18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 1043/2011 (2) („regulamentul provizoriu”) a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de acid oxalic originar din India și Republica Populară Chineză („RPC”). Taxele antidumping provizorii s-au situat între 14,6 % și 52,2 %.

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei plângeri depuse la 13 decembrie 2010 de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) în numele societății comerciale Oxaquim S.A. („reclamantul”) care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25 %, din totalul producției de acid oxalic din Uniune.

(3)

În conformitate cu considerentul 9 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul se referea la perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2010 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii („comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. În special, un producător-exportator din India a cerut și i s-a acordat o audiere, în prezența consilierului-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț.

(5)

Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(6)

Prin considerentul 150 din regulamentul provizoriu, societățile chineze, care nu s-au făcut încă cunoscute, dar consideră că ar trebui să fie stabilit un drept individual în cazul lor, au fost invitate să se prezinte în termen de 10 zile de la publicare. Nicio societate comercială chineză nu a procedat în acest sens.

(7)

Ulterior, toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de acid oxalic originar din India și RPC și a perceperii definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie („comunicarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare finală.

(8)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(9)

În absența oricăror observații cu privire la părțile vizate de procedură, se confirmă considerentele 3-8 din regulamentul provizoriu.

(10)

Produsul în cauză este, conform descrierii de la considerentele 10 și 11 din regulamentul de bază, acidul oxalic, sub formă de dihidrat (număr CUS 0028635-1 și număr CAS 6153-56-6) sau sub formă anhidră (număr CUS 0021238-4 și număr CAS 144-62-7) și în soluție apoasă sau nu, încadrat în prezent la codul NC ex 2917 11 00 și originar din India și RPC.

(11)

Există două tipuri de acid oxalic: acid oxalic nerafinat și acid oxalic rafinat. Acidul oxalic rafinat, care este produs în RPC, dar nu și în India, este obținut printr-un proces de purificare a acidului oxalic nerafinat, în scopul înlăturării urmelor de fier, cloruri și metale și a altor impurități.

(12)

Acidul oxalic este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, ca agent reducător și agent de albire în sinteza farmaceutică și la fabricarea produselor chimice.

(13)

Ancheta a arătat că acidul oxalic produs și comercializat de industria din Uniune în Uniune, acidul oxalic produs și comercializat pe piața internă a Indiei și a RPC și acidul oxalic importat în Uniune din India și RPC au, în esență, aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază.

(14)

În absența oricăror observații cu privire la produsul în cauză sau cel similar, se confirmă considerentele 10-13 din regulamentul provizoriu.

(15)

La considerentul 14 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că un producător-exportator indian nu a putut fi considerat parte care a cooperat și că, prin urmare, constatările privind această societate s-au efectuat pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(16)

După prezentarea constatărilor provizorii societății Star Oxochem Pvt. Ltd, aceasta a furnizat explicații și precizări suplimentare cu privire la informațiile prezentate anterior în cadrul anchetei de către această societate. De asemenea, aceasta a solicitat să fie audiată de Comisie și de consilierul-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț. Societatea a susținut că, dat fiind că aceasta a furnizat un răspuns la chestionar și având în vedere faptul că serviciile Comisiei au vizitat sediul societății, precum și în lumina explicațiilor și precizărilor suplimentare furnizate, nu ar fi adecvat să fie tratată în continuare ca producătorii-exportatori care nu au cooperat în niciun fel la anchetă.

(17)

Având în vedere cele de mai sus, în special explicațiile și precizările suplimentare furnizate, serviciile Comisiei consideră că pot folosi o parte a informațiilor originale, și anume datele referitoare la prețurile de export, întrucât acestea s-au dovedit a fi fiabile. Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum s-a stabilit în considerentul 14 din regulamentul provizoriu, constatările provizorii sunt numai parțial menținute, iar constatările în legătură cu această societate se bazează parțial pe datele disponibile, și, parțial, pe propriile sale prețuri de export, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(18)

Nu au fost prezentate observații în legătură cu metodologia de calcul a valorii normale pentru India. În consecință, constatările de la considerentele 15-18 din regulamentul provizoriu sunt confirmate cu privire la societatea cooperantă.

(19)

Cu privire la Star Oxochem, și luând în considerare constatările menționate anterior (considerentele 16-17), valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Prin urmare, valoarea normală pentru societatea în cauză a fost determinată pe baza mediei ponderate pentru o cantitate reprezentativă din vânzările interne realizate de cealaltă societate care a cooperat, Punjab Chemicals.

(20)

În absența oricăror observații, stabilirea prețului de export, astfel cum se menționează la considerentul 19 din regulamentul provizoriu, este confirmată cu privire la Punjab Chemicals.

(21)

Având în vedere constatările prezentate mai sus la considerentele 16-17, prețul de export pentru Star Oxochem este stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit de către clienți independenți pentru produsul în cauză atunci când este exportat către Uniune.

(22)

În lipsa oricăror observații cu privire la comparația dintre valoarea normală și prețurile de export, se confirmă considerentele 20 și 21 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește producătorul cooperant, Punjab Chemicals.

(23)

Cu privire la Star Oxochem, au fost efectuate ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pe baza cotelor verificate ale Punjab Chemicals.

(24)

Nu s-au formulat observații privind concluziile provizorii ale Comisiei în legătură cu producătorul care a cooperat. În consecință, marja de dumping prezentată la considerentele 22 și 23 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(25)

Cu privire la Star Oxochem, având în vedere considerațiile de mai sus, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 31,5 %.

(26)

Având în vedere nivelul slab de cooperare din partea Indiei (sub 80 %), s-a considerat, în mod provizoriu, că tranzacția părții cooperante care a făcut obiectul celui mai important dumping este metoda cea mai adecvată pentru a stabili marja de dumping la nivel național. Această tranzacție nu este excepțională nici din punct de vedere al cantității, nici din punct de vedere al prețului, prin urmare se consideră că este un eșantion reprezentativ care duce la un rezultat rezonabil și proporțional în ceea ce privește marja de dumping stabilită pentru producătorul cooperant.

(27)

Ținând seama de cele sus-menționate, se confirmă constările enunțate la considerentele 24 și 25 din regulamentul provizoriu.

(28)

Pe această bază, marjele definitive de dumping pentru India, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la:

(29)

Astfel cum se prevede în regulamentul provizoriu, un grup de societăți chineze a solicitat TEP, sau, în caz contrar, TI, în timp ce alt grup de societăți chineze a solicitat doar TI. Conform considerentelor 26-32 din regulamentul provizoriu, cererea de acordare a TEP a fost respinsă, iar celor două grupuri de societăți li s-a acordat provizoriu TI.

(30)

Nu s-au formulat observații în ceea ce privește aceste constatări provizorii și considerentele 26-32 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(31)

Nu s-au primit observații suplimentare privind alegerea provizorie a țării analoage. Prin urmare, considerentele 33-34 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(32)

În regulamentul provizoriu, s-a explicat că au fost stabilite, de către Comisie, valori normale separate atât pentru acidul oxalic nerafinat, cât și pentru acidul oxalic rafinat. În timp ce valoarea normală pentru acidul oxalic nerafinat a fost determinată pe baza valorii normale stabilite pentru India, valoarea normală pentru acidul oxalic rafinat, care nu este produs în India, a fost compusă pe baza costurilor de fabricație pentru acidul oxalic nerafinat din India, ajustate cu o creștere de 12 %, pentru a lua în considerare costurile suplimentare de producție, plus costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul.

(33)

Ambii producători cooperanți din China au contestat creșterea de 12 % pentru costurile suplimentare de producție, susținând că aceste costuri suplimentare nu au fost verificate de Comisie și par să fie doar o estimare aproximativă bazată pe o metodologie care nu a fost comunicată acestora la momentul comunicării provizorii. Unul dintre producătorii-exportatori a afirmat că a estimat costul suplimentar de producție la doar 5 %, deși nu și-a susținut această afirmație cu dovezi justificative suplimentare.

(34)

Se remarcă faptul că această creștere a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de înșiși producătorii-exportatori chinezi cooperanți. În primul rând, se remarcă faptul că aceeași societate care susține în prezent că costul suplimentar de producție este de numai aproximativ 5 %, a menționat inițial în mod explicit un nivel de 10-15 % pentru cheltuielile suplimentare în formularul de cerere TEP/TI. În al doilea rând, în cursul vizitelor de verificare la sediile societăților, ambii producători-cooperanți au confirmat că cheltuielile suplimentare pentru fabricarea acidului oxalic rafinat în comparație cu acidul oxalic nerafinat au fost în jur de 10-12 %. În al treilea rând, acest din urmă nivel de 10-12 % pentru costurile suplimentare de producție a fost, de asemenea, sprijinit prin calculele industriei din Uniune. Ținând seama de informațiile furnizate de producătorii cooperanți, s-a considerat adecvată o creștere cu 12 %.

(35)

Prin urmare, în lipsa oricăror altor informații probate sau documente justificative care să justifice o creștere mai mică, concluziile de la considerentele 35-37 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(36)

Ambilor producători-exportatori din RPC li s-a acordat TI, în consecință, prețul de export pentru aceștia a fost determinat pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către primul client independent din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(37)

În lipsa observațiilor cu privire la prețul de export, se confirmă considerentul 38 din regulamentul provizoriu.

(38)

Unul dintre producătorii cooperanți a afirmat că cheltuielile de vânzare, administrative și alte cheltuieli generale nu ar trebui să fie eliminate din prețul de export ca ajustare, conform articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Producătorul a afirmat că costurile cu vânzarea directă ale operatorului său comercial afiliat au fost deja eliminate din prețul de export în scopul de a ajunge la prețul franco fabrică pentru compararea cu valoarea normală pe aceeași bază.

(39)

Producătorul a susținut că operatorul său afiliat era o filială deținută în întregime și, ținând seama de strategia de distribuire a profitului din export în cadrul grupului, nu percepea niciun comision. Mai mult, conform afirmațiilor societății, restul de cheltuieli de vânzare, administrative și alte cheltuieli generale reprezentau costurile combinate de funcționare a întreprinderii și nu erau cheltuieli direct legate de vânzări și, prin urmare, nu ar trebui să fie eliminate din prețul de export.

(40)

Articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază prevede că termenul „comisioane” include și marja încasată de un operator comercial în cazul în care funcțiile unui astfel de operator comercial pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Prin urmare, este irelevant dacă un comision a fost plătit efectiv sau nu. Ceea ce este important este dacă operatorul a revândut mărfurile cu o majorare și dacă funcțiile acestuia au fost similare cu cele ale unui agent.

(41)

Probele aflate la dosar, obținute înainte de și în timpul inspecției societății comerciale, arată că respectivul operator comercial a vândut, în cursul PA, acid oxalic fabricat de producătorul afiliat unui client din UE. În același timp, producătorul exporta, de asemenea, direct aceluiași client din UE. În consecință, operatorul economic afiliat a duplicat efortul producătorului cu personal diferit într-un alt birou dintr-un alt oraș, ceea ce a cauzat costuri proprii care se reflectă în prețul lor la export.

(42)

De asemenea, din elementele de probă aflate la dosar, este clar că operatorul comercial a achiziționat mărfuri de la producătorul-exportator afiliat, pe care le-a revândut, cu o majorare, în nume propriu, după ce a încheiat el însuși negocierile cu privire la prețuri cu clientul independent final.

(43)

Au fost, de asemenea, colectate probe cu privire la operatorul comercial care asigură funcțiile de agent. Aceste probe arată, în primul rând, că producătorul a vândut cantități semnificative din produsul în cauză direct către UE, precum și că a exportat către UE prin intermediul operatorului economic asociat. Doar aproximativ o treime din vânzările în UE au fost efectuate prin intermediul acestui operator economic. Operatorul economic a revândut acid oxalic și de la alți producători independenți. Din probele la dosar rezultă că mai mult de jumătate din achizițiile de acid oxalic efectuate de operator proveneau de la furnizori independenți și mai puțin de jumătate din achiziții proveneau de la producătorul său asociat.

(44)

Prin urmare, operatorul nu a putut fi considerat ca fiind departamentul intern de vânzări la export al producătorului-exportator, în pofida relației acestuia cu producătorul-exportator.

(45)

De asemenea, este evident, conform dovezilor prezentate și verificate, că operatorul comercial plătește numai pentru mărfurile furnizate de producătorul-exportator odată ce clientul din UE a plătit operatorul comercial. Riscul financiar, prin urmare, aparține producătorului și nu operatorului comercial.

(46)

Așadar, concluzia este că funcțiile acestor operatori comerciali sunt similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comision. În consecință, afirmația că nu ar trebui să se efectueze ajustări pentru comision, conform articolului 2 alineatul (10) litera (i), este respinsă.

(47)

De asemenea, afirmația potrivit căreia cheltuielile de vânzare, administrative și alte cheltuieli generale nu ar trebui să fie luate în considerare deoarece nu includ cheltuieli direct legate de vânzare nu poate fi acceptată. Astfel de costuri globale au un impact asupra structurii costurilor societății și, prin urmare, afectează prețul de export. În consecință, o parte din aceste costuri au fost retrase din prețul la export, pentru a permite o comparație echitabilă a valorii normale cu prețul de export franco fabrică. Afirmația este respinsă.

(48)

Comisionul a fost stabilit pe baza marjei de profit a unui importator independent din UE și nu pe baza marjei efective a operatorului economic, care a fost semnificativ mai mare. Această metodologie a fost considerată mai adecvată deoarece marja reală ar fi trebuit să se bazeze pe prețurile de transfer intern, care nu reflectă condițiile reale ale pieței.

(49)

În lipsa oricăror observații suplimentare cu privire la comparația dintre valoarea normală și prețul de export, se confirmă considerentele 39-44 din regulamentul provizoriu.

(50)

Un grup de producători-exportatori a afirmat că marjele de dumping individuale ar trebui să fie stabilite separat pentru acidul oxalic nerafinat și cel rafinat. Aceștia au susținut că, deși marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză în funcție de tip, a fost stabilită o marjă comună de dumping pentru ambele tipuri de acid oxalic. Acestea au susținut că ar fi mai potrivită stabilirea unei marje de dumping pentru fiecare tip de acid oxalic deoarece grupul este format din două societăți producătoare dintre care una produce acid oxalic rafinat, iar cealaltă acid oxalic nerafinat.

(51)

Acidul oxalic nerafinat poate fi înlocuit cu acid oxalic rafinat. Ambele tipuri de acid oxalic sunt incluse la același cod NC, iar tipurile diferite nu pot fi ușor diferențiate unul de altul. Puritatea acidului oxalic este aceeași, diferența constă în nivelurile de alte produse rămase în „deșeurile” produse. Deoarece ambele se încadrează în definiția produsului în cauză, a fost stabilită o marjă de dumping în conformitate cu practica obișnuită. Ținând cont de diferența semnificativă de prețuri dintre cele două tipuri și de dificultățile la diferențierea acestora, marjele de dumping individuale pentru acid oxalic rafinat și nerafinat ar duce la creșterea riscului de circumvenție. Cererea de a se acorda marje de dumping individuale pentru acid oxalic rafinat și nerafinat este respinsă și marjele de dumping stabilite la considerentele 45 și 46 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(52)

În sfârșit, același grup de producători-exportatori a pus în discuție diferitele marje de dumping stabilite pentru cele două grupuri de producători-exportatori din RPC și a solicitat clarificări privind metodologia de calcul și clasificarea acidului oxalic nerafinat și rafinat, având în vedere diferența marjelor de dumping constatate la cele două grupuri de exportatori.

(53)

Aceeași metodologie a fost utilizată pentru cele două grupuri de producători-exportatori din RPC, iar prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză include atât acidul oxalic nerafinat, cât și acidul oxalic rafinat. Explicația pentru diferitele marje de dumping se referă, prin urmare, doar la ponderea relativă a exporturilor de respectivele tipuri, având în vedere că acidul oxalic rafinat se vinde, în mod normal, la un preț mai mare decât cel nerafinat.

(54)

Marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la:

(55)

În lipsa altor observații cu privire la marjele de dumping, se confirmă considerentele 47-48 din regulamentul provizoriu.

(56)

Pe această bază, nivelul de dumping la nivel național se stabilește definitiv la 52,2 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, și se confirmă considerentul 49 din regulamentul provizoriu.

(57)

Un producător-exportator a afirmat că trimiterea la doi producători din Uniune, care constituie industria din Uniune, de la considerentele 50 și 51 din regulamentul provizoriu (reclamantul și un al doilea producător necooperant) nu reflectă în mod corespunzător situația în ceea ce privește indicatorii macroeconomici. De asemenea, s-a afirmat că datele privind producătorul necooperant, precum și datele provenite de la un al treilea producător din Uniune, care ar fi oprit producția de AO, ar trebui să nu fie luate în considerare și nu ar trebui incluse în anumiți indicatori macroeconomici (a se vedea considerentele 72, 74 și 78 din regulamentul provizoriu). În primul rând, se confirmă faptul că, în mod contrar celor afirmate la considerentele 50 și 51 din regulamentul provizoriu, existau de fapt trei producători de produs în cauză în Uniune, în timpul perioadei examinate, care constituiau industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, reprezentând 100 % din producția Uniunii. În al doilea rând, afirmația că cifrele aparținând producătorului necooperant și că încetarea funcționării celui de-al treilea producător din Uniune din 2008 nu ar trebui avute în vedere este respinsă, deoarece este corect să fie incluse toate cifrele legate de perioada examinată în vederea analizei prejudiciului pentru a avea cea mai bine informată perspectivă asupra situației economice a industriei din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(58)

Același producător-exportator a susținut, de asemenea, că motivele pentru care acest al treilea producător și-a încetat producția de produs similar nu au fost examinate în mod corespunzător în cursul anchetei. Cu toate acestea, acest aspect a fost examinat în cursul anchetei, iar societatea comercială a invocat faptul că pur și simplu și-a încetat producția de produs similar din „motive interne” fără a furniza explicații suplimentare. În plus, un producător-exportator a fost de acord cu această explicație și a susținut că decizia de a înceta producția nu a fost provocată de supoziția privind practicile de dumping din partea producătorilor-exportatori din China, astfel contrazicând informațiile care au fost puse la dispoziție de către reclamant în versiunea neconfidențială a plângerii, în care se afirmă că „[numele societății] și-a încetat producția, odată pentru totdeauna, închizând fabrica din cauza dumpingului agresiv practicat de China și India”. Cu toate acestea, producătorul-exportator nu a furnizat informații diferite cu privire la presupusele cifrele de producție referitoare la acest al treilea producător din Uniune. Prin urmare, acest aspect nu contrazice faptul că datele legate cel de-al treilea producător din UE ar putea fi utilizate în prezenta anchetă.

(59)

Un alt producător-exportator a susținut că pragul minim pentru reprezentativitate la deschiderea anchetei nu a fost comunicat în mod adecvat și, de fapt, nu a fost respectat. Astfel cum se menționează la considerentul 2 din regulamentul provizoriu, reclamantul a reprezentat mai mult de 25 % din totalul producției de acid oxalic din Uniune și niciun producător nu și-a prezentat opoziția înainte de deschiderea anchetei. O notă de informare a fost disponibilă în dosarul neconfidențial, care sintetizează rezultatele analizei reprezentativității la deschiderea procedurii. Mai mult, analiza prejudiciului, efectuată în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, acoperă o proporție majoră din industria din Uniune.

(60)

În absența oricăror observații ulterioare legate de definiția producției din Uniune și a industriei din Uniune, se confirmă considerentele 50 și 51 din regulamentul provizoriu, sub rezerva clarificării de la considerentul 57 de mai sus.

(61)

Un producător-exportator a susținut faptul că utilizarea captivă de acid oxalic nu ar trebui să fie luată în considerare pentru determinarea unor indicatori de prejudiciu și, în orice caz, ar trebui aplicată aceeași abordare coerentă a tuturor indicatorilor de prejudiciu. Cu toate acestea, separarea între piața captivă și piața liberă a fost explicată la considerentele 52, 53 și 55 din regulamentul provizoriu și, în conformitate cu regulamentul de bază, analiza s-a concentrat în principal asupra pieței libere, chiar dacă utilizarea pe ambele piețe a fost inclusă în determinarea unor indicatori de prejudiciu, astfel cum se indică la considerentul 55. Într-adevăr, anumiți indicatori de prejudiciu pot fi examinați numai în ceea ce privește utilizarea produsului similar pe piața liberă deoarece, având în vedere însăși natura vânzărilor captive, acești indicatori pot fi denaturați prin relația între vânzător și cumpărător. Prin urmare, se respinge acest argument.

(62)

În lipsa oricăror altor observații cu privire la stabilirea pieței relevante din Uniune, se confirmă considerentele 52-55 din regulamentul provizoriu.

(63)

În lipsa oricăror observații cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 56-58 din regulamentul provizoriu.

(64)

În lipsa oricăror observații privind evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză, se confirmă considerentele 59-62 din regulamentul provizoriu.

(65)

În lipsa oricăror altor observații referitoare la volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză, se confirmă considerentele 63 și 64 din regulamentul provizoriu.

(66)

După cum se prevede la considerentul 144 din regulamentul provizoriu, la calcularea marjei de dumping, prețurile medii de import ale producătorilor-exportatori cooperanți din RPC și India au fost ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile de import și taxele vamale. Un producător-exportator a susținut totuși că Comisia a omis să cuprindă în întregime un procent de 6,5 % corespunzător taxei vamale normale la calcularea marjei de prejudiciu. S-a considerat că această afirmație a fost fondată, iar calcularea marjelor de prejudiciu a fost corectată pentru acest producător-exportator, precum și pentru ceilalți producători-exportatori cooperanți. Cu toate acestea, acest lucru nu a avut un impact asupra măsurilor definitive propuse, după cum se indică la considerentul 87 de mai jos.

(67)

În absența altor observații privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping și a subcotării prețurilor, considerentele 65-68 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(68)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 57 de mai sus, un producător-exportator a afirmat că cifrele referitoare la un al treilea producător din Uniune care a încetat producția de acid oxalic în 2008 nu ar fi trebuit incluse în unii indicatori macroeconomici (a se vedea considerentele 72, 74 și 78 din regulamentul provizoriu). Cu toate acestea, în realitate, există trei producători de produs similar în Uniune care constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, care reprezintă 100 % din producția Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate, deși un producător a încetat producția de acid oxalic înainte de PA. Afirmația că cifrele referitoare la cel de-al treilea producător din Uniune, care a și-a încetat activitatea în 2008, nu ar trebui să fie luate în considerare este respinsă, deoarece este corect să se includă toate cifrele legate de producție aferente perioadei luate în considerare pentru determinarea situației economice a industriei din Uniune.

(69)

Același producător-exportator a susținut că, în pofida pretinsei erori menționate la considerentul 66 de mai sus, cifrele privind numărul de angajați, totalul salariilor anuale și costurile medii cu forța de muncă per angajat din tabelul 6 din regulamentul provizoriu nu corespund. Cu toate acestea, producătorul-exportator nu a făcut referire la cifra corectă atunci când a afirmat că salariile medii au crescut cu 21 %, în realitate, cifra corectă este de 19 %.

(70)

Cu privire la criza economică, considerentele 95-97 din regulamentul provizoriu arată clar că importurile din țările în cauză continuă să câștige cotă de piață în pofida scăderii consumului, ceea ce a avut un impact negativ asupra diferiților indicatori de prejudiciu, precum volumul vânzărilor, ocuparea forței de muncă, capacitatea de producție și cota de piață.

(71)

În lipsa oricăror altor observații privind considerentele 69-94 din regulamentul provizoriu, aceste considerente se confirmă.

(72)

Un producător-exportator a susținut că, în mod contrar constatărilor provizorii, industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu material. S-a afirmat că, în ansamblu, tendințele negative cu privire la industria din Uniune au fost cauzate de efectele crizei economice din 2008 și de includerea eronată a informațiilor referitoare la cel de-al treilea producător din Uniune care și-a încetat producția în 2008, care au contribuit la o reprezentare eronată a situației prejudiciului. Cu toate acestea, astfel cum se menționează mai sus, includerea celui de-al treilea producător a fost considerată a fi corectă, iar cota de piață a țărilor în cauză a continuat să crească în ciuda crizei.

(73)

În consecință, se confirmă considerentele 94-98 din regulamentul provizoriu, care concluzionează că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(74)

Un producător-exportator a afirmat că includerea datelor referitoare la un al treilea producător din Uniune care a încetat producția de acid oxalic în 2008 a denaturat constatările provizorii cu privire la analiza legăturii de cauzalitate, care ar trebui să se bazeze numai pe producătorii actuali. Precum în cazul analizei prejudiciului menționată mai sus, s-a constatat că, dimpotrivă, neincluderea acestui al treilea producător ar denatura constatările referitoare la produsul similar. Cu toate acestea, după cum s-a menționat la considerentul 57 de mai sus, datele relevante pentru această societate comercială ar trebui să fie, de asemenea, incluse în analiza situației industriei din Uniune, iar acest argument este, prin urmare, respins.

(75)

Un producător-exportator a susținut că, deoarece volumul de import al importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut în timp ce situația rentabilității industriei din Uniune s-a îmbunătățit, importurile care fac obiectul unui dumping nu ar fi putut reprezenta cauza principală a prejudiciului. Cu toate acestea, această îmbunătățire minoră a rentabilității nu infirmă constatarea că rentabilitatea generală a rămas extrem de scăzută și sub nivelul normal de profit de 8 %. Mai mult, în pofida faptului că consumul a crescut în mod semnificativ în 2008 și din nou în decursul PA, industria din Uniune a pierdut 9 % din cota de piață față de importurile din China pe parcursul perioadei examinate.

(76)

Un alt producător-exportator a susținut că, pe baza informațiilor disponibile, industria din Uniune a atins, în PA, o marjă de profit care a fost foarte aproape de ținta de profit de 8 %. Deoarece informațiile privind profiturile se referă la un singur producător din Uniune, nivelurile exacte de profit nu pot fi publicate. Totuși, după cum se menționează la considerentul 88 din regulamentul provizoriu, reclamantul a avut un profit mic în PA, după ce a înregistrat pierderi în 2009. Ipotezele pe care producătorul-exportator le-a folosit pentru a concluziona că profitul obținut în timpul PA ar fi fost aproape de profitul țintă nu au fost, de fapt, corecte, deoarece nu au inclus datele financiare și de producție ale reclamantului, care, din motive de confidențialitate, nu au putut fi dezvăluite. Nivelul de profit al reclamantului a fost verificat în detaliu, inclusiv în cadrul unei vizite de verificare la fața locului și, în consecință, s-a constatat că afirmațiile potrivit cărora profitul obținut în timpul PA ar fi fost aproape de profitul țintă nu sunt corecte.

(77)

În lipsa oricăror altor observații privind legătura de cauzalitate, se confirmă considerentele 99-122 din regulamentul provizoriu.

(78)

Doi importatori au susținut că măsurile ar putea determina o penurie de acid oxalic în UE. Aceștia susțin că industria din Uniune nu poate satisface cererea din UE de acid oxalic.

(79)

Ancheta a arătat că, în timpul PA, reclamantul avea capacități neutilizate. De asemenea, reclamantul a declarat că, în prezent, acesta își crește producția, chiar dacă, deoarece producția de produs în cauză se bazează pe reacții chimice, creșterea utilizării capacității de producție va presupune o anumită perioadă de timp. Cu toate acestea, pe baza datelor privind consumul din UE și capacitatea totală a UE, se poate considera că reclamantul este capabil să satisfacă cererea totală a Uniunii de acid oxalic nerafinat îndată ce produce aproape la capacitate maximă. În ceea ce privește acidul oxalic rafinat, se reamintește faptul că o mare parte din acest produs este utilizată la fabricarea de produse care sunt ulterior exportate, utilizatorii putând opera în regim de perfecționare activă. În plus, principalul exportator chinez de acid oxalic rafinat este cel cu cea mai mică taxă propusă (14,6 %).

(80)

Mai mult, reclamantul a susținut că piața globală pentru acidul oxalic (nerafinat) este dominată de producătorii chinezi care stabilesc nivelul prețurilor pentru acest produs. În prezent, producătorii chinezi sunt mai preocupați de piața lor internă și nu se poate exclude faptul că, în absența unor măsuri și având în vedere dispariția probabilă a singurului producător de acid oxalic nerafinat rămas în UE, utilizatorii din UE s-ar confrunta cu probleme de securitate a aprovizionării, care s-ar putea manifesta prin penurii cronice și prețuri de oligopol.

(81)

Un alt importator/utilizator din aval, care operează pe un segment de piață diferit de cel anterior, a afirmat că existența măsurilor provizorii a avut un impact negativ asupra rentabilității propriilor produse pentru care acidul oxalic este principala materie primă, fără a oferi totuși detalii suplimentare. Această societate comercială a fost invitată să participe la o audiere pentru a detalia aceste preocupări și pentru a furniza probe, dar nu a reacționat în acest sens. Prin urmare, aceste afirmații nu au putut fi verificate.

(82)

În lipsa oricăror altor observații cu privire la interesul Uniunii, se confirmă considerentele 123-139 din regulamentul provizoriu.

(83)

După cum se menționează la considerentul 66 de mai sus, un producător-exportator a susținut că Comisia a omis să cuprindă un procent de 6,5 % corespunzător taxei vamale normale la calcularea marjei de prejudiciu. Această afirmație a fost considerată parțial corectă deoarece, în cazul unor importuri livrate clientului din UE după vămuire, taxa vamală a fost subestimată. Prin urmare, marjele de prejudiciu au fost corectate în consecință, fără a avea totuși un impact semnificativ asupra măsurilor definitive propuse (a se vedea considerentul 87 de mai jos).

(84)

Având în vedere constatările la care s-a ajuns cu privire la Star Oxochem, o marjă de prejudiciu a fost, de asemenea, stabilită pentru acest producător-exportator pe baza aceleiași metodologii de calcul ca cea menționată la considerentele 142-144 din regulamentul provizoriu.

(85)

În lipsa observațiilor cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 145-148 din regulamentul provizoriu.

(86)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping definitivă la nivelul marjelor de dumping constatate, deoarece, pentru toți producătorii-exportatori în cauză, marjele de prejudiciu constatate sunt superioare marjelor de dumping.

(87)

Pe baza celor de mai sus, marjele de dumping și de prejudiciu se stabilesc după cum urmează:

(88)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționată în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa la nivel de țară aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, așadar, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din India și RPC fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(89)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei vamale antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

(90)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de acid oxalic originar din RPC și India. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare comunicării finale.

(91)

S-a ținut seama în mod corespunzător de observațiile transmise de părțile interesate. Niciuna dintre observații nu a fost în măsură să modifice constatările anchetei.

(92)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai exportatorilor care nu cooperează, dar și acelor societăți care nu au efectuat niciun export pe durata PA. Cu toate acestea, societățile din urmă sunt invitate, de îndată ce îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentului de bază, să prezinte o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul respectiv, pentru ca situația lor să fie examinată individual.

(93)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei Uniunii, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, suma impusă provizoriu care depășește nivelul taxelor antidumping definitive ar trebui să fie returnată.

(94)

Un producător-exportator din India și doi producători-exportatori din Republica Populară Chineză au oferit angajamente de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(95)

În ultimii ani, produsul în cauză a prezentat o volatilitate considerabilă a prețurilor și, în consecință, nu este potrivit pentru un angajament de preț fix. Pentru a soluționa această problemă, producătorul-exportator din India a oferit o clauză de indexare, fără ca, totuși, să stabilească prețul minim (PMI) respectiv. Se observă, în acest sens, că nu a putut fi stabilită o legătură directă între fluctuația prețurilor și principala materie primă, așadar, indexarea nu se consideră a fi adecvată. Mai mult, nivelul de cooperare al acestei societăți comerciale în timpul anchetei, precum și acuratețea datelor pe care le-a furnizat nu au fost ideale. În consecință, Comisia nu a fost satisfăcută cu privire la posibilitatea de a monitoriza eficient un angajament al acestei societăți comerciale.

(96)

În plus, în ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC, ancheta a stabilit că există tipuri diferite de produs în cauză, care nu sunt ușor de distins și care au prețuri considerabil diferite. PMI unic pentru toate tipurile de produse oferit de unul dintre producătorii-exportatori chinezi nu ar elimina, așadar, efectul prejudiciabil al dumpingului. Mai mult, ambii producători-exportatori în cauză din RPC produc tipuri diferite de alte produse chimice și pot vinde aceste produse clienților comuni din Uniunea Europeană prin intermediul societăților comerciale afiliate. Acest fapt ar putea crea un risc grav de compensare încrucișată și ar face foarte dificilă monitorizarea efectivă a angajamentului. PMI-urile diferite propuse de celălalt producător-exportator chinez ar face, de asemenea, ca monitorizarea să fie impracticabilă având în vedere complexitatea distingerii între diferitele tipuri de produs. Pe baza celor de mai sus, se constată că angajamentele oferite nu pot fi acceptate,

European Commission

Direcția Generală Comerț

Directorate H, Office: N105 04/092

1049 Bruxelles/Brussel,

BELGIQUE/BELGIË

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/11

(1)

Articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că producătorii pot dispune de una sau de două cote individuale, una pentru livrări și cealaltă pentru vânzările directe, iar conversia cantităților între cote poate fi efectuată numai de către autoritatea competentă a statului membru la cererea justificată în mod corespunzător a producătorului.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 471/2011 al Comisiei din 16 mai 2011 privind repartizarea între „livrări” și „vânzări directe” a cotelor naționale de lapte stabilite pentru perioada 2010-2011 în anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (2) stabilește repartizarea între „livrări” și „vânzări directe” pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2010 și 31 martie 2011, pentru toate statele membre.

(3)

În conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate (3), statele membre au notificat cantitățile care au fost convertite definitiv la cererea producătorilor între cotele individuale pentru livrări și cele pentru vânzări directe.

(4)

Cotele naționale totale ale tuturor statelor membre, stabilite la punctul 1 din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 72/2009 al Consiliului (4), au fost majorate cu 1 %, de la 1 aprilie 2011, cu excepția Italiei, în cazul căreia cota a fost deja majorată cu 5 %, de la 1 aprilie 2009. Statele membre, cu excepția Italiei, au notificat Comisia cu privire la repartizarea cotei suplimentare între „livrări” și „vânzări directe”.

(5)

Prin urmare, este necesar să se stabilească repartizarea între „livrări” și „vânzări directe” a cotelor naționale aplicabile pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2011 și 31 martie 2012, stabilite în anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(6)

Ca urmare a faptului că repartizarea între vânzări directe și livrări este utilizată ca bază de referință pentru controalele efectuate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul (CE) nr. 595/2004, precum și pentru întocmirea chestionarului anual din anexa I la regulamentul respectiv, este necesar ca data la care expiră prezentul regulament să fie ulterioară ultimei date posibile pentru executarea acestor controale.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/13

(1)

Articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 privind selectarea exploatațiilor cu evidență contabilă proprie în vederea determinării veniturilor exploatațiilor agricole (2) stabilește pragurile dimensiunii economice a exploatațiilor agricole pentru exercițiul contabil 2010 și pentru exercițiile contabile următoare.

(2)

Transformările structurale curente și o mai bună înțelegere a structurii agricole din Slovacia au condus la concluzia că planul de selecție din Slovacia trebuie adaptat pentru ca domeniul supus anchetei să includă partea cea mai relevantă a activității agricole. Pentru a realiza acest lucru, pragul dimensiunii economice a exploatațiilor agricole pentru Slovacia trebuie ridicat de la 15 000 EUR la 25 000 EUR.

(3)

În anexa la Regulamentul (UE) nr. 1291/2009, numărul total de exploatații cu evidență contabilă proprie în cazul Slovaciei a fost stabilit la 523. Pentru a asigura o reprezentativitate mai bună a eșantionului slovac, numărul exploatațiilor cu evidență contabilă proprie pentru Slovacia trebuie majorat cu 39 și stabilit la 562 de astfel de exploatații.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1291/2009 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului comunitar pentru rețeaua de informații contabile agricole,

1.

La articolul 2, liniuța referitoare la Slovacia se înlocuiește cu următorul text:

„—   Slovacia: 25 000 EUR”.

2.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/14

(1)

Comisia a primit recomandarea Agenției Europene a Căilor Ferate ERA/REC/06-2011/INT din 12 mai 2011.

(2)

Fiecare specificație tehnică de interoperabilitate (STI) ar trebui să indice strategia de punere în aplicare a STI și etapele care trebuie parcurse în vederea realizării unei tranziții treptate de la situația existentă la situația finală în care respectarea STI este generalizată. Strategia de punere în aplicare a STI în cazul aplicațiilor telematice pentru serviciile de transport de marfă (ATTM) nu ar trebui să se bazeze numai pe respectarea STI de către subsisteme, ci și pe o punere în aplicare coordonată.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 62/2006 al Comisiei din 23 decembrie 2005 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul „aplicații telematice pentru transportul de marfă” al sistemului feroviar transeuropean convențional (2) ar trebui aliniat la prevederile capitolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei din 5 mai 2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” (3) al sistemului feroviar transeuropean, în ceea ce privește aspectele relevante.

(4)

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 62/2006, organismele reprezentative din sectorul feroviar european au transmis Comisiei Europene un plan strategic european de desfășurare (SEDP) pentru punerea în aplicare a aplicațiilor telematice pentru transportul de marfă. Aceste lucrări ar trebui luate în considerare prin modificarea anexei A la anexă. Anexa A se referă la specificațiile detaliate care stau la baza dezvoltării sistemului ATTM. Aceste documente trebuie să facă obiectul unui proces de gestionare a modificărilor. Prin intermediul acestui proces, agenția ar trebui să actualizeze aceste documente pentru a clarifica linia de bază pentru punerea în aplicare.

(5)

Calendarele individuale ale SEDP transmise în 2007 sunt perimate. Prin urmare, întreprinderile feroviare, administratorii infrastructurilor și deținătorii de vagoane ar trebui să transmită Comisiei, prin intermediul comitetului director, calendarele lor detaliate în care să indice etapele intermediare, rezultatele urmărite și datele pentru punerea în aplicare a funcțiilor STI ATTM individuale. Orice abatere de la calendarele SEDP ar trebui justificată temeinic prin măsurile de atenuare întreprinse pentru limitarea altor întârzieri. Aceste lucrări ar trebui să plece de la premisa că solicitările de modificare tratate în conformitate cu secțiunea 7.2.2 din anexă vor fi validate.

(6)

Este necesară informarea tuturor destinatarilor cu privire la obligațiile lor în temeiul prezentului regulament, în special informarea operatorilor de transport de marfă de mici dimensiuni care nu sunt membri ai organismelor reprezentative din sectorul feroviar european.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 62/2006 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Directiva 2008/57/CE,

1.

Secțiunile 7.1, 7.2 și 7.3 se înlocuiesc cu textul din anexa I la prezentul regulament.

2.

Anexa A se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

3.

În secțiunea 2.3.1, în paragraful care începe cu „Anumiți prestatori de servicii…”, textul „(a se vedea, de asemenea, anexa A indexul 6)” se elimină.

4.

În secțiunile 4.2, 4.2.3.1, 4.2.4.1, 4.2.8.1, trimiterea la „indexul 1” este înlocuită cu o trimitere la „apendicele F”.

5.

În secțiunea 4.2.1.1, teza

„Aceste date, inclusiv cele suplimentare, sunt enumerate (pentru descrierea datelor a se vedea anexa A indexul 3) în tabelul din anexa A indexul 3, indicându-se în rândul «Date din scrisoarea de trăsură» dacă acestea sunt obligatorii sau opționale și dacă trebuie furnizate de expeditor sau completate de ÎFP.”

se înlocuiește cu următorul text:

„Aceste date, inclusiv cele suplimentare, sunt enumerate (pentru descrierea datelor, a se vedea anexa A – apendicele A, B, F și anexa 1 la apendicele B) în tabelul din anexa A – anexa 1 la apendicele B, indicându-se în rândul «Date din scrisoarea de trăsură» dacă acestea sunt obligatorii sau opționale și dacă trebuie furnizate de expeditor sau completate de ÎFP.”

6.

În secțiunea 4.2.1.2, tezele

„Datele solicitărilor de vagoane în funcție de diferitele roluri ale unei ÎF sunt prezentate în detaliu în anexa A indexul 3, indicându-se dacă sunt obligatorii sau opționale. Formatele detaliate ale acestor mesaje sunt definite în anexa A indexul 1.”

se înlocuiesc cu următorul text:

„Datele solicitărilor de vagoane în funcție de diferitele roluri ale unei ÎF sunt prezentate în detaliu în anexa A – apendicele A și B și anexa 1 la apendicele B, indicându-se dacă sunt obligatorii sau opționale. Formatele detaliate ale acestor mesaje sunt definite în anexa A apendicele F.”

7.

În secțiunea 4.2.2.1, „indexul 4” se înlocuiește cu „apendicele F”, iar „indicele 1” se înlocuiește cu „apendicele F”.

8.

În secțiunea 4.2.11.2, „indexul 2” se înlocuiește cu „apendicele D și F”.

9.

În secțiunea 4.2.11.3, „indexul 2” se înlocuiește cu „apendicele A, B, F și anexa 1 la apendicele B”.

10.

În secțiunea 6.2, „indexul 1” se înlocuiește cu „apendicele E și F”.

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/20

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/22

(1)

Decizia 2009/821/CE a Comisiei din 28 septembrie 2009 de stabilire a unei liste de puncte de control la frontieră, de fixare a anumitor reguli privind controalele efectuate de către experții veterinari ai Comisiei și de determinare a unităților veterinare în cadrul sistemului TRACES (4) conține o listă cu punctele de control la frontieră autorizate în conformitate cu Directivele 91/496/CEE și 97/78/CE. Lista respectivă figurează în anexa I la decizia respectivă.

(2)

Nota 15 a observațiilor speciale din anexa I la Decizia 2009/821/CE se referă la validitatea aprobării provizorii a punctului de control la frontieră din portul Marseille, până la finalizarea lucrărilor de îmbunătățire a facilităților pentru a răspunde cerințelor prevăzute de legislația Uniunii. Aprobarea provizorie respectivă a fost valabilă până la 31 iulie 2011. Franța a informat Comisia că, din cauza unei serii de întârzieri, îmbunătățirea facilităților va fi încheiată doar la 1 iulie 2012. De aceea, este adecvat să se extindă aprobarea provizorie privind punctul de control la frontieră din portul Marseille până la acea dată. Nota 15 a observațiilor speciale din anexa I la Decizia 2009/821/CE ar trebui modificată în consecință. Din motive de securitate juridică, amendamentul respectiv ar trebui aplicat retroactiv.

(3)

Ca urmare a unei comunicări din partea Belgiei, centrul de control „Kaai 650” situat în punctul de control la frontieră din portul Antwerp ar trebui eliminat din lista rubricilor pentru respectivul stat membru prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(4)

Serviciul de inspecție al Comisiei (Oficiul Alimentar și Veterinar, OAV) a efectuat un control de audit în Bulgaria, în urma căruia a făcut o serie de recomandări statului membru în cauză. Bulgaria a comunicat că aprobarea punctului rutier de control la frontieră de la Kapitan Andreevo ar trebui modificată pentru a se lua în considerare aceste recomandări. Prin urmare, rubrica privind postul de control la frontieră în cauză ar trebui modificată în consecință în lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(5)

OAV a efectuat un control de audit în Grecia, în urma căruia a făcut o serie de recomandări statului membru în cauză. Grecia a comunicat că aprobarea categoriei „ecvidee” la punctul de control la frontieră rutier de la Peplos ar trebui suspendată temporar pentru a se lua în considerare aceste recomandări. Prin urmare, rubrica privind postul de control la frontieră în cauză ar trebui modificată în consecință în lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(6)

Ca urmare a unei comunicări din partea Spaniei, aprobarea categoriilor „ecvidee” și „ungulate” la centrul de control „Flightcare” de la punctul de control la frontieră din aeroportul din Madrid ar trebui eliminată. Prin urmare, rubrica privind postul de control la frontieră în cauză ar trebui modificată în consecință în lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(7)

Italia a comunicat că punctul de control la frontieră din aeroportul din Brescia Montichiari ar trebui eliminat din lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru și că numele unui centru de inspecție de la punctul de control la frontieră din aeroportul Roma-Fiumicino ar trebui modificat. În plus, Italia a cerut suspendarea temporară a șase puncte de control la frontieră și suspendarea temporară a aprobării pentru categoriile „ecvidee” și „ungulate” la punctul de control la frontieră din portul La Spezia. Italia a mai cerut suspendarea temporară a autorizării pentru toate produsele de origine animală, destinate consumului uman ambalate și pentru produsele de origine animală nedestinate consumului uman ambalate, congelate și refrigerate, împreună cu eliminarea aprobării pentru categoria „alte animale (inclusiv animale pentru grădinile zoologice)” la punctul de control la frontieră din aeroportul Milano-Linate. Lista cu rubricile statului membru menționat prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE ar trebui modificată în consecință.

(8)

Țările de Jos au comunicat faptul că denumirea unui centru de control din punctul de control la frontieră din Rotterdam s-a modificat. Prin urmare, rubrica privind postul de control la frontieră în cauză ar trebui modificată în consecință în lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(9)

Ca urmare a unei comunicări din partea României, aprobarea categoriei „animale vii” la un centru de control la punctul de control la frontieră din aeroportul București Henri Coandă ar trebui suspendată temporar. Prin urmare, rubrica privind postul de control la frontieră în cauză ar trebui modificată în consecință în lista rubricilor corespunzătoare acestui stat membru care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(10)

Anexa II la Decizia 2009/821/CE include lista conținând unitățile centrale, regionale și locale ale sistemului computerizat veterinar integrat (Traces).

(11)

Ca urmare a informațiilor oferite de Germania, Estonia, Irlanda, Ungaria și Austria, ar trebui operate anumite modificări în lista conținând unitățile centrale, regionale și locale din Traces pentru statele membre care figurează la anexa II la Decizia 2009/821/CE.

(12)

Prin urmare, Decizia 2009/821/CE trebuie modificată în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

18.4.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/28

(1)

Articolul 15 alineatul (7) din Protocolul 4 (1) la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de altă parte (2) (denumit în continuare „acordul”), permite în anumite condiții restituirea sau scutirea de taxe vamale sau de taxe cu efect echivalent până la 31 decembrie 2009.

(2)

Pentru a asigura operatorilor economici claritate, previzibilitate economică pe termen lung și securitate juridică părțile la acord au convenit asupra prelungirii cu trei ani a duratei de aplicare a dispozițiilor articolului 15 alineatul (7) din Protocolul 4 la acord, cu începere de la 1 ianuarie 2010.

(3)

De asemenea, cotele taxelor vamale în vigoare în Tunisia ar trebui să fie ajustate, pentru a le alinia la cotele în vigoare în Uniunea Europeană.

(4)

Prin urmare, Protocolul 4 la acord ar trebui să fie modificat în consecință.

(5)

Deoarece articolul 15 alineatul (7) din Protocolul 4 la acord nu se mai aplică de la 3 decembrie 2009, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2010,