenea, o vizită de informare la SHFE, care inițial a fost acceptată. Cu toate acestea, într-o etapă ulterioară, SHFE a considerat că pentru o astfel de vizită ar fi necesară o aprobare din partea guvernului chinez. Autoritățile chineze, pe de altă parte, au negat faptul că o astfel de aprobare ar fi necesară. În cele din urmă, SHFE s-a răzgândit și a decis să nu accepte vizita.

(16)

A fost efectuată o vizită de informare la Shanghai Metals Markets („SMM”), un furnizor și editor de informații legate de prețuri din Shanghai.

(17)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(18)

Produsul care face obiectul prezentei anchete este folia de aluminiu cu grosimea cuprinsă între minimum 0,007 mm și maximum 0,021 mm, fără suport, neprelucrată altfel decât prin simplă laminare, gofrată sau nu, în rulouri ușoare cu greutatea de maximum 10 kg (denumită în continuare „produsul în cauză”, „folie de aluminiu în rulouri” sau „AHF”). Produsul în cauză este clasificat în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10.

(19)

Produsul în cauză este utilizat, în general, ca produs de consum pentru ambalare și alte aplicații de uz casnic și/sau de catering. Definiția produsului nu a fost contestată.

(20)

Ancheta a arătat că foliile de aluminiu în rulouri produse și exportate din RPC, foliile de aluminiu în rulouri produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune și foliile de aluminiu în rulouri produse și vândute în Turcia (țara analoagă) de către producătorul turc cooperant au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(22)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că selecționase provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion era constituit din cele mai mari patru (grupuri de) societăți, selectate dintre cei peste 30 de producători din Uniune despre care se știa că produc produsul similar, înaintea deschiderii anchetei. Selectarea eșantionului s-a făcut pe baza volumului de vânzări al producătorilor, a dimensiunii și localizării lor geografice în Uniune, iar eșantionul propus reprezenta 44 % din producția totală estimată a Uniunii în cursul perioadei de anchetă (PA). Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul pentru inspecție și să comenteze în legătură cu oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 zile de la data publicării avizului de deschidere. După expirarea termenului limită pentru comentarii, una dintre părțile interesate a susținut că eșantionul ar fi trebuit să includă un producător din Regatul Unit. În acest sens, se precizează faptul că o societate producătoare din Regatul Unit (parte a Sphere Group) făcea, într-adevăr, parte din eșantion. Nicio altă parte interesată nu s-a opus eșantionului final și, în consecință, acesta a fost confirmat.

(23)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a prevăzut eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(24)

Doar doi importatori independenți au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să coopereze. În consecință, eșantionarea nu a mai fost considerată necesară.

(25)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători-exportatori, în avizul de deschidere s-a prevăzut eșantionarea pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(26)

În total, 14 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Aceste societăți au exportat în jur de 7 800 de tone, adică circa 60 % din exporturile chineze către piața UE în perioada de anchetă. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion format din patru producători-exportatori care aveau cel mai reprezentativ volum al producției, vânzărilor și exporturilor și care puteau fi anchetați, în mod rezonabil, în intervalul de timp disponibil. Una dintre societățile incluse în eșantion și-a retras ulterior cooperarea, iar o alta a notificat Comisiei faptul că informațiile pe care i le-a furnizat în formularul de eșantionare erau eronate. Pe baza acestor noi informații s-a decis excluderea respectivei societăți din eșantion. Comisia a invitat alte două societăți să facă parte din eșantion. Producătorii-exportatori cooperanți, Misiunea RPC pe lângă UE și reclamantul au fost consultați cu privire la componența finală a eșantionului. Niciuna dintre părțile interesate nu s-a opus acestei selecții. Ulterior, una dintre societățile nou-incluse în eșantion și-a retras, de asemenea, cooperarea. Eșantionul final a inclus, astfel, trei producători-exportatori din RPC acoperind aproximativ 30 % din importurile produsului în cauză către Uniune în cursul PA și reprezentând 50 % din volumul vânzărilor celor 14 producători-exportatori care au furnizat date pentru exercițiul de eșantionare.

(27)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(28)

Două societăți, CeDo Shanghai Co. Ltd. („CeDo Shanghai”) și Shanghai Blue Diamond Co. Ltd. („Blue Diamond”), s-au prezentat și au solicitat acordarea TEP. După cum s-a explicat mai sus, doar CeDo Shanghai a fost selectată pentru a face parte din eșantion, cealaltă societate nefiind inclusă în acesta. În urma hotărârii Curții de Justiție în cauza C-249/10 Ρ Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul Uniunii Europene, s-a decis însă examinarea tuturor formularelor de cerere TEP primite în termen - și anume cererile celor două societăți menționate mai sus.

(29)

Cererile TEP ale acestora au fost analizate din punctul de vedere al celor cinci criterii enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile TEP sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(30)

Au fost efectuate anchete la fața locului referitor la cererile TEP la sediile acestor societăți.

(31)

În cazul ambelor societăți a fost refuzată acordarea TEP, în temeiul Criteriului 1 de la articolul 2 alineatul (7) litera (c), pe baza unor dovezi potrivit cărora prețul materiei prime de bază din amonte, aluminiul, a fost denaturat. Aceste denaturări au fost de asemenea constatate la prețul materiei prime intermediare, folia de aluminiu în rulouri jumbo conform descrierii de mai jos. Societățile nu au îndeplinit nici alte criterii, așa cum este explicat mai jos.

(32)

Folia de aluminiu în rulouri mici este produsă printr-un proces simplu de rebobinare, tăiere și ambalare în rulouri mici a foliei de aluminiu în rulouri jumbo. Principala materie primă pentru producția de folie de aluminiu este aluminiul primar. Aluminiul primar reprezintă cca. 60-70 % din costurile de producție ale produsului care face obiectul acestei anchete și este, de aceea, principalul element din compunerea costului de producție al foliei de aluminiu. Acest lucru se reflectă în practica adoptată la nivelul întregului sector industrial de cotare atât a prețului de achiziție, cât și a celui de vânzare al foliei de aluminiu pe baza unui preț de referință la aluminiul primar (lingoul de aluminiu), la care se adaugă o taxă de producție/transformare. Într-adevăr, societățile care solicitaseră acordarea TEP achiziționaseră folie de aluminiu în rulouri jumbo pe baza unor contracte de achiziție care stabileau prețul foliei de aluminiu în rulouri jumbo pe baza prețurilor aluminiului primar publicate în SMM, un furnizor de informații legate de prețul diferitelor metale, care cotează aceste prețuri pe baza prețurilor spot tranzacționate în zona Shanghai. Publicația SMM este foarte reprezentativă în ceea ce privește prețurile aluminiului pe piața internă. Aceste prețuri sunt foarte apropiate de cele cotate pe SHFE, bursa pe care au loc majoritatea tranzacțiilor din China

(33)

Referința la nivel mondial pentru prețul la aluminiul primar, care este o materie primă, este cotația LME. Prețurile aluminiului de pe piața internă chineză diferă semnificativ de prețurile LME. Așa cum se arată în graficul de mai jos, diferența de preț dintre LME și SHFE în perioada de anchetă a variat între + 500 și – 90 USD/tonă. În cursul perioadei de anchetă, cotația de preț a LME a fost, în baza unei medii lunare, cu peste 9 % mai mare decât cea a SHFE (prețul net), diferența ajungând până la 23 % la mijlocul perioadei. De asemenea, este demn de remarcat faptul că pe parcursul ultimei părți a PA, când prețurile au fost în scădere la nivel mondial din cauza unei reduceri a cererii pe piață, prețurile SHFE au înregistrat o tendință opusă (care s-a tradus prin prețuri cu până la 3 % peste prețurile LME), situație care ilustrează încă o dată denaturările prețului predominante pe această piață.

(34)

Se consideră că această divergență substanțială a prețurilor la aluminiul primar față de restul lumii, după cum s-a explicat mai sus, ar fi provocată de o combinație a mai multor factori legați de influența statului și de amestecul semnificativ al acestuia pe piața internă, prin intermediul mai multor instrumente. Această influență statală a condus la crearea și menținerea în China a unei piețe interne a aluminiului primar destul de izolate, impermeabile la forțele pieței.

(35)

În primul rând, SHFE este controlată de Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China (China Securities Regulatory Commission, CSRC). SHFE își exercită funcțiile în conformitate cu regulamentul privind administrarea tranzacțiilor futures (Regulation on the Administration of Futures Trading), cu măsurile privind administrarea burselor de futures (Measures for the Administration of Futures Exchanges) și cu statutul acesteia. Multe dintre aceste reguli impuse de stat, care reglementează funcționarea bursei, contribuie la o volatilitate scăzută și la existența unor prețuri și a unor evoluții ale prețurilor denaturate la SHFE: fluctuațiile zilnice ale prețurilor sunt limitate la 4 % în plus sau în minus față de prețul de decontare al zilei de tranzacționare precedente, tranzacționarea are loc cu o frecvență redusă (până la data de 15 a fiecărei luni), contractele futures sunt limitate la o durată de până la 12 luni, pozițiile deschise ale traderilor sunt limitate la o anumită sumă, speculațiile de preț sunt limitate.

(36)

Accesul la bursă este limitat prin lege, el fiind acordat exclusiv traderilor chinezi care, pentru a tranzacționa la bursă, au nevoie și de o aprobare din partea CSRC. Reprezentanții pe piață ai membrilor SHFE nu pot efectua tranzacții decât la cererea membrilor SHFE, nu pot accepta comenzi de la alte organizații și nu pot tranzacționa pe cont propriu. Livrările fizice pot avea loc doar într-un depozit autorizat din RPC, spre deosebire de bursele internaționale în cazul cărora livrarea poate avea loc oriunde în lume. Mai mult, deoarece aceste depozite sunt o platformă destinată exclusiv schimburilor fizice (nu sunt vândute niciun fel de instrumente derivate), piețele chineze ale aluminiului sunt complet izolate. În consecință, arbitrajul cu LME sau cu alte piețe este practic imposibil, iar bursa funcționează în izolare față de piețele mondiale. Prin urmare, nu poate avea loc o egalizare între aceste piețe.

(37)

În al doilea rând, statul intervine în mecanismul de stabilire a prețurilor din cadrul SHFE, dată fiind poziția sa atât în calitate de vânzător de aluminiu primar, cât și de cumpărător, prin Biroul Rezervei de Stat și alte organisme de stat. De exemplu, guvernul chinez a adoptat, la sfârșitul anului 2008, un pachet de stimulare care vizează limitarea efectelor crizei economice, iar acest pachet includea un mecanism prin care Biroul Rezervei de Stat urma să achiziționeze aluminiu de la topitorii, pentru a sprijini activitatea acestora prin creșterea artificială a cererii interne într-un moment în care criza financiar/economică reducea cererea la nivel mondial. Aceste achiziții dispuse de stat au denaturat în mod semnificativ prețurile în prima jumătate a anului 2009. Este interesant de menționat în acest sens faptul că, la sfârșitul perioadei de anchetă, prețurile de pe piața internă chineză au înregistrat o evoluție contrară față de prețurile de pe piețele mondiale.

(38)

Statul chinez a descris politica sa de intervenție în sectorul aluminiului în cadrul celui de-al 12-lea Plan cincinal de dezvoltare pentru aluminiu (2011-15). Planul declară că se urmărește ajustarea fiscală prin reducerea taxelor la export și introducerea altor pârghii economice, precum și un control strict al totalului expansiunii și exporturilor de produse primare. În practică, acest lucru înseamnă aplicarea unei combinații de regimuri fiscale specifice destinate promovării industriei aluminiului. Aceste instrumente descurajează exporturile de aluminiu primar din RPC, încurajând în același timp importurile și fabricarea produselor din aval (de exemplu produsul în cauză), care conțin aluminiu, atât pentru piața internă cât și pentru cea de export.

(39)

Acest plan continuă politica existentă de mai mulți ani în planurile anterioare. În plus, aceste planuri au fost puse în aplicare pe parcursul multor ani, iar pe parcursul PA erau în curs de executare mai multe măsuri de punere în aplicare. Ele sunt descrise mai jos. Aceste mecanisme sunt:

(40)

Astfel, statul utilizează combinația acestor măsuri pentru a restricționa exporturile de aluminiu primar, fapt ce se traduce, la rândul său, printr-o oferta internă sporită și conduce la o reducere a prețului său pe piața internă.

(41)

Marea majoritate a topitoriilor de aluminiu chineze sunt deținute de stat. Diversele planuri industriale care influențează în mod clar capacitatea de producție și producția de aluminiu, în prezent în special cel de-al 12-lea Plan cincinal (2011-2015) pentru industria aluminiului, încurajează dezvoltarea strategică a produselor de aluminiu de înaltă prelucrare și promovează industria de fabricare a aluminiului pentru a extinde în continuare lanțul industrial.

(42)

Măsurile luate de statul chinez, după cum s-a menționat mai sus, au fost considerate, prin urmare, ca fiind dovada existenței unei intervenții subiacente a statului în deciziile întreprinderilor referitoare la achiziționarea de materii prime și costurile lor de producție. Într-adevăr, actualul sistem chinez cu taxe de export ridicate și absența rambursării TVA pentru exportul de aluminiu primar, combinat cu absența taxelor de export și rambursarea parțială a TVA la exporturile de produse de aluminiu din aval, cum ar fi produsul în cauză, precum și intervenția statului în stabilirea prețurilor în cadrul SHFE, au condus practic la o situație în care, în China, prețurile la aluminiul primar și prețurile produselor de aluminiu din aval (utilizate de asemenea ca materie primă la producerea altor produse din aluminiu) sunt rezultatul intervenției statului, independent de fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale. Acest lucru are o influență directă asupra deciziilor societăților privind achiziționarea de materii prime de aluminiu din aval. Prețurile aluminiului au fost întotdeauna denaturate și, cu excepția unei perioade foarte limitate de timp în care, așa cum s-a menționat mai sus, par să fi fost în joc alte priorități statale denaturatoare, acest lucru a oferit un avantaj incorect producătorilor chinezi de folie de aluminiu.

(43)

Având în vedere că aluminiul primar reprezintă cca. 60 % din costul de producție al foliei de aluminiu în rulouri mici, această diferență se traduce printr-un avantaj neloial, semnificativ în ceea ce privește costurile pentru producătorii chinezi, ceea ce pentru produs-materie primă, precum folia de aluminiu în rulouri mici, este decisiv.

(44)

CeDo Shanghai a contestat constatările Comisiei după ce acestea i-au fost comunicate. În primul rând, societatea a afirmat că unele constatări ale Comisiei sunt eronate și inconsecvente, fapt ce afectează în mod negativ ansamblul constatărilor cu privire la deciziile comerciale ale firmelor din RPC. Concret, aceasta a arătat că accesul la SHFE nu este limitat la resortisanții chinezi, deoarece este posibil să se deschidă conturi cu brokerii care au autorizația de a tranzacționa pe SHFE. În general, societatea nu a contestat faptul că există acțiuni controlate din partea statului chinez, dar, în opinia sa, scopul acestor acțiuni nu este de a denatura prețurile și de a asigura o volatilitate scăzută pe piață, ci mai degrabă de a evita speculațiile și eventualele erori cu ocazia efectuării tranzacțiilor. În al doilea rând, societatea a susținut că au existat variații destul de limitate ale prețurilor și diferențelor dintre SHFE și LME în perioada de anchetă, inclusiv o perioadă în care prețurile din RPC au fost chiar mai mari decât în restul lumii. În consecință, eventualul avantaj de cost al producătorilor chinezi, care ar exista datorită prețurilor scăzute este, în cel mai bun caz, minim. Ea a explicat în continuare că evoluția descrescătoare a prețurilor de la sfârșitul perioadei de anchetă s-a datorat faptului că economia chineză se afla încă în expansiune la sfârșitul anului 2011, ele nefiind rezultatul unor denaturări create de stat. În cele din urmă, societatea a susținut că mecanismele sau procedurile menționate mai sus nu au un impact semnificativ asupra deciziilor societății legate de costurile și politicile sale de stabilire a prețurilor.

(45)

Situațiile societății nu contrazic constatarea Comisiei potrivit căreia numai comercianții chinezi au permisiunea de a tranzacționa pe această bursă. În ceea ce privește scopul și obiectivul acțiunilor statului, declarațiile societății sunt speculative, în acest stadiu nefiind furnizate niciun fel de dovezi. În plus, este irelevant motivul pentru care aceste reglementări și limitări au fost instituite. Ceea ce contează este efectul lor global de creare a unei piețe interne a aluminiului izolate, în cadrul căreia evoluția prețurilor nu urmează evoluția prețurilor de pe piețele mondiale. În această privință, remarcăm de asemenea faptul că, la divulgarea, autoritățile chineze nu au comentat asupra acestui punct. Așa cum s-a concluzionat mai sus în considerentul (43), denaturarea pe piața chineză a aluminiului (minus diferența de preț de 9 % din perioada de anchetă) este suficient de semnificativă pentru a conduce la un avantaj de cost neloial semnificativ pentru producătorii chinezi ai unui produs-materie primă, așa cum este produsul în cauză. Acest avantaj de cost nu poate fi explicat prin niciun avantaj comparativ al producătorilor chinezi de aluminiu. În cele din urmă, toate societățile cooperante au achiziționat materia primă pe piața internă chineză pe baza unor contracte care sunt indexate cu indicii prețurilor locale la aluminiu. Astfel, deciziile societăților individuale sunt în mod clar influențate de acțiunile statului, creând o piață denaturată a aluminiului.

(46)

Blue Diamond a explicat că prețurile SMM nu sunt prețuri dictate de stat, iar SMM este similară cu LME, deoarece ambele sunt surse de informații. Comisia nu a constatat că prețurile au fost stabilite direct de stat și, prin urmare, acest comentariu este irelevant. În al doilea rând, faptul că prețurile sunt disponibile public nu garantează în mod automat că acestea sunt rezultatul forțelor pieței.

(47)

Comisia a constatat că CeDo Shanghai nu a îndeplinit Criteriul 3, deoarece rambursarea de către aceasta a unui împrumut în valută a fost supusă aprobării Administrației valutare, fapt considerat a avea un efect de denaturare asupra deciziilor de împrumut ale societății și, prin urmare, asupra situației sale financiare.

(48)

CeDo Shanghai a contestat constatările Comisiei privind Criteriul 3. Aceasta a susținut că înregistrarea la Administrația valutară este o practică la nivel de țară, care se aplică oricărei societăți care rambursează împrumuturi contractate în străinătate și că reprezintă doar bună guvernanță din partea autorităților chineze faptul că se asigură că tranzacțiile incorecte nu sunt folosite pentru a canaliza resursele financiare în afara Chinei. Societatea a afirmat că nici costurile sale de producție, nici situația financiară generală nu depind în niciun fel de această aprobare. Astfel, CeDo a susținut că definiția Criteriului 3 elaborată de Comisie este deficitară.

(49)

Deciziile de finanțare sunt în mod clar unele dintre cele mai importante decizii luate de o societate. Regulamentul datoriei externe furnizat de CeDO pune clar în aplicare o procedură de aprobare pentru împrumuturile provenind din afara Chinei. Astfel, deciziile firmelor de a apela la finanțare din străinătate sunt supuse aprobării de către stat, fapt ce creează o denaturare a situației lor financiare. Afirmațiile societății au fost prin urmare respinse.

(50)

Blue Diamond nu a îndeplinit Criteriul 1 și din motiv că aceasta beneficiază de o scutire extinsă de impozit pe profit. Ea nu a îndeplinit nici Criteriul 2, deoarece nu dispune de un set clar de evidențe contabile de bază auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și care să fie aplicate în toate scopurile. În cele din urmă, societatea nu a putut demonstra că îndeplinește Criteriul 3, deoarece utilizează incinte industriale în mod gratuit, fapt care denaturează costurile și situația sa financiară.

(51)

Societatea a contestat unele dintre aceste constatări. Ea a susținut că scutirea de impozit nu are niciun efect asupra prețurilor sale de export, acestea din urmă făcând obiectul unor anchete antidumping. De asemenea, a susținut că în contabilitatea sa a urmat normele chineze în materie de TVA și a explicat că diferențele dintre înregistrările contabile și vânzări au fost rezultatul unor condiții contractuale și nu au fost o practică regulată, urmată de societate. Aceasta a confirmat că folosește, în mod gratuit, o zonă industrială considerabilă, pe baza unui acord.

(52)

Observațiile cu privire la dubla facturare au contrazis explicația și elementele de probă furnizate în timpul anchetei la fața locului. Nu au fost furnizate dovezi suplimentare referitor la dubla facturare și la modul în care deprecierea practicată de societate respecta normele chineze în materie de TVA, așa cum a susținut societatea. În cele din urmă, societatea a confirmat constatările privind scutirile de taxe și utilizarea gratuită a sitului industrial. Precizăm în această privință că criteriile utilizate pentru evaluarea cererilor TEP nu sunt în totalitatea lor bazate pe evaluarea prețului de export, ci își propun să stabilească dacă, pentru producătorul în cauză, prevalează condițiile economiei de piață în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului similar vizat. În plus, deoarece societatea nici nu a pretins o examinare individuală, nici nu a fost selectată pentru a face parte din eșantion, nu a fost solicitată nicio informație cu privire la prețurile sale de export.

(53)

În consecință, TEP este refuzat celor două societăți.

(54)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(55)

Toate societățile incluse în eșantion, precum și societatea Blue Diamond au solicitat TI. Aceste cereri au fost examinate. Ancheta a arătat că toate societățile incluse în eșantion, precum și Blue Diamond îndeplineau toate condițiile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(56)

Astfel, tuturor societăților incluse în eșantion, precum și societății Blue Diamond le-a fost acordat TI.

(57)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(58)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Statele Unite ale Americii (SUA) ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în acest sens.

(59)

Nu a fost primit niciun comentariu de fond în ceea ce privește Unite Statele Unite ale Americii („SUA”) ca țară analoagă propusă. Niciuna dintre părțile interesate nu a sugerat producători alternativi ai produsului similar din țara analoagă.

(60)

Cu toate acestea nu a existat cooperare din partea producătorilor din Statele Unite ale Americii, deși toți producătorii cunoscuți din Statele Unite ale Americii au fost contactați în cursul anchetei. Comisia a solicitat același lucru producătorilor din alte țări terțe menționate în plângere, cum ar fi Mexicul și Africa de Sud, însă nici aceste țări nu au cooperat.

(61)

Comisia a încercat să identifice orice alți producători din țări terțe prin propriile activități de cercetare. Prin urmare, au fost trimise scrisori și chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din alte țări terțe (Turcia, India, Coreea de Sud).

(62)

Doi producători din Turcia s-au prezentat și și-au manifestat intenția de a coopera. În cele din urmă, unul dintre producători a furnizat un răspuns complet la chestionar și a acceptat o vizită de verificare la sediul său.

(63)

Comisia a plasat evaluarea sa cu privire la oportunitatea considerării Turciei ca țară analoagă în dosarul neconfidențial pentru consultarea de către părțile interesate. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații privind selectarea Turciei ca țară analogă în cazul de față.

(64)

Prin urmare, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că Turcia reprezintă o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(65)

Întrucât niciuna dintre societățile care solicită TEP nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile TEP, iar celelalte două societăți care au fost selectate pentru a face parte din eșantion nu au solicitat TEP, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori chinezi a fost determinată, după cum se explică în considerentul (57) de mai sus, pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit ori pe baza unei valori normale construite în Turcia pentru produsul similar. În urma alegerii prețurilor plătite sau de plătit în Uniune, valoarea normală s-a calculat pe baza datelor verificate la sediul producătorului cooperant din Turcia stipulat în considerentul (12) de mai sus.

(66)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a determinat în primul rând dacă vânzările produsului similar către clienți independenți au fost reprezentative. S-a constatat că vânzările de produs similar ale producătorului cooperant din Turcia sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(67)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Verificarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Operațiunile de vânzare au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, a fost determinat costul de producție pe piața din Turcia în cursul PA.

(68)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(69)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(70)

În toate cazurile în care producătorul cooperant din Turcia nu a realizat vânzări interne ale unui anumit tip de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(71)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute pe piața internă de către producătorul cooperant din Turcia, dar au fost vândute de acesta pe alte piețe, a fost construită o valoare normală, prin adăugarea costurilor VAG și a profitului la costul de producție al aceluiași tip de produs vândut pe alte piețe. În cazul tipurilor de produs care nu au fost vândute deloc de către producătorul cooperant din Turcia, a fost construită o valoare normală prin adăugarea costurilor VAG și a profitului la costul de producție al tuturor tipurilor de produse.

(72)

În temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitul, au fost stabilite în funcție de datele reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale producătorului din Turcia.

(73)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate stabilite în Uniune.

(74)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(75)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către aceste societăți afiliate clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Toate costurile suportate între import și revânzare au fost ajustate, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de doi importatori independenți ai produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului afiliat nu a fost considerat ca fiind fiabil, având în vedere relația dintre producătorul-exportator și importatorul afiliat.

(76)

Întrucât mărfurile importate din China s-au încadrat în categoria mărcilor private, s-au făcut comparații numai pe baza vânzărilor de produse din categoria mărcilor private, realizate de societatea cooperantă din Turcia.

(77)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința impozitelor indirecte, a cheltuielilor de transport, de asigurare, de manipulare, de garanție și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate. La efectuarea comparației nu s-a ținut cont de greutatea ambalajului.

(78)

Utilizând sistemul NCP pentru clasificarea tipurilor de produse, s-a înregistrat un grad scăzut de aliniere în cazul tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. În cazurile în care nu au putut fi identificate alinieri, au fost comparate tipuri similare de produse și s-au operat ajustări în ceea ce privește diferențe precum tipul ambalajului. În cazul în care a fost folosită o tehnică asemănătoare, detaliile au fost divulgate părții implicate.

(79)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate cu media ponderată a prețului de export, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(80)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată o medie ponderată a acestor trei marje de dumping.

(81)

Având în vedere gradul redus de cooperare din partea RPC (în jur de 60 %), se consideră că este adecvat ca marja națională de dumping aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC să se bazeze pe acele tranzacții ale exportatorilor cooperanți care au făcut obiectul dumpingului celui mai ridicat.

(82)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Tabelul 1

Marje de dumping

(83)

În Uniune, există 31 de producători sau grupuri de producători ai produsului similar, majoritatea lor fiind de dimensiuni relativ reduse. Ei vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Reclamantul, Eurométaux, a acționat în numele a șapte producători a căror producție colectivă, în cursul perioadei de anchetă, s-a ridicat la cca. 50 % din producția totală a Uniunii de anumite folii de aluminiu în rulouri. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că datele prezentate de reclamant, așa cum rezultă din verificările efectuate din alte surse disponibile, acopereau toate societățile cunoscute care produc și comercializează produsul în cauză pe piața Uniunii. Pe această bază, s-a estimat că producția totală de produs similar a Uniunii s-a ridicat la 91 000 de tone în perioada de anchetă. Având în vedere faptul că, prin intermediul plângerii, au fost colectate sau erau disponibile informații de la toate societățile cunoscute care produc și comercializează produsul în cauză pe piața Uniunii, aceste informații vor fi folosite ca indicatori macroeconomici în prezenta anchetă.

(84)

Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și pe baza importurilor pe piața Uniunii. Aceste date au fost furnizate de reclamant și au fost puse la dispoziția tuturor părților interesate. Datele furnizate în legătură cu producătorii din Uniune au făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele primite de către Comisie în cursul exercițiilor permanente și al celor de eșantionare. Datele de import la produsul în cauză, atât pentru țara în cauză, cât și pentru țările terțe, a făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele COMEXT disponibile pe Eurostat. Reclamantul a subliniat faptul că cifrele sale legate de vânzările de pe piața Uniunii conțineau anumite volume produse în RPC incluse deja în cifrele de import. Prin urmare, a fost efectuată o deducere din volumul de vânzări al anumitor producători din UE neincluși în eșantion, care importau și ei din RPC. Această deducere a prevenit dubla contabilizare a respectivelor volume de vânzări în consumul total.

(85)

Pe această bază, s-a constatat că consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul în UE (tone)

(86)

Consumul total de pe piața UE a înregistrat doar fluctuații ușoare în cursul perioadei examinate. Motivul existenței acestei stabilități este faptul că piața UE pentru produsul în cauză este matură, iar produsul, fiind în general utilizat în scopuri casnice, nu a fost supus fluctuațiilor, în ciuda crizei economice.

(87)

Volumele la import au fost obținute de la reclamant, care a ajustat datele statistice ale Eurostat pe baza cunoștințelor sale în materie de piață. Această ajustare a fost necesară, deoarece statisticile codurilor NC conțin importuri de produse, altele decât produsul în cauză. Ajustarea s-a bazat pe informațiile în materie de exporturi către piața UE primite din diferite țări exportatoare și pe prețul de import, care ar indica daca produsul importat a fost sau nu produsul în cauză. Cifrele detaliate și metodologia au fost puse la dispoziția părților interesate în anexa 3 din plângere. Pe baza celor de mai sus, importurile în Uniune provenite din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate:

Tabelul 2

Importurile din RPC

(88)

În urma anchetei antidumping privind principala materie primă și produsul din amonte (folia de aluminiu în rulouri jumbo), care a condus la impunerea de taxe asupra producătorilor chinezi în 2009, volumul importurilor din RPC a crescut în mod substanțial. Volumul importurilor de produs în cauză a crescut cu mai mult de 200 % în perioada examinată.

(89)

Cota de piață deținută de producători-exportatori chinezi a cunoscut aceeași tendință ascendentă constantă ca și importurile din cursul perioadei examinate, trecând de la 4,5 % în 2008 la 13,4 % în cursul PA.

(90)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile importurilor provenind din RPC

(91)

Ar trebui remarcat faptul că prețurile de import din China urmează, într-o mare măsură, prețurile materiilor prime din China (în principal prețul aliajelor de aluminiu). Cu toate acestea, prețurile de import au scăzut cu 3 % în perioada de anchetă, comparativ cu 2010, la un moment în care prețurile materiilor prime au crescut cu aproximativ 4 % (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabelul 4

Evoluția prețurilor medii la aluminiu în China

(92)

Deoarece toate mărfurile cunoscute, importate din China, au făcut parte din categoria mărcilor private, comparațiile privind subcotarea prețurilor de vânzare și a celor indicative au fost efectuate doar pe baza vânzărilor de produse din categoria mărcilor private, realizate de industria din Uniune.

(93)

În vederea stabilirii subcotării prețurilor în cursul PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion percepute de la clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor de la producătorii chinezi care au cooperat practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile ulterioare importului.

(94)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri din cursul perioadei de anchetă a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a arătat că marja medie ponderată de subcotare a producătorilor-exportatori chinezi a fost de 10,0 %.

(95)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(96)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor și cota de piață) au fost evaluate la nivelul întregii industrii din Uniune. Analiza s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, confruntate cu datele prezentate de producătorii cooperanți din Uniune.

(97)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile unitare medii, ocuparea forței de muncă, salariile, productivitatea, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalurilor) s-a realizat la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător.

(98)

Tabelul de mai sus arată că producția a scăzut în cursul perioadei examinate, în ciuda faptului că, pe parcursul aceleiași perioade, consumul a rămas stabil. Deși capacitatea de producție a rămas relativ stabilă pe parcursul perioadei examinate, utilizarea capacității de producție a înregistrat aceeași evoluție negativă ca și producția.

(99)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate, iar cota sa de piață a scăzut în mod constant, de la 95,2 % în 2008 la 85,2 % în cursul PA.

(100)

Scăderea volumului vânzărilor în UE și a cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate ar trebui înțeleasă în contextul unui consum stabil în aceeași perioadă, după cum se precizează în considerentul (85).

(101)

Evoluția prețurilor medii de vânzare (inclusiv la produsele de marcă și la cele fără marcă) arată o scădere de 2 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, s-a considerat că prețurile de vânzare nu sunt un indicator fiabil al prejudiciului, deoarece acestea erau afectate în mare măsură de prețurile materiilor prime (în principal ale aluminiului) care au înregistrat o evoluție similară în cursul perioadei examinate. În general, prețurile din 2010 și din perioada de anchetă au fost suprimate din cauza subcotării descrise în considerentul (94) de mai sus.

(102)

Numărul angajaților a scăzut cu 6 % pe parcursul perioadei examinate, deși salariile per angajat au înregistrat o ușoară creștere. În plus, scăderea numărului de angajați nu a condus la o creștere a productivității, deoarece pierderea înregistrată în ceea ce privește volumul vânzărilor, așa cum se precizează în considerentul (99) de mai sus, a fost chiar mai puternică. Într-adevăr, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție per salariat per an, a scăzut ușor în decursul perioadei examinate. Aceasta a atins cel mai scăzut nivel în 2009, după care a început să se redreseze, în 2010, fără însă a atinge nivelurile inițiale. În cursul PA, productivitatea a revenit la nivelul cel mai scăzut din 2009.

(103)

Cu toate că societățile incluse în eșantion ale industriei din Uniune și-au menținut stocurile la un nivel scăzut, utilizând un sistem de producție la comandă, unele produse comune au fost păstrate pe stoc. Nivelul stocurilor a crescut în mod semnificativ, atât în termeni absoluți, cât și ca procent din producție. În perioada în cauză, nivelul stocului la sfârșit de an a crescut de la 6,7 % la 9,1 %.

(104)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. Rentabilitatea astfel calculată a atins cel mai ridicat nivel în 2009, datorită costurilor de achiziție scăzute ale materiei prime principale (și anume aluminiul). Profitul a scăzut începând cu anul 2009, ajungând la 0,7 % în perioada de anchetă. Cifrele respective privind rentabilitatea acoperă toate segmentele pieței, inclusiv segmentul relativ profitabil al produselor de marcă, care a fost supus într-o măsură mult mai redusă concurenței din partea importurilor la prețuri scăzute din China. Într-adevăr, doar segmentul mărcilor private a înregistrat pierderi semnificative în cursul PA.

(105)

Capacitatea de a mobiliza capital nu a fost menționată cu titlul de problemă deosebită de către industria din Uniune.

Tabelul 11

Flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(106)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, precum și randamentul investițiilor au înregistrat o evoluție negativă similară celei înregistrate de randamentul cifrei de afaceri.

(107)

În 2008, un producător din UE a investit în instalații de depozitare suplimentare. În ceilalți ani ai perioadei examinate, nu a fost identificată nicio investiție majoră din partea societăților incluse în eșantion ale industriei din Uniune.

(108)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(109)

Ancheta a demonstrat că o mare parte a indicatorilor de prejudiciu referitori la situația economică a industriei din Uniune s-au deteriorat sau nu s-au dezvoltat în concordanță cu consumul, în cursul perioadei examinate. Această observație se aplică în special pentru perioada cuprinsă între 2010 și sfârșitul PA.

(110)

Pe parcursul perioadei examinate, în contextul unui consum stabil, volumul importurilor din RPC a crescut constant și semnificativ. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 9 %, iar cota sa de piață a scăzut cu circa 10 puncte procentuale. De asemenea, volumul stocului industriei din Uniune a crescut în mod semnificativ, indicând incapacitatea acesteia de a vinde produsul. Importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping au crescut în mod constant în cursul perioadei examinate, subcotând în mod semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PA.

(111)

În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea, au fost grav afectați în 2010 și în cursul PA.

(112)

Date fiind argumentele de mai sus, se concluzionează că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(113)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul dumpingului, care ar fi putut prejudicia industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualele prejudicii cauzate de acești factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul dumpingului.

(114)

La finalul anului 2009, au fost impuse taxe antidumping pe rulourile jumbo de folie de aluminiu originare din RPC. De la data respectivă, importurile produsului în cauză (produsul din aval) au crescut rapid. Aceste creșteri coincid cu o degradare a situației industriei Uniunii.

(115)

Conform rezultatelor anchetei, consumul din cadrul Uniunii a rămas constant în cursul perioadei examinate, în vreme ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, a crescut dramatic, cu peste 200 %. Cota de piață a acestor importuri a crescut de asemenea de la 4,5 % în 2008 la 13,4 % în PA (adică aproximativ 9 puncte procentuale). În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 9 %, iar cota de piață a scăzut și ea cu 9 puncte procentuale, de la 95,2 % în 2008 la 85,2 % în PA.

(116)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor, trebuie subliniat faptul că producătorii-exportatori chinezi au subcotat industria din Uniune în cursul PA. Presiunea asupra prețurilor la volume în creștere a permis producătorilor-exportatori chinezi să obțină contracte cu clienți majori (comercianți cu amănuntul și angrosiști). Pentru contractele păstrate, industria din Uniune a trebuit să renunțe la majorările de preț de care avea nevoie pentru a compensa majorările prețurilor aluminiului. Subcotarea prețurilor în cursul PA a fost de aproximativ 10 %, iar în anul respectiv industria din Uniune a majorat prețurile medii cu 3 % pentru a reflecta costurile crescute cu materiile prime, în vreme ce producătorii-exportatori chinezi și-au redus prețurile pe piața UE cu aproximativ 3 % (a se vedea tabelul 3). Aceasta a avut drept rezultat o degradare semnificativă a profitabilității industriei din Uniune.

(117)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că creșterea importantă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri inferioare celor practicate de industria din Uniune a avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară, în scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață și în deteriorarea multora dintre indicatorii de prejudiciu.

(118)

Volumul importurilor din alte țări terțe pe parcursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Tendințele în materie de cantitate și preț au fost puse la dispoziție de reclamant și se bazează pe datele Eurostat.

Tabelul 12

Importurile provenind din țări terțe

(119)

Importurile provenind din țări terțe (în principal India, Rusia, Taiwan și Turcia) au crescut cu 300 % în cursul perioadei examinate. Totuși, aceste importuri continuă să reprezinte doar o parte marginală din piața UE. Prin urmare, acestea nu puteau contribui la prejudiciul suferit de industria din UE în cursul PA.

(120)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Tendințele în materie de cantitate și preț se bazează pe cifre verificate, obținute de la producătorii incluși în eșantion.

Tabelul 13

Exporturile producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(121)

Volumele exporturilor producătorilor incluși în eșantion nu au fost semnificative în cursul perioadei examinate, nereprezentând niciodată mai mult de 2 % din volumele produse. Acestea au urmat o tendință similară celei a volumelor vânzărilor pe piața europeană. Având în vedere volumele limitate, evoluția exporturilor industriei din Uniune nu a contribuit la prejudiciul important suferit.

(122)

Criza economică nu a produs reducerea consumului din Uniune în cursul perioadei examinate. Așa cum era de așteptat în ceea ce privește produsele de uz casnic care nu intră în categoria produselor de lux, criza financiară nu a avut niciun impact asupra consumului de rulouri de folie de aluminiu, care rămâne un produs foarte stabil în industria de prelucrare și ambalare a alimentelor. Prin urmare, criza economică nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din UE în cursul PA.

(123)

Concurența de pe piața Uniunii este puternică, ținând cont că industria din Uniune este destul de diversă (există peste 30 de producători), iar unul dintre principalii lor clienți este puternicul sector al comerțului cu amănuntul.

(124)

De-a lungul anilor, marii comercianți cu amănuntul din Uniunea Europeană și-au dezvoltat propriile mărci (mărcile private ale distribuitorilor) ceea ce, în cazul rulourilor de folie de aluminiu, a redus gradual volumul vânzărilor mărcilor proprii ale producătorilor. Aceasta a avut un efect negativ asupra producătorilor din industria din Uniune, care au suferit o scădere a vânzărilor pe segmentul mai profitabil al produselor de marcă, și a crescut concurența între producători în contextul unui segment în creștere al mărcilor private.

(125)

Această evoluție a fost totuși un proces gradual, întins pe mulți ani, iar ancheta a arătat că segmentul mărcilor private a crescut doar de la 83 % la 84 % între 2010 și PA. Prin urmare, deși creșterea a avut probabil un mic impact asupra producătorilor din UE, ea nu explică amplitudinea tendințelor prejudiciabile cu care se confruntă producătorii.

(126)

Părțile interesate au susținut că fluctuațiile costului de producție, în principal prețul aluminiului, au contribuit la prejudiciu.

(127)

Costul de producție pentru rulourile de folie de aluminiu este strâns legat de evoluția prețului aluminului, principala materie primă utilizată la fabricarea acestui produs. LME (Bursa de metale de la Londra) este principala referință mondială pentru prețurile aluminiului.

Tabelul 14

Evoluția prețurilor medii ale aluminiului pe LME

(128)

Evoluția ilustrată mai sus este rezultatul crizei financiare care a început în jurul lunii octombrie 2008. Prețurile aluminiului au scăzut în urma reducerii cererii și și-au revenit într-o oarecare măsură la finalul PA. Cu toate acestea, industria producătoare de rulouri de folie de aluminiu își stabilește în mod normal prețurile bazându-se pe prețurile de referință de pe LME, la care se adaugă o marjă care acoperă costurile de transformare și profitul. Aceasta înseamnă că, în condiții normale, fluctuațiile prețului de referință de pe LME nu au un impact important asupra situației industriei producătoare de rulouri de folie de aluminiu, deoarece prețurile produselor finite urmează evoluția prețurilor de pe LME. De fapt, industria din Uniune a cunoscut întotdeauna un mediu marcat de fluctuația prețurilor aluminiului.

(129)

S-a invocat de asemenea faptul că industria din Uniune dispune de echipamente ineficiente, ceea ce ar fi contribuit la prejudiciu. Trebuie subliniat faptul că ancheta nu a ajuns la aceeași concluzie și că, de fapt, costurile de transformare din UE și din China sunt, în ansamblu, relativ similare. În plus, o asemenea ineficacitate ar însemna că rentabilitatea industriei din Uniune ar fi fost scăzută timp de mulți ani, iar această afirmație nu explică pierderea de cotă de piață, de volum de vânzări și de rentabilitate care a avut loc între 2009 și PA.

(130)

În lumina celor de mai sus, prețurile fluctuante ale aluminiului sau presupusa lipsă de eficacitate a producției nu pot fi considerate o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(131)

Așa cum s-a menționat mai sus, utilizarea capacităților producătorilor europeni a fost relativ scăzută în perioada examinată. Cu toate acestea, dat fiind că producătorii din Uniune pot utiliza aceleași echipamente pentru rebobinarea altor produse (cum ar fi folia extensibilă), cifrele utilizării capacităților nu sunt considerate un factor major de cauzalitate. În plus, cifrele utilizării capacităților erau deja relativ scăzute în 2008 și 2009, când ratele rentabilității și situația industriei în general erau satisfăcătoare.

(132)

Astfel, s-a ajuns la concluzia că supra-capacitatea nu a constituit o cauză substanțială a prejudiciului suferit de producătorii din UE.

(133)

Analiza de mai sus demonstrează că a existat o creștere substanțială a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, în special în 2010 și în cursul PA. S-a constatat că prețurile acestor importuri erau inferioare celor practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii în cursul PA.

(134)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut din RPC, care fac obiectul unui dumping, a coincis cu evoluția negativă a situației economice a industriei din Uniune. Această situație s-a înrăutățit în cursul PA, când cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă, iar rentabilitatea și ceilalți indicatori financiari, cum ar fi fluxul de numerar și randamentul investițiilor, au atins nivelul cel mai scăzut.

(135)

Analiza celorlalți factori cunoscuți, inclusiv criza economică, a arătat că eventualul impact negativ al acestor factori nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(136)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale exporturilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează cu titlu provizoriu că exporturile fac făcut obiectul unui dumping, originare din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(137)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor/angrosiștilor și ale comercianților cu amănuntul ai produsului în cauză.

(138)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC. Trebuie reamintit faptul că mulți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință negativă în cursul perioadei examinate. În absența măsurilor, o continuă deteriorare a situației industriei din Uniune pare inevitabilă. Situația industriei din Uniune s-a degradat rapid după instituirea în 2009 a măsurilor antidumping pentru produsul din amonte (folia de aluminiu în rulouri jumbo). Dat fiind că problemele structurale ale sectorului aluminiului din China, observate în cursul anchetei, persistă, industria din Uniune a solicitat să fie protejată în fața concurenței neloiale.

(139)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra rentabilității sale și a situației financiare generale.

(140)

Dacă nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi de cotă de piață, iar industria Uniunii ar continua să genereze pierderi, în special în sectorul mărcilor private. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere tendința de scădere a rentabilității și a altor indicatori financiari precum fluxul de numerar și randamentul investițiilor, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu poată rămâne competitivi pe piață dacă nu se instituie măsuri.

(141)

În plus, industria din Uniune își aprovizionează clienții (în principal comercianți cu amănuntul și angrosiști) cu alte produse destinate prelucrării și ambalării alimentelor, cum ar fi folia extensibilă și produsele din hârtie. Unele dintre aceste produse sunt fabricate cu aceleași echipamente de bobinare utilizate pentru produsul în cauză. Produsul în cauză constituie un segment major din portofoliul de produse vândute de diverse societăți ale industriei din Uniune, în măsura în care, pentru unele dintre ele, acesta reprezintă peste 50 % din cifra de afaceri. O degradare în continuare a situației produsului în cauză ar pune în pericol și fabricarea altor produse în Uniune.

(142)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(143)

În ceea ce îi privește pe importatori, o mare parte a importurilor produsului în cauză, estimate la 50 % în cursul PA, sunt efectuate de doi mari actori de pe piața europeană, care își achiziționează produsele din RPC.

(144)

Unul dintre acești importatori are legături cu un producător-exportator care este inclus în eșantion și cooperează la anchetă (CeDo Shanghai). Grupul CeDo a elaborat o dublă strategie de aprovizionare, folia pe care o vinde pe piața Uniunii fiind fabricată atât în RPC, cât și în Uniune. Grupul a subliniat că măsurile antidumping ar pune în pericol această strategie și i-ar reduce profitabilitatea. Totuși, măsurile propuse nu vizează o societate anume, ci au rolul de a reface condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii.

(145)

Nu s-a putut stabili în cursul anchetei dacă celălalt mare importator (Quickpack) are legături cu vreunul dintre furnizorii săi chinezi. Deși a fost invitat să participe la anchetă, importatorul a ales să nu coopereze. Prin urmare, impactul taxelor, la nivelul propus, asupra activității sale nu a putut fi clar stabilit.

(146)

Dintre importatorii rămași, doar doi au cooperat la anchetă, răspunzând chestionarului. Răspunsurile lor reprezintă aproximativ 6 % dintre importurile totale din RPC. Aceste societăți susțin că ar putea fi forțate să iasă de pe piața foliei dacă se instituie o taxă antidumping; totuși, celelalte produse reprezintă peste 80 % din cifra lor de afaceri, dat fiind că aceste două societăți importă multe alte produse care țin de sectorul alimentației și de cel al articolelor de uz casnic.

(147)

Un alt importator/producător (Terinex Ltd) nu a răspuns la chestionar, însă a transmis opinia sa, bazată pe piața din Regatul Unit. Terinex Ltd a admis că produsele pe care le achiziționează din RPC subcotează prețurile propriei sale producții, însă a adăugat că, fiind un actor minor pe piață, nu consideră că importurile sale aduc prejudicii industriei din Uniune. Totuși, dacă se iau în considerare toate importurile din RPC (începând de la considerentul (87), apoi așa cum s-a explicat începând de la considerentul (114), este clar că importurile din RPC sunt o cauză majoră a prejudiciului suferit de industria din Uniune. Dat fiind că cifra de afaceri aferentă produsului în cauză este relativ mică raportat la totalul activităților societății, este puțin probabil ca instituirea de măsuri să aibă un impact sever asupra profiturilor sale.

(148)

În ceea ce-i privește pe importatori în general (fie ei independenți sau nu), nu se poate exclude posibilitatea ca instituirea de măsuri să afecteze negativ acest sector, deoarece o taxă ar putea să scadă atractivitatea importurilor, iar industria din Uniune ar putea probabil să recupereze anumite comenzi/contracte în detrimentul sectorului importurilor. Totuși, aceasta ar constitui baza restabilirii unor condiții de concurență echitabile, iar impactul asupra sectorului importurilor nu ar fi disproporționat.

(149)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează provizoriu că impactul asupra importatorilor nu ar fi de așa natură încât măsurile să fie considerate a fi împotriva interesului general al Uniunii.

(150)

Șase comercianți cu amănuntul au cooperat la această anchetă. Acești comercianți cu amănuntul pot fi considerați reprezentativi ținând cont de dispersarea lor geografică în Uniunea Europeană, precum și de cifrele de afaceri diferite ca amploare. Toți se opun instituirii oricăror măsuri pe motivul că acestea ar impune costuri suplimentare pentru afacerile lor și le-ar limita posibilitatea de a-și alege furnizorii.

(151)

Cu toate acestea, din răspunsurile lor reiese foarte clar că produsul care face obiectul anchetei reprezintă doar o mică parte din cifra de afaceri a acestor comercianți cu amănuntul (în orice caz, mai puțin de 1 %), iar orice măsură antidumping ar avea un impact mic sau nu ar avea niciun impact asupra cifrei lor de afaceri sau asupra profiturilor lor.

(152)

Comisia a contactat o asociație de consumatori care a răspuns că nu este interesată să coopereze la anchetă. Nicio altă asociație de consumatori nu s-a făcut cunoscută Comisiei.

(153)

Impactul taxelor antidumping asupra consumatorilor va fi probabil foarte redus, deoarece rulourile de folie de aluminiu reprezintă un procent foarte mic din bugetul săptămânal al unui consumator. Mai mult, este de așteptat ca orice creștere a prețurilor cu amănuntul ale rulourile de folie de aluminiu, cauzată de instituirea unor taxe, să fie ori foarte redusă, ori inexistentă.

(154)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză, originare din RPC.

(155)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(156)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de dumping constatată.

(157)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, profit pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările unui produs similar în Uniune.

(158)

În anchetele anterioare care au implicat rulourile de folie de aluminiu (rulourile jumbo), marja profitului normal a fost stabilită la 5 %, pe baza celor descrise mai sus. Reclamantul a susținut că marja de profit rezonabilă pentru industrie, în absența unui dumping prejudiciabil, ar fi de 6 %. Cu toate acestea, el nu a reușit să aducă dovezi corespunzătoare în sprijinul acestei afirmații și, prin urmare, în absența altor observații în acest sens, se consideră oportun să se recurgă la marja de profit de 5 % stabilită în ancheta precedentă. Prin urmare, se consideră că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca o cifră adecvată, pe care industria din Uniune ar fi putut-o obține în absența dumpingului prejudiciabil. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin scăderea din prețurile de vânzare ale UE a profitului efectiv realizat în cursul PA și înlocuirea acestuia cu marja de profit menționată mai sus.

(159)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

(160)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(161)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

Taxe antidumping provizorii propuse

(162)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(163)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a persoanei juridice sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție și vânzări) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (4), împreună cu toate informațiile aferente, în special orice modificări ale domeniului de activitate al societății legat de producție, vânzări interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea de denumire sau schimbarea entităților de vânzare și producție. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(164)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/47

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

18.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/49

(1)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (1) oferă cadrul juridic de bază pentru statisticile europene. Regulamentul menționat anterior face referire la Comisie (Eurostat) ca autoritate statistică a Uniunii responsabilă cu dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene.

(2)

Statisticile europene ar trebui dezvoltate, elaborate și difuzate de Eurostat în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și detaliate în Codul de bune practici al statisticilor europene, astfel cum a fost revizuit și actualizat de Comitetul Sistemului Statistic European la 28 septembrie 2011.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 prevede, de asemenea, protecția datelor confidențiale, care ar trebui să fie utilizate exclusiv în scopuri statistice.

(4)

Comisia s-a angajat să consolideze guvernanța statistică în cadrul Uniunii și să respecte principiile statistice menționate anterior (2). Acest angajament a fost confirmat și dezvoltat ulterior în Comunicarea din 15 aprilie 2011 către Parlamentul European și Consiliu „Către un management fiabil al calității pentru statisticile europene” (3). Prezenta decizie ar trebui să fie considerată ca un angajament reînnoit din partea Comisiei cu privire la încrederea în statisticile europene dezvoltate, elaborate și difuzate de Eurostat.

(5)

Evoluțiile recente în cadrul guvernanței economice a Uniunii au avut un impact asupra domeniului statistic și ar trebui să fie luate în considerare. Acest fapt este valabil, în special, pentru independența statistică, astfel cum a fost definită în Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (4).

(6)

În acest context, competențele Comisiei în calitate de autoritate împuternicită să facă numiri cu privire la recrutarea, transferul și concedierea directorului general al Eurostat ar trebui să fie exercitate, în conformitate cu Statutul funcționarilor, ținând seama de necesitatea de a garanta independența, obiectivitatea și eficiența în exercitarea responsabilităților sale și conform unei proceduri transparente, bazate doar pe criterii profesionale.

(7)

În plus, au fost atribuite Eurostat sarcini specifice prin Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (5).

(8)

De asemenea, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind „metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare” (6), Eurostat ar trebui să ofere un serviciu statistic de înaltă calitate și prin intensificarea relațiilor cu organisme ale Uniunii pentru a anticipa necesitățile statistice și a promova utilizarea statisticilor existente. Aceasta presupune, de asemenea, stabilirea unor relații mai strânse cu alte servicii ale Comisiei.

(9)

Statisticile ar trebui să fie definite în raport cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009. În sensul prezentei decizii, ar trebui, de asemenea, să se facă o distincție între statisticile europene și alte statistici.

(10)

Stabilirea obiectivelor politice și identificarea informațiilor necesare pentru îndeplinirea acestor obiective sunt aspecte care țin de competența factorilor de decizie. Prin urmare, aceste activități ar trebui să se încadreze în mandatul și responsabilitățile serviciilor interesate ale Comisiei, în timp ce Eurostat ar trebui să asigure programarea activităților legate de statisticile europene, luând în considerare nevoile utilizatorilor, evoluțiile politicilor relevante și constrângerile privind resursele.

(11)

Activitățile Comisiei referitoare la alte statistici ar trebui să facă obiectul unui exercițiu de planificare și coordonare, în vederea asigurării de informații consolidate cu privire la aceste activități. Acest exercițiu ar trebui să fie coordonat de Eurostat, iar domeniul său de aplicare ar trebui să se limiteze la subiecte cu privire la care există un acord reciproc între serviciile interesate ale Comisiei și Eurostat.

(12)

Statisticile europene sunt stabilite prin programul statistic european și programul anual de lucru corespunzător.

(13)

Pentru a asigura încrederea publică în statisticile europene și a promova statistici de înaltă calitate dezvoltate, elaborate și difuzate de Eurostat, ar trebui dezvoltat și aplicat un proces pentru etichetarea statisticilor europene.

(14)

Dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene de înaltă calitate ar trebui salvgardate de către directorul general al Eurostat, care este statisticianul-șef. În plus, sarcinile sale ar trebui să includă coordonarea activităților statistice ale Comisiei în vederea asigurării calității și a reducerii la minimum a sarcinii de raportare. Prin urmare, statisticianul-șef ar trebui, de asemenea, să fie consultat cu privire la dezvoltarea și elaborarea de alte statistici.

(15)

Cooperarea strânsă între Eurostat și alte servicii ale Comisiei cu privire la activități statistice și coordonarea adecvată a acestor activități de către statisticianul-șef ar trebui să asigure coerența și comparabilitatea statisticilor europene și un răspuns mai adecvat la viitoarele provocări, în special necesitatea de a reduce la minimum sarcina de răspuns și sarcina administrativă. În același scop, ar trebui să se asigure accesul la sursele de date administrative în cadrul Comisiei în măsura în care acest lucru este necesar și eficient din punct de vedere al costurilor pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene.

(16)

Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7) este aplicabil în măsura în care Eurostat prelucrează date cu caracter personal. În plus, statisticile europene elaborate pe baza unor date cu caracter personal ar trebui să fie defalcate pe gen, după caz.

(17)

Prin urmare, este necesar să se definească mai precis și să se clarifice rolul și responsabilitățile Eurostat în cadrul Comisiei.

(18)

Ar trebui să se abroge Decizia 97/281/CE a Comisiei din 21 aprilie 1997 privind rolul Eurostat în privința elaborării statisticilor comunitare (8),

1.

„statistici” înseamnă statistici, astfel cum au fost definite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Acestea sunt fie statistici europene, fie alte statistici;

2.

„statistici europene” înseamnă statistici, astfel cum au fost menționate la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și astfel cum au fost stabilite prin programul anual de lucru în materie de statistici europene;

3.

„alte statistici” înseamnă statistici care nu sunt statistici europene și care sunt identificate în cadrul exercițiului de planificare și coordonare menționat la articolul 5 alineatul (2).

(a)

colectarea și agregarea informațiilor statistice necesare pentru compilarea statisticilor europene;

(b)

dezvoltarea și promovarea standardelor, metodelor și procedurilor statistice;

(c)

coordonarea Sistemului Statistic European, consolidarea cooperării între partenerii săi și asigurarea poziției sale de lider în domeniul statisticilor oficiale la nivel mondial;

(d)

cooperarea cu organizațiile internaționale și cu țări terțe în vederea facilitării comparabilității statisticilor europene cu statisticile produse în alte sisteme statistice și, după caz, sprijinirea țărilor terțe în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor lor statistice.

(a)

optimizează utilizarea informațiilor existente care pot fi folosite în scopuri statistice, pentru a asigura calitatea și a reduce la minimum sarcina pentru respondenți; Eurostat invită toate serviciile interesate ale Comisiei să contribuie în acest scop;

(b)

este informat de către toate serviciile Comisiei cu privire la domeniul de aplicare și caracteristicile privind calitatea statisticilor produse de ele, cu privire la modificările semnificative în metodologia pentru elaborarea de statistici și cu privire la noi colectări de date planificate;

(c)

oferă altor servicii ale Comisiei îndrumare, formare adecvată și servicii de specialitate necesare pentru dezvoltarea și elaborarea de alte statistici, în limita resurselor disponibile.

(a)

este responsabil cu dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene în cadrul Comisiei;

(b)

este responsabil cu coordonarea dezvoltării și elaborării de alte statistici, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 alineatul (4);

(c)

reprezintă Comisia în foruri statistice internaționale, în special în scop de coordonare a activităților statistice ale instituțiilor și organismelor Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(d)

prezidează Comitetul Sistemului Statistic European menționat la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(e)

pregătește programele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din prezenta decizie în strânsă consultare cu alte servicii ale Comisiei, luând în considerare, în măsura posibilului, nevoile utilizatorilor și alte evoluții relevante în domeniu;

(f)

asigură legătura între Sistemul Statistic European (SSE) și Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică în toate aspectele legate de punerea în aplicare a Codului de bune practici al statisticilor europene în cadrul SSE în ansamblu.

(a)

monitorizează și evaluează calitatea datelor pe care le culege sau le primește și elaborează rapoarte cu privire la calitatea statisticilor europene pe care le difuzează;

(b)

promovează și aplică un proces de etichetare pentru statisticile europene;

(c)

verifică datele care țin de responsabilitatea Eurostat în contextul guvernanței economice sporite a Uniunii și aplică toate competențele care au fost în mod specific acordate Eurostat în procedurile relevante.