13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/1

(1)

În 2006, Consiliul a instituit, prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 130/2006 (2), o taxă antidumping definitivă (denumită în continuare „măsurile antidumping originale”) la importurile de acid tartric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”). Regulamentul respectiv a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 150/2008 al Consiliului (3). În 2012, Consiliul a modificat măsurile respective prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 332/2012 (4) și le-a prelungit pentru o nouă perioadă de cinci ani prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 349/2012 (5).

(2)

Cererea de reexaminare a fost depusă de următorii producători din Uniune: Distillerie Bonollo SpA, Industria Chimica Valenzana SpA, Distillerie Mazzari SpA, Caviro Distillerie Srl și Comercial Quimica Sarasa s.l. (denumiți în continuare „solicitanții”).

(3)

Domeniul cererii de reexaminare se limitează la analiza dumpingului în ceea ce-i privește pe doi producători-exportatori din RPC, respectiv Changmao Biochemical Engineering Co., Ltd, Changzhou, și Ninghai Organic Chemical Factory, Ninghai. Cererea a susținut că instituirea în continuare de măsuri la nivelul actual, care se bazează pe nivelul de dumping stabilit anterior, pare a nu mai fi suficientă pentru a contracara dumpingul, având în vedere că ambelor societăți ar trebui să li se respingă cererea de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”).

(4)

Stabilind că deține suficiente elemente de probă prima facie pentru deschiderea unei reexaminări intermediare și în urma consultării Comitetului consultativ, Comisia a anunțat la 29 iulie 2011, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări intermediare limitate la dumping, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(5)

Ancheta privind dumpingul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial cei doi producători-exportatori din țara în cauză și autoritățile țării în cauză cu privire la deschiderea reexaminării intermediare.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Comisia a trimis chestionare către cei doi producători-exportatori menționați în cererea de reexaminare și producătorilor din țara analogă, Argentina.

(9)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei doi producători-exportatori din RPC, precum și de la producătorul cooperant din țara analogă.

(10)

Pentru a permite celor doi producători-exportatori din RPC să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere în acest sens. Ambii au prezentat cereri pentru statutul de societate care îndeplinește condițiile unei economii de piață sau pentru tratamentul individual, în eventualitatea în care ancheta stabilea că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea statutului de TEP.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului și a procedat la efectuarea de vizite de verificare în incintele următoarelor societăți:

(12)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din ancheta inițială, și anume acidul tartric, cu excepția acidului tartric D-(-)- cu o rotație optică negativă de cel puțin 12,0 grade, măsurată într-o soluție de apă în conformitate cu metoda descrisă în farmacopeea europeană, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 12 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(13)

Produsul în cauză se utilizează în vin, băuturi și aditivi alimentari, ca ignifug în mortar și în numeroase alte produse. Produsul poate fi obținut fie pe baza produselor secundare din fabricarea vinului, ca în cazul producției din Uniune, fie prin sinteză chimică plecând de la compuși petrochimici, ca în cazul producției din RPC. Numai acidul tartric L+ este produs pe baza produselor secundare din fabricarea vinului. Mijloacele sintetice de producție permit fabricarea atât a acidului tartric L+, cât și a acidului tartric DL. Ambele tipuri reprezintă produsul în cauză și utilizările lor se suprapun.

(14)

Ca și în cazul anchetei precedente, s-a considerat că acidul tartric fabricat în RPC și exportat către Uniune, acidul tartric fabricat și vândut în țara analogă (Argentina) și acidul tartric fabricat și vândut în Uniune de producătorii din Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice esențiale și este destinat acelorași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

Ambele societăți menționate în cererea de reexaminare au solicitat acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(16)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile TEP sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(17)

Ambii producători din RPC au cerut TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Fiecare cerere de TEP a fost analizată și au fost efectuate anchete la fața locului la societățile comerciale care au cooperat.

(18)

Pentru ambele societăți, TEP a fost refuzat în temeiul criteriului 1 de la articolul 2 alineatul (7) litera (c), pe baza dovezilor că prețul materiei prime de bază, benzen, a fost denaturat. O comparație a prețurilor de pe piața internă din RPC, utilizând ca sursă prețurile de achiziție ale unui producător cooperant comparate cu prețurile practicate în alte țări cu economie de piață, a arătat o diferență de preț cuprinsă între 19 % și 51 % în cursul perioadei de anchetă. RPC impune un tarif de 40 % la importul de benzen (deși acesta nu era în realitate în vigoare în cursul perioadei de anchetă) și, de asemenea, nu rambursează nicio parte din TVA-ul de 17 % perceput la exportul acestui produs. De asemenea, au fost constatate denaturări ale prețurilor materiei prime intermediare, anhidridă maleică, achiziționată de celălalt producător cooperant, folosind ca sursă achizițiile sale.

(19)

TEP a fost, de asemenea, refuzat unei societăți comerciale pe baza criteriilor 2 și 3, ca urmare a dovezilor privind prețul scăzut pentru dreptul de folosire a pământului și, de asemenea, ca urmare a supraevaluării activelor societății pentru a garanta un împrumut de la o bancă proprietate de stat.

(20)

Ambele societăți au contestat constatările Comisiei după ce acestea le-au fost comunicate. Cu toate acestea, niciuna dintre societăți nu a putut explica prețul scăzut al benzenului pe piața din RPC. Societatea menționată la considerentul 19 a furnizat o serie de documente pentru a contesta constatările Comisiei în ceea ce privește prețurile pentru dreptul de folosire a pământului și evaluarea activelor sale. Cu toate acestea, deoarece aceste documente au fost solicitate în timpul inspecției și nu au fost furnizate, s-a decis, în consecință, că aceste informații nu pot fi verificate sau considerate ca informații de bază.

(21)

În consecință, TEP este refuzat celor două societăți.

(22)

Cu toate acestea, ambele societăți îndeplinesc cerințele stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, au dreptul de a beneficia de o taxă antidumping individuală utilizând propriile lor prețuri la export.

(23)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analogă”) sau pe baza prețului practicat la exportul din țara analogă către alte țări, inclusiv către Uniune sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru ca acesta să includă o marjă de profit rezonabilă.

(24)

În avizul de deschidere, precum și pe parcursul anchetei inițiale, Argentina a fost propusă ca țară analogă adecvată, în scopul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. În urma publicării avizului de deschidere, o societate comercială din India și una din Australia au fost identificate ca posibile alternative de producători dintr-o țară terță cu economie de piață. Cu toate acestea, niciuna dintre cele două societăți comerciale nu a răspuns la chestionarul care le-a fost transmis.

(25)

Un producător de acid tartric din Argentina a cooperat la anchetă, răspunzând la un chestionar. Ancheta a arătat că Argentina are o piață concurențială pentru acidul tartric cu doi producători locali concurenți și importuri din țări terțe. În plus, volumul producției Argentinei reprezintă peste 20 % din volumul exporturilor din RPC ale produsului în cauză către Uniune. Prin urmare, piața argentiniană a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC.

(26)

Prin urmare, s-a concluzionat, ca și în ancheta anterioară, că Argentina reprezintă o țară analogă corespunzătoare, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(27)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul cooperant din țara analogă. Deși producătorul din țara analogă avusese vânzări interne de produs în cauză, având în vedere diferența dintre metoda de producție din Argentina și din RPC, care are un impact semnificativ asupra prețurilor și costurilor, s-a decis să se construiască valoarea normală, în loc să se utilizeze aceste prețuri de vânzare pe piața internă. Costul materiilor prime din Argentina a fost înlocuit cu un preț mediu pe piață pentru benzen și s-au ajustat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale în Argentina pentru a reflecta mai bine piața internă din RPC.

(28)

Valoarea normală pentru acidul tartric L+ (care este fabricat de către producătorul argentinian) a fost, prin urmare, construită pe baza costului de producție din Argentina pentru acidul tartric L+, luând în considerare diferența în ceea ce privește metodele de producție dintre Argentina și RPC.

(29)

Având în vedere că producătorul argentinian nu a fabricat acid tartric DL, valoarea normală a fost construită și pe baza diferenței dintre prețuri constatată între cele două tipuri de produs.

(30)

Prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite de primul client independent din Uniune pentru ambii producători-exportatori din RPC.

(31)

În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont, sub formă de ajustări, de anumite diferențe în materie de transport, asigurare și impozitare indirectă, care s-a dovedit că afectau prețurile și comparabilitatea lor.

(32)

Pentru ambele societăți comerciale, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare produs a fost comparată cu prețul mediu ponderat pentru același tip de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(33)

Din acest motiv, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(34)

În cererea de reexaminare, s-a afirmat că nu ar mai trebui să li se acorde TEP celor doi producători-exportatori din RPC și că această modificare a fost de durată. Având în vedere motivele pentru refuzul TEP, se poate considera că concluziile acestei reexaminări au un caracter durabil. Dovezile arată că denaturarea în ceea ce privește prețul benzenului din RPC a existat înainte de PAR și că nu există dovezi care să indice că guvernul RPC a eliminat aceste denaturări sau că va proceda în acest sens.

(35)

Din motivele specifice societăților, care au fost menționate la considerentul 19, acestea au un caracter durabil, deoarece afectează costurile și deciziile societății pe o perioadă semnificativă de timp. Ele nu reprezintă evenimente care ar fi afectat ancheta inițială în care s-a acordat TEP pentru această societate.

(36)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că prezenta reexaminare antidumping ar trebui să modifice nivelul măsurilor actuale în vigoare la importurile de acid tartric originar din RPC.

(37)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande modificarea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări.

(38)

O societate comercială din RPC a răspuns din nou la comunicare, contestând constatările referitoare la respingerea cererii de acordare a TEP pe motivul distorsionării prețului pentru principala materie primă. Cu toate acestea, aceasta nu a oferit noi elemente de probă în sprijinul afirmațiilor făcute, în consecință, argumentele sale au fost respinse. De asemenea, aceasta a solicitat informații suplimentare privind ajustările menționate la considerentul 27, însă această cerere a trebuit să fie respinsă, deoarece ar fi imposibil să i se răspundă fără a dezvălui metodele de producție și costurile producătorului unic din Argentina.

(39)

Industria din Uniune a răspuns la comunicare contestând utilizarea unei valori normale construite și nu a prețurilor de vânzare internă din țara analogă, precum și ajustările menționate mai sus în ceea ce privește valoarea normală construită pentru a ține seama de diferența în ceea ce privește materiile prime și procesele de producție dintre Argentina și RPC.

(40)

În ceea ce privește utilizarea unei valori normale construite și nu a prețurilor din Argentina, acest fapt nu poate fi considerat ca reprezentând o schimbare a metodologiei, conform articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. În ancheta inițială, ambele societăți din RPC au primit TEP și, prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile practicate de acestea pe piața internă. În cazul de față, cum TEP a fost refuzat ambelor societăți comerciale, nu se mai poate utiliza aceeași metodologie.

(41)

Industria din Uniune a susținut în continuare că Comisia ar fi trebuit să utilizeze metodologia stabilită în ancheta inițială pentru a calcula taxa reziduală pentru RPC în vederea calculării marjelor individuale pentru cei doi exportatori care au făcut obiectul acestei revizuiri. Acest argument a fost respins, deoarece taxa reziduală a fost calculată pentru societăți comerciale care nu au cooperat la ancheta inițială. Prin urmare, nu este comparabilă cu calcularea unei taxe individuale pentru un exportator cooperant căruia nu i s-a acordat TEP.

(42)

În ceea ce privește ajustările aduse valorii normale, conform celor de mai sus, acestea au fost necesare pentru a garanta o comparație corectă între prețurile de export pentru un acid tartric produs sintetic și o valoare normală bazată pe un proces de producție naturală. Încercarea de a efectua același calcul utilizând prețurile de la vânzările interne din Argentina și apoi ajustarea valorii normale și/sau a prețului la export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază nu ar fi reprezentat o comparație corectă. În consecință, aceste argumente au fost respinse.

(43)

Un producător-exportator din RPC a oferit un angajament de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Produsul în cauză nu este adecvat pentru un angajament de preț fix din cauza volatilității prețului la export. Pentru a soluționa această problemă, producătorul-exportator a oferit o clauză de indexare, fără ca, totuși, să specifice modul în care această indexare ar fi calculată. De asemenea, acesta a oferit o indexare bazată pe prețul intern distorsionat pentru benzen din RPC, ceea ce nu a putut fi acceptat.

(44)

Mai mult, producătorul-exportator respectiv produce tipuri diferite de alte produse chimice și poate vinde aceste produse clienților comuni din Uniunea Europeană prin intermediul societăților comerciale afiliate. Acest fapt ar putea crea un risc grav de compensare încrucișată și ar face foarte dificilă monitorizarea efectivă.

(45)

În plus, există tipuri diferite de produs în cauză, care nu sunt ușor de diferențiat și care prezintă diferențe considerabile din punct de vedere al prețului. PMI-urile diferite propuse de producătorul-exportator ar face, prin urmare, ca monitorizarea să fie impracticabilă. Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că angajamentele oferite nu pot fi acceptate,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/6

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1425/2006 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice originare din Republica Populară Chineză („RPC”) și Thailanda.

(2)

Regulamentul menționat a fost modificat ulterior prin Regulamentele (CE) nr. 1356/2007 (3), (CE) nr. 249/2008 (4) și (CE) nr. 189/2009 (5) ale Consiliului și prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 474/2011 (6) și (UE) nr. 475/2011 (7) ale Consiliului.

(3)

La 18 mai 2010, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială a Regulamentului (CE) nr. 1425/2006 din partea societății Greenwood Houseware (Zhuhai) Ltd, un producător-exportator de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice din RPC („solicitantul”).

(4)

Ulterior, ca urmare a publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, introdusă la data de 30 iunie 2011.

(5)

Cererea a fost înaintată în comun de un număr de 44 de producători din Uniune, reprezentând aproximativ 30 % din totalul producției estimate la nivelul Uniunii de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice.

(6)

Cererea a fost motivată prin faptul că expirarea măsurilor ar risca să aibă drept rezultat continuarea dumpingului și a prejudiciului în cazul în care s-ar permite ca măsurile să expire.

(7)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale și a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază și a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul respectiv, prin aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 21 septembrie 2010 și, respectiv, la 27 septembrie 2011.

(8)

Ancheta în perspectiva expirării măsurilor privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 iulie 2010-30 iunie 2011 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PAR („perioada luată în considerare”).

(9)

Perioada anchetei de reexaminare pentru reexaminarea intermediară parțială, al cărei obiect se limitează la examinarea dumpingului referitor la Greenwood Houseware (Zhuhai) Ltd, a acoperit perioada 1 aprilie 2009-30 iunie 2010.

(10)

Produsul vizat de ambele anchete îl constituie saci și pungi din materiale plastice, conținând minimum 20 % din greutatea lor polietilenă și având foițe cu o grosime de maximum 100 micrometri (μm), originare din RPC și Thailanda („produsul în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 3923 21 00, ex 3923 29 10 și ex 3923 29 90.

(11)

În ceea ce privește produsul fabricat și vândut pe piața din Uniune, nu ar putea fi formulate concluzii cu privire la articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea industriei din Uniune în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor (a se vedea secțiunea B).

(12)

În ceea ce privește produsul fabricat și vândut pe piața internă de către solicitantul reexaminării intermediare, precum și produsul fabricat și vândut într-o țară analogă potențială în cadrul reexaminării intermediare, se remarcă faptul că ancheta nu a ajuns la nicio concluzie având în vedere atât încheierea anchetelor actuale, cât și abrogarea măsurilor existente (a se vedea secțiunea B).

(13)

Comisia a informat oficial societatea Greenwood Houseware (Zhuhai) Ltd și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea dumpingului. Ambelor părți interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(14)

Comisia a informat în mod oficial producătorii din Uniune care au depus cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, alți producători cunoscuți din Uniune și asociațiile cunoscute de producători din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și asociațiile lor. Producătorii din țări analoge posibile, și anume India, Indonezia, Malaysia, Turcia și SUA, și reprezentanții RPC și Thailanda au fost, de asemenea, informați cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(15)

S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(16)

Ținând cont de numărul mare de producători din Uniune implicați în ancheta în perspectiva expirării măsurilor, în avizul de deschidere relevant s-a propus să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(17)

Sectorul producției de saci și pungi din materiale plastice din Uniune este puternic fragmentat, cu un număr foarte mare de producători de importanță diferită, inclusiv o mare parte a producătorilor mici răspândiți în mai multe state membre.

(18)

Informațiile furnizate în cerere în etapa de deschidere au indicat că societățile mari și mijlocii au reprezentat aproximativ 25 % din producătorii care au cooperat și aproximativ 70 % din producția din Uniune care a cooperat. În consecință, societățile mici au reprezentat aproximativ 75 % din producătorii care au cooperat și aproximativ 30 % din producția acestora.

(19)

De asemenea, informațiile au arătat că producția din Uniune este dispersată între mai multe state membre, însă foarte concentrată în Germania, Franța, Spania și Italia.

(20)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, constatarea existenței unui prejudiciu se bazează pe elemente de probă pozitive și implică o stabilire obiectivă, inter alia, a efectele importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune. Constatările privind prejudiciul, precum și informațiile colectate în acest scop ar trebui, prin urmare, să fie reprezentativă pentru întreaga industrie din Uniune.

(21)

Rezultă că în exercițiul de eșantionare a trebuit să fie luat în considerare nivelul ridicat al fragmentării sectorului sacilor și pungilor de plastic. Pentru a putea trage concluzii care să fie reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune, s-a considerat necesar să se asigure, de asemenea, că situația societăților mici a fost prezentată în mod corespunzător.

(22)

Prin urmare, în scopul selectării unui eșantion reprezentativ de producători din Uniune, producătorii cooperanți din Uniune au fost divizați în două segmente pe baza volumului producției lor anuale: întreprinderi mari și mijlocii cu producție de peste 15 000 de tone, pe de o parte, și întreprinderile mici cu producție mai mică de 15 000 de tone. S-a luat în considerare posibilitatea de a eșantiona întreprinderile cele mai mari în cadrul fiecărui segment.

(23)

Distribuția geografică a producătorilor în cadrul statelor membre, astfel cum este descrisă în considerentul 19, a fost luată, de asemenea, în considerare.

(24)

Procedura de obținere a informațiilor necesare pentru selectarea eșantionului de producători din Uniune s-a bazat pe informațiile obținute în etapa de deschidere. În plus, avizul de deschidere relevant a invitat toți ceilalți producători să se manifeste, în eventualitatea în care aceștia ar dori să fie incluși în eșantion. În urma publicării avizului de deschidere, nicio întreprindere nu a contactat Comisia pentru a cere să fie inclusă în eșantion.

(25)

Ca urmare a criteriilor prezentate în considerentele 20-23, cinci producători din Uniune care își desfășoară activitatea în patru state membre au fost selectați pentru a face parte din eșantion. Aceștia sunt cei mai mari producători din ambele segmente, ținând seama de dimensiunea și localizarea geografică. Trei întreprinderi eșantionate aparțin segmentului întreprinderilor mari și mijlocii, două aparțin segmentului întreprinderilor mici.

(26)

Întreprinderile selectate reflectă, de asemenea, răspândirea geografică între statele membre în ceea ce privește producția, Germania și Franța reprezentând întreprinderile care funcționează în segmentul întreprinderilor mari și mijlocii, iar Spania și Italia, pe cele care funcționează în segmentul întreprinderilor mici.

(27)

Eșantionul astfel selecționat reprezenta 22,5 % din producția totală de saci și pungi din materiale plastice produse de producătorii cooperanți și 12,3 % din totalul producției estimate la nivelul Uniunii, pe baza cifrelor privind producția totală din Uniune indicate în cerere.

(28)

În etapa de deschidere, toți producătorii cunoscuți din Uniune au fost informați cu privire la compoziția eșantionului provizoriu și au avut posibilitatea de a formula observații. Nu a fost primit niciun comentariu.

(29)

Se reamintește că determinarea prejudiciului trebuie să se bazeze pe evaluarea concretă a efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune.

(30)

Prin urmare, în eșantion a trebuit să fie luată în considerare fragmentarea industriei și, în plus, au fost trimise chestionare care solicită date generale mai ales în ceea ce privește indicatorii macroeconomici pe stat membru tuturor asociațiilor cunoscute ale producătorilor din Uniune pentru a obține informațiile necesare.

(31)

În ceea ce privește eșantionul de producători din Uniune, nivelul de reprezentativitate a fost serios afectat de faptul că cel mai mare producător din eșantion, care operează în segmentul întreprinderilor mari și mijlocii, și un producător care operează în segmentul întreprinderilor mici au informat Comisia că nu doresc să răspundă la chestionar. Acest lucru însemna că numai trei din cele cinci societăți incluse în eșantion au continuat să coopereze și că ar fi furnizate doar informații parțiale sau inexistente pentru segmentele identificate și statele membre producătoare.

(32)

Prin urmare, au fost efectuate numeroase tentative de a selecta un nou eșantion reprezentativ, care să respecte metodologia descrisă în considerentele 17-28.

(33)

În acest sens, a fost identificat un total suplimentar de șase producători din Uniune, care și-au exprimat dorința de a fi incluși în eșantion ca posibile piese de schimb pentru cele două societăți care și-au retras cooperarea din eșantion. Aceste șase întreprinderi suplimentare au fost abordate și invitate să coopereze prin completarea chestionarului privind producătorii din Uniune.

(34)

Dintre acești șase producători din Uniune suplimentari abordați, numai un singur producător, care reprezintă segmentul întreprinderilor mari și mijlocii, a acceptat, în cele din urmă, să coopereze. Nu a fost găsit niciun înlocuitor care să reprezinte producția din Germania, unul dintre cele mai mari state membre în ceea ce privește producția de saci și pungi din materiale plastice.

(35)

Prin urmare, nu a fost posibil să se selecteze un nou eșantion, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât reprezentativitatea necesară pentru segmentele identificate și statele membre producătoare nu a putut fi atinsă.

(36)

Ținând seama de slaba cooperare din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion, nu se poate concluziona, în mod rezonabil, că datele colectate de la întreprinderile care au cooperat reflectă situația globală a industriei din Uniune și, prin urmare, nu a fost posibil să se evalueze în mod corect dacă au fost îndeplinite condițiile menționate la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(37)

În urma tentativelor de a selecta un nou eșantion, un grup de producători a reiterat angajamentul lor de a lua parte în mod activ la reexaminarea măsurilor care urmează să expire, subliniind importanța menținerii măsurilor antidumping în vigoare pentru industria din Uniune. Acest grup de producători a regretat faptul că doar unul dintre ei a fost invitat de Comisie să completeze chestionarul. În acest context, ar trebui să se remarce faptul că disponibilitatea acestor întreprinderi de a coopera a fost considerată pe deplin și au fost incluse toate în grupul de întreprinderi care au fost luate în considerare pentru selectarea unui nou eșantion. Cu toate acestea, se reamintește că, pentru a garanta reprezentativitatea necesară, metoda de selecție, astfel cum este descrisă în considerentele 17-28, a trebuit să fie respectată și pentru noul eșantion. Întrucât numai una dintre întreprinderile din acest grup îndeplinește criteriile menționate mai sus, numai întreprinderea respectivă ar putea fi invitată să facă parte din eșantion. Celelalte întreprinderi aparțin unei dimensiuni sau unor state membre care erau deja suficient reprezentate în eșantion.

(38)

Anumite informații privind producția la nivel național, cifrele vânzărilor și alți indicatori macroeconomici-cheie au fost primite de la asociațiile naționale din Țările de Jos, Spania, Italia și, parțial, din Franța. Cu toate acestea, Confederația Europeană a Prelucrătorilor de Mase Plastice (EUPC) nu a furnizat informațiile solicitate în chestionarul specific care le-a fost trimis și, prin urmare, nu ar putea fi colectate date concludente la un nivel macroeconomic pe întreg teritoriul Uniunii.

(39)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din regulamentul de bază, reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de pungi din materiale plastice din RPC și din Thailanda ar trebui încheiată.

(40)

Nivelul scăzut de cooperare din partea producătorilor din Uniune și absența unui eșantion reprezentativ nu a permis Comisiei să evalueze dacă au fost respectate condițiile precizate la articolul 3 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, nu se poate concluziona dacă expirarea măsurilor în vigoare ar fi susceptibilă să conducă la o continuare sau o reapariție a prejudiciului, iar ancheta ar trebui să fie încheiată din aceste motive.

(41)

Rezultă din cele de mai sus că reexaminarea intermediară este fără obiect și, prin urmare, ar trebui să fie, de asemenea, încheiată.

(42)

Toate părțile au fost informate asupra faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande încheierea celor două anchete. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(43)

Una dintre părțile interesate a declarat că, întrucât s-a propus încheierea revizuirii din cauza lipsei de cooperare a producătorilor din Uniune, măsurile antidumping ar trebui să fie abrogate cu efect retroactiv, și anume din 30 septembrie 2011, atunci când ar fi trebuit să expire inițial măsurile în vigoare.

(44)

În acest context, se reamintește că revizuirea a fost solicitată de producătorii din Uniune care reprezintă peste 30 % din totalul producției din Uniune, în conformitate cu regulamentul de bază. Mai mult, articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază prevede, în mod clar, că măsurile rămân în vigoare în așteptarea rezultatului revizuirii. Cu toate acestea, constatările menționate în considerentul 40 nu au avut un impact asupra legalității deschiderii revizuirii ca atare, ceea ce înseamnă că prevederile articolului 11 alineatul (2) care stipulează că măsurile rămân în vigoare în așteptarea rezultatului revizuirii continuă să se aplice. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(45)

Unii dintre producătorii din Uniune au reacționat, de asemenea, la divulgarea informațiilor, declarând că își retrag plângerea. Cu toate acestea, luând în considerare faptul că alți producători din Uniune și-au menținut poziția și faptul că cerințele ferme, astfel cum au fost descrise în considerentul 5, au fost îndeplinite la momentul deschiderii cauzei, aceasta nu ar avea un impact asupra procedurii.

(46)

Din perspectiva celor menționate, niciuna dintre observațiile primite nu a fost de natură să modifice concluziile de mai sus. Prin urmare, se concluzionează că procedura antidumping privind importurile în Uniune de anumite tipuri de saci și pungi din materiale plastice originare din RPC și din Thailanda ar trebui încheiată și măsurile ar trebui abrogate. Rezultă că procedura de reexaminare intermediară în curs menționată în considerentul 3 va fi încheiat în același timp cu prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/10

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Rheinisches Zuckerrübenkraut / Rheinischer Zuckerrübensirup / Rheinisches Rübenkraut” depusă de Germania a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/12

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Nostrano Valtrompia”, depusă de Italia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/14

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social „O strategie europeană privind vehiculele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic” (2), recunoaște existența unei game largi de tehnologii (energie electrică, hidrogen, biogaz și biocarburanți lichizi) care pot contribui considerabil la prioritățile Europa 2020 de dezvoltare a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (creștere inteligentă) și la promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă (creștere durabilă).

(2)

Pe termen scurt și mediu, motorul cu combustie internă (MCI) va rămâne probabil predominant la vehiculele de transport rutier. Prin urmare, adaptarea MCI la carburanți ecologici, precum hidrogenul (H2) sau amestecuri de hidrogen și gaze naturale (H2GN), ar putea facilita trecerea de la MCI la alte tipuri de sisteme de propulsie, bazate pe electricitate (baterie electrică, pilă de combustie).

(3)

Având în vedere incertitudinea cu privire la viitorul tehnologiei sistemelor de propulsie și probabilitatea ca noile tehnologii să reprezinte o parte din ce în ce mai importantă a pieței, este necesar ca legislația europeană în vigoare privind omologarea de tip să fie adaptată la aceste tehnologii.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 de punere în aplicare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (3) nu include în prezent H2 și H2GN printre tipurile de carburanți luate în considerare. Prin urmare, ar trebui extinsă procedura de omologare de tip prevăzută în regulamentul respectiv pentru a include aceste tipuri de carburanți.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE (4) a stabilit cerințele de siguranță pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește propulsia pe bază de hidrogen. Trebuie, de asemenea, să se acorde atenție protecției mediului, întrucât emisiile de oxizi de azot rezultând din utilizarea hidrogenului drept carburant în motoarele cu combustie internă pot avea un impact asupra mediului.

(6)

Amestecurile H2NG eliberează în atmosferă o anumită cantitate de poluanți, în special hidrocarburi, monoxizi de carbon, oxizi de azot și pulberi în suspensie. Aceste emisii trebuie să fie evitate.

(7)

Diferitele formule și parametri utilizați pentru stabilirea rezultatelor testelor privind emisiile trebuie adaptate pentru cazurile specifice ale folosirii H2 și H2GN în MCI, întrucât respectivele formule și parametri depind foarte mult de tipul și caracteristicile carburantului utilizat.

(8)

Documentele furnizate de producător autorităților naționale de omologare trebuie actualizate în vederea includerii informațiilor relevante privind vehiculele pe bază de H2, H2GN și vehiculele electrice.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 692/2008 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

2.

Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/27

(1)

În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1295/2008 al Comisiei (2) se stabilește lista organismelor din țările terțe abilitate să emită atestatele care însoțesc produsele din hamei importate din aceste țări. Aceste atestate sunt recunoscute ca fiind echivalente cu certificarea prevăzută la articolul 117 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)

Argentina a comunicat, pentru prima oară, denumirile a două organisme competente abilitate să emită atestate de echivalență. Prin urmare, este oportună includerea acestor organisme pe lista prevăzută în anexa I la Regulamentul nr. 1295/2008.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1295/2008 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/31

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului menționat anterior.

(2)

La 2 iulie 2012, Comitetul de sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine numele a opt persoane fizice de pe lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 ar trebui actualizată în consecință,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/33

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/35

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 al Comisiei (3) s-au stabilit valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2011/2012. Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 616/2012 al Comisiei (4).

(2)

Conform datelor de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006.

(3)

Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării,

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/37

(1)

La cererea Irlandei, Consiliul a acordat acesteia, prin Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE (2), asistență financiară pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare „programul”) vizând restabilirea încrederii, facilitarea revenirii economiei la o creștere sustenabilă și asigurarea stabilității financiare a Irlandei, a zonei euro și a Uniunii.

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE, Comisia a efectuat, împreună cu Fondul monetar internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a șasea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile irlandeze în implementarea măsurilor convenite, precum și a eficienței și a impactului social și economic al măsurilor respective.

(3)

Autoritățile irlandeze prezentaseră Parlamentului, în septembrie 2011, acte legislative destinate să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, astfel cum se prevede în program. Unele elemente ale reformei preconizate nu au fost adoptate de Parlament până la sfârșitul celei de-a șasea evaluări trimestriale sus-menționate, în special în ceea ce privește drepturile de pensie pentru persoanele nou intrate în serviciul public, inclusiv o evaluare a pensionării anticipate pentru anumite categorii de funcționari publici și o indexare a pensiilor în raport cu prețurile de consum, precum și legătura dintre drepturile de pensie și veniturile medii obținute pe parcursul vieții profesionale și cea dintre vârsta de pensionare și vârsta legală de pensionare. Autoritățile s-au angajat să asigure aprobarea acestor dispoziții până la sfârșitul anului 2012.

(4)

Având în vedere amânarea, pentru 2013, a exercițiului de simulare de criză la nivelul UE, desfășurat sub auspiciile Autorității bancare europene, se consideră oportună amânarea, până în 2013, a următoarei simulări de criză a băncilor irlandeze cu capital autohton. Între timp, autoritățile au identificat principalele direcții de lucru pregătitoare, care vor fi finalizate în 2012.

(5)

Autoritățile irlandeze au identificat măsuri suplimentare pe care le vor lua în 2012 pentru a reduce șomajul și a contribui la realizarea obiectivelor programului. Acestea vor lua îndeosebi măsuri pentru a crește eficacitatea politicilor lor de formare și activare pe piața muncii și pentru a reduce toate posibilitățile ca plățile sociale să descurajeze cetățenii care sunt în măsură să muncească, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile.

(6)

Ținând cont de aceste evoluții și considerente, Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE ar trebui modificată,

1.

la alineatul (7), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

2.

la alineatul (8), se adaugă următoarele litere:

3.

se adaugă următorul alineat:

„(10)   În anul 2013, în conformitate cu cele menționate în memorandul de înțelegere, Irlanda trebuie să finalizeze simulările de criză ale băncilor care erau incluse în PCAR din 2011. Simularea de criză va fi aliniată la exercițiul Autorității bancare europene (ABE) și se va baza pe rezultatele obținute din PCAR din 2011 și pe Programul de măsuri financiare din 2012. Simularea de criză va fi riguroasă și se va baza în continuare pe previziuni solide privind pierderile din împrumuturi și va avea un nivel ridicat de transparență. Publicarea rezultatelor va fi aliniată cu calendarul următorului exercițiu al ABE.”

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/39

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de supleant a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei María Isabel NIETO FERNÁNDEZ,

—

domnul Enrique BARRASA SÁNCHEZ, Director General de Inversiones y Acción Exterior Junta de Extremadura.

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/40

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei Nicola BEER,

—

Dr. Zsuzsa BREIER, Staatssekretärin für Europaangelegenheiten.

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/41

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de supleant a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Francisco DE LA TORRE PRADO,

—

domnul Fernando MARTÍNEZ MAILLO, Presidente de la Diputación de Zamora.

13.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/42

(1)

Croația și-a exprimat dorința de a adera la Convenția din 20 mai 1987 privind regimul de tranzit comun („convenția”) și a fost invitată să adere printr-o decizie din 19 ianuarie 2012 a comisiei mixte înființate în temeiul respectivei convenții.

(2)

În consecință, versiunile în limba croată ale referințelor utilizate în convenție ar trebui incluse în convenție în ordinea corespunzătoare.

(3)

Aplicarea prezentei decizii depinde de data aderării Croației la convenție.

(4)

Pentru a permite utilizarea unor formulare de garanție tipărite în conformitate cu criteriile în vigoare înainte de data aderării Croației la convenție, ar trebui stabilită o perioadă de tranziție în timpul căreia formularele tipărite ar putea fi utilizate în continuare, cu anumite adaptări.

(5)

Prin urmare, convenția ar trebui modificată în consecință,