24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/1

(1)

În urma intrării în vigoare a Directivei 2004/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), părțile interesate, în special cele din comunitatea medicală, au exprimat preocupări serioase legate de impactul pe care l-ar putea avea punerea în aplicare a respectivei directive asupra procedurilor medicale bazate pe imagistică medicală, precum și cu privire la impactul directivei asupra anumitor activități industriale.

(2)

Comisia a examinat argumentele prezentate de către părțile interesate și a hotărât să revizuiască unele dispoziții din Directiva 2004/40/CE, pe baza unor noi dovezi științifice.

(3)

Termenul de transpunere a Directivei 2004/40/CE a fost amânat prin Directiva 2008/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) până la 30 aprilie 2012, pentru a permite adoptarea, până la acea dată, a unei noi directive bazate pe cele mai recente elemente de probă.

(4)

La 14 iunie 2011, Comisia a adoptat o propunere pentru o nouă directivă care să înlocuiască Directiva 2004/40/CE. Obiectivul noii directive este asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și a siguranței lucrătorilor și menținerea și dezvoltarea activităților medicale și a altor activități industriale care utilizează câmpurile electromagnetice. În consecință, anticipând adoptarea noii directive înainte de 30 aprilie 2012, majoritatea statelor membre nu au transpus Directiva 2004/40/CE.

(5)

Cu toate acestea, având în vedere complexitatea tehnică a subiectului, este puțin probabil ca noua directivă să fie adoptată înainte de 30 aprilie 2012.

(6)

În consecință, termenul de 30 aprilie 2012 ar trebui prelungit. Prin urmare, este necesar ca prezenta directivă să intre în vigoare la data publicării,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/3

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 130/2006 (2) („regulamentul inițial”), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 0 % până la 34,9 % la importurile de acid tartric originar din Republica Populară Chineză („China”). Se reamintește faptul că nivelul taxei antidumping definitive impuse în cazul acidului tartric produs de producătorul-exportator chinez Hangzhou Bioking Biochemical Engineering Co., Ltd („Hangzhou Bioking”) a fost de 0 %, în timp ce pentru alți producători-exportatori chinezi s-a situat între 4,7 % și 34,9 %.

(2)

La 22 februarie 2008, în urma unei reexaminări lansate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 150/2008 (3), a modificat domeniul de aplicare al măsurilor menționate anterior.

(3)

La 16 aprilie 2012, în urma unei reexaminări a măsurilor existente cu privire la Hangzhou Bioking inițiate pe baza articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1515/2001, în lumina raportului Organului de apel al OMC, intitulat „Mexic – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul” (4), care precizează, la punctele 305 și 306, că un producător-exportator despre care s-a constatat, în ancheta inițială, că nu practica dumpingul, trebuie să fie exclus din domeniul de aplicare al măsurii definitive impuse în urma acestei anchete și nu poate fi supus unei reexaminării administrative sau unei reexaminări efectuate în urma modificării circumstanțelor, Consiliul, prin Regulamentul (UE) nr. 332/2012 (5) a modificat măsurile referitoare la Hangzhou Bioking.

(4)

Ancheta care a condus la măsurile instituite prin regulamentul inițial va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (6) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit, la 27 octombrie 2009, o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de următorii producători (denumiți în continuare „solicitanții”): Distillerie Bonollo SpA, Industria Chimica Valenzana SpA, Distillerie Mazzari SpA, Caviro Distillerie S.r.l. și Comercial Química Sarasa SL, care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția totală de acid tartric din Uniune.

(6)

În cerere se afirma că expirarea măsurilor impuse asupra importurilor de acid tartric originar din China ar conduce probabil la continuarea dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(7)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 26 ianuarie 2011, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7) („avizul de deschidere”).

(8)

De asemenea, Comisia a anunțat la 29 iulie 2011 deschiderea unei proceduri antidumping (8) în conformitate cu articolul 5 privind importurile de acid tartric originar din China, limitată la un singur producător-exportator chinez, Hangzhou Bioking.

(9)

În aceeași zi, Comisia a anunțat deschiderea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, a unei reexaminări intermediare parțiale (9) privind măsurile antidumping aplicabile importurilor de acid tartric originar din China, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește doi producători-exportatori chinezi, și anume Changmao Biochemical Engineering Co., Ltd, Changzhou City și Ninghai Organic Chemical Factory, Ninghai.

(10)

Ancheta privind continuarea dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau repetării prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(11)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind vizați și asociațiile acestora, precum și reprezentanții țării exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(12)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(13)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din China, de importatori neafiliați din Uniune și de producători din Uniune implicați în anchetă, în avizul de deschidere s-a avut în vedere eșantionarea, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să selecteze eșantionul, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(14)

Având în vedere răspunsurile primite, s-a decis să se recurgă la eșantionare în ceea ce privește producătorii din Uniune. Niciun importator neafiliat din Uniune nu a cooperat la anchetă. În ceea ce privește producătorii-exportatori din China, numai doi producători-exportatori și-au manifestat dorința de a coopera la anchetă. În consecință, s-a decis că eșantionarea nu este necesară în ceea ce îi privește pe producătorii-exportatori.

(15)

Șase producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la acești producători din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune care au fost considerați ca fiind reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul vânzărilor produsului similar în Uniune. Volumul vânzărilor lor combinate a reprezentat 61 % din volumul vânzărilor pe piața Uniunii.

(16)

Au fost primite răspunsuri la chestionare din partea celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, din partea a doi utilizatori din Uniune și a doi producători-exportatori din China. În plus, doi producători cooperanți din Uniune au furnizat datele generale solicitate în vederea examinării prejudiciului.

(17)

Exporturile realizate de Hangzhou Bioking, a cărui marjă de dumping individuală în ancheta inițială a fost egală cu zero, au fost excluse atât din examinarea dumpingului, cât și din examinarea prejudiciului, și nu au fost luate în considerare nici pentru examinarea probabilității de continuare a dumpingului și a riscului de reapariție a prejudiciului rezultat din importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, analiza din prezenta reexaminare s-a bazat pe exporturile produsului în cauză din China către Uniune în cursul PAR, denumite în prezentul regulament și „exporturile care fac obiectul măsurilor”, cu excepția exporturilor realizate de producătorul Hangzhou Bioking.

(18)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului care rezultă din acesta, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(19)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în Regulamentul (CE) nr. 150/2008, care a modificat domeniul de aplicare al măsurilor instituite prin regulamentul inițial, astfel cum s-a explicat mai sus. Produsul în cauză este acidul tartric, cu excepția acidului tartric D-(-) cu o rotație optică negativă de cel puțin 12,0 grade, măsurată într-o soluție de apă în conformitate cu metoda descrisă în farmacopeea europeană, originar din China, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 12 00 (cod TARIC 2918120090) („produsul în cauză”).

(20)

Ancheta de reexaminare a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul în cauză importat pe piața Uniunii și produsele fabricate și vândute de producătorii- exportatori pe piețele interne, precum și cele fabricate și vândute în Uniune de către industria din Uniune („produsul similar”), au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări. În consecință, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la continuarea sau reapariția dumpingului.

(22)

După cum s-a menționat la considerentul 13, având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori implicați în această reexaminare, avizul de deschidere prevede efectuarea unei eșantionări. Din douăzeci de producători-exportatori cunoscuți, numai două societăți, ambele beneficiind de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, s-au făcut cunoscute și au fost de acord să coopereze. Aceste două societăți realizează majoritatea importurilor produsului în cauză din China către Uniune în cursul PAR, cu excepția exporturilor realizate de către societatea Hangzhou Bioking, a cărei marjă de dumping individuală a fost egală cu zero în ancheta inițială.

(23)

Întrucât China are o economie de tranziție și în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară terță corespunzătoare cu economie de piață („țară analoagă”).

(24)

Ca și în ancheta inițială, în scopul stabilirii valorii normale, în avizul de deschidere a fost propusă ca țară analoagă Argentina. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la această alegere.

(25)

Un consumator industrial de acid tartric a atras atenția asupra unor constrângeri legate de alegerea Argentinei ca piață analoagă, afirmând că aceasta nu ar trebui să fie unicul punct de referință pentru a stabili valoarea normală. Partea în cauză s-a referit în special la diferențele presupuse dintre China și Argentina în ceea ce privește procesele de producție, volumul limitat al producției anuale, în comparație cu producția mondială și fluctuația cursurilor de schimb valutar. Cu toate acestea, nu au fost aduse probe pentru niciunul dintre aceste argumente.

(26)

În orice caz, diferitele procese de producție din Argentina și China și impactul acestora asupra calculării costurilor și evaluării produsului în cauză au fost deja analizate cu atenție în ancheta inițială și s-a constatat că acestea nu au afectat comparabilitatea produselor, care s-au dovedit a fi similare. Dat fiind că afirmația consumatorului industrial nu a adus niciun element nou și că afirmațiile sale nu au fost motivate, argumentul este respins. Prin urmare, constatările prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor confirmă constatările anchetei inițiale, și anume că diferențele existente între procesele de producție nu au avut un impact asupra comparabilității produselor.

(27)

Volumul redus al producției anuale din Argentina, comparativ cu piața mondială a acidului tartric, nu este un argument relevant pentru a evalua dacă o anumită piață este adecvată pentru a stabili valoarea normală pentru o piață analoagă. Într-adevăr, ancheta a confirmat că Argentina dispune de o piață deschisă și competitivă cu cel puțin doi operatori. Din aceste motive, argumentul este respins.

(28)

Argumentul privind existența unor fluctuații importante de schimb valutar între regiuni nu a fost susținut prin probe. În plus, în urma verificărilor la fața locului, nu s-a descoperit niciun element care să indice o denaturare a ratelor de schimb între regiuni. Din aceste motive, și acest argument este respins.

(29)

Prin urmare, ca și în ancheta inițială, s-a constatat că Argentina reprezintă o țară analoagă adecvată, pe baza căreia va fi stabilită valoarea normală.

(30)

Au fost contactate două societăți argentiniene cunoscute, însă numai una a acceptat să coopereze, să răspundă la chestionar și să se supună unei vizite de verificare. Cifrele sale au fost utilizate pentru a determina valoarea normală.

(31)

Pentru cele două societăți cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor lor respective. În conformitate cu articolul 2 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă vânzările de acid tartric pe piața internă, către clienți independenți, au fost reprezentative în cursul PAR, adică dacă volumul vânzărilor produsului destinat consumului pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din exporturile produsului în cauză către Uniune.

(32)

În cazul unei societăți căreia i s-a acordat TEP, valoarea normală a trebuit să fie construită, dat fiind că vânzările sale interne nu au fost suficiente pentru a fi considerate reprezentative, astfel cum se explică la considerentul 31. Prin urmare, valoarea normală stabilită a fost calculată pe baza costurilor de producție ale societății, la care s-au adăugat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („VAG”) și profitul realizat ca urmare a vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(33)

Pentru cealaltă societate căreia i s-a acordat TEP, dat fiind că vânzările pe piața internă au fost reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite de clienți independenți din țara exportatoare.

(34)

În ceea ce privește societățile cărora nu li s-a acordat TEP în cursul anchetei inițiale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost calculată pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analoagă care a cooperat.

(35)

Prin urmare, vânzările pe piața internă către clienți independenți din țara analoagă au fost, de asemenea, examinate în conformitate cu criteriul definit la articolul 2 din regulamentul de bază. Comisia a putut verifica faptul că aceste vânzări au fost efectuate în cantități suficiente și în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, că ar putea fi folosite pentru a stabili valoarea normală pentru societățile cărora nu li s-a acordat TEP.

(36)

Toate vânzările la export către Uniune ale producătorilor-exportatori care au cooperat s-au efectuat direct către clienți independenți, stabiliți în Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(37)

Pentru prețurile de export ale tuturor celorlalți producători stabiliți în China, informațiile provin din statisticile privind importurile, disponibile în baza de date de la articolul 14 alineatul (6).

(38)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică.

(39)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export al producătorilor exportatori care au cooperat și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont, sub formă de ajustări, de anumite diferențe în materie de transport, asigurare, taxe și costuri de credit care au afectat prețurile și comparabilitatea lor.

(40)

În vederea realizării unei comparații echitabile între valoarea normală franco fabrică din țara analoagă și prețul de export, astfel cum se menționează la considerentul 37, prețurile CIF de export au fost ajustate la nivel franco fabrică, utilizând datele colectate în timpul vizitelor de verificare.

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(42)

În ceea ce privește producătorii-exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, comparația a arătat că aceste societăți au continuat practicile de dumping, chiar dacă la un nivel puțin mai mic.

(43)

Taxa reziduală calculată a arătat un nivel semnificativ de dumping, chiar mai mare decât în cursul anchetei inițiale.

(44)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a efectuat și o examinare a probabilității de continuare a dumpingului.

(45)

În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: volumul și prețurile importurilor din China care au făcut obiectul unui dumping, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii și a altor piețe terțe.

(46)

După instituirea măsurilor definitive în ianuarie 2006, importurile din China care au făcut obiectul unui dumping au continuat să crească, de la 3 034 tone metrice („TM”) în 2007 la 3 649 TM în cursul PAR, ceea ce înseamnă o creștere cu aproximativ 20 %. În paralel, cota de piață a importurilor din China care au făcut obiectul unui dumping a câștigat un procent în perioada examinată, de la 12,6 % în 2007 la 13,5 % în PAR.

(47)

În aceeași perioadă, prețurile importurilor din China care au făcut obiectul unui dumping au rămas relativ stabile, cu o creștere de 12,6 % între 2007 și 2008, urmată de o diminuare continuă în 2009 și în cursul PAR, atingând în ultima perioadă nivelul din 2007.

(48)

În ceea ce privește capacitatea totală de producție de acid tartric din China, mai multe surse de informații disponibile în mod public (10) indică o capacitate de producție care depășește cu mult cererea de pe piața internă a Chinei.

(49)

Capacitatea totală de producție din China a fost evaluată la aproximativ 25 000 MT, ținând seama de informațiile colectate la fața locului în cursul anchetei și cele rezultate în urma unor studii de piață (11). Cu un consum estimat de 5 000 TM, piața chineză este mică în comparație cu capacitatea disponibilă din China.

(50)

În plus, există indicii clare care arată că, în China, capacitatea este chiar mai mare de 25 000 TM. Într-adevăr, capacitatea totală a celor doi exportatori chinezi care au cooperat a crescut cu peste 200 %, după cum reiese din comparația datelor din ancheta inițială cu datele din prezenta anchetă. Capacitatea neutilizată corespunzătoare a fost de aproximativ 20 % din capacitatea totală în cursul PAR.

(51)

În plus, informațiile extrase din cele două rapoarte menționate mai sus la considerentul 48 și informațiile disponibile în mod public arată că cel puțin doi noi producători de acid tartric și-au început activitatea în 2007.

(52)

Din aceste motive, capacitatea de producție din China este, în mod evident, disproporționată în raport cu consumul intern, ceea ce confirmă nevoia clară a producătorilor chinezi de a își întări poziția pe piețele de export.

(53)

Din informațiile colectate de la societățile chineze care au cooperat, nivelul prețurilor practicate față de țări terțe este în conformitate cu nivelul prețurilor care ar putea fi obținute pe piața Uniunii. Astfel cum s-a menționat mai sus, există o importantă supracapacitate de producție pe piața internă din China, ceea ce sugerează o nevoie puternică și naturală de a găsi piețe alternative pentru a absorbi acest surplus de capacitate de producție.

(54)

Reprezentând aproximativ 40 % din consumul mondial de acid tartric, piața Uniunii este cea mai mare din lume și continuă să crească, după cum s-a menționat la considerentul 60. Având în vedere informațiile colectate în cursul anchetei, este evident, de asemenea, că societățile chineze s-au arătat foarte interesate să își dezvolte prezența pe cea mai mare piață din lume și să își mențină o cotă de piață semnificativă pe piața Uniunii.

(55)

Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate constata că dumpingul continuă să afecteze un volum semnificativ de importuri din China și că este foarte probabil ca aceste practici să continue. Având în vedere capacitatea neutilizată potențială din China, inclusiv noii producători care au apărut pe piața chineză și faptul că piața Uniunii este cea mai mare piață din lume, cu un nivel atractiv al prețurilor, se poate constata că este foarte probabil ca exportatorii chinezi să-și mărească în continuare exporturile către Uniune la prețuri de dumping, în cazul în care măsurile antidumping vor expira.

(56)

În cursul PAR, nouă producători din Uniune au fabricat produsul similar. Din acești nouă producători, șase producători au cooperat pe deplin la anchetă, au depus formulare privind eșantionarea și au solicitat să fie incluși în eșantion. S-a constatat că acești șase producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz mai mult de 73 %, din producția totală a produsului similar în Uniune. După cum se menționează la considerentul 57 de mai jos, cei nouă producători care au furnizat datele din cererea de reexaminare sunt denumiți în continuare „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(57)

În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

(58)

Se remarcă faptul că piața Uniunii pentru acid tartric prezintă un număr relativ mic de producători, în cea mai mare parte întreprinderi mici și mijlocii situate în Italia și Spania. Cu excepția unui producător cu sediul în Spania, care fabrică numai acid tartric, toți ceilalți producători sunt integrați vertical, având ca principală activitate producerea de alcool din drojdie de vin, un proces în urma căruia rezultă acid tartric ca produs secundar.

(59)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit utilizând volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, baza de date privind exporturile chineze și datele privind volumul importurilor pe piața Uniunii furnizate de Eurostat și, în cazul celorlalți producători din Uniune, estimări bazate pe cererea de reexaminare.

(60)

Consumul de acid tartric în Uniune a crescut între 2007 și PAR cu 11 %. Mai exact, cererea aparentă a scăzut cu 15 % din 2007 până în 2009. Cu toate acestea, în cursul PAR, consumul din Uniune a atins 29 964 tone, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă cu 26 de procente față de anul precedent. Această creștere se explică prin elasticitatea crescută a prețului acidului tartric. Într-adevăr, când prețurile sunt scăzute, cum a fost cazul în cursul PAR, acidul tartric poate fi utilizat suplimentar ca substitut pentru alte materii prime chimice cum ar fi acidul citric sau acidul malic, ceea ce duce, prin urmare, la o creștere a consumului total din Uniune.

Tabelul 1

(61)

Volumul total al importurilor produsului în cauză, din China în Uniune, a crescut cu 45 % în perioada examinată. El ajuns la 8 495 de tone în PAR, corespunzând unei cote de piață de 28,4 %.

(62)

Volumul importurilor, în Uniune, de acid tartric provenind de la exportatorii chinezi care au făcut obiectul măsurilor antidumping a crescut cu 20 % și a atins 3 649 de tone în PAR, ceea ce reprezintă o cotă de piață de 12,2 %, în creștere față de 11,3 % la începutul perioadei examinate. Restul importurilor, 4 846 tone, au fost realizate de un exportator chinez supus unei taxe de 0 %, a cărui cotă din totalul exporturilor chineze în Uniune a crescut, de asemenea, în cursul perioadei examinate (+ 9 procente).

Tabelul 2

(63)

Tabelul de mai jos arată evoluția prețurilor medii CIF la frontiera UE pentru importurile din China care fac obiectul măsurilor și prețurile medii de vânzare relevante, practicate de industria din Uniune.

Tabelul 3

(64)

Prețurile de vânzare unitare medii pentru exporturile chineze care fac obiectul măsurilor la nivelul CIF în cursul PAR au atins 1 819 EUR/TM, ceea ce reprezintă, în cursul perioadei examinate, o creștere cu 20 %.

(65)

În ceea ce privește prețul de vânzare a acidului tartric pe piața Uniunii în cursul PAR, s-a efectuat o comparație între prețurile acidului tartric produs și vândut de industria din Uniune și cele ale importurilor din China care fac obiectul măsurilor. Prețurile de vânzare relevante ale industriei din Uniune au fost prețurile practicate față de clienții independenți, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, adică prețurile după deducerea oricăror reduceri și rabaturi, fără includerea cheltuielilor de transport în Uniune. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori chinezi menționați mai sus după deducerea oricărei reduceri și ajustarea, după caz, la nivelul CIF la frontiera UE, pentru a se ține cont de costurile de vămuire și de costurile ulterioare importului. Prețul de vânzare mediu ponderat al Uniunii în cursul PAR a fost de 2 496 EUR/TM.

(66)

Comparația în funcție de tipul produsului a arătat că, în cursul PAR, importurile produsului în cauză care au făcut obiectul măsurilor, provenind din China, au fost efectuate în Uniune la prețuri care au generat o subcotare semnificativă a prețurilor practicate de industria din Uniune, și anume de 32,6 % atunci când sunt exprimate ca procent din acestea din urmă.

(67)

Tabelul de mai jos arată evoluția importurilor din alte țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, cât și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 4

(68)

Volumul importurilor de acid tartric în UE din alte țări terțe a crescut în perioada examinată cu 43 % și a atins 845 tone în PAR. Prețurile acestor importuri sunt relativ mari și depășesc semnificativ prețurile respective din China, fiind doar cu puțin sub nivelul mediu al prețurilor industriei din Uniune. Cu toate acestea, se poate considera că exporturile din alte țări terțe au fost marginale, deoarece, în cursul PAR, ele au reprezentat doar o cotă de piață de 2,8 %, în ciuda creșterii lor puternice, exprimată în procente, la sfârșitul perioadei examinate.

(69)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, au fost examinați toți factorii și indicatorii economici relevanți care au influențat situația industriei din Uniune în perioada examinată.

(70)

Având în vedere faptul că s-a recurs la eșantionare în ceea ce privește industria din Uniune, în scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la două niveluri, astfel cum se menționează la considerentul 57 de mai sus.

(71)

Producția Uniunii a crescut cu 5 % între 2007 și PAR. Mai precis, a crescut cu 19 procente între 2009 și PAR, atingând aproximativ 30500 TM, după o scădere brutală de 14 % între 2007 și 2009. Nivelurile crescute ale producției au permis industriei din Uniune să țină sub control creșterea costurilor de producție și au avut un impact pozitiv asupra rentabilității globale a industriei din Uniune.

Tabelul 5

(72)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(73)

Rata de utilizare a capacității a fost de 63 % în 2007 și a scăzut la 56 % în 2009, atingând 68 % în PAR. Rata de utilizare mai mică din 2009 se datorează efectelor negative ale crizei. Utilizarea totală a capacității a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a contribuit la o diluare în continuare a costurilor fixe.

Tabelul 6

(74)

Volumul vânzărilor realizate de producătorii din Uniune către clienți independenți de pe piața Uniunii a crescut ușor cu 1 % în PAR. La început a scăzut cu 11 % între 2007 și 2008, a urmat apoi o nouă scădere de 9 % în 2009, pentru ca la sfârșitul perioadei examinate să ajungă la același nivel ca la începutul perioadei examinate, ceea ce dovedește variații semnificative în principal din cauza crizei economice din 2008 și 2009.

Tabelul 7

(75)

În cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune au pierdut 7,3 procente din cota lor de piață, care a scăzut de la 76,1 % în 2007 la 68,8 % în cursul PAR. Această pierdere a cotei de piață reflectă faptul că, în pofida creșterii consumului, vânzările realizate de industria din Uniune nu au putut să progreseze în același ritm în perioada examinată, dar au rămas relativ stabile.

Tabelul 8

(76)

Între 2007 și PAR, în timp ce consumul din Uniune a crescut cu 11 %, volumul vânzărilor efectuate de industria din Uniune pe piața Uniunii a rămas stabil, iar cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 10 %. Se constată, așadar, că producătorii din Uniune nu au putut profita deloc de creșterea pieței.

(77)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei din Uniune prezintă o scădere de 28 % între 2007 și PAR. Mai precis, numărul de persoane angajate a scăzut, în mod semnificativ, de la 320 în 2007 și 2008 la 280 în 2009 și 230 în PAR. Scăderea din 2009 reflectă eforturile de restructurare depuse de o serie de producători din UE.

Tabelul 9

(78)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție (tone) pe salariat pe an, a crescut cu 47 % în perioada examinată. Această evoluție reflectă faptul că producția a crescut cu 5 %, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă a scăzut cu 28 %, ceea ce indică o eficiență sporită a industriei din Uniune. Acest fapt este evident în special în PAR, când producția a crescut, în timp ce nivelul de ocupare a forței de muncă a continuat să scadă, iar productivitatea a fost mai mare cu 48 procente decât în 2009.

Tabelul 10

(79)

Prețurile de vânzare medii anuale practicate de producătorii incluși în eșantion pe piața Uniunii către clienți independenți au crescut cu 8 % între 2007 și 2009, dar au scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, dat fiind că, în cursul PAR, prețul de vânzare mediu anual a atins 2 496 EUR/tonă, în comparație cu 2 667 EUR/tonă în 2007. Disponibilitatea tartratului de calciu, care este obținut din drojdie de vin și reprezintă 66 % din costurile totale de producție ale acidului tartric, variază în funcție de calitatea recoltei de struguri pentru vin. Prin urmare, condițiile de mediu favorabile sau nefavorabile influențează rezerva globală de tartrat de calciu, care la rândul lui are un impact asupra prețurilor de vânzare medii anuale. Trebuie remarcat faptul că 2007 și 2008 nu au fost ani buni pentru recolta de struguri pentru vin, ceea ce a dus ulterior la o creștere a costurilor materiilor prime și a prețurilor de vânzare după perioada de producție (dat fiind că este vorba de un produs sezonier, efectele se fac simțite doar după câteva luni de la recoltare). În schimb, în 2009 s-a înregistrat o recoltă bună de struguri pentru vin. Prin urmare, prețurile de vânzare medii anuale în cursul PAR au fost cu 14 % mai mici față de anul precedent.

Tabelul 11

(80)

Având în vedere nivelul dumpingului înregistrat în cursul prezentei anchete, nu s-a putut constata o redresare completă în urma practicilor de dumping anterioare și s-a considerat că industria din Uniune rămâne vulnerabilă la efectul prejudiciabil al importurilor la prețuri de dumping pe piața Uniunii. Trebuie amintit faptul că în ancheta inițială au fost constatate marje de dumping de 4,7 %, respectiv 10,1 % pentru cei doi producători chinezi respectivi cărora li s-a acordat TEP și care au cooperat. Marja de dumping pentru toate celelalte societăți este de 34,9 %. Mai mult, după cum se menționează la considerentul 7 de mai sus, a fost lansată o procedură antidumping limitată la un singur producător-exportator chinez, Hangzhou Bioking, care nu face obiectul măsurilor, și nu poate fi exclusă posibilitatea constatării că acest producător-exportator practică dumpingul. În plus, după cum s-a menționat mai sus la considerentele 48-54, s-a stabilit că este posibil ca dumpingul să continue, în principal ținând cont de capacitatea de producție excedentară disponibilă în China și de dimensiunea relativ redusă a pieței interne chineze. În ceea ce privește redresarea în urma importurilor provenind din China care au făcut obiectul unui dumping, este important să se reamintească faptul că, după impunerea unor măsuri definitive în ianuarie 2006, importurile din China supuse măsurilor în cauză au continuat să crească, astfel cum se menționează la considerentul 46 de mai sus. Prin urmare, nu s-a putut constata o redresare reală în urma practicilor anterioare de dumping și se consideră că industria din Uniune rămâne vulnerabilă la efectul prejudiciabil al oricăror importuri la prețuri de dumping pe piața Uniunii.

(81)

Volumul stocurilor a rămas stabil în cursul perioadei examinate, cu o creștere modestă de 2 %. Mai precis, s-a înregistrat o creștere bruscă cu 65 % în 2008, ca o consecință directă a evoluției vânzărilor, astfel cum se menționează la considerentul 74 de mai sus. Între 2008 și PAR, volumul stocurilor a scăzut, în timp ce vânzările către clienți independenți au crescut în cursul aceleiași perioade.

Tabelul 12

(82)

Costul mediu al forței de muncă a crescut cu 19 % pe parcursul perioadei examinate, în ciuda eforturilor de reducere a costurilor forței de muncă ale producătorilor incluși în eșantion, în special în ceea ce privește lucrătorii necalificați, după cum reiese din reducerea forței de muncă totale menționată la considerentul 77 de mai sus.

Tabelul 13

(83)

În perioada examinată, rentabilitatea vânzărilor produsului similar realizate de către producătorii incluși în eșantion către clienți independenți pe piața Uniunii, exprimată ca procent din vânzările nete, a crescut cu peste 6 procente. Mai exact, rentabilitatea producătorilor incluși în eșantion a scăzut cu 3,7 procente între 2007 și 2008 la un nivel de 7,7 %, considerat a fi inferior profitului vizat, și a crescut în 2009 și PAR până la 17,6 %.

(84)

Randamentul investițiilor (RI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a avut, în linii mari, o evoluție similară cu cea a rentabilității. A scăzut de la 36,4 % în 2007 la 21,9 % în 2008. În 2009 a crescut până la 44,4 %, iar în PAR a înregistrat o nouă creștere, atingând 142,9 %. În ansamblu, randamentul investițiilor a rămas pozitiv în cursul perioadei examinate.

Tabelul 14

(85)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a fost pozitiv în 2007, atingând 4,6 milioane EUR. El a scăzut la 1,8 milioane EUR în 2008 și s-a îmbunătățit semnificativ până la sfârșitul perioadei examinate, atingând un nivel de 6,8 milioane EUR în PAR. În ansamblu, fluxul de numerar a avut o evoluție pozitivă constantă în perioada examinată.

(86)

Nu există niciun indiciu că industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți pentru mobilizarea de capital, în special dat fiind că, după cum s-a menționat la considerentul 58 de mai sus, majoritatea producătorilor incluși în eșantion sunt societăți integrate.

Tabelul 15

(87)

Sumele pe care producătorii incluși în eșantion le-au investit anual pentru producerea produsului similar au scăzut cu 23 % între 2007 și PAR. Mai precis, investițiile au crescut cu 5 % între 2007 și 2008 și au înregistrat o creștere suplimentară de 32 procente în 2009. Scăderea bruscă a investițiilor, observată între 2009 și PAR (- 60 procente), poate fi explicată, parțial, prin faptul că societățile anchetate au realizat deja, în cursul perioadei examinate, principalele investiții necesare pe care le-au programat.

Tabelul 16

(88)

Analiza datelor macroeconomice indică faptul că industria din Uniune și-a sporit producția și vânzările în perioada examinată. Totuși, creșterea constatată, nesemnificativă în sine, trebuie analizată în contextul cererii crescute în perioada cuprinsă între 2007 și PAR, care a determinat reducerea cotei de piață a producătorilor din Uniune cu 7,3 procente, până la 68,8 %.

(89)

În același timp, indicatorii microeconomici relevanți arată o îmbunătățire în ceea ce privește situația economică a industriei din Uniune. Rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar au rămas pozitive în cursul PAR.

(90)

Având în vedere cele menționate anterior, se constată că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, absența, la nivel general, a unui prejudiciu important în cursul PAR ar trebui să fie examinată în lumina altor indicatori de prejudiciu importanți, care au evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate, în special prețurile de vânzare, pierderea cotei de piață și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, se consideră că industria din Uniune este încă vulnerabilă și, în unele aspecte, departe de nivelul care ar fi putut fi atins dacă s-ar fi redresat pe deplin în urma prejudiciului constatat în ancheta inițială.

(91)

După cum s-a constatat la considerentele 48-52 de mai sus, producătorii-exportatori din China dispun de capacități neutilizate considerabile și au, în mod clar, posibilitatea de a-și mări în mod semnificativ volumul exporturilor pe piața Uniunii, inclusiv prin reorientarea exporturilor de pe alte piețe.

(92)

Prețurile CIF de export către Uniune pentru acidul tartric, practicate de exportatorii chinezi care fac în prezent obiectul măsurilor, au fost semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PAR. Subcotarea, calculată pe baza unei comparații în funcție de tipul produsului, a fost de 32,6 %.

(93)

O analiză a exporturilor chineze (12) de acid tartric către restul lumii, după PAR, arată că volumul acestora a scăzut în mod semnificativ, de la 10 862 TM în cursul PAR la 8 118 TM la sfârșitul lunii iulie 2011 (- 25 %). Această reducere cu 2 744 tone a exporturilor chineze către alte piețe ar putea crea un flux suplimentar de exporturi chineze către piața Uniunii.

(94)

Având în vedere capacitățile neutilizate existente pentru acidul tartric în China, precum și atractivitatea pieței din Uniune menționată anterior, există posibilitatea ca exportatorii chinezi să încerce să-și mărească cotele de piață în Uniune, cauzând astfel un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, în absența unor taxe antidumping asupra importurilor de acid tartric originare din China, orice creștere a volumului importurilor din China supuse dumpingului ar exercita o presiune și mai puternică asupra prețurilor industriei din Uniune și ar cauza un prejudiciu important.

(95)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 79 de mai sus, condițiile de mediu și cele legate de recoltă explică parțial situația financiară generală a industriei din Uniune. Se reamintește faptul că acidul tartric, utilizat, de asemenea, de către producătorii de vin, poate fi obținut fie pe baza produselor secundare rezultate din fabricarea vinului, fie, așa cum se întâmplă în cazul exportatorilor chinezi, prin sinteza chimică, pe baza unor compuși petrochimici sau derivați ai cărbunelui, precum benzenul.

(96)

Prin urmare, ar trebui remarcat, de asemenea, că nu există constrângeri semnificative privind volumele producției chineze, având în vedere că producătorii chinezi folosesc metode de producție sintetice, spre deosebire de producătorii din Uniune, care folosesc materii prime naturale, și anume drojdie de vin.

(97)

Având în vedere faptul că rentabilitatea industriei din Uniune depinde parțial de condițiile de mediu, rentabilitatea crescută obținută în cursul PAR nu poate fi considerată de durată. Într-adevăr, chiar pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a fost întotdeauna în măsură să își atingă ținta de profit de 8 %. De asemenea, în cursul perioadei de șase luni de după încheierea PAR, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut deja, în mod semnificativ, la aproximativ 3 %, industria aflându-se, din nou, într-o situație vulnerabilă.

(98)

Pe baza celor menționate anterior, s-a constatat că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere a exporturilor originare din China în condiții de dumping, ceea ce ar exercita o presiune de scădere asupra prețurilor industriei din Uniune și o înrăutățire a situației economice a industriei din Uniune. Prin urmare, se constată că abrogarea măsurilor împotriva Chinei ar conduce, cel mai probabil, la continuarea prejudiciului pentru industria din Uniune.

(99)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(100)

Trebuie reamintit faptul că, în ancheta inițială, s-a ajuns la constatarea că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(101)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a examinat dacă, în ciuda constatărilor privind probabilitatea reapariției unui dumping prejudiciabil, există motive convingătoare care ar putea conduce la constatarea că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile împotriva importurilor originare din China.

(102)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi, în general, o industrie viabilă. Acest fapt a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice constatate în perioada examinată, generată, în parte, de eforturile sale de restructurare și de măsurile în vigoare. Industria din Uniune și-a îmbunătățit în special structura costurilor, profitul și volumul producției în cursul perioadei examinate.

(103)

Se poate preconiza, în mod rezonabil, că industria din Uniune va continua să beneficieze de pe urma menținerii măsurilor. În cazul în care măsurile împotriva importurilor originare din China nu vor fi menținute, este probabil ca industria din Uniune să sufere în continuare prejudicii importante ca urmare a volumelor substanțiale de importuri în condiții de dumping, originare din China, ceea ce ar provoca o deteriorare gravă a situației sale financiare. Într-adevăr, există, în mod clar, probabilitatea unui dumping prejudiciabil în cantități substanțiale, la care industria din Uniune nu ar putea face față. Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping actuale ar continua să fie avantajoasă pentru industria din Uniune.

(104)

Prin urmare, se constată că menținerea unor măsuri antidumping împotriva Chinei ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(105)

Trebuie reamintit faptul că, în anchetele anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ. La prezenta anchetă nu a cooperat niciun comerciant/importator. Având în vedere că nu există niciun element de probă care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii, se constată că menținerea măsurilor nu va afecta în mod semnificativ importatorii din Uniune.

(106)

Acidul tartric este utilizat, în principal, în industria vinului și în industria alimentară ca aditiv pentru alimente și băuturi, și în industria construcțiilor ca întârzietor de priză pentru producția de ghips.

(107)

Toți utilizatorii cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei anchete.

(108)

Utilizatorii din industria construcțiilor nu au cooperat. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, acidul tartric reprezintă mai puțin de 2 % din costurile produselor pe bază de ghips pentru care este utilizat. Prin urmare, s-a ajuns la constatarea că menținerea măsurilor ar avea o influență neglijabilă asupra costurilor și a poziției concurențiale a industriei construcțiilor.

(109)

Doi importatori/utilizatori importanți din sectorul alimentar au cooperat pe deplin în cadrul anchetei. S-a putut stabili că ambele societăți erau profitabile, inclusiv în ceea ce privește gamele lor de produse care utilizează produsul în cauză ca materie primă. De altfel, vânzările de produse fabricate folosind produsul în cauză au reprezentat doar un procentaj minor din cifra lor de afaceri totală. Astfel se poate constata că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod inadecvat utilizatorii din industria alimentară. În plus, pentru acești utilizatori era important să existe diverse surse de aprovizionare pentru produsul în cauză.

(110)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se constată că nu există motive convingătoare împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(111)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente privind importurile produsului în cauză originar din China. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare.

(112)

Un utilizator din sectorul construcțiilor a afirmat că prelungirea măsurilor în vigoare ar putea cauza o penurie a produsului în cauză, ar putea crește costurile sale de producție și, prin urmare, ar putea genera prețuri mai ridicate pentru produsele sale finite. Nu a fost prezentată nicio dovadă în sprijinul acestor afirmații. Prin urmare, dat fiind că afirmațiile nu au fost justificate și că utilizatorii din sectorul construcțiilor nu au cooperat, nu a fost posibil să se verifice aceste afirmații.

(113)

Cei doi utilizatori din sectorul alimentar care au cooperat la anchetă au susținut că impactul menținerii măsurilor asupra industriei alimentare nu a fost luat în considerare în mod suficient, iar unul dintre ei a solicitat o audiere de către consilierul-auditor.

(114)

În cursul audierii, acest utilizator nu a fost de acord cu constatarea că menținerea măsurilor nu va afecta în mod negativ rentabilitatea generală a societății în ansamblu, ci a susținut că, în opinia sa, impactul asupra profitabilității respectivei linii de producție care utilizează produsul în cauză, care reprezintă un procent minor din totalul cifrei de afaceri, este semnificativ. De asemenea, el a afirmat că prețurile practicate pe piața internă pentru acidul tartric au crescut considerabil după perioada anchetei de reexaminare și că aceste niveluri ale prețurilor ar putea să reducă din nou, în mod semnificativ, rentabilitatea produsului. Cu toate acestea, acest utilizator nu a negat faptul că creșterea prețurilor s-a datorat unei penurii de materii prime pe piața Uniunii, al cărei nivel variază în mod regulat în funcție de recolta de struguri și, prin urmare, nu poate fi considerată de durată și nici nu se poate considera că a fost cauzată de măsurile antidumping în vigoare.

(115)

În cadrul unei audieri cu echipa responsabilă cu ancheta, celălalt utilizator care a cooperat a adus argumente similare împotriva prelungirii măsurilor. Prin urmare, aceste argumente au fost de asemenea respinse (a se vedea considerentul precedent).

(116)

Un exportator-producător chinez care a cooperat a afirmat că industria din Uniune nu poate fi considerată ca fiind, în continuare, vulnerabilă, că principala cauză a situației industriei din Uniune este strâns legată de condițiile de mediu și că, prin urmare, este împotriva continuării măsurilor. Aceste afirmații nu au fost susținute cu elemente de probă și, prin urmare, nu au putut fi acceptate. În plus, nu au fost de natură să modifice constatările privind situația industriei din Uniune.

(117)

În fine, industria din Uniune, având în vedere cifrele privind rentabilitatea în cursul perioadei examinate, a afirmat că încetarea activității singurului producător francez, la mijlocul anului 2008, a diminuat, pe termen scurt, cantitatea produsului în cauză disponibilă pe piața internă și, prin urmare, a dus la creșterea temporară a prețurilor de vânzare și le-a sporit rentabilitatea. Industria din Uniune a susținut că, având în vedere circumstanțele, aceste schimbări nu pot fi, în niciun caz, considerate ca fiind de natură durabilă. Prin urmare, constatările în ceea ce privește situația industriei din Uniune rămân neschimbate.

(118)

Pe scurt, după ce au fost examinate toate observațiile prezentate după transmiterea constatărilor anchetei către părțile interesate, s-a considerat că nicio observație nu a fost de natură să modifice constatările stabilite în timpul anchetei.

(119)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de acid tartric originar din China ar trebui menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/17

(1)

La 23 martie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 267/2012.

(2)

Consiliul consideră că nu mai există motive pentru a menține o persoană și două entități pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012.

(3)

Lista prevăzută în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 ar trebui, prin urmare, modificată în consecință,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/18

(1)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 stabilește cerințe de bază pentru omologarea de tip a vehiculelor din categoriile M2, M3, N2 și N3 în ceea ce privește instalarea sistemelor de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație. Este necesar să se stabilească proceduri, încercări și cerințe specifice pentru asemenea omologări de tip.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 stabilește că măsuri privind exceptarea anumitor vehicule sau clase de vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3 de la obligația de a fi echipate cu sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație pot fi adoptate de Comisie, atunci când, în urma unei analize cost-beneficii și ținând seama de toate aspectele pertinente în materie de securitate, aplicarea acestor tipuri de sisteme nu este adecvată pentru vehiculul sau clasa de vehicule în cauză.

(3)

Analiza cost-beneficii a arătat că echiparea cu sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație a vehiculelor cu semiremorcă din categoria N2 cu masa maximă de peste 3,5 tone, dar mai mică de 8 tone nu este oportună, deoarece ar genera mai multe costuri decât beneficii. În plus, se consideră că, având în vedere utilizarea tipică a acestora în anumite condiții de trafic, instalarea unor sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație va aduce doar beneficii limitate de siguranță pentru vehiculele din categoriile M2 și M3 din clasa A, clasa I și clasa II și pentru anumite vehicule speciale, vehicule de teren și vehicule cu mai mult de trei axe. Prin urmare, aceste vehicule ar trebui exceptate de la obligația de instalare a sistemelor în cauză.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

1.

vehicule cu semiremorcă din categoria N2 cu masa maximă de peste 3,5 tone, dar mai mică de 8 tone;

2.

vehicule din categoriile M2 și M3 din clasa A, clasa I și clasa II;

3.

autobuze cu burduf din categoria M3 din clasa A, clasa I și clasa II;

4.

vehicule de teren din categoriile M2, M3, N2 și N3 astfel cum sunt menționate în Directiva 2007/46/CE anexa II partea A punctele 4.2 și 4.3;

5.

vehicule speciale din categoriile M2, M3, N2 și N3 astfel cum sunt menționate în Directiva 2007/46/CE anexa II partea A punctul 5;

6.

vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3 cu mai mult de trei axe.

1.

„tip de vehicul în ceea ce privește sistemul de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație” înseamnă o categorie de vehicule care nu prezintă între ele diferențe privind elemente esențiale precum:

2.

„bandă” înseamnă unul dintre segmentele longitudinale în care este divizată o șosea (în conformitate cu apendicele la anexa II).

3.

„marcaje vizibile de separare a benzilor de circulație” înseamnă elemente de delimitare plasate pe marginile benzii de circulație, care sunt vizibile pentru conducătorul auto în timpul deplasării.

4.

„viteză de traversare” înseamnă viteza cu care vehiculul de încercare se apropie în unghi drept de marcajul vizibil al benzii de circulație în momentul în care este emis avertismentul.

5.

„spațiu comun” înseamnă o zonă în care pot fi afișate două sau mai multe funcții de informare, însă nu în același timp.

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/31

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/33

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 al Comisiei (3) s-au stabilit valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2011/2012. Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 345/2012 al Comisiei (4).

(2)

Conform datelor de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006.

(3)

Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/35

(1)

La 26 iulie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/413/PESC.

(2)

Consiliul consideră că nu mai există motive pentru a menține o persoană și două entități pe lista persoanelor și a entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa II la Decizia 2010/413/PESC.

(3)

Lista prevăzută în anexa II la Decizia 2010/413/PESC ar trebui, prin urmare, modificată în consecință,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/36

(1)

La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/782/PESC (1).

(2)

Având în vedere gravitatea situației din Siria, Consiliul consideră necesară impunerea unor măsuri restrictive suplimentare împotriva regimului sirian.

(3)

În acest context, ar trebui să se interzică sau să se supună autorizării vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul și a altor produse și tehnologii care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne.

(4)

De asemenea, ar trebui să se interzică vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de produse de lux către Siria.

(5)

Decizia 2011/782/PESC ar trebui modificată în consecință,

(1)

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Se interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Siria, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, ori folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul statelor membre, de armament și de materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb pentru cele menționate, precum și echipamente care ar putea fi folosite pentru represiunea internă, indiferent dacă acestea sunt sau nu originare de pe teritoriile lor.

(2)   Se interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Siria, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, ori folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul statelor membre, de anumite alte echipamente, produse și tehnologii care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne sau pentru fabricarea și întreținerea de produse care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă, indiferent dacă acestea sunt sau nu originare de pe teritoriile lor.

Uniunea adoptă măsurile necesare în vederea identificării articolelor relevante cărora li se aplică prezentul alineat.

(3)   Se interzic următoarele:

(2)

Se introduce următorul articol:

„Articolul 1a

(1)   Se supun unei autorizări de la caz la caz din partea autorității competente a statului membru exportator vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Siria, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, ori folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul statelor membre, a anumitor tipuri de echipamente, produse sau tehnologii, altele decât cele menționate la articolul 1 alineatul (2) care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne sau pentru fabricarea și întreținerea de produse care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă.

Uniunea adoptă măsurile necesare în vederea identificării articolelor relevante cărora li se aplică prezentul alineat.

(2)   Furnizarea:

este supusă de asemenea unei autorizări din partea autorității competente a statului membru exportator.”;

(3)

Se introduce următorul articol:

„Articolul 8b

Se interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Siria, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, ori folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul statelor membre, de produse de lux, indiferent dacă acestea sunt sau nu originare de pe teritoriile lor.

Uniunea adoptă măsurile necesare în vederea identificării articolelor relevante cărora li se aplică prezentul articol.”.

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/38

(1)

Concluziile Consiliului privind Siria din 23 mai 2011 (2) invită Banca Europeană de Investiții (BEI) să nu aprobe, pentru moment, noi operațiuni de finanțare ale BEI în Siria.

(2)

Rezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2011 privind situația din Siria, Yemen și Bahrain în contextul situației din lumea arabă și Africa de Nord salută concluziile Consiliului de impunere a unor măsuri restrictive privind Siria, în special cele legate de invitația adresată BEI de a nu aproba, pentru moment, noi operațiuni de finanțare în Siria.

(3)

Situația economică și politică din Siria s-a deteriorat și mai mult de la adoptarea Deciziei nr. 1080/2011/UE.

(4)

În concluziile sale privind Siria din 14 noiembrie 2011 (3), Consiliul a decis să introducă noi măsuri restrictive împotriva regimului sirian prin suspendarea plăților în temeiul sau în legătură cu acordurile de împrumut pe care BEI le are cu Siria.

(5)

În acest context, Consiliul a adoptat o serie de măsuri restrictive, inclusiv interdicția plăților de către BEI în cadrul acordurilor de împrumut existente între Siria și BEI, care sunt în prezent consolidate în Decizia 2011/782/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei și de abrogare a Deciziei 2011/273/PESC (4) și în Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (5).

(6)

Comisia, cu implicarea Serviciului European de Acțiune Externă, a stabilit că situația economică și politică globală necesită eliminarea Siriei din anexa III la Decizia nr. 1080/2011/UE, care stabilește lista țărilor eligibile pentru finanțări ale BEI sub acoperirea garanției UE,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/39

(1)

La 19 decembrie 2011, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/861/UE (2) de acordare a unei derogări temporare de la regulile de origine prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, pentru a ține seama de situația specială din Kenya în ceea ce privește fileul de ton.

(2)

La 1 decembrie 2011, în conformitate cu articolul 36 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, Kenya a solicitat o nouă derogare de la regulile de origine prevăzute în anexa respectivă. La 16 ianuarie 2012, Kenya a transmis informații suplimentare în sprijinul solicitării sale. Conform informațiilor furnizate de Kenya, capturile de ton brut originar sunt neobișnuit de reduse, chiar și în comparație cu variațiile sezoniere normale, ceea ce a dus la o scădere a producției de file de ton. Kenya a semnalat riscul pe care îl prezintă actele de piraterie în timpul livrării tonului brut. Ca urmare a acestei situații anormale, Kenya se află în continuare în imposibilitatea de a respecta, pentru o anumită perioadă, regulile de origine prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007. Este necesar să se acorde o nouă derogare, cu efect de la 1 ianuarie 2012.

(3)

Decizia de punere în aplicare 2011/861/UE s-a aplicat până la 31 decembrie 2011. Este necesară asigurarea continuității importurilor din țările ACP în Uniune și a unei tranziții ușoare către Acordul interimar de parteneriat economic dintre Comunitatea Africii de Est, pe de-o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte („Acordul interimar de parteneriat economic EAC-UE”). Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2011/861/UE trebuie să fie prelungită de la 1 ianuarie 2012 până la 31 decembrie 2013.

(4)

Ar fi inoportun ca derogările acordate în conformitate cu articolul 36 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 să depășească cota anuală acordată teritoriului Comunității Africii de Est în temeiul Acordului interimar de parteneriat economic EAC-UE. Prin urmare, cotele pentru 2012 și 2013 trebuie stabilite la 2 000 tone de file de ton pe an.

(5)

Din motive de claritate, trebuie stabilit în mod explicit faptul că tonul de la pozițiile SA 0302 sau 0303 este singurul material neoriginar care poate fi utilizat la fabricarea de file de ton de la codul NC 1604 14 16, pentru ca fileul de ton în cauză să beneficieze de derogare.

(6)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2011/861/UE trebuie modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Prin derogare de la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 și în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (a) din respectiva anexă, fileul de ton de la codul NC 1604 14 16 fabricat din ton neoriginar de la pozițiile SA 0302 sau 0303 se consideră ca fiind originar din Kenya în conformitate cu dispozițiile articolelor 2-5 din prezenta decizie.”

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Derogarea prevăzută la articolul 1 se aplică produselor și cantităților stabilite în anexă, provenind din Kenya, care sunt declarate pentru a fi puse în liberă circulație pe teritoriul Uniunii în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2013.”

3.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2012 până la 31 decembrie 2013.”

4.

Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/41

(1)

Ca urmare a unei cereri formulate de autoritățile Țărilor de Jos, în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 2003/96/CE, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/545/UE a Comisiei din 16 septembrie 2011 privind aplicarea dispozițiilor în materie de controale și circulație din Directiva 2008/118/CE a Consiliului produselor clasificate la codul NC 3811, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2003/96/CE a Consiliului (2). Respectiva decizie de punere în aplicare prevede că toate produsele clasificate la codul NC 3811 trebuie să facă obiectul dispozițiilor în materie de controale și circulație din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (3).

(2)

În conformitate cu cererea înaintată de autoritățile Țărilor de Jos, intenția Deciziei de punere în aplicare 2011/545/UE este de a preveni evaziunea, frauda și abuzul fiscal, supunând prevederilor în materie de controale și circulație din Directiva 2008/118/CE anumite produse destinate a fi utilizate ca aditivi pentru carburanți și care, în acest caz, fac obiectul impozitării în conformitate cu Directiva 2003/96/CE.

(3)

După adoptarea Deciziei de punere în aplicare 2011/545/UE, situația produselor care se încadrează la codurile NC 3811 21 00 și 3811 29 00 a fost adusă în atenția Comisiei. Aceste produse nu sunt destinate a fi utilizate nici drept combustibili pentru încălzit, nici drept carburanți, nici ca aditivi ai acestora și nu dau naștere unor riscuri de evaziune, fraudă sau abuz fiscal. Prin urmare, ele nu ar trebui să fie supuse prevederilor în materie de controale și circulație din Directiva 2008/118/CE. Doar produsele care se încadrează la codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 și 3811 90 00 ar trebui, prin urmare, să facă obiectul acestor prevederi în materie de controale și circulație.

(4)

În consecință, Decizia de punere în aplicare 2011/545/UE trebuie înlocuită cu o decizie analoagă, al cărei domeniu de aplicare ar trebui totuși să se limiteze la codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 și 3811 90 00.

(5)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru accize,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/42

(1)

Directivele 2009/28/CE și 2009/30/CE stabilesc criterii de durabilitate pentru biocarburanți. Atunci când se face trimitere la dispozițiile articolelor 17 și 18 și ale anexei V la Directiva 2009/28/CE, se consideră că se face trimitere și la dispozițiile similare ale articolelor 7b, 7c și ale anexei IV la Directiva 98/70/CE.

(2)

Atunci când biocarburanții și biolichidele trebuie luate în considerare în scopurile menționate la articolul 17 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), statele membre trebuie să solicite operatorilor economici să demonstreze conformitatea biocarburanților și biolichidelor cu criteriile de durabilitate stabilite la articolul 17 alineatele (2)-(5) din Directiva 2009/28/CE.

(3)

Considerentul 76 din Directiva 2009/28/CE prevede că impunerea unei sarcini nerezonabile asupra industriei trebuie evitată, iar schemele voluntare pot contribui la crearea de soluții eficace pentru demonstrarea conformității cu aceste criterii de durabilitate.

(4)

Comisia poate hotărî că o schemă voluntară națională sau internațională permite demonstrarea conformității loturilor de biocarburanți cu criteriile de durabilitate stabilite la articolul 17 alineatele (3)-(5) din Directiva 2009/28/CE sau că o schemă voluntară națională sau internațională de cuantificare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră conține date corecte pentru scopurile articolului 17 alineatul (2) din respectiva directivă.

(5)

Comisia poate recunoaște o astfel de schemă voluntară pentru o perioadă de 5 ani.

(6)

Atunci când un operator economic prezintă dovada sau datele obținute în conformitate cu o schemă care a fost recunoscută de Comisie, în măsura vizată de respectiva decizie de recunoaștere, un stat membru nu trebuie să solicite furnizorului dovezi suplimentare ale conformității cu criteriile de durabilitate.

(7)

La 21 noiembrie 2011, Comisiei i-a fost prezentată, cu solicitarea de recunoaștere, schema „Ensus voluntary scheme under RED for Ensus bioethanol production” (denumită în continuare „schema Ensus”). Această schemă acoperă bioetanolul obținut din grâu furajer din UE produs de fabrica Ensus One. Schema recunoscută va fi făcută publică pe platforma în materie de transparență înființată prin Directiva 2009/28/CE. Comisia va ține cont de aspectele sensibile din punct de vedere comercial și poate decide să facă publică respectiva schemă doar parțial.

(8)

În urma evaluării schemei Ensus, s-a constatat că aceasta acoperă corespunzător criteriile de durabilitate prevăzute de Directiva 2009/28/CE și că aplică o metodologie de echilibrare a masei care corespunde cerințelor de la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE.

(9)

În urma aceleiași evaluări s-a constatat că schema Ensus respectă standardele corespunzătoare în materie de fiabilitate, transparență și auditare independentă, precum și cerințele metodologice din anexa V la Directiva 2009/28/CE,

24.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 110/44