ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2012.070.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 70 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 55 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
DECIZII
8.3.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 70/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 28 februarie 2012
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru fabricarea sticlei
[notificată cu numărul C(2012) 865]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2012/134/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede obligația Comisiei de organizare a unui schimb de informații privind emisiile industriale între aceasta și statele membre, industriile implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului, pentru a facilita elaborarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), definite la articolul 3 alineatul (11) din directiva respectivă. |
(2) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE, schimbul de informații trebuie să vizeze performanțele instalațiilor și ale tehnicilor utilizate în ceea ce privește emisiile exprimate, după caz, ca valori medii pe termen scurt și lung, împreună cu condițiile de referință asociate, consumul și natura materiilor prime, consumul de apă, utilizarea energiei sau generarea de deșeuri și tehnicile utilizate, monitorizarea aferentă, efectele dintre diversele medii, viabilitatea economică și tehnică și evoluțiile acestora, precum și cele mai bune tehnici disponibile și tehnicile emergente la care s-a ajuns după luarea în considerare a aspectelor menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b) din directiva respectivă. |
(3) |
„Concluzii BAT”, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (12) din Directiva 2010/75/UE, înseamnă elementul-cheie al documentelor de referință BAT și stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului. |
(4) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, concluziile BAT trebuie să servească drept referință pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului 2 din directiva respectivă. |
(5) |
Articolul 15 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE prevede obligația autorității competente de a stabili valori limită de emisie care să asigure că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt prevăzute în deciziile privind concluziile BAT menționate la articolul 13 alineatul (5) din Directiva 2010/75/UE. |
(6) |
Articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE prevede derogări de la cerințele stabilite la articolul 15 alineatul (3), aplicabile numai în cazurile în care atingerea nivelurilor de emisie în cauză ar conduce la costuri disproporționat de mari în comparație cu beneficiile pentru mediu, din cauza amplasării geografice, a condițiilor locale de mediu sau a caracteristicilor tehnice ale instalației în cauză. |
(7) |
Articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede că cerințele de monitorizare din autorizația menționată la articolul 14 alineatul (1) litera (c) din directiva respectivă trebuie să se bazeze pe concluziile privind monitorizarea descrise în concluziile BAT. |
(8) |
În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, în termen de patru ani de la publicarea deciziilor privind concluziile BAT, autoritatea competentă trebuie să reexamineze și, în cazul în care este necesar, să actualizeze toate condițiile din autorizație și să se asigure că instalația este conformă cu aceste condiții de autorizare. |
(9) |
Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (2) a instituit un forum compus din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului. |
(10) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, Comisia a obținut la 13 septembrie 2011 avizul (3) forumului respectiv cu privire la conținutul propus al documentelor de referință BAT pentru fabricarea sticlei și l-a pus la dispoziția publicului. |
(11) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Concluziile BAT pentru fabricarea sticlei sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2012.
Pentru Comisie
Janez POTOČNIK
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) JO C 146, 17.5.2011, p. 3.
(3) http://circa.europa.eu/Public/irc/env/ied/library?l=/ied_art_13_forum/opinions_article
ANEXĂ
CONCLUZII BAT PENTRU FABRICAREA STICLEI
DOMENIU DE APLICARE
DEFINIȚII
CONSIDERAȚII GENERALE
Perioadele de mediere a mediei și condiții de referință pentru emisii în aer
Conversie la concentrația de referință a oxigenului
Conversia concentrațiilor în emisii masice specifice
Definiții pentru anumiți poluanți atmosferici
Perioadele de mediere pentru evacuarea apelor uzate
1.1. |
Concluzii BAT generale pentru fabricarea sticlei |
1.1.1. |
Sisteme de management de mediu |
1.1.2. |
Eficiență energetică |
1.1.3. |
Depozitarea și manipularea materialelor |
1.1.4. |
Tehnici primare generale |
1.1.5. |
Emisii în apă generate de procesele de fabricare a sticlei |
1.1.6. |
Deșeuri generate de procesele de fabricare a sticlei |
1.1.7. |
Zgomot generat de procesele de fabricare a sticlei |
1.2. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă pentru recipiente |
1.2.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.2.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.2.3. |
Oxizi de sulf (SOx) proveniți de la cuptoare de topire |
1.2.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoare de topire |
1.2.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.2.6. |
Emisii generate de procesele din aval |
1.3. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă plană |
1.3.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.3.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.3.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la cuptoare de topire |
1.3.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoare de topire |
1.3.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.3.6. |
Emisii generate de procesele din aval |
1.4. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de fibră de sticlă cu filament continuu |
1.4.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.4.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.4.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la cuptoare de topire |
1.4.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoarele de topire |
1.4.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.4.6. |
Emisii generate de procesele din aval |
1.5. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă cu destinație casnică |
1.5.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.5.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.5.3. |
Oxizi de sulf (SOX) de la cuptoare de topire |
1.5.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoarele de topire |
1.5.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.5.6. |
Emisii generate de procese din aval |
1.6. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă specială |
1.6.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.6.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.6.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la cuptoare de topire |
1.6.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoarele de topire |
1.6.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.6.6. |
Emisii generate de procese din aval |
1.7. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de vată minerală |
1.7.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.7.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.7.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la cuptoare de topire |
1.7.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoarele de topire |
1.7.5. |
Hidrogen sulfurat (H2S) de la cuptoarele de topire a vatei minerale bazaltice |
1.7.6. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.7.7. |
Emisii generate de procese din aval |
1.8. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de vată izolatoare la temperaturi înalte (VITI) |
1.8.1. |
Emisii de pulberi generate de procese de topire și din aval |
1.8.2. |
Oxizi de azot (NOx) rezultați din procese de topire și din aval |
1.8.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la procese de topire și din aval |
1.8.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoare de topire |
1.8.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire și procese din aval |
1.8.6. |
Compuși organici volatili generați de procese din aval |
1.9. |
Concluzii BAT pentru fabricarea de frite |
1.9.1. |
Emisii de pulberi generate de cuptoare de topire |
1.9.2. |
Oxizi de azot (NOx) de la cuptoare de topire |
1.9.3. |
Oxizi de sulf (SOx) de la cuptoare de topire |
1.9.4. |
Acidul clorhidric (HCl) și acidul fluorhidric (HF) de la cuptoarele de topire |
1.9.5. |
Metale provenind de la cuptoare de topire |
1.9.6. |
Emisii generate de procese din aval |
Glosar:
1.10. |
Descrierea tehnicilor |
1.10.1. |
Emisii de pulberi |
1.10.2. |
Emisii de NOx |
1.10.3. |
Emisii de SOx |
1.10.4. |
Emisii de HCl, HF |
1.10.5. |
Emisii de metale |
1.10.6. |
Emisii gazoase combinate (de exemplu, SOx, HCl, HF, compuși ai borului) |
1.10.7. |
Emisii combinate (solide + gazoase) |
1.10.8. |
Emisii generate de operațiuni de tăiere, șlefuire, lustruire |
1.10.9. |
Emisii de H2S, COV |
DOMENIU DE APLICARE
Prezentele concluzii BAT privesc activitățile industriale specificate în anexa I la Directiva 2010/75/UE, și anume:
— |
|
— |
|
Prezentele concluzii BAT nu vizează următoarele activități:
— |
producția de apă de sticlă, care face obiectul documentului de referință „Produse chimice anorganice în cantități mari – solide și alte industrii (LVIC-S)” |
— |
producția de vată minerală policristalină |
— |
producția de oglinzi, care face obiectul documentului de referință „Tratarea suprafețelor cu solvenți organici (STS)” |
Alte documente de referință care sunt relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii BAT sunt următoarele:
Documente de referință |
Activitate |
Emisii rezultate de la depozitare (EFS) |
Depozitarea și manipularea de materii prime |
Eficiență energetică (ENE) |
Eficiență energetică generală |
Efecte economice și intersectoriale (ECM) |
Aspecte economice și efecte intersectoriale ale tehnicilor |
Principii generale de monitorizare (MON) |
Monitorizarea emisiilor și a consumului |
Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Pot fi utilizate alte tehnici care să asigure cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
DEFINIȚII
În sensul prezentelor concluzii BAT, se aplică următoarele definiții:
Termen utilizat |
Definiție |
Instalație nouă |
O instalație introdusă pe amplasamentul fabricii în urma publicării prezentelor concluzii BAT sau o înlocuire completă a unei instalații pe fundația unei instalații existente în urma publicării prezentelor concluzii BAT. |
Instalație existentă |
O instalație care nu este o instalație nouă. |
Cuptor nou |
Un cuptor introdus pe șantierul fabricii în urma publicării prezentelor concluzii BAT sau o reconstruire completă a unui cuptor în urma publicării prezentelor concluzii BAT. |
Reparație generală a unui cuptor |
O reparație între două cicluri de viață, fără o schimbare semnificativă a cerințelor sau a tehnologiei cuptorului, în care cadrul cuptorului nu este ajustat în mod semnificativ și dimensiunile cuptorului rămân practic neschimbate. Materialele refractare ale cuptorului și, dacă este cazul, regeneratoarele sunt reparate prin înlocuirea integrală sau parțială a materialului. |
Reparație capitală a cuptorului |
O reparație care implică o schimbare majoră a cerințelor sau a tehnologiei cuptorului, cu ajustări majore sau cu înlocuirea cuptorului și a echipamentelor conexe. |
CONSIDERAȚII GENERALE
Perioadele de mediere a mediei și condiții de referință pentru emisii în aer
Cu excepția cazului în care se specifică altfel, valorile limită de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile atmosferice indicate în prezentele concluzii BAT se aplică în condițiile de referință prezentate în tabelul 1. Toate valorile pentru concentrațiile de gaze reziduale se referă la condițiile standard: gaz uscat, temperatură 273,15 grade Kelvin, presiune 101,3 kPa.
Pentru măsurători discontinue |
BAT-AEL se referă la valoarea medie a 3 eșantioane punctuale pe o durată de cel puțin 30 de minute fiecare; pentru cuptoarele cu regenerare, perioada de măsurare ar trebui să acopere un minim de două inversări de ardere ale camerelor de regenerare |
Pentru măsurători continue |
BAT-AEL se referă la valori medii zilnice |
Tabelul 1
Condiții de referință pentru BAT-AEL privind emisiile în aer
Activități |
Unitate |
Condiții de referință |
|
Activități de topire |
Cuptor convențional de topire în topitorii continue |
mg/Nm3 |
8 % oxigen în volum |
Cuptor convențional de topire în topitorii discontinue |
mg/Nm3 |
13 % oxigen în volum |
|
Cuptoare alimentate prin oxicombustie |
kg/tonă de sticlă topită |
Expresia nivelurilor de emisii măsurate ca mg/Nm3 la o concentrație de oxigen de referință nu se aplică |
|
Cuptoare electrice |
mg/Nm3 sau kg/tonă de sticlă topită |
Expresia nivelurilor de emisii măsurată ca mg/Nm3 la o concentrație de oxigen de referință nu se aplică |
|
Cuptoare de topire a fritei |
mg/Nm3 sau kg/tonă de frită topită |
Concentrația se referă la 15 % oxigen în volum. Atunci când se utilizează combustia cu aer, se aplică valorile limită de emisii asociate BAT exprimate în concentrații de emisii (mg/Nm3). Atunci când se utilizează numai oxicombustia, se aplică valorile limită de emisii asociate BAT exprimate ca valori masice specifice de emisii (kg/tonă frită topită). Atunci când se utilizează combustia cu aer îmbogățit cu oxigen, se aplică valorile limită de emisii asociate BAT exprimate fie în concentrații de emisii (mg/Nm3), fie ca valori masice specifice de emisii (kg/tonă frită topită). |
|
Toate tipurile de cuptoare |
kg/tonă de sticlă topită |
Valorile masice specifice de emisii se referă la o tonă de sticlă topită. |
|
Activități fără topire |
Toate procesele |
mg/Nm3 |
Nicio corecție pentru oxigen. |
Toate procesele |
kg/tonă de sticlă |
Valorile masice specifice de emisii se referă la o tonă de sticlă produsă. |
Conversie la concentrația de referință a oxigenului
Formula pentru calcularea concentrației emisiilor la un nivel de referință al oxigenului (a se vedea tabelul 1) este prezentată mai jos.
unde:
ER (mg/Nm3) |
: |
concentrația de emisii corectată la nivelul de referință al oxigenului OR |
OR (vol %) |
: |
nivelul de referință al oxigenului |
EM (mg/Nm3) |
: |
concentrația de emisii raportată la nivelul de oxigen măsurat OM |
OM (vol %) |
: |
nivelul de oxigen măsurat. |
Conversia concentrațiilor în emisii masice specifice
Valorile BAT-AEL indicate în secțiunile 1.2-1.9 ca emisii masice specifice (kg/tonă de sticlă topită) se bazează pe calculul raportat mai jos, cu excepția cuptoarelor cu oxicombustie și, într-un număr limitat de cazuri, pentru topirea electrică în care valorile BAT-AEL exprimate în kg/tonă de sticlă topită au fost obținute din datele specifice raportate.
Procedura de calcul utilizată pentru conversia concentrațiilor în emisii masice specifice este prezentată mai jos.
Emisiile masice specifice (kg/tonă de sticlă topită) = factorul de conversie × concentrația de emisii (mg/Nm3)
unde: factor de conversie = (Q/P) × 10–6
cu |
|
Volumul de gaze reziduale (Q) este determinat de consumul specific de energie, tipul de combustibil și oxidant (aer, aer îmbogățit cu oxigen și oxigen la un nivel de puritate depinzând de procesul de producție). Consumul de energie este o funcție complexă care depinde (în principal) de tipul de cuptor, tipul de sticlă și procentul de deșeuri de sticlă.
Cu toate acestea, o serie de factori pot influența relația dintre concentrație și debitul masic specific, inclusiv:
— |
tipul de cuptor (temperatura de preîncălzire a aerului, tehnica de topire); |
— |
tipul de sticlă produsă (necesarul de energie pentru topire); |
— |
mixul energetic (combustibili fosili/stimulare electrică); |
— |
tipul de combustibili fosili (petrol, gaz); |
— |
tipul de oxidant (oxigen, aer, aer îmbogățit cu oxigen); |
— |
procentul de deșeuri (cioburi) de sticlă reintroduse în amestec; |
— |
compoziția amestecului; |
— |
vechimea cuptorului; |
— |
dimensiunea cuptorului. |
Factorii de conversie prezentați în tabelul 2 au fost utilizați pentru convertirea valorilor BAT-AEL din concentrații în emisii masice specifice.
Factorii de conversie au fost determinați având ca referință cuptoarele eficiente din punct de vedere energetic și se referă doar la cuptoare alimentate cu aer/combustibil.
Tabelul 2
Factori indicativi utilizați pentru convertirea mg/Nm3 în kg/tonă de sticlă topită luând drept termen de referință cuptoarele eficiente din punct de vedere energetic cu combustie cu aer
Sectoare |
Factori pentru convertirea mg/Nm3 în kg/tonă de sticlă topită |
|
Sticlă plană |
2,5 × 10–3 |
|
Sticlă de sticlă |
Caz general |
1,5 × 10–3 |
Cazuri specifice (1) |
Studiu de la caz la caz (adesea 3,0 × 10–3) |
|
Fibră de sticlă cu filament continuu |
4,5 × 10–3 |
|
Sticlă cu destinație casnică |
Calcosodică |
2,5 × 10–3 |
Cazuri specifice (2) |
Studiu de la caz la caz (între 2,5 și > 10 × 10–3; frecvent 3,0 × 10–3) |
|
Vată minerală |
Vată de sticlă |
2 × 10–3 |
Cubilou de vată minerală bazaltică |
2,5 × 10–3 |
|
Sticlă specială |
Sticlă TV (panouri) |
3 × 10–3 |
Sticlă TV (pâlnie) |
2,5 × 10–3 |
|
Borosilicată (tub) |
4 × 10–3 |
|
Vitroceramică |
6,5 × 10–3 |
|
Sticlă de iluminat (calcosodică) |
2,5 × 10–3 |
|
Frite |
Studiu de la caz la caz (între 5 – 7,5 × 10–3) |
DEFINIȚII PENTRU ANUMIȚI POLUANȚI ATMOSFERICI
În sensul prezentelor concluzii BAT și pentru valorile limită de emisii asociate BAT raportate în secțiunile 1.2-1.9, se aplică următoarele definiții:
NOx exprimați ca NO2 |
Suma oxidului de azot (NO) și dioxidului de azot (NO2) exprimată ca NO2 |
SOx exprimați ca SO2 |
Suma dioxidului de sulf (SO2) și trioxidului de sulf (SO3) exprimată ca SO2 |
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
Toate clorurile gazoase exprimate ca HCl |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
Toate fluorurile gazoase exprimate ca HF |
PERIOADELE DE MEDIERE PENTRU EVACUAREA APELOR UZATE
În lipsa unor dispoziții contrare, valorile limită de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru evacuări de ape uzate cuprinse în prezentele concluzii BAT se referă la valoarea medie a unui eșantion alcătuit din probe prelevate într-un interval de 2 sau 24 de ore.
1.1. Concluzii BAT generale pentru fabricarea sticlei
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile.
BAT specifice procesului incluse în secțiunile 1.2-1.9 se aplică pe lângă BAT generale menționate în această secțiune.
1.1.1.
1. BAT constau în punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (environmental management system, EMS) care încorporează toate caracteristicile următoare:
i. |
angajamentul administrației, inclusiv al conducerii; |
ii. |
definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continuă a instalației; |
iii. |
planificarea și stabilirea procedurilor, a obiectivelor și a țintelor necesare, corelate cu planificarea financiară și investițiile; |
iv. |
punerea în aplicare a procedurilor, acordând o atenție deosebită:
|
v. |
verificarea performanței și luarea de măsuri corective, acordând o atenție deosebită:
|
vi. |
revizuirea de către conducere a sistemului de management de mediu și a caracterului corespunzător, adecvat și eficient al acestuia; |
vii. |
urmărirea dezvoltării de tehnologii ecologice; |
viii. |
luarea în considerare a efectelor asupra mediului generate de eventuala dezafectare a instalației în etapa de proiectare a unei noi fabrici și pe tot parcursul perioadei sale de funcționare; |
ix. |
aplicarea de evaluări comparative sectoriale în mod regulat. |
Aplicabilitate
Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detalii) și natura EMS (de exemplu, standardizat sau nestandardizat) vor fi, în general, corelate cu natura, amploarea și complexitatea instalației, precum și cu gama de impacturi de mediu pe care le-ar putea avea aceasta.
1.1.2.
2. BAT constau în reducerea consumului specific de energie utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
|||
|
Se aplică pentru instalațiile noi. Pentru instalațiile existente, punerea în aplicare necesită reconstruirea completă a cuptorului |
||
|
Aplicabilă la cuptoare alimentate cu combustibil/aer și cuptoare cu oxicombustie |
||
|
Nu se aplică la sectoarele fibră de sticlă cu filament continuu, vată izolatoare la temperaturi înalte și frite |
||
|
Aplicabilă la cuptoare alimentate cu combustibil/aer și la cele cu oxicombustie. Aplicabilitatea și viabilitatea economică a tehnicii este dictată de eficiența globală care poate fi obținută, inclusiv utilizarea eficientă a aburului generat |
||
|
Aplicabil la cuptoare alimentate cu combustibil/aer și la cele cu oxicombustie. Aplicabilitatea este în mod normal limitată la amestecuri având compoziții cu mai mult de 50 % deșeuri de sticlă |
1.1.3.
3. BAT constau în prevenirea, sau în cazul în care acest lucru nu este posibil, reducerea emisiilor difuze de pulberi rezultate din depozitarea și manipularea de materiale solide utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
depozitarea materiilor prime:
|
II. |
manipularea materiilor prime:
|
4. BAT constau în prevenirea, sau în cazul în care acest lucru nu este posibil, reducerea emisiilor gazoase difuze rezultate din depozitarea și manipularea materiilor prime volatile utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
i. |
utilizarea de vopsea pentru rezervor cu absorbție solară scăzută pentru depozitarea în vrac supusă schimbărilor de temperatură din cauza încălzirii solare; |
ii. |
controlul temperaturii la depozitarea materiilor prime volatile; |
iii. |
izolarea rezervorului la depozitarea materiilor prime volatile; |
iv. |
gestionarea stocurilor; |
v. |
utilizarea rezervoarelor cu acoperiș plutitor la depozitarea de cantități mari de produse petroliere volatile; |
vi. |
utilizarea sistemelor de transfer cu recuperare a vaporilor la transferul fluidelor volatile (de exemplu, din camioane cisternă în rezervorul de depozitare); |
vii. |
utilizarea rezervoarelor cu acoperiș balon la depozitarea materiilor prime lichide; |
viii. |
utilizarea valvelor de presiune/vid în rezervoare concepute pentru a rezista la fluctuațiile de presiune; |
ix. |
aplicarea unui tratament de eliminare (de exemplu, adsorbție, absorbție, condens) la depozitarea de materiale periculoase; |
x. |
utilizarea umplerii subsuprafață la depozitarea de lichide care au tendința să producă spumă. |
1.1.4.
5. BAT constau în reducerea consumului de energie și emisiile în aer prin efectuarea unei monitorizări constante a parametrilor de funcționare și a unei întrețineri programate a cuptorului de topire.
Tehnică |
Aplicabilitate |
Tehnica constă într-o serie de operațiuni de monitorizare și de întreținere care pot fi utilizate individual sau în combinație în funcție de tipul de cuptor, cu scopul de a reduce la minimum efectele îmbătrânirii asupra cuptorului, cum ar fi etanșarea cuptorului și a blocurilor arzătorului, păstrarea unei izolații maxime, controlul condițiilor stabilizare a flăcării, controlul raportului combustibil/aer etc. |
Aplicabilă cuptoarelor cu regenerare, recuperare și celor cu oxicombustie. Aplicabilitatea la alte tipuri de cuptoare necesită o evaluare a instalației de la caz la caz. |
6. BAT constau în efectuarea unei selecții atente și a unui control al tuturor substanțelor și materiilor prime care intră în cuptorul de topire pentru a reduce sau a preveni emisiile în aer utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora.
Tehnică |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabile în limitele impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime și a combustibililor. |
||
|
|||
|
7. BAT constau în efectuarea în mod regulat a unor monitorizări ale emisiilor și/sau ale altor parametri relevanți ai procesului, inclusiv următoarele:
Tehnică |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
|||
|
|||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
|||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
8. BAT constau în exploatarea sistemelor de tratare a gazelor reziduale în condiții normale de funcționare la capacitate si disponibilitate optimă pentru a preveni sau a reduce emisiile
Aplicabilitate
Pot fi definite proceduri speciale pentru condiții de funcționare specifice, în special:
i. |
în timpul operațiunilor de pornire și oprire; |
ii. |
în timpul altor operațiuni speciale care ar putea afecta buna funcționare a sistemelor (de exemplu, lucrări de întreținere obișnuită și extraordinară și operațiuni de curățare a cuptorului și/sau a sistemului de tratare a gazelor reziduale sau schimbare radicală a producției; |
iii. |
în cazul unui debit insuficient de gaze reziduale sau al unei temperaturi care împiedică utilizarea sistemului la capacitate maximă. |
9. BAT constau în limitarea emisiilor de monoxid de carbon (CO) generate de cuptorul de topire, atunci când se aplică tehnici primare sau de reducere chimică prin combustibil, pentru reducerea emisiilor de NOx
Tehnică |
Aplicabilitate |
Tehnicile de bază pentru reducerea emisiilor de NOx se bazează pe modificările de combustie (de exemplu, reducerea raportului aer/combustibil, arzătoare cu ardere eșalonată cu emisii reduse de NOx etc.). Reducerea chimică prin combustibil constă în adăugarea de combustibil de hidrocarburi la fluxul de gaze reziduale pentru a reduce NOx format în cuptor. Creșterea emisiilor de CO ca urmare a aplicării acestor tehnici poate fi limitată printr-un control atent al parametrilor de funcționare. |
Aplicabile la cuptoare cu alimentare convențională cu aer/combustibil. |
Tabelul 3
BAT-AEL pentru emisii de monoxid de carbon generate de cuptoare de topire
Parametru |
BAT-AEL |
Monoxid de carbon, exprimat ca CO |
< 100 mg/Nm3 |
10. BAT constau în limitarea emisiilor de amoniac (NH3), atunci când se aplică tehnici de reducere catalitică selectivă (RCS) sau reducere necatalitică selectivă (RNCS) pentru reducerea cu randament ridicat a emisiilor de NOx
Tehnică |
Aplicabilitate |
Tehnica constă în adoptarea și menținerea condițiilor adecvate de funcționare a sistemelor RCS sau RNCS de tratare a gazelor reziduale, cu scopul de a limita emisiile de amoniac care nu a reacționat |
Aplicabilă la cuptoare de topire dotate cu RCS sau RNCS |
Tabelul 4
BAT-AEL pentru emisii de amoniac, atunci când se aplică tehnici RCS sau RNCS
Parametru |
BAT-AEL (3) |
Amoniac, exprimat ca NH3 |
< 5-30 mg/Nm3 |
11. BAT constau în reducerea emisiilor de bor provenite din cuptorul de topire, atunci când se utilizează compuși ai borului în formula amestecului, utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (4) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea la instalațiile existente poate fi limitată de constrângerile de ordin tehnic asociate poziției și caracteristicilor sistemului de filtrare existent |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de o eficiență de eliminare redusă a altor poluanți gazoși (SOx, HCl, HF) cauzată de depunerile compușilor borului pe suprafața reactivului alcalin uscat |
||
|
Aplicabilitatea la instalațiile existente poate fi limitată de necesitatea unei tratări specifice a apei reziduale |
Monitorizare
Monitorizarea emisiilor de bor trebuie să se efectueze în conformitate cu o metodologie specifică, care permite măsurarea ambele forme, solidă și gazoasă, pentru a determina eliminarea efectivă a acestor specii din gazele de evacuare.
1.1.5.
12. BAT constau în reducerea consumului de apă utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică |
Aplicabilitate |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă. Recircularea apei de tratare este aplicabilă la majoritatea sistemelor de tratare; cu toate acestea, poate fi necesară evacuarea periodică și înlocuirea mediului de tratare. |
||||||
|
Aplicabilitatea acestei tehnici poate fi limitată de constrângerile asociate cu gestionarea siguranței procesului de producție. În special:
|
13. BAT constau în reducerea sarcinii de emisii de poluanți în deversările de ape uzate utilizând unul dintre următoarele sisteme de epurare a apelor uzate sau o combinație a acestora:
Tehnică |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Aplicabilitatea este limitată la sectoarele care utilizează substanțe organice în procesul de producție (de exemplu, sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu și al vatei minerale). |
||
|
Aplicabilă instalațiilor unde este necesară reducerea suplimentară a poluanților. |
||
|
Aplicabilitatea este în general limitată la sectorul fritelor (reutilizarea posibilă în industria ceramică) |
Tabelul 5
BAT-AEL pentru evacuări de ape uzate provenite din fabricarea sticlei în apele de suprafață
Parametru (5) |
Unitate |
BAT-AEL (6) (eșantion compozit) |
pH |
— |
6,5-9 |
Materii totale în suspensie |
mg/l |
< 30 |
Consum chimic de oxigen (COD) |
mg/l |
< 5-130 (7) |
Sulfați, exprimați ca SO4 2- |
mg/l |
< 1 000 |
Fluoruri, exprimate ca F– |
mg/l |
< 6 (8) |
Total hidrocarburi |
mg/l |
< 15 (9) |
Plumb, exprimat ca Pb |
mg/l |
< 0,05-0,3 (10) |
Stibiu, exprimat ca Sb |
mg/l |
< 0,5 |
Arsenic, exprimat ca As |
mg/l |
< 0,3 |
Bariu, exprimat ca Ba |
mg/l |
< 3,0 |
Zinc, exprimat ca Zn |
mg/l |
< 0,5 |
Cupru, exprimat ca Cu |
mg/l |
< 0,3 |
Crom, exprimat ca Cr |
mg/l |
< 0,3 |
Cadmiu, exprimat ca Cd |
mg/l |
< 0,05 |
Staniu, exprimat ca Sn |
mg/l |
< 0,5 |
Nichel, exprimat ca Ni |
mg/l |
< 0,5 |
Amoniac, exprimat ca NH4 |
mg/l |
< 10 |
Bor, exprimat ca B |
mg/l |
< 1-3 |
Fenol |
mg/l |
< 1 |
1.1.6.
14. BAT constau în reducerea producerii de deșeuri solide care trebuie eliminate utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică |
Aplicabilitate |
||||||||||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de calitatea produsului de sticlă final |
||||||||||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||||||||||
|
În general, nu este aplicabilă sectorului fibrei de sticlă cu filament continuu, al vatei izolatoare la temperaturi înalte și fritelor. |
||||||||||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de diverși factori:
|
||||||||||
|
General aplicabilă în sectorul sticlei cu destinație casnică (pentru nămol de tăiere a cristalului cu plumb) și sectorul sticlei pentru recipiente pentru recipiente (particule fine de sticlă amestecate cu ulei). Aplicabilitate limitată la alte sectoare de producție a sticlei, din cauza compoziției imprevizibile și contaminate, a volumelor reduse și a viabilității economice |
||||||||||
|
Aplicabilitatea este limitată de constrângerile impuse de producătorii de materiale refractare și de către posibilii utilizatori finali |
||||||||||
|
Aplicabilitatea brichetării prin aglomerare cu ciment a deșeurilor este limitată la sectorul de vatei minerale bazaltice. Ar trebui să se aplice o abordare de compromis între emisiile în aer și generarea de flux de deșeuri solide |
1.1.7.
15. BAT constau în reducerea emisiilor de zgomot utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
i. |
efectuarea unei evaluări a zgomotului ambiental și formularea unui plan de gestionare a zgomotului adaptat la mediul local; |
ii. |
închiderea echipamentului/operațiunii zgomotoase într-o structură/unitate separată; |
iii. |
utilizarea de terasamente pentru a ecrana sursa de zgomot; |
iv. |
desfășurarea activităților zgomotoase în aer liber în timpul zilei; |
v. |
utilizarea de pereți de protecție împotriva zgomotului sau de bariere naturale (arbori, arbuști) între instalație și zona protejată, în funcție de condițiile locale. |
1.2. Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă pentru recipiente
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare de sticlă pentru recipiente.
1.2.1.
16. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi provenite din gazele reziduale ale cuptorului de topire prin aplicarea unui sistem de epurare a gazelor de evacuare, cum ar fi un precipitator electrostatic sau un filtru cu sac.
Tehnică (11) |
Aplicabilitate |
Sistemele de epurare a gazelor de evacuare constau în tehnici la-capătul-țevii bazate pe filtrarea tuturor materialelor solide la punctul de măsurare |
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 6
BAT-AEL pentru emisiile de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (12) |
|
Pulberi |
< 10 – 20 |
< 0,015 – 0,06 |
1.2.2.
17. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
tehnici primare, precum:
|
II. |
tehnici secundare, precum:
|
Tabelul 7
BAT-AEL pentru emisii NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (15) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
500 – 800 |
0,75 – 1,2 |
|
Topire electrică |
< 100 |
< 0,3 |
|
Topire cu oxicombustie (18) |
Nu este aplicabilă |
< 0,5 – 0,8 |
|
Tehnici secundare |
< 500 |
< 0,75 |
18. Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului și/sau sunt necesare condiții speciale de ardere oxidantă în cuptorul de topire pentru a asigura calitatea produsului final, BAT reduc emisiile de NOx prin reducerea la minimum a utilizării acestor materii prime, în combinație cu tehnici primare sau secundare
BAT-AEL sunt stabilite în tabelul 7.
Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru campanii scurte sau pentru cuptoare de topire cu o capacitate < 100 t/zi, BAT-AEL sunt prevăzute în tabelul 8.
Tehnică (19) |
Aplicabilitate |
||
Tehnici primare:
|
Înlocuirea nitraților în rețeta amestecului poate fi limitată de costurile ridicate și/sau de impactul mai ridicat asupra mediului al materialelor alternative. |
Tabelul 8
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente, atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului și/sau condiții speciale de ardere oxidantă, pentru perioade scurte sau pentru cuptoare de topire cu o capacitate < 100 t/zi
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (20) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Tehnici primare |
< 1 000 |
< 3 |
1.2.3.
19. BAT reduc emisiile de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (21) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Reducerea la minimum a conținutului de sulf în rețeta amestecului este în general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate ale produsului de sticlă final. Aplicarea optimizării echilibrului sulfului necesită o abordare de compromis între eliminarea emisiilor de SOx și gestionarea deșeurilor solide (pulberi de filtru). Reducere efectivă a emisiilor de SOx depinde de retenția compușilor sulfului în sticlă, care poate varia semnificativ în funcție de tipul de sticlă |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut scăzut de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
Tabelul 9
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente
Parametru |
Combustibil |
||
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (24) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Gaz natural |
< 200 – 500 |
< 0,3 – 0,75 |
Păcură (25) |
< 500 - 1 200 |
< 0,75 – 1,8 |
1.2.4.
20. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire (posibil combinate cu gazele arse evacuate provenite din activitățile de tratare a suprafețelor la cald) utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (26) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri impuse de tipul de sticlă produs în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 10
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (27) |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl (28) |
< 10-20 |
< 0,02-0,03 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 1-5 |
< 0,001-0,008 |
1.2.5.
21. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (29) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri impuse de tipul de sticlă produs în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
|||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 11
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei pentru recipiente
Parametru |
||
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (33) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,2-1 (34) |
< 0,3 – 1,5 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-5 |
< 1,5 – 7,5 × 10–3 |
1.2.6.
22. Atunci când se utilizează staniu, compuși organostanici sau ai titanului pentru operațiuni de tratare a suprafețelor la cald, BAT constau în reducerea emisiilor utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora
Tehnică |
Aplicabilitate |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||||||
|
Combinarea cu gazele de evacuare de la cuptorul de topire este general aplicabilă. Combinarea cu aerul de combustie poate fi afectată de constrângerile de ordin tehnic din cauza unor efecte potențiale asupra chimiei sticlei și a materialelor de la regeneratoare |
||||||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
Tabelul 12
BAT-AEL pentru emisii în aer de la activități de tratare a suprafețelor la cald în sectorul sticlei pentru recipiente atunci când gazele arse provenite din operațiuni în aval sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi |
< 10 |
Compuși ai titanului exprimați ca Ti |
< 5 |
Compuși ai staniului, inclusiv compuși organostanici, exprimați ca Sn |
< 5 |
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
< 30 |
23. Atunci când se utilizează SO3 pentru operațiunile de tratare a suprafeței, BAT constau în reducerea emisiilor de SOx utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (36) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 13
BAT-AEL pentru emisii de SOx de la activități în aval atunci când se utilizează SO3 pentru operațiunile de tratare a suprafeței în sectorul sticlei pentru recipiente, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Oxizi de sulf, exprimați ca SO2 |
< 100-200 |
1.3. Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă plană
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a sticlei.
1.3.1.
24. BAT reduc emisiile de pulberi din bazele reziduale provenite din cuptorul de topire prin utilizarea unui precipitator electrostatic sau a unui sistem de filtrare cu sac
O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.1.
Tabelul 14
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (37) |
|
Pulberi |
< 10 – 20 |
< 0,025 – 0,05 |
1.3.2.
25. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
tehnici primare, precum:
|
II. |
Tehnici secundare, precum:
|
Tabelul 15
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane
Parametru |
BAT |
BAT-AEL (40) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (41) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Modificări de combustie, Proces Fenix (42) |
700-800 |
1,75-2,0 |
Topire cu oxicombustie (43) |
Nu este aplicabilă |
< 1,25-2,0 |
|
Tehnici secundare (44) |
400-700 |
1,0-1,75 |
26. Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului, BAT constau în reducerea emisiilor de NOx reducând la minimum utilizarea acestor materii prime, în combinație cu tehnici primare și secundare. În cazul în care se aplică tehnici secundare, sunt aplicabile BAT-AEL raportate în tabelul 15.
Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru producția de sticlă specială într-un număr limitat de campanii scurte, BAT-AEL sunt prevăzute în tabelul 16.
Tehnică (45) |
Aplicabilitate |
||||||
Tehnici primare:
|
Înlocuirea nitraților în formula amestecului poate fi limitată de costurile ridicate și/sau de impactul mai mare asupra mediului al materialelor alternative |
Tabelul 16
BAT-AEL pentru emisii NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plate, atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru producția de sticlă specială într-un număr limitat de campanii scurte
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (46) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Tehnici primare |
< 1 200 |
< 3 |
1.3.3.
27. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora
Tehnică (47) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Reducerea la minimum a conținutului de sulf în formula amestecului este general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate pentru produsul de sticlă final. Aplicarea optimizării echilibrului sulfului necesită o abordare de compromis între eliminarea emisiilor de SOx și gestionarea reziduurilor solide (pulberi de filtru) |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
Tabelul 17
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane
Parametru |
Combustibil |
BAT-AEL (48) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (49) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Gaz natural |
< 300-500 |
< 0,75-1,25 |
500 - 1 300 |
1,25-3,25 |
1.3.4.
28. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora
Tehnică (52) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 18
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (53) |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl (54) |
< 10-25 |
< 0,025-0,0625 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 1-4 |
< 0,0025-0,010 |
1.3.5.
29. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora
Tehnică (55) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime. |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Tabelul 19
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane, cu excepția sticlei colorate cu seleniu
Parametru |
BAT-AEL (56) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (57) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,2-1 |
< 0,5-2,5 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-5 |
< 2,5-12,5 × 10–3 |
30. Atunci când se utilizează compuși ai seleniului pentru colorarea sticlei, BAT constau în reducerea emisiilor de seleniu generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (58) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Tabelul 20
BAT-AEL pentru emisii de seleniu generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei plane pentru producția de sticlă colorată
Parametru |
||
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (61) |
|
Compuși ai seleniului, exprimați ca Se |
1 – 3 |
2,5 – 7,5 × 10–3 |
1.3.6.
31. BAT constau în reducerea emisiilor în aer generate de procesele din aval utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (62) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
|||
|
|||
|
Tehnicile sunt general aplicabile. Selecția tehnicii și eficiența acesteia va depinde de compoziția de admisie a gazului rezidual |
Tabelul 21
BAT-AEL pentru emisii în aer generate de procese din aval în sectorul sticlei plane, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi |
< 15 – 20 |
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
< 10 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 1 – 5 |
SOx, exprimați ca SO2 |
< 200 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 1 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 5 |
1.4. Concluzii BAT pentru fabricarea de fibră de sticlă cu filament continuu
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a fibrei de sticlă cu filament continuu.
1.4.1.
BAT-AEL raportate în această secțiune pentru pulberi se referă la toate materialele care sunt solide la punctul de măsurare, inclusiv compușii în formă solidă ai borului. Nu sunt incluși compuși ai borului în stare gazoasă la punctul de măsurare.
32. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale ale cuptorului de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (63) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicarea tehnicii este limitată de aspecte ținând de drepturile de proprietate intelectuală, deoarece formulele amestecului fără bor sau cu conținut redus de bor fac obiectul unui brevet |
||
|
Tehnica este general aplicabilă. Maximum de beneficii de mediu este realizat pentru aplicările la instalațiile unde poziționarea și caracteristicile filtrului poate fi decise fără restricții |
||
|
Aplicarea la instalațiile existente poate fi limitată de constrângerile de ordin tehnic, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate |
Tabelul 22
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu
Parametru |
BAT-AEL (64) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (65) |
|
Pulberi |
< 10-20 |
< 0,045-0,09 |
1.4.2.
33. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (66) |
Aplicabilitate |
||||||
i. Modificări de combustie |
|||||||
|
Aplicabilă la cuptoare convenționale aer/combustibil. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Aplicabilă la cuptoare convenționale aer/combustibil în limitele impuse de eficiența energetică a cuptorului și cererea mai ridicată de combustibil. Majoritatea cuptoarelor sunt deja de tipul cu recuperare. |
||||||
|
Eșalonarea combustibilului este aplicabilă la majoritatea cuptoarelor aer/combustibil, cu oxicombustie. Eșalonarea aerului are o aplicabilitate foarte limitată din cauza complexității sale tehnice |
||||||
|
Aplicabilitatea acestei tehnici este limitată la utilizarea de arzătoare speciale cu recirculare automată a gazelor reziduale |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Aplicabilitatea este limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||||||
|
Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
Tabelul 23
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită |
|
NOx exprimați ca NO2 |
Modificări de combustie |
< 600-1 000 |
< 2,7-4,5 (67) |
Topire cu oxicombustie (68) |
Nu este aplicabilă |
< 0,5-1,5 |
1.4.3.
34. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (69) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele cerințelor de calitate ale produsului de sticlă final. Aplicarea optimizării echilibrului sulfului necesită o abordare de compromis între eliminarea emisiilor de SOx și gestionarea reziduurilor solide (pulberi de filtru) care trebuie eliminate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||
|
Tehnica este general aplicabilă. Prezența concentrațiilor ridicate de compuși ai borului în gazele de evacuare poate limita eficiența de reducere a reactivului utilizat în sistemele de epurare uscată și semi-uscată |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limite de ordin tehnic, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate |
Tabelul 24
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu
Parametru |
Combustibil |
BAT-AEL (70) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (71) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Gaz natural (72) |
< 200-800 |
< 0,9-3,6 |
< 500-1 000 |
< 2,25-4,5 |
1.4.4.
35. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (75) |
Aplicabilitate |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de formula amestecului și de disponibilitatea materiilor prime |
||||||
|
Înlocuirea compușilor fluorurați cu materiale alternative este limitată de cerințele de calitate a produsului |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă în limite de ordin tehnic, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate. |
Tabelul 25
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (76) |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
< 10 |
< 0,05 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca (77) |
< 5-15 |
< 0,02-0,07 |
1.4.5.
36. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (78) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limite de ordin tehnic, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate. |
Tabelul 26
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu
Parametru |
BAT-AEL (79) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (80) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,2-1 |
< 0,9-4,5 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-3 |
< 4,5-13,5 × 10–3 |
1.4.6.
37. BAT constau în reducerea emisiilor generate de procese din aval utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (81) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile pentru tratarea gazelor reziduale din procesul de formare (aplicarea stratului de protecție la fibre) sau procese secundare care implică utilizarea liantului care trebuie să fie întărit sau uscat |
||
|
|||
|
Tehnica este general aplicabilă pentru tratarea gazelor reziduale de la operațiuni de tăiere și șlefuire ale produselor |
Tabelul 27
BAT-AEL pentru emisii în aer generate de procese din aval în sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Emisii provenite de la formare și acoperire |
|
Pulberi |
< 5-20 |
Formaldehidă |
< 10 |
Amoniac |
< 30 |
Total compuși organici volatili, exprimați ca C |
< 20 |
Emisii provenite de la tăiere și șlefuire |
|
Pulberi |
< 5-20 |
1.5. Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă cu destinație casnică
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a sticlei cu destinație casnică.
1.5.1.
38. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale ale cuptorului de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (82) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de tipul de sticlă produsă și de disponibilitatea materiilor prime alternative |
||
|
Nu este aplicabilă pentru producții mari de sticlă (> 300 tone/zi). Nu este aplicabilă pentru producții care necesită variații mari de extragere. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||
|
Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Aplicabilitatea se limitează la cazuri specifice, în special la cuptoare de topire electrică unde debitele gazelor de ardere și emisiile de pulberi sunt în general reduse și sunt legate de particule antrenate de formula amestecului |
Tabelul 28
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (83) |
|
Pulberi |
< 10 – 20 (84) |
< 0,03 – 0,06 |
< 1 – 10 (85) |
< 0,003 – 0,03 |
1.5.2.
39. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (86) |
Aplicabilitate |
||||||
i. Modificări de combustie |
|||||||
|
Aplicabilă la cuptoare convenționale aer/combustibil. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Se aplică numai în circumstanțe specifice fiecărei instalații din cauza unei eficiențe mai reduse a cuptorului și a unei nevoi mai ridicate de combustibil (și anume, utilizarea de cuptoare cu recuperare în loc de cuptoare cu regenerare) |
||||||
|
Eșalonarea combustibilului este aplicabilă la majoritatea cuptoarelor convenționale aer/combustibil. Eșalonarea aerului are o aplicabilitate foarte limitată din cauza complexității sale tehnice |
||||||
|
Aplicabilitatea acestei tehnici este limitată la utilizarea de arzătoare speciale cu recirculare automată a gazelor reziduale |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă. Beneficiile de mediu obținute sunt, în general, mai reduse pentru aplicările la cuptoarele cu ardere încrucișată cu gaz din cauza constrângerilor de ordin tehnic și a unui grad mai scăzut de flexibilitate a cuptorului. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Aplicabilitatea este limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||||||
|
Aplicabilitatea este limitată la formulări ale amestecului care conțin niveluri ridicate de deșeuri de sticlă externe (> 70 %). Aplicarea necesită o reconstruire completă a cuptorului de topire. Forma cuptorului (lungă și îngustă) poate impune restricții de spațiu |
||||||
|
Nu este aplicabilă pentru producții mari de sticlă (> 300 tone/zi). Nu este aplicabilă pentru producții care necesită variații mari de extragere. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||||||
|
Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
Tabelul 29
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (87) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Modificări de combustie, modele speciale de cuptor |
< 500-1 000 |
< 1,25-2,5 |
Topire electrică |
< 100 |
< 0,3 |
|
Topire cu oxicombustie (88) |
Nu sunt aplicabile |
< 0,5-1,5 |
40. Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului, BAT constau în reducerea emisiilor de NOx reducând la minimum utilizarea acestor materii prime, în combinație cu tehnici primare sau secundare.
BAT-AEL sunt prezentate în tabelul 29.
Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru un număr limitat de campanii scurte sau pentru cuptoare de topire cu o capacitate < 100 t/zi care produc tipuri speciale de sticlă calcosodică (sticlă transparentă/ultra-transparentă sau sticlă colorată cu seleniu) și alte tipuri de sticlă specială (și anume borosilicat, sticlă ceramică, sticlă opal, cristal și cristal cu plumb), BAT-AEL sunt precizate în tabelul 30.
Tehnică (89) |
Aplicabilitate |
||
Tehnici primare: |
|||
|
Înlocuirea nitraților în formula amestecului poate fi limitată de costurile ridicate și/sau de impactul mai mare asupra mediului al materialelor alternative |
Tabelul 30
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică, atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru un număr limitat de campanii scurte sau pentru cuptoare de topire cu o capacitate < 100 t/zi, care produc tipuri speciale de sticlă calcosodică (sticlă transparentă/ultra-transparentă sau sticlă colorată cu seleniu) și alte tipuri de sticlă specială (și anume borosilicată, sticlă ceramică, sticlă opal, cristal și cristal cu plumb)
Parametru |
Tip de cuptor |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Cuptoare convenționale combustibil/aer |
< 500 – 1 500 |
< 1,25 – 3,75 (90) |
Topire electrică |
< 300 – 500 |
< 8 – 10 |
1.5.3.
41. BAT constau în reducerea emisiilor de SOX generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (91) |
Aplicabilitate |
||
|
Reducerea la minimum a conținutului de sulf în formula amestecului este general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate pentru produsul de sticlă final. Aplicarea optimizării echilibrului sulfului necesită o abordare de compromis între eliminarea emisiilor de SOx și gestionarea reziduurilor solide (pulberi de filtru) |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 31
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică
Parametru |
Combustibil/tehnică de topire |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (92) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Gaz natural |
< 200-300 |
< 0,5-0,75 |
Păcură (93) |
< 1 000 |
< 2,5 |
|
Topire electrică |
< 100 |
< 0,25 |
1.5.4.
42. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (94) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri impuse de formulările amestecului pentru tipul de sticlă produs în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele cerințelor de calitate pentru produsul final |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limite de ordin tehnic, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate. Costurile ridicate și aspecte ținând de tratarea apei reziduale, inclusiv restricții în reciclarea nămolului sau a reziduurilor solide provenite din tratarea apei pot limita aplicabilitatea acestei tehnici |
Tabelul 32
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (95) |
|
< 10-20 |
< 0,03-0,06 |
|
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF (98) |
< 1-5 |
< 0,003-0,015 |
1.5.5.
43. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (99) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Pentru producerea tipurilor de sticlă cristal și cristal cu plumb, reducerea la minimum a compușilor metalici în formula amestecului este restricționată de limitele definite în Directiva 69/493/CEE, care clasifică compoziția chimică a produselor din sticlă finale. |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 33
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică, cu excepția tipurilor de sticlă la care se utilizează seleniu pentru decolorare
Parametru |
BAT-AEL (100) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (101) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,2-1 |
< 0,6-3 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-5 |
< 3-15 × 10–3 |
44. Atunci când se utilizează compuși ai seleniului pentru decolorarea sticlei, BAT constau în reducerea emisiilor de seleniu generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (102) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 34
BAT-AEL pentru emisii de seleniu generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică atunci când este folosit pentru decolorarea sticlei
Parametru |
BAT-AEL (103) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (104) |
|
Compuși ai seleniului, exprimați ca Se |
< 1 |
< 3 × 10–3 |
45. Atunci când se utilizează compuși ai plumbului pentru fabricarea sticlei cristal cu plumb, BAT constau în reducerea emisiilor de plumb generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (105) |
Aplicabilitate |
||
|
Nu este aplicabilă pentru producții mari de sticlă (> 300 tone/zi). Nu este aplicabilă pentru producții care necesită variații mari de extragere. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
|||
|
Tabelul 35
BAT-AEL pentru emisii de plumb generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei cu destinație casnică atunci când se utilizează pentru fabricarea sticlei cristal cu plumb
Parametru |
BAT-AEL (106) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (107) |
|
Compuși ai plumbului, exprimați ca Pb |
< 0,5-1 |
< 1-3 × 10–3 |
1.5.6.
46. Pentru procese în aval generatoare de pulberi, BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi și metale utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (108) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 36
BAT-AEL pentru emisii în aer din procese în aval generatoare de pulberi în sectorul sticlei cu destinație casnică, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi |
< 1-10 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) (109) |
< 1 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) (109) |
< 1-5 |
Compuși ai plumbului, exprimați ca Pb (110) |
< 1-1,5 |
47. Pentru procesele de lustruire cu acid, BAT constau în reducerea emisiilor de HF utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (111) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 37
BAT-AEL pentru emisii de HF provenite din procese de lustruire cu acid în sectorul sticlei cu destinație casnică, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 5 |
1.6. Concluzii BAT pentru fabricarea de sticlă specială
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a sticlei speciale.
1.6.1.
48. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (112) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de calitatea sticlei produse |
||
|
Nu este aplicabilă pentru producții mari de sticlă (> 300 tone/zi). Nu este aplicabilă pentru producții care necesită variații mari de extragere. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 38
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (113) |
|
Pulberi |
< 10-20 |
< 0,03-0,13 |
< 1-10 (114) |
< 0,003-0,065 |
1.6.2.
49. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
tehnici primare, precum:
|
II. |
tehnici secundare, precum:
|
Tabelul 39
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (117) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Modificări de combustie |
600-800 |
1,5-3,2 |
Topire electrică |
< 100 |
< 0,25-0,4 |
|
Nu este aplicabilă |
< 1-3 |
||
Tehnici secundare |
< 500 |
< 1-3 |
50. Atunci când se utilizează nitrați în formularea amestecului, BAT constau în reducerea emisiilor de NOX reducând la minimum utilizarea acestor materii prime, în combinație cu tehnici primare sau secundare
Tehnică (120) |
Aplicabilitate |
||
Tehnici primare |
|||
|
Înlocuirea nitraților în formula amestecului poate fi limitată de costurile ridicate și/sau de impactul mai mare asupra mediului al materialelor alternative |
Tabelul 40
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului
Parametru |
BAT |
BAT-AEL (121) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (122) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Reducerea la minimum a aportului de nitrat în formula amestecului, combinată cu tehnici primare sau secundare |
< 500-1 000 |
< 1-6 |
1.6.3.
51. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (123) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate pentru produsul de sticlă final |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 41
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale
Parametru |
Tehnică de topire/combustibil |
BAT-AEL (124) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (125) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Gaz natural, topire electrică (126) |
< 30-200 |
< 0,08-0,5 |
Păcură (127) |
500-800 |
1,25-2 |
1.6.4.
52. BAT reduc emisiile de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (128) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate pentru produsul final. |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 42
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (129) |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl (130) |
< 10-20 |
< 0,03-0,05 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 1-5 |
< 0,003-0,04 |
1.6.5.
53. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (131) |
Aplicabilitate |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de tipul de sticlă produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 43
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul sticlei speciale
Parametru |
||
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (134) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,1-1 |
< 0,3-3 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-5 |
< 3-15 × 10–3 |
1.6.6.
54. Pentru procesele din aval generatoare de pulberi în aval, BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi și metale utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (135) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 44
BAT-AEL pentru emisii de pulberi și metal generate de procese din aval în sectorul sticlei speciale, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi |
1-10 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) (136) |
< 1 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) (136) |
< 1-5 |
55. Pentru procesele de lustruire cu acid, BAT constau în reducerea emisiilor de HF utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (137) |
Descriere |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 45
BAT-AEL pentru emisii de HF generate de procesele de lustruire cu acid în sectorul sticlei speciale, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 5 |
1.7. Concluzii BAT pentru fabricarea de vată minerală
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a vatei minerale.
1.7.1.
56. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale ale cuptorului de topire aplicând un precipitator electrostatic sau un sistem de filtrare cu sac
Tehnică (138) |
Aplicabilitate |
Sistem de filtrare: precipitator electrostatic sau filtru cu sac |
Tehnica este general aplicabilă. Precipitatoarele electrostatice nu sunt aplicabile la cuptoare cu cubilou pentru producția de vată minerală bazaltică, din cauza riscului de explozie de la aprinderea monoxidului de carbon produs în cuptor |
Tabelul 46
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul vatei minerale
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (139) |
|
Pulberi |
< 10-20 |
< 0,02-0,050 |
1.7.2.
57. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (140) |
Aplicabilitate |
||||||
i. Modificări de combustie |
|||||||
|
Aplicabilă la cuptoare convenționale aer/combustibil. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Se aplică numai în circumstanțe specifice fiecărei instalații din cauza unei eficiențe mai reduse a cuptorului și a unei nevoi mai ridicate de combustibil (și anume, utilizarea de cuptoare cu recuperare în loc de cuptoare cu regenerare) |
||||||
|
Eșalonarea combustibilului este aplicabilă la majoritatea cuptoarelor convenționale aer/combustibil. Eșalonarea aerului are o aplicabilitate foarte limitată din cauza complexității sale tehnice |
||||||
|
Aplicabilitatea acestei tehnici este limitată la utilizarea de arzătoare speciale cu recirculare automată a gazelor reziduale |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă. Beneficiile de mediu obținute sunt, în general, mai reduse pentru aplicările la cuptoarele cu ardere încrucișată cu gaz din cauza constrângerilor de ordin tehnic și a unui grad mai scăzut de flexibilitate a cuptorului. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Aplicabilitatea este limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||||||
|
Nu este aplicabilă pentru producții mari de sticlă (> 300 tone/zi). Nu este aplicabilă pentru producții care necesită variații mari de extragere. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||||||
|
Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
Tabelul 47
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul vatei minerale
Parametru |
Produs |
Tehnică |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (141) |
|||
NOx exprimați ca NO2 |
Vată de sticlă |
Cuptoare combustibil/aer și electrice |
< 200 – 500 |
< 0,4 – 1,0 |
Topire cu oxicombustie (142) |
Nu sunt aplicabile |
< 0,5 |
||
Vată minerală bazaltică |
Toate tipurile de cuptoare |
< 400 – 500 |
< 1,0 – 1,25 |
58. Atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului pentru producția de vată de sticlă, BAT constau în reducerea emisiilor de NOx utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (143) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de cerințele de calitate pentru produsul final |
||
|
Tehnica este general aplicabilă. Punerea în aplicare necesită o reconstruire completă a cuptorului |
||
|
Tehnica este general aplicabilă. Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
Tabelul 48
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în producția de vată de sticlă atunci când se utilizează nitrați în formula amestecului
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (144) |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Reducerea la minimum a aportului de nitrat în formula amestecului, combinată cu tehnici primare |
< 500 – 700 |
< 1,0 – 1,4 (145) |
1.7.3.
59. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (146) |
Aplicabilitate |
||
|
În producția de vată de sticlă, tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime cu conținut scăzut de sulf, în special deșeuri de sticlă externe. Nivelurile ridicate de deșeuri de sticlă externe în formula amestecului limitează posibilitatea optimizării echilibrului sulfului ca urmare a unui conținut de sulf variabil. În producția de vată minerală bazaltică, optimizarea echilibrului sulfului poate necesita o abordare de compromis între eliminarea emisiilor de SOx din gazele de evacuare și gestionarea deșeurilor solide care rezultă din tratarea gazelor de evacuare (pulberi reținute de filtre) și/sau din procesul de formarea a fibrelor, care pot fi reciclate în formula amestecului (brichete de ciment), sau pot necesita eliminare |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||
|
Precipitatoarele electrostatice nu sunt aplicabile la cuptoarele cu cubilou pentru producția de vată minerală bazaltică (a se vedea BAT 56) |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele tehnice, și anume, necesitatea unei instalații specifice de tratare a apelor uzate |
Tabelul 49
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul vatei minerale
Parametru |
Produs/condiții |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (147) |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Vată de sticlă |
||
Cuptoare electrice și alimentate cu gaz (148) |
< 50-150 |
< 0,1-0,3 |
|
Vată minerală bazaltică |
|||
Cuptoare electrice și alimentate cu gaz |
< 350 |
< 0,9 |
|
Cuptoare cu cubilou, fără brichete sau reciclarea zgurii (149) |
< 400 |
< 1,0 |
|
Cuptoare cu cubilou, cu brichete de ciment sau reciclarea zgurii (150) |
< 1 400 |
< 3,5 |
1.7.4.
60. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (151) |
Descriere |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de formula amestecului și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Precipitatoarele electrostatice nu sunt aplicabile la cuptoarele cu cubilou pentru producția de vată minerală bazaltică (a se vedea BAT 56) |
Tabelul 50
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul vatei minerale
Parametru |
Produs |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (152) |
||
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
Vată de sticlă |
< 5-10 |
< 0,01-0,02 |
Vată minerală |
< 10-30 |
< 0,025-0,075 |
|
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
Toate produsele |
< 1-5 |
< 0,002-0,013 (153) |
1.7.5.
61. BAT constau în reducerea emisiilor de H2S generate de cuptorul de topire utilizând un sistem de incinerare a gazelor reziduale pentru a oxida hidrogenul sulfurat la SO2
Tehnică (154) |
Aplicabilitate |
Sistem incinerator al gazelor reziduale |
Tehnica este general aplicabilă la cuptoarele cu cubilou pentru vată minerală bazaltică |
Tabelul 51
BAT-AEL pentru emisii de H2S generate de cuptorul de topire în producția de vată minerală bazaltică
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (155) |
|
Hidrogen sulfurat, exprimat ca H2S |
< 2 |
< 0,005 |
1.7.6.
62. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (156) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime În producția de vată de sticlă, utilizarea manganului în formula amestecului ca agent de oxidare depinde de cantitatea și calitatea deșeurilor de sticlă externe folosite în formula amestecului și poate fi redusă în consecință |
||
|
Precipitatoarele electrostatice nu sunt aplicabile la cuptoarele cu cubilou pentru producția de vată minerală (a se vedea BAT 56) |
Tabelul 52
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul vatei minerale
Parametru |
BAT-AEL (157) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (158) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 0,2-1 (159) |
< 0,4-2,5 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 1-2 (159) |
< 2-5 × 10–3 |
1.7.7.
63. BAT constau în reducerea emisiilor generate de procese din aval utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (160) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă sectorului vată minerală, în special proceselor de fabricare a vatei de sticlă pentru tratarea emisiilor din zona de formare (aplicarea stratului de protecție la fibre). Aplicabilitate limitată la procese de fabricare a vatei minerale bazaltice, deoarece ar putea afecta negativ alte tehnici de reducere utilizate. |
||
|
Tehnica este general aplicabilă pentru tratarea gazelor reziduale rezultate din procesul de formare (aplicarea stratului de protecție pe fibre) sau pentru gaze reziduale combinate (formare plus întărire) |
||
|
Tehnica este general aplicabilă pentru tratarea gazelor reziduale rezultate din procesul de formare (aplicarea stratului de protecție pe fibre) de la cuptoarele de întărire sau pentru gaze reziduale combinate (formare plus întărire) |
||
|
Aplicabilitatea este în principal limitată la procesele de fabricare a vatei minerale bazaltice pentru gazele reziduale din zona de formare și/sau cuptoarele de întărire |
||
|
Tehnica este general aplicabilă pentru tratarea gazelor de la cuptoarele de întărire, în special în procesele asociate vatei minerale bazaltice. Aplicarea la gaze reziduale combinate (formare și întărire) nu este viabilă din punct de vedere economic din cauza volumului mare, a concentrației scăzute și a temperaturii scăzute a gazelor reziduale |
Tabelul 53
BAT-AEL pentru emisii în aer generate de procese din aval în sectorul vatei minerale, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă produs finit |
|
Zona de formare – Emisii combinate de formare și întărire – Emisii combinate de formare, întărire și răcire |
||
Total particule |
< 20-50 |
— |
Fenol |
< 5-10 |
— |
Formaldehidă |
< 2-5 |
— |
Amoniac |
30-60 |
— |
Amine |
< 3 |
— |
Total compuși organici volatili |
10-30 |
— |
Total particule |
< 5-30 |
< 0,2 |
Fenol |
< 2-5 |
< 0,03 |
Formaldehidă |
< 2-5 |
< 0,03 |
Amoniac |
< 20-60 |
< 0,4 |
Amine |
< 2 |
< 0,01 |
Total compuși organici volatili |
< 10 |
< 0,065 |
NOx, exprimați ca NO2 |
< 100-200 |
< 1 |
1.8. Concluzii BAT pentru fabricarea de vată izolatoare la temperaturi înalte (VITI)
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a VITI.
1.8.1.
64. BAT constau în reducerea emisiilor pulberi din gazele reziduale ale cuptorului de topire utilizând un sistem de filtrare.
Tehnică (163) |
Aplicabilitate |
Sistemul de filtrare constă de obicei dintr-un filtru cu sac |
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 54
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul VITI
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
||
Pulberi |
Curățarea gazelor de evacuare prin sisteme de filtrare |
< 5-20 (164) |
65. Pentru procesele din aval generatoare de pulberi, BAT constau în reducerea emisiilor utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (165) |
Aplicabilitate |
||||||||||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||||||||||
|
|||||||||||
|
Tabelul 55
BAT-AEL pentru procese în aval generatoare de pulberi în sectorul VITI, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi (166) |
1-5 |
1.8.2.
66. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de ardere a lubrifiantului prin utilizarea controlului și/sau a unor modificări ale combustiei
Tehnică |
Aplicabilitate |
||||||
Controlul și/sau modificările combustiei Tehnicile pentru a reduce formarea emisiilor termice de NOx includ controlul principalilor parametri de ardere:
Un control bun al combustiei constă în generarea acelor condiții care sunt cel mai puțin favorabile pentru formarea de NOx |
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 56
BAT-AEL pentru NOx de la cuptorul de ardere în sectorul VITI
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
||
NOx exprimați ca NO2 |
Controlul și/sau modificările combustiei |
100 – 200 |
1.8.3.
67. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptoare de topire și de procese din aval utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (167) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
Tabelul 57
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptoare de topire și procese în aval în sectorul VITI
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
||
SOx exprimați ca SO2 |
Tehnici primare |
< 50 |
1.8.4.
68. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl de la cuptorul de topire prin selectarea materiilor prime pentru formula amestecului cu un conținut redus de clor și fluor
Tehnică (168) |
Aplicabilitate |
Selecția materiilor prime pentru formula amestecului cu conținut redus de clor și de fluor |
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 58
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul VITI
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
< 10 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 5 |
1.8.5.
69. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire și/sau procese în aval utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (169) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 59
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire și/sau procesele din aval în sectorul VITI
Parametru |
BAT-AEL (170) |
mg/Nm3 |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 1 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 5 |
1.8.6.
70. BAT constau în reducerea emisiilor de compuși organici volatili (COV) generate de cuptorul de ardere a lubrifiantului utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (171) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Viabilitatea economică poate limita aplicabilitatea acestor tehnici din cauza volumelor reduse de gaz rezidual și a concentrațiilor reduse de COV |
||
|
Tabelul 60
BAT-AEL pentru emisii de COV generate de cuptorul de ardere a lubrifiantului în sectorul VITI, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
||
Compuși organici volatili |
Tehnici primare și/sau secundare |
10-20 |
1.9. Concluzii BAT pentru fabricarea de frite
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile la toate instalațiile de fabricare a sticlei frite.
1.9.1.
71. BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi din gazele reziduale ale cuptorului de topire utilizând un precipitator electrostatic sau un sistem de filtrare cu sac.
Tehnică (172) |
Tehnică |
Sistem de filtrare: precipitator electrostatic sau filtru cu sac |
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 61
BAT-AEL pentru emisii de pulberi generate de cuptorul de topire în sectorul fritelor
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (173) |
|
Pulberi |
< 10 – 20 |
< 0,05 – 0,15 |
1.9.2.
72. BAT constau în reducerea emisiilor de NOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (174) |
Aplicabilitate |
||||||
|
Înlocuirea nitraților în formula amestecului poate fi limitată de costurile ridicate și/sau de impactul mai mare asupra mediului al materialelor alternative și/sau de cerințele de calitate a produsului final |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||||||
iii. Modificări de combustie |
|||||||
|
Aplicabilă la cuptoare convenționale aer/combustibil. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Se aplică numai în circumstanțe specifice fiecărei instalații din cauza unei eficiențe mai reduse a cuptorului și a unei nevoi mai ridicate de combustibil |
||||||
|
Eșalonarea combustibilului este aplicabilă la majoritatea cuptoarelor convenționale aer/combustibil. Eșalonarea aerului are o aplicabilitate foarte limitată din cauza complexității sale tehnice |
||||||
|
Aplicabilitatea acestei tehnici este limitată la utilizarea de arzătoare speciale cu recirculare automată a gazelor reziduale |
||||||
|
Tehnica este general aplicabilă. Se obțin toate avantajele la reconstruirea normală sau completă a cuptorului, atunci când aceasta este însoțită de un model și o geometrie optimă a cuptorului |
||||||
|
Aplicabilitatea este limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
||||||
|
Beneficiile de mediu maxime se obțin pentru aplicările la momentul unei reconstruiri complete a cuptorului |
Tabelul 62
BAT-AEL pentru emisii de NOx generate de cuptorul de topire în sectorul sticlă frite
Parametru |
BAT |
Condiții de funcționare |
BAT-AEL (175) |
|
mg/Nm3 (176) |
kg/tonă sticlă topită (177) |
|||
NOx exprimați ca NO2 |
Tehnici primare |
Ardere cu oxicombustie, fără nitrați (178) |
Nu este aplicabilă |
< 2,5 – 5 |
Ardere cu oxicombustie, utilizând nitrați |
Nu este aplicabilă |
5 – 10 |
||
Ardere combustibil/aer, combustibil/aer îmbogățit cu oxigen, fără nitrați |
500-1 000 |
2,5 – 7,5 |
||
Ardere combustibil/aer, combustibil/aer îmbogățit cu oxigen, utilizând nitrați |
< 1 600 |
< 12 |
1.9.3.
73. BAT constau în reducerea emisiilor de SOx generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (179) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
||
|
Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângerile impuse de disponibilitatea combustibililor cu conținut redus de sulf, care poate fi afectată de politica energetică a statului membru |
Tabelul 63
BAT-AEL pentru emisii de SOx generate de cuptorul de topire în sectorul fritelor
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (180) |
|
SOx, exprimați ca SO2 |
< 50-200 |
< 0,25-1,5 |
1.9.4.
74. BAT constau în reducerea emisiilor de HCl și HF generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (181) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Reducerea la minimum sau înlocuirea compușilor fluorurați cu materiale alternative este limitată de cerințele de calitate a produsului |
||
|
Tehnica este general aplicabilă |
Tabelul 64
BAT-AEL pentru emisii de HCl și HF generate de cuptorul de topire în sectorul fritelor
Parametru |
BAT-AEL |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (182) |
|
Clorură de hidrogen, exprimată ca HCl |
< 10 |
< 0,05 |
Fluorură de hidrogen, exprimată ca HF |
< 5 |
< 0,03 |
1.9.5.
75. BAT constau în reducerea emisiilor de metal generate de cuptorul de topire utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (183) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnica este general aplicabilă în limitele impuse de tipul de frită produsă în instalație și de disponibilitatea materiilor prime |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
Tabelul 65
BAT-AEL pentru emisii de metale generate de cuptorul de topire în sectorul fritelor
Parametru |
BAT-AEL (184) |
|
mg/Nm3 |
kg/tonă sticlă topită (185) |
|
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 1 |
< 7,5 × 10–3 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 5 |
< 37 × 10–3 |
1.9.6.
76. Pentru procesele din aval generatoare de pulberi, BAT constau în reducerea emisiilor utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
Tehnică (186) |
Aplicabilitate |
||
|
Tehnicile sunt general aplicabile |
||
|
|||
|
Tabelul 66
BAT-AEL pentru emisii în aer generate de procese din aval în sectorul fritelor, atunci când sunt tratate separat
Parametru |
BAT-AEL |
mg/Nm3 |
|
Pulberi |
5-10 |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI) |
< 1 (187) |
Σ (As, Co, Ni, Cd, Se, CrVI, Sb, Pb, CrIII, Cu, Mn, V, Sn) |
< 5 (187) |
Glosar:
1.10. Descrierea tehnicilor
1.10.1.
Tehnică |
Descriere |
Electrofiltru |
Electrofiltrele operează astfel încât macroparticulele sunt încărcate și separate sub influența unui câmp electric. Electrofiltrele pot să funcționeze într-o gamă largă de condiții |
Filtru cu saci |
Filtrele cu saci sunt construite din țesut poros sau țesătură împâslită prin care trec gazele pentru a elimina macroparticulele. Utilizarea unui filtru cu saci necesită o selecție a materialului textil adecvat la caracteristicile gazelor reziduale și la temperatura maximă de funcționare. |
Reducerea componentelor volatile prin modificările materiilor prime |
Rețeta compozițiilor amestecului ar putea conține componente foarte volatile (de exemplu, compuși ai borului), care ar putea fi reduse la minimum sau înlocuite pentru a reduce emisiile de praf generate în principal de fenomene de volatilizare. |
Topire electrică |
Tehnica constă într-un cuptor de topire în care energia este asigurată prin încălzire rezistivă. În cuptoarele cu capăt rece (la care electrozii sunt, în general, introduși în partea de jos a cuptorului) o pătură de amestec acoperă suprafața topirii, având ca urmare o reducere semnificativă a volatilizării componentelor amestecului (de exemplu, compuși ai plumbului) |
1.10.2.
Tehnică |
Descriere |
||||||||
Modificări de combustie |
|||||||||
|
Tehnica se bazează în principal pe următoarele trăsături:
|
||||||||
|
Utilizarea cuptoarelor cu recuperare în loc de cuptoare cu regenerare are ca urmare o temperatură redusă a aerului de preîncălzire și, prin urmare, o temperatură mai mică a flăcării. Totuși, acest lucru este asociat cu o eficiență mai mică a cuptorului (extragere specifică mai mică), eficiență mai mică a consumului de combustibil și nevoie mai mare de combustibil, conducând la emisii potențial mai ridicate (kg/tonă de sticlă) |
||||||||
|
— Eșalonarea aerului– implică aprinderea sub-stoichiometrică și adăugarea aerului sau a oxigenului rămas pentru a încheia combustia. — Eșalonarea combustibilului– o flacără primară cu impuls redus se dezvoltă la nivelul orificiului canalului (10 % din energia totală); o flacără secundară acoperă rădăcina flăcării primare, reducându-i temperatura internă |
||||||||
|
Implică reinjectarea gazelor reziduale din cuptor în flacără pentru a reduce conținutul de oxigen și, prin urmare, temperatura flăcării. Utilizarea de arzătoare speciale se bazează pe recircularea internă a gazelor de ardere care să răcească rădăcina flăcărilor și să reducă conținutul de oxigen în cea mai fierbinte parte a flăcărilor |
||||||||
|
Tehnica se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării, întârziind, dar finalizând arderea și intensificând transferul de căldură (emisivitate mărită a flăcării). Aceasta poate fi asociată cu un proiect modificat al camerei de ardere a cuptorului |
||||||||
|
În general, cuptoarele cu petrol prezintă emisiile mai scăzute de NOx decât cuptoarele cu gaz din cauza emisivității termice mai bune și temperaturii mai reduse a flăcării. |
||||||||
Proiect special al cuptorului |
Cuptorul cu recuperare care integrează diferite caracteristici, permițând temperaturi mai reduse ale flăcării. Principalele caracteristici sunt:
|
||||||||
Topire electrică |
Tehnica constă într-un cuptor de topire în care energia este asigurată de încălzirea rezistivă. Principalele caracteristici sunt:
|
||||||||
Topire cu oxicombustie |
Tehnica presupune înlocuirea aerului de ardere cu oxigen (puritate > 90 %), care are ca urmare eliminarea/reducerea formării termice de NOx de la azotul care intră în cuptor. Conținutul de azot rezidual în cuptor depinde de puritatea oxigenului furnizat, de calitatea combustibilului (procentul de N2 în gazul natural), precum și de eventuala priză de aer |
||||||||
Reducere chimică prin combustibil |
Tehnica se bazează pe injecția de combustibil fosil în gazele reziduale cu reducerea chimică a NOx la N2 printr-o serie de reacții. În procesul 3R, combustibilul (gaz natural sau petrol) este injectat la intrarea în regenerator. Tehnologia este proiectată pentru utilizare în cuptoarele cu regenerare |
||||||||
Reducere catalitică selectivă (RCS) |
Tehnica se bazează pe reducerea NOx la azot într-un pat catalitic prin reacție cu amoniac (în soluție apoasă generală) la o temperatură optimă de funcționare în jurul valorii de 300-450 °C. Pot fi aplicate unul sau două straturi de catalizator. O reducere mai mare a NOx se realizează cu utilizarea unor cantități mai mari de catalizator (două straturi) |
||||||||
Reducere necatalitică selectivă (RNCS) |
Tehnica se bazează pe reducerea NOx la azot prin reacție cu amoniac sau uree la o temperatură ridicată. Fereastra temperaturii de operare trebuie să fie menținută între 900 °C și 1 050 °C. |
||||||||
Reducerea la minimum a utilizării nitraților în rețeta amestecului |
Reducerea la minimum a nitraților se utilizează pentru a reduce emisiile de NOx care rezultă din descompunerea materiilor prime atunci când este folosit ca agent oxidant pentru produsele de calitate foarte înaltă în cazul în care este necesară o sticlă incoloră (transparentă) sau pentru alte tipuri de sticlă pentru a oferi caracteristicile necesare. Pot fi aplicate următoarele opțiuni:
|
1.10.3.
Tehnică |
Descriere |
Epurare uscată sau semi-uscată, în combinație cu un sistem de filtrare |
Pulbere uscată sau o suspensie/soluție de reactiv alcalin sunt introduse și dispersate în fluxul de gaze reziduale. Materialul reacționează cu speciile gazoase ale sulfului pentru a forma un solid, care trebuie să fie eliminat prin filtrare (filtru cu sac sau precipitator electrostatic). În general, utilizarea unui turn de reacție îmbunătățește eficiența de îndepărtare a sistemului de epurare |
Reducerea la minimum a conținutului de sulf în rețeta amestecului și optimizarea echilibrului sulfului |
Se aplică reducerea la minimum a conținutului de sulf în formula amestecului pentru a reduce emisiile de SOx care rezultă din descompunerea materiilor prime care conțin sulf (în general, sulfați) utilizate ca agenți de afinare. Reducere efectivă a emisiilor de SOx depinde de retenția compușilor sulfului în sticlă, care poate varia semnificativ în funcție de tipul de sticlă și de optimizarea echilibrului sulfului. |
Utilizarea de combustibili cu conținut redus de sulf |
Utilizarea gazului natural sau a păcurii cu conținut scăzut de sulf se aplică pentru a reduce cantitatea de emisii de SOx care rezultă din oxidarea sulfului din combustibil în timpul combustiei |
1.10.4.
Tehnică |
Descriere |
Selecția de materii prime pentru rețeta amestecului cu un conținut redus de clor și fluor |
Tehnica constă într-o selecție atentă a materiilor prime care ar putea conține cloruri și fluoruri ca impurități (de exemplu, cenușă de sodă sintetică, dolomită, deșeuri de sticlă externe, praf de filtru reciclat) în vederea reducerii la sursă a emisiilor de HCl și HF care provin din descompunerea materiilor respective în timpul procesului de topire |
Reducerea la minimum a utilizării de compuși ai fluorului și/sau clorului în rețeta amestecului și optimizarea echilibrului masic al fluorului și/sau clorului |
Reducerea la minimum a emisiilor de fluor și/sau clor rezultate din procesul de topire poate fi realizată prin reducerea/reducerea la minim a cantității acestor substanțe utilizate în formula amestecului la nivelul minim comensurabil cu calitatea produsului final. Se utilizează compuși fluorurați (de exemplu, fluorină, criolit, fluorsilicat) pentru a conferi anumite caracteristici tipurilor de sticlă specială (de exemplu, sticlă opacă, sticlă optică). Compușii clorului pot fi utilizați ca agenți de afinare |
Epurare uscată sau semi-uscată, în combinație cu un sistem de filtrare |
Pulberea uscată sau o suspensie/soluție de reactiv alcalin sunt introduse și dispersate în fluxul de gaze reziduale. Materialul reacționează cu speciile gazoase ale clorului și fluorului pentru a forma un solid, care trebuie să fie eliminat prin filtrare (filtru cu sac sau precipitator electrostatic) |
1.10.5.
Tehnică |
Descriere |
||||
Selecția materiilor prime pentru rețeta amestecului cu un conținut redus de metale |
Tehnica constă într-o selecție atentă a materiilor din amestec care pot conține metale ca impurități (de exemplu, deșeuri de sticlă externe), în vederea reducerii la sursă a emisiilor de metale care rezultă din descompunerea materiilor respective în timpul procesului de topire |
||||
Reducerea la minimum a utilizării de compuși metalici în rețeta amestecului, atunci când este necesară colorarea și decolorarea sticlei, în limitele impuse de cerințele de calitate ale sticlei de consum |
Reducerea la minimum a emisiilor de metale rezultate din procesul de topire poate fi realizată după cum urmează:
|
||||
Reducerea la minimum a utilizării de compuși ai seleniului în rețeta amestecului printr-o selecție adecvată a materiilor prime |
Reducerea la minimum a emisiilor de seleniu rezultate din procesul de topire poate fi realizată după cum urmează:
|
||||
Aplicarea unui sistem de filtrare |
Sistemele de reducere a pulberilor (filtru cu saci și electrofiltru) pot reduce atât emisiile de pulberi, cât și cele de metale, deoarece emisiile de metale în aer rezultate din procesele de topire a sticlei sunt în mare măsură sub formă de macroparticule. Cu toate acestea, pentru unele metale care prezintă compuși extrem de volatili (de exemplu, seleniu), eficiența de îndepărtare poate varia în mod semnificativ în funcție de temperatura de filtrare |
||||
Epurare uscată sau semi-uscată, în combinație cu un sistem de filtrare |
Metalele gazoase pot fi substanțial reduse utilizând o tehnică de epurare uscată sau semi-uscată cu un reactiv alcalin. Reactivul alcalin reacționează cu speciile gazoase pentru a forma un solid care trebuie eliminat prin filtrare (filtru cu sac sau precipitator electrostatic) |
1.10.6.
Epurare umedă |
În procesul de epurare umedă, compușii gazoși se dizolvă într-un lichid corespunzător (apă sau soluție alcalină). În aval de epuratorul umed, gazele de evacuare sunt saturate cu apă și este necesară o separare a picăturilor înainte de descărcarea gazelor de evacuare. Lichidul rezultat trebuie să fie tratat printr-un proces al apei reziduale, iar materia insolubilă este colectată prin sedimentare sau filtrare |
1.10.7.
Tehnică |
Descriere |
||||
Epurare umedă |
Într-un proces de epurare umedă (utilizând un lichid corespunzător: apă sau soluție alcalină), se poate realiza eliminarea simultană a compușilor solizi și gazoși. Criteriile de proiectare pentru eliminarea de particule sau gaze sunt diferite, prin urmare, proiectul este adesea un compromis între cele două opțiuni. Lichidul rezultat trebuie să fie tratat printr-un proces al apei reziduale, iar materia insolubilă (emisii solide și produse din reacții chimice) este colectată prin sedimentare sau filtrare. În sectorul vatei minerale și al fibrei de sticlă cu filament continuu, cele mai frecvent aplicate sisteme sunt:
|
||||
Precipitator electrostatic umed |
Tehnica constă într-un precipitator electrostatic în care materialul colectat este îndepărtat de pe plăcile colectoarelor prin spălarea cu un lichid corespunzător, de obicei apă. Este de obicei instalat un mecanism pentru a îndepărta picăturile de apă înainte de descărcarea gazelor reziduale (separator de picături sau un ultim câmp uscat) |
1.10.8.
Tehnică |
Descriere |
Executarea operațiunilor generatoare de pulberi (de exemplu, tăiere, șlefuire, lustruire) sub lichid. |
Apa este, în general, utilizată ca lichid de răcire pentru operațiunile de tăiere, șlefuire și lustruire și pentru prevenirea emisiilor de pulberi. Poate fi necesar un sistem de extragere dotat cu un eliminator de vapori |
Aplicarea unui sistem de filtrare cu saci. |
Utilizarea filtrelor cu saci este potrivită pentru reducerea atât a emisiilor de pulberi, cât și a celor de metale, deoarece metalele generate de procesele din aval sunt în mare măsură sub formă de macroparticule |
Reducerea la minimum a pierderilor la lustruirea produsului prin asigurarea unei etanșări bune a sistemului de aplicare |
Lustruirea cu acid se face prin scufundarea articolelor din sticlă într-o baie de lustruit din acizi fluorhidric și sulfuric. Eliberarea de vapori poate fi redusă printr-o bună proiectare și întreținere a sistemului de aplicare pentru reducerea la minimum a pierderilor |
Aplicarea unei tehnici secundare, de exemplu epurare umedă |
Epurarea umedă cu apă se utilizează pentru tratarea gazelor reziduale, din cauza naturii acide a emisiilor și a solubilității ridicate a poluanților gazoși care trebuie eliminați |
1.10.9.
Incinerarea gazelor reziduale |
Tehnica constă într-un sistem post-arzător care oxidează hidrogenul sulfurat (generat de condițiile de reducere puternică din cuptorul de topire) la dioxid de sulf și monoxidul de carbon la dioxid de carbon. Compușii organici volatili sunt incinerați termic cu oxidare ulterioară la dioxid de carbon, apă și alte produse de ardere (de exemplu, NOx, SOx) |
(1) Cazurile specifice corespund situațiilor mai puțin favorabile (de exemplu, cuptoare mici speciale, cu o producție, în general, sub 100 de tone/zi și un procent al deșeurilor (cioburilor) de sticlă introduse în amestec sub 30 %). Această categorie reprezintă doar 1-2 % din producția de sticlă pentru recipiente.
(2) Cazuri specifice care corespund situațiilor mai puțin favorabile și/sau tipurilor de sticlă necalcosodică: borosilicată, vitroceramică, sticlă cristal și, mai puțin frecvent, cristal cu plumb.
(3) Nivelurile superioare sunt asociate unor concentrații mai ridicate de NOx la admisie, rate mai mari de reducere și îmbătrânirea catalizatorului.
(4) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.1, 1.10.4 și 1.10.6.
(5) Relevanța poluanților menționați în tabel depinde de sectorul industriei sticlei avut în vedere și de diferitele activități efectuate în instalație.
(6) Nivelurile se referă la un eșantion compozit prelevat într-o perioadă de timp de două ore sau de 24 de ore.
(7) Pentru sectorul fibrei de sticlă cu filament continuu, BAT-AEL este < 200 mg/l.
(8) Nivelul se referă la apa tratată care provine din activitățile care implică lustruire cu acid.
(9) În general, hidrocarburile totale sunt compuse din uleiuri minerale.
(10) Nivel superior al gamei este corelat cu procesele din aval pentru producția de sticlă cristal cu plumb.
(11) O descriere a sistemelor de filtrare (și anume, precipitatorul electrostatic, filtrul cu sac) este dată în secțiunea 1.10.1.
(12) S-au utilizat factori de conversie de 1,5 × 10–3 și 3 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului respectiv.
(13) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea1.10.2.
(14) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(15) A fost aplicat factorul de conversie pentru cazuri generale raportat în tabelul 2 (1,5 × 10–3), cu excepția topirii electrice (cazuri specifice: 3 × 10–3).
(16) Valoarea inferioară se referă la utilizarea de modele speciale de cuptor, acolo unde este cazul.
(17) Aceste valori ar trebui să fie reconsiderate cu ocazia unei modernizări majore sau a unei reconstruiri a cuptorului de topire.
(18) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazelor naturale și oxigenului disponibil (conținut de azot).
(19) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(20) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 pentru cazuri specifice (3 × 10–3).
(21) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.3.
(22) Pentru tipuri speciale de sticlă colorată (de exemplu, sticlă verde redusă), preocupările legate de nivelurile realizabile de emisii pot necesita investigarea echilibrului sulfului. Valorile raportate în tabel pot fi dificil de atins în combinație cu reciclarea la filtrul de pulberi, precum și rata de reciclare a cioburilor adăugate.
(23) Nivelurile inferioare sunt asociate cu condițiile în care reducerea SOx are prioritate față de o producție mai mică de deșeuri solide care să corespundă filtrului de pulberi bogate în sulfat.
(24) A fost aplicat factorul de conversie pentru cazuri generale raportat în tabelul 2 (1,5 × 10–3).
(25) Nivelurile de emisii asociate sunt legate de utilizarea păcurii cu 1 % sulf, în combinație cu tehnici de reducere secundară.
(26) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.4.
(27) A fost aplicat factorul de conversie pentru cazuri generale raportat în tabelul 2 (1,5 × 10–3).
(28) Nivelurile superioare sunt asociate cu tratarea simultană a gazelor de evacuare de la operațiunile de tratare a suprafețelor la cald.
(29) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(30) Nivelurile se referă la suma de metale prezente în gazele de evacuare atât în fază solidă, cât și în fază gazoasă.
(31) Nivelurile inferioare sunt BAT-AEL atunci când nu se utilizează în mod intenționat compuși metalici în formula amestecului.
(32) Nivelurile superioare sunt asociate cu utilizarea de metale pentru colorarea sau decolorarea sticlei sau când gazele de evacuare din operațiunile de tratare a suprafețelor la cald sunt tratate împreună cu emisiile cuptorului de topire.
(33) A fost aplicat factorul de conversie pentru cazuri generale raportat în tabelul 2 (1,5 × 10–3).
(34) În cazuri specifice, atunci când este produsă sticlă flint de înaltă calitate care necesită cantități mai mari de seleniu pentru decolorare (în funcție de materiile prime), sunt raportate valori mai mari, până la 3 mg/Nm3.
(35) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.4 și 1.10.7.
(36) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.6.
(37) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(38) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(39) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(40) Sunt de așteptat niveluri superioare de emisii atunci când se utilizează în mod ocazional nitrați pentru producția de sticlă specială.
(41) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(42) Nivelurile inferioare din interval sunt asociate cu punerea în aplicare a procesului Fenix.
(43) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținut de azot).
(44) Nivelurile superioare din interval sunt asociate cu instalații existente până la o reconstruire sau o modernizare majoră a cuptorului. Nivelurile inferioare sunt asociate cu instalații mai noi/modernizate.
(45) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(46) A fost aplicat factorul de conversie pentru cazuri specifice raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(47) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.3.
(48) Nivelurile inferioare sunt asociate cu condițiile în care reducerea SOx are prioritate față de o producție mai mică de deșeuri solide care să corespundă filtrului de pulberi bogat în sulfat.
(49) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(50) Nivelurile de emisii asociate sunt legate de utilizarea păcurii cu 1 % sulf, în combinație cu tehnici de reducere secundară.
(51) Pentru cuptoarele mari pentru sticlă plană, preocupările legate de nivelurile realizabile de emisii pot necesita investigarea echilibrului sulfului. Valorile raportate în tabel pot fi dificil de atins în combinație cu reciclarea pulberilor de filtru.
(52) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.4.
(53) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(54) Nivelurile superioare ale intervalului sunt asociate cu reciclarea pulberilor de filtru în formula amestecului.
(55) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(56) Plajele de valori se referă la suma de metale prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(57) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(58) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(59) Nivelurile se referă la cantitatea de seleniu prezentă în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(60) Nivelurile inferioare sunt asociate cu condițiile în care reducerea emisiilor de Se are prioritate față de o producție mai mică de deșeuri solide de la filtrul de pulberi. În acest caz se aplică un raport stoichiometric ridicat (reactiv/poluant) și se generează un flux semnificativ de deșeu solid.
(61) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(62) O descriere a sistemelor de tratare secundară este dată în secțiunile 1.10.3 și 1.10.6.
(63) O descriere a sistemelor de tratare secundară este dată în secțiunile 1.10.1 și 1.10.7.
(64) Au fost raportate valori la niveluri de < 30 mg/Nm3 (< 0,14 kg/tonă sticlă topită) pentru formulările fără bor, la aplicarea tehnicilor primare.
(65) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (4,5 × 10–3).
(66) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(67) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (4,5 × 10–3).
(68) Nivelurile realizabile depinde de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținutul de azot)
(69) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.3 și 1.10.6.
(70) Nivelurile superioare ale intervalului sunt asociate cu utilizarea de sulfați în formula amestecului pentru rafinarea sticlei.
(71) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (4,5 × 10–3).
(72) Pentru cuptoarele cu oxicombustie la aplicarea epurării umede, BAT-AEL este raportat a fi < 0,1 kg/tonă sticlă topită al SOx, exprimat ca SO2.
(73) Nivelurile de emisii asociate sunt legate de utilizarea păcurii cu 1 % sulf în combinație cu tehnici de reducere secundară.
(74) Nivelurile inferioare sunt asociate cu condițiile în care reducerea SOx are prioritate față de o producție mai mică de deșeuri solide care să corespundă filtrului de pulberi bogate în sulfat. În acest caz, nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea filtrului cu sac.
(75) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile1.10.4 și 1.10.6.
(76) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (4,5 × 10–3).
(77) Nivelurile superioare ale intervalului sunt asociate cu utilizarea compușilor fluorului în formula amestecului.
(78) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.5 și 1.10.6.
(79) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(80) A fost aplicat factorul de conversie raportat în tabelul 2 (4,5 × 10–3).
(81) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.7 și 1.10.8.
(82) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.5 și 1.10.7.
(83) S-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(84) Sunt raportate considerații privind viabilitatea economică pentru atingerea valorilor BAT-AEL în cazul cuptoarelor cu o capacitate < 80 t/zi, producătoare de sticlă calcosodică.
(85) Acest BAT-AEL se aplică formulelor amestecului care conțin cantități semnificative de constituenți care îndeplinesc criteriile pentru substanțe periculoase, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
(86) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(87) S-a aplicat un factor de conversie de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2), cu excepția topirii electrice, unde s-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3. Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(88) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținut de azot).
(89) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(90) A fost aplicat factorul de conversie pentru sticlă calcosodică raportat în tabelul 2 (2,5 × 10–3).
(91) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.3.
(92) S-a aplicat un factor de conversie de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(93) Nivelurile sunt asociate cu utilizarea păcurii cu 1 % sulf în combinație cu tehnici de reducere secundară.
(94) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.4 și 1.10.6.
(95) S-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(96) Nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea topirii electrice.
(97) În cazurile în care se utilizează KCl sau NaCl ca agenți de rafinare, BAT-AEL este < 30 mg/Nm3 sau < 0,09 kg/tonă sticlă topită.
(98) Nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea topirii electrice. Nivelurile superioare sunt asociate cu producția de sticlă opal, reciclarea pulberilor de filtru sau atunci când se utilizează niveluri ridicate de deșeuri de sticlă externe în formula amestecului.
(99) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(100) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(101) S-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(102) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(103) Nivelurile se referă la cantitatea de seleniu prezentă în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(104) S-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(105) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.1 și 1.10.5.
(106) Nivelurile se referă la cantitatea de plumb prezentă în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(107) S-a aplicat un factor de conversie de 3 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz pentru producții specifice.
(108) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.8.
(109) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele reziduale.
(110) Nivelurile se referă la operațiile în aval privind sticla cristal cu plumb.
(111) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.6.
(112) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.1.
(113) S-au aplicat factorii de conversie de 2,5 × 10–3 și 6,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului BAT-AEL (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de sticlă produs.
(114) BAT-AEL se aplică formulelor de amestec care conțin cantități semnificative de elemente care îndeplinesc criteriile pentru substanțe periculoase, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
(115) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(116) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(117) S-au aplicat factorii de conversie de 2,5 × 10–3 și 4 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului respectiv; totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de producție.
(118) Nivelurile superioare sunt legate de o producție specială de tuburi de sticlă borosilicată pentru uz farmaceutic.
(119) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținut de azot).
(120) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(121) Nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea topirii electrice.
(122) S-au utilizat factorii de conversie de 2,5 × 10–3 și 6 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului respectiv; totuși, valorile indicate în tabel ar putea fi aproximate. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de producție.
(123) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.3.
(124) Intervalele țin cont de echilibrele sulfului asociate cu fiecare tip de sticlă produsă.
(125) S-a aplicat un factor de conversie de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz în funcție de tipul de producție.
(126) Nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea topirii electrice și formulelor amestecului fără sulfați.
(127) Nivelurile de emisii asociate sunt legate de utilizarea păcurii cu 1 % sulf, în combinație cu tehnici de reducere secundară.
(128) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.4.
(129) S-a aplicat un factor de conversie de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2), unele valori indicate în tabel fiind aproximate. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz în funcție de tipul de producție.
(130) Nivelurile superioare sunt asociate cu utilizarea de materiale care conțin clor în formula amestecului.
(131) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(132) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(133) Nivelurile inferioare sunt reprezentate de BAT-AEL atunci când nu se utilizează în mod intenționat compuși metalici în formula amestecului.
(134) S-a aplicat un factor de conversie de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2), unele valori indicate în tabel fiind aproximate. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz în funcție de tipul de producție.
(135) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.8.
(136) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele reziduale.
(137) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.6.
(138) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.1.
(139) S-au aplicat factorii de conversie de 2 × 10–3 și 2,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului BAT-AEL (a se vedea tabelul 2) pentru a acoperi atât producția de vată de sticlă, cât și cea de vată minerală bazaltică.
(140) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(141) S-au utilizat factorii de conversie de 2 × 10–3 pentru vată de sticlă și 2,5 × 10–3 pentru vată minerală bazaltică (a se vedea tabelul 2).
(142) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținut de azot).
(143) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.2.
(144) S-a utilizat factorul de conversie 2 × 10–3 (a se vedea tabelul 2).
(145) Nivelurile inferioare sunt asociate cu aplicarea topirii cu oxicombustie.
(146) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.3 și 1.10.6.
(147) S-au aplicat factorii de conversie de 2 × 10–3 pentru vată de sticlă și 2,5 × 10–3 pentru vată minerală bazaltică (a se vedea tabelul 2).
(148) Nivelurile inferioare sunt asociate cu utilizarea topirii electrice. Nivelurile superioare sunt asociate cu niveluri ridicate de reciclare a deșeurilor de sticlă.
(149) BAT-AEL sunt asociate cu condițiile în care reducerea SOx are prioritate față de o producție mai mică de deșeuri solide.
(150) Atunci când reducerea deșeurilor are o prioritate față de emisiile de SOx, pot apărea valori de emisii mai mari. Nivelurile realizabile trebuie să se bazeze pe echilibrul sulfului.
(151) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.4.
(152) S-au utilizat factorii de conversie de 2 × 10–3 pentru vată de sticlă și 2,5 × 10–3 pentru vată minerală bazaltică (a se vedea tabelul 2).
(153) S-au aplicat factorii de conversie de 2 × 10–3 și 2,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului BAT-AEL (a se vedea tabelul 2).
(154) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.9.
(155) S-a aplicat factorul de conversie pentru vată minerală bazaltică de 2,5 × 10–3 (a se vedea tabelul 2).
(156) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(157) Intervalele se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(158) S-au aplicat factorii de conversie de 2 × 10–3 și 2,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului BAT-AEL (a se vedea tabelul 2).
(159) Valorile superioare sunt asociate cu utilizarea cuptoarelor cu cubilou pentru producția de vată minerală bazaltică.
(160) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.7 și 1.10.9.
(161) Nivelurile de emisii exprimate în kg/tonă de produs finit nu sunt afectate de grosimea covorului de vată minerală produsă, nici de concentrația sau diluția extremă a gazele de evacuare. S-a aplicat un factor de conversie de 6,5 × 10–3.
(162) Dacă se produc tipuri de vată minerală cu densitate mare sau conținut ridicat de liant, nivelurile de emisii corelate cu tehnicile enumerate ca BAT pentru sector ar putea fi semnificativ mai mare decât prezentele BAT-AEL. Dacă aceste tipuri de produse reprezintă majoritatea producției de la o anumită instalație, atunci ar trebui luate în considerare alte tehnici.
(163) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.1.
(164) Valorile sunt asociate cu utilizarea unui sistem de filtrare cu sac.
(165) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.1.
(166) Nivelul inferior al intervalului este asociat cu emisiile de silicat de aluminiu vată de sticlă/fibre ceramice refractare (ASW/RCF).
(167) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.3.
(168) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.4.
(169) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.5.
(170) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(171) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunile 1.10.6 și 1.10.9.
(172) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.1.
(173) S-au utilizat factorii de conversie de 5 × 10–3 și 7,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului BAT-AEL (a se vedea tabelul 2). Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de combustie.
(174) O descriere a tehnicii este dată în secțiunea 1.10.2.
(175) Intervalele țin seama de combinația gazelor de evacuare de la cuptoarele care aplică diferite tehnici de topire și produc o varietate de tipuri de frită, cu sau fără nitrați în formulele amestecului, care pot fi transmise către un singur coș, excluzând posibilitatea caracterizării fiecărei tehnici de topire aplicate și diferitele produse.
(176) Valorile concentrației se referă la 15 % oxigen pe volum.
(177) S-au utilizat factorii de conversie de 5 × 10–3 și 7,5 × 10–3 pentru determinarea valorii inferioare și a celei superioare a intervalului. Totuși, se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de combustie (a se vedea tabelul 2).
(178) Nivelurile realizabile depind de calitatea gazului natural și a oxigenului disponibil (conținut de azot).
(179) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.3.
(180) S-au aplicat factorii de conversie de 5 × 10–3 și 7,5 × 10–3; totuși, valorile indicate în tabel pot fi aproximate. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de combustie (a se vedea tabelul 2).
(181) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.4.
(182) S-au aplicat factorii de conversie de 5 × 10–3 și 7,5 × 10–3; totuși, valorile indicate în tabel pot fi aproximate. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de combustie (a se vedea tabelul 2).
(183) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.5.
(184) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele de evacuare atât în faza solidă, cât și în cea gazoasă.
(185) S-a utilizat un factor de conversie de 7,5 × 10–3. Se poate aplica un factor de conversie de la caz la caz, în funcție de tipul de combustie (a se vedea tabelul 2).
(186) O descriere a tehnicilor este dată în secțiunea 1.10.1.
(187) Nivelurile se referă la suma metalelor prezente în gazele reziduale.
8.3.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 70/63 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 28 februarie 2012
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru producerea fontei și a oțelului
[notificată cu numărul C(2012) 903]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2012/135/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede obligația Comisiei de a organiza un schimb de informații privind emisiile industriale între aceasta și statele membre, industriile implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului, în scopul facilitării întocmirii documentelor de referință pentru cele mai bune tehnici disponibile (BAT – best available techniques) definite la articolul 3 alineatul (11) din directiva respectivă. |
(2) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE, schimbul de informații trebuie să vizeze performanțele instalațiilor și ale tehnicilor în ceea ce privește emisiile exprimate, după caz, ca valori medii pe termen scurt și lung, dacă este cazul, împreună cu condițiile de referință asociate, consumul și natura materiilor prime, consumul de apă, utilizarea energiei sau generarea de deșeuri și tehnicile utilizate, monitorizarea aferentă, efectele dintre diversele medii, viabilitatea economică și tehnică, precum și evoluțiile acestora, și, de asemenea, cele mai bune tehnici disponibile și tehnicile emergente la care s-a ajuns după luarea în considerare a aspectelor menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b). |
(3) |
„Concluziile BAT”, definite la articolul 3 alineatul (12) din Directiva 2010/75/UE constituie un element-cheie al documentelor de referință BAT și stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului. |
(4) |
În conformitate c u articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, concluziile BAT trebuie să servească drept referință pentru stabilirea condițiilor de autorizare la care se referă capitolul 2 din directiva respectivă. |
(5) |
Articolul 15 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE prevede necesitatea ca autoritatea competentă să stabilească valori limită de emisie care să asigure că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt prevăzute în deciziile privind concluziile BAT menționate la articolul 13 alineatul (5) din directiva respectivă. |
(6) |
Articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE prevede derogări de la cerința stabilită la articolul 15 alineatul (3) numai în cazul în care atingerea nivelurilor de emisie ar conduce la costuri disproporționat de mari în comparație cu beneficiile pentru mediu din cauza amplasării geografice, a condițiilor locale de mediu sau a caracteristicilor tehnice ale instalației în cauză. |
(7) |
Articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede că cerințele de monitorizare menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (c) trebuie să se bazeze, dacă este cazul, pe concluziile privind monitorizarea descrise în concluziile BAT. |
(8) |
În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, în termen de patru ani de la publicarea deciziilor privind concluziile BAT, autoritatea competentă trebuie să reexamineze și, dacă este necesar, să actualizeze toate condițiile de autorizare și să se asigure că instalația este conformă cu aceste condiții de autorizare. |
(9) |
Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (2) a stabilit crearea unui grup format din reprezentanți ai statelor membre, industriile implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului. |
(10) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, la 13 septembrie 2011 Comisia a obținut avizul (3) forumului respectiv cu privire conținutul documentului de referință BAT pentru producerea fontei și a oțelului și l-a pus la dispoziția publicului. |
(11) |
Măsurile prevăzute prin prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În anexa la prezenta decizie se prezintă concluziile BAT pentru producerea fontei și a oțelului.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2012.
Pentru Comisie
Janez POTOČNIK
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) JO L 146, 17.5.2011, p. 3.
(3) http://circa.europa.eu/Public/irc/env/ied/library?l=/ied_art_13_forum/opinions_article
ANEXĂ
CONCLUZII BAT PENTRU PRODUCȚIA DE FONTĂ ȘI OȚEL
DOMENIU DE APLICARE
CONSIDERAȚII GENERALE
DEFINIȚII
1.1 |
Concluzii BAT generale |
1.1.1 |
Sisteme de management de mediu |
1.1.2 |
Gestionarea energiei |
1.1.3 |
Gestionarea materialelor |
1.1.4 |
Gestionarea reziduurilor rezultate din procese, cum ar fi produse secundare și deșeuri |
1.1.5 |
Emisii difuze de praf de la depozitarea materialelor, manipularea și transportul materiilor prime și produselor (intermediare) |
1.1.6 |
Gestionarea apei și a apei reziduale |
1.1.7 |
Monitorizare |
1.1.8 |
Dezafectare |
1.1.9 |
Zgomot |
1.2 |
Concluzii BAT pentru instalații de aglomerare |
1.3 |
Concluzii BAT pentru instalații de peletizare |
1.4 |
Concluzii BAT pentru instalații de cocserie |
1.5 |
Concluzii BAT pentru furnale |
1.6 |
Concluzii BAT pentru producerea și turnarea oțelului provenit din convertizor cu oxigen |
1.7 |
Concluzii BAT pentru producerea și turnarea oțelului provenit din cuptoare cu arc electric |
DOMENIU DE APLICARE
Prezentele concluzii BAT se referă la următoarele activități prevăzute în anexa I la Directiva 2010/75/UE, și anume:
— activitatea 1.3: Producerea cocsului
— activitatea 2.1: Calcinarea și aglomerarea minereurilor metalice (inclusiv a minereurilor de sulf)
— activitatea 2.2: Producerea fontei sau a oțelului (topirea primară sau secundară), inclusiv pentru turnarea continuă, cu o capacitate de peste 2,5 tone pe oră.
În special, concluziile BAT vizează următoarele procese:
— |
încărcarea, descărcarea și manipularea materiilor prime vrac; |
— |
mixarea și malaxarea materiilor prime; |
— |
aglomerarea și peletizarea minereului de fontă; |
— |
producerea cocsului din cărbune cocsificabil; |
— |
producerea fontei în stare lichidă din furnal, inclusiv prelucrarea zgurii; |
— |
producerea și rafinarea oțelului utilizând convertizorul cu oxigen, inclusiv desulfurarea oțelului în oală în amonte, metalurgia în oală și prelucrarea zgurii în aval; |
— |
producerea oțelului în cuptoare cu arc electric, inclusiv metalurgia în oală în aval și prelucrarea zgurii; |
— |
turnare continuă [brame subțiri/benzi subțiri și turnarea directă în plăci (în formă apropiată de cea finală)]. |
Prezentele concluzii BAT nu vizează următoarele activități:
— |
producția de var în cuptoare, vizată de BREF Industrii producătoare de ciment, var și oxid de magneziu (CLM); |
— |
tratarea pulberilor pentru recuperarea metalelor neferoase (ex. praf din cuptorul cu arc electric), precum și producția de feroaliaje, vizată de BREF Industrii ale metalelor neferoase (NFM); |
— |
instalațiile de acid sulfuric în cuptoarele de cocs, vizate de BREF Fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (LVIC-AAF). |
Alte documente de referință care sunt relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii BAT sunt următoarele:
Documente de referință |
Activitate |
BREF Instalații mari de ardere (LCP) |
Instalații de ardere cu o putere termică instalată de 50 MW sau mai mult |
BREF Industria de prelucrare a metalelor feroase (FMP) |
Procese în aval precum laminare, decapare, acoperire etc. |
Turnare continuă de brame subțiri/benzi subțiri sau turnare directă în plăci (formă apropiată de cea finală) |
|
BREF Emisii generate de depozitare (EFS) |
Depozitare și manipulare |
BREF Sisteme industriale de răcire (ICS) |
Sisteme de răcire |
Principii generale de monitorizare (MON) |
Monitorizarea emisiilor și consumurilor |
BREF Eficiență energetică (ENE) |
Eficiență energetică generală |
Efecte economice și intersectoriale (ECM) |
Efecte economice și intersectoriale ale tehnicilor |
Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
CONSIDERAȚII GENERALE
Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT sunt exprimate ca intervale, mai degrabă decât ca valori unice. Un interval poate reflecta diferențele din cadrul unui anume tip de instalație (de exemplu, diferențe în ceea ce privește gradul/puritatea și calitatea produsului final, diferențe de proiectare, de construcție, diferențe privind dimensiunea și capacitatea instalației) care duc la variații în ceea ce privește performanțele de mediu realizate prin aplicarea BAT.
EXPRESIA NIVELURILOR DE EMISII ASOCIATE CU CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT-AEL)
În prezentele concluzii BAT, BAT-AEL pentru emisiile în aer sunt exprimate fie ca:
— |
masa de substanțe emise raportată la volumul de gaze reziduale în condiții standard (273,15 K, 101,3 kPa), după scăderea conținutului de vapori de apă, exprimat în unități de g/Nm3, mg/Nm3, μg/Nm3 sau ng/Nm3 sau |
— |
masa de substanțe emise raportată la unitatea de masă a produselor generate sau prelucrate (factori de emisie sau de consum), exprimată în unități kg/t, g/t, mg/t sau μg/t. |
și BAT-AEL pentru emisii în apă sunt exprimate ca:
— |
masa de substanțe emise raportată la unitatea de volum de apă reziduală, exprimată în unități g/m3, g/l, mg/l sau μg/l. |
DEFINIȚII
În sensul prezentelor concluzii BAT:
— „instalație nouă” înseamnă: o instalație introdusă pe am, plasamentul instalației după publicarea prezentelor concluzii BAT sau o înlocuire completă a unei instalații pe fundația celei existente după publicarea prezentelor concluzii BAT;
— „instalație existentă” înseamnă: o instalație care nu este o instalație nouă;
— „NOx” înseamnă: suma de oxid de azot (NO) și dioxid de azot (NO2) exprimată ca NO2;
— „SOx” înseamnă: suma de dioxid de sulf (SO2) și trioxid de sulf (SO3), exprimată ca SO2;
— „HCl” înseamnă: toate clorurile gazoase exprimate ca HCl;
— „HF” înseamnă: toate fluorurile gazoase exprimate ca HF.
1.1 Concluzii BAT generale
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile.
BAT specifice procesului incluse în secțiunile 1.2 – 1.7 se aplică pe lângă BAT generale menționate în această secțiune.
1.1.1
1. BAT constau în punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (enviromental management system, EMS), care încorporează toate caracteristicile următoare:
I. |
angajamentul conducerii, inclusiv al conducerii la nivel înalt; |
II. |
definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continuă a instalației; |
III. |
planificarea și stabilirea procedurilor, obiectivelor și țintelor necesare, corelate cu planificarea financiară și investițiile; |
IV. |
punerea în aplicare a procedurilor acordând o atenție deosebită:
|
V. |
verificarea performanței și luarea de măsuri corective, acordând o atenție deosebită:
|
VI. |
revizuirea de către conducerea la nivel înalt a sistemului de management de mediu și a caracterului corespunzător, adecvat și eficient al acestuia; |
VII. |
urmărirea dezvoltării de tehnologii mai nepoluante; |
VIII. |
luarea în considerare a impactului asupra mediului generat de eventuala dezafectare a instalației în etapa de proiectare a unei noi instalații și pe tot parcursul perioadei sale de funcționare; |
IX. |
aplicarea de evaluări comparative sectoriale în mod regulat. |
Aplicabilitate
Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detalii) și natura EMS (de exemplu, standardizat sau nestandardizat) vor fi, în general, corelate cu natura, amploarea și complexitatea instalației, precum și cu gama de impacturi de mediu pe care le-ar putea avea aceasta.
1.1.2
2. BAT constau în reducerea consumului de energie termică utilizând o combinație a următoarelor tehnici:
I. |
sisteme îmbunătățite și optimizate pentru a realiza o prelucrare uniformă și stabilă, care funcționează aproape de punctele stabilite pentru parametrul procesului utilizând:
|
II. |
recuperarea căldurii în exces de la procese, în special din zonele de răcire a acestora; |
III. |
o gestionare optimizată a aburului și căldurii; |
IV. |
aplicarea unui proces de reutilizare integrată a căldurii sensibile. |
În contextul gestionării energetice, vezi BREF Eficiență energetică (ENE).
Descrierea BAT I.i
Următoarele elemente sunt importante pentru oțelării integrate în vederea îmbunătățirii eficienței energetice generale:
— |
optimizarea consumului de energie; |
— |
monitorizarea online pentru cele mai importante fluxuri de energie și procese de ardere de la amplasament, inclusiv monitorizarea tuturor faclelor de gaze pentru a preveni pierderile de energie, care să permită întreținerea imediată și realizarea unui proces de producție neîntrerupt; |
— |
instrumente de raportare și analiză pentru a verifica consumul mediu de energie al fiecărui proces; |
— |
definirea nivelurilor specifice ale consumului de energie pentru procesele relevante și compararea acestora pe termen lung; |
— |
efectuarea de audituri energetice astfel cum sunt definite în BREF Eficiență energetică, de exemplu pentru a identifica oportunități rentabile de economisire a energiei. |
Descrierea BAT II – IV
Tehnicile integrate în proces utilizate pentru a îmbunătăți eficiența energetică în producția de oțel printr-o mai bună recuperare a căldurii includ:
— |
producerea combinată de căldură și energie cu recuperarea căldurii reziduale prin schimbătoare de căldură și distribuția acesteia fie în alte părți ale oțelăriei, fie către o rețea de termoficare; |
— |
instalarea unor cazane de abur sau sisteme adecvate în cuptoare mari de reîncălzire (cuptoarele pot acoperi o parte din cererea de abur); |
— |
preîncălzirea aerului de ardere în cuptoare și alte sisteme de ardere pentru a economisi combustibil, luând în considerare efectele adverse, și anume o creștere a oxizilor de azot în gazele reziduale; |
— |
izolarea conductelor de abur și a conductelor de apă caldă; |
— |
recuperarea căldurii din produse, de exemplu sinter; |
— |
atunci când oțelul trebuie să fie răcit, utilizarea pompelor de căldură, precum și a panourilor solare; |
— |
utilizarea de cazane la gazele de evacuare în cazul cuptoarelor care lucrează la temperaturi ridicat; |
— |
evaporarea oxigenului și răcirea compresorului pentru a face schimb de energie în schimbătoare de căldură standard; |
— |
utilizarea de turbine recuperatoare în vederea conversiei energiei cinetice a gazului de furnal în energie electrică. |
Aplicabilitatea BAT II – IV
Generarea combinată de căldură și energie electrică este aplicabilă pentru toate oțelăriile din apropierea zonelor urbane cu o cerere de căldură adecvată. Consumul specific de energie depinde de domeniul de aplicare a procesului, calitatea produsului și tipul de instalație [de exemplu, ponderea tratării în vacuum a oțelului de tip LD, temperatura de recoacere, grosimea produselor etc.].
3. BAT constau în reducerea consumului de energie primară prin optimizarea fluxurilor de energie și utilizarea optimizată a gazelor extrase rezultate din procese, cum ar fi gazul de cocserie, gazul de la convertizorul cu oxigen.
Descriere
Tehnicile integrate în proces utilizate pentru a îmbunătăți eficiența energetică într-o oțelărie integrată prin optimizarea utilizării gazelor rezultate din procese includ:
— |
utilizarea de rezervoare de gaze pentru toate produsele secundare gazoase sau alte sisteme adecvate pentru depozitare pe termen scurt și instalații de depozitare sub presiune; |
— |
creșterea presiunii în rețeaua de gaze dacă există pierderi de energie prin facle, pentru a utiliza mai multe gaze rezultate din procese cu creșterea, în consecință, a ratei de utilizare; |
— |
îmbogățirea gazului cu gaze rezultate din procese și diferite valori termice pentru diferiți consumatori; |
— |
încălzirea cuptoarelor cu gaze rezultat din procese; |
— |
utilizarea unui sistem computerizat pentru controlul conținutului caloric al gazului |
— |
înregistrarea temperaturii gazelor evacuate și utilizarea de cocs; |
— |
dimensionarea corespunzătoare a instalațiilor de recuperare a energiei pentru gazele rezultate din procese, în special cu privire la variabilitatea gazelor rezultate din procese. |
Aplicabilitate
Consumul specific de energie depinde de domeniul de aplicare a procesului, calitatea produsului și tipul de instalație (de exemplu, ponderea tratării în vacuum a oțelului de tip LD, temperatura de recoacere, grosimea produselor etc.).
4. BAT constau în utilizarea surplusului de gaz de cocserie desulfurat și desprăfuit și a gazului de furnal și a gazului de convertizor cu insuflare de oxigen desprăfuit (amestecate sau separat) în cazane sau în instalații termice și electrice combinate pentru a genera abur, energie electrică și/sau căldură, folosind surplusul de căldură reziduală pentru rețele de termoficare interne sau externe, dacă există cerere din partea unui terț.
Aplicabilitate
Cooperarea și acordul unui terț pot fi în afara controlului operatorului și, prin urmare, se pot afla în afara domeniului de aplicare a autorizației.
5. BAT constau în reducerea la minimum a consumului de energie electrică utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
sisteme de gestionare a energiei electrice; |
II. |
echipament de măcinare, de pompare, de ventilație și de transport și alte echipamente electrice cu eficiență energetică ridicată. |
Aplicabilitate
Nu pot fi utilizate pompe cu frecvență controlată atunci când fiabilitatea pompelor este de o importanță esențială pentru siguranța procesului.
1.1.3
6. BAT constau în optimizarea gestionării și a controlului fluxurilor de materiale interne pentru a preveni poluarea și deteriorarea, pentru a asigura o calitate corespunzătoare a intrărilor în proces, pentru a permite reutilizarea și reciclarea și pentru a îmbunătăți eficiența procesului și optimizarea randamentului de metal.
Descriere
Depozitarea și manipularea corespunzătoare a materiilor prime și a reziduurilor de producție poate contribui la reducerea la minimum a emisiilor de pulberi antrenate de curentul de aeraj de la terenurile de depozitare și benzile transportoare, inclusiv puncte de transfer, precum și pentru a evita poluarea solului, a apei freatice și a apei de scurgere (a se vedea, de asemenea, BAT 11).
Aplicarea unei gestionări adecvate a oțelăriei integrate și a reziduurilor, inclusiv deșeuri de la alte instalații și sectoare permite o utilizare internă și/sau externă maximizată sub formă de materii prime (a se vedea, de asemenea, BAT 8, 9 și 10).
Gestionarea materialelor include eliminarea controlată a unei părți mici din cantitatea totală de reziduuri dintr-o oțelărie integrată, care nu au nici utilizare economică.
7. Pentru a atinge niveluri scăzute de emisii pentru poluanții relevanți, BAT constau în selectarea fierului vechi de calitate corespunzătoare și a altor materii prime. În ceea ce privește fierul vechi, BAT constau în efectuarea unei verificări corespunzătoare pentru contaminanți vizibili care ar putea conține metale grele, în special mercur, sau ar putea conduce la formarea de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) și bifenili policlorurați (PCB).
Pentru a îmbunătăți utilizarea fierului vechi, următoarele tehnici pot fi utilizate individual sau în combinație:
— |
specificarea criteriilor de acceptare adaptate la profilul de producție în ordinele de achiziție a fierului vechi; |
— |
o bună cunoaștere a compoziției fierului vechi prin monitorizarea îndeaproape a originii fierului vechi; în cazuri excepționale, un test de topire ar putea contribui la caracterizarea compoziției fierului vechi; |
— |
deținerea unei instalații adecvate de preluare și verificare a livrărilor; |
— |
deținerea unor proceduri pentru a exclude fierul vechi care nu este potrivit pentru utilizarea în instalație; |
— |
depozitarea fierului vechi în funcție de diferite criterii (de exemplu, dimensiune, aliere, gradul de curățenie); depozitarea fierului vechi cu potențială contaminare a solului pe suprafețe impermeabile cu un sistem de drenaj și de colectare; utilizarea unui acoperiș care poate reduce necesitatea unui astfel de sistem; |
— |
colectarea lotului de fier vechi pentru diferite șarje, cu luarea în considerare a compoziției chimice, pentru a utiliza fierul vechi cel mai potrivit pentru marca de oțel care urmează să fie produs (acest lucru este esențial în unele cazuri pentru a evita prezența unor elemente nedorite și, în alte cazuri, pentru a profita de elemente de aliere care sunt prezente în fierul vechi și sunt necesare pentru marca de oțel care urmează să fie produsă); |
— |
returnarea imediată a tuturor deșeurilor generate intern la un depozit de fier vechi pentru reciclare; |
— |
deținerea unui plan de operare și gestionare; |
— |
sortarea fierului vechi pentru a reduce la minimum riscul de a include substanțe contaminante periculoase sau neferoase, în special bifenili policlorurați (PCB) și ulei sau unsoare. Aceasta este în mod normal efectuată de către furnizorul de fier vechi, dar operatorul inspectează toate încărcăturile de fier vechi în containere sigilate din motive de siguranță. Prin urmare, în același timp, se poate verifica, pe cât posibil, prezența contaminanților. Poate fi necesară evaluarea unor cantități mici de plastic (de exemplu, componente acoperite cu plastic); |
— |
controlul radioactivității în conformitate cu cadrul recomandărilor grupului de experți din Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU); |
— |
punerea în aplicare a eliminării obligatorii a componentelor care conțin mercur de la vehiculele scoase din uz și deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) de către prelucrătorii de fier vechi poate fi îmbunătățită prin:
|
Aplicabilitate
S-ar putea ca operatorul să nu dețină în totalitate controlul selectării și sortării fierului vechi.
1.1.4
8. BAT pentru reziduuri solide constau în utilizarea unor tehnici integrate și a unor tehnici operaționale pentru reducerea la minimum a deșeurilor prin uz intern sau prin aplicarea de procese specializate (interne sau externe) de reciclare.
Descriere
Tehnicile pentru reciclarea reziduurilor bogate în fier includ tehnici specializate de reciclare, cum ar fi cuptor cu cuvă OxyCup®, procesul DK, procese de topire reductoare sau peletizare/brichetare prin lipire la rece, precum și tehnicile pentru producerea de reziduuri menționate în secțiunile 9.2 – 9.7.
Aplicabilitate
Deoarece procesele menționate pot fi efectuate de către un terț, este posibil ca reciclarea în sine să nu fie sub controlul operatorului din siderurgie și, prin urmare, aceasta se poate afla în afara domeniului de aplicare a autorizației.
9. BAT constau în maximizarea uzului extern sau a reciclării pentru reziduuri solide care nu pot fi utilizate sau reciclate în conformitate cu BAT 8 ori de câte ori acest lucru este posibil și în conformitate cu reglementările privind deșeurile. BAT constau în gestionarea într-un mod controlat a reziduurilor care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
10. BAT constau în utilizarea celor mai bune practici operaționale și de întreținere pentru colectarea, manipularea, depozitarea și transportul tuturor reziduurilor solide și pentru acoperirea punctelor de transfer pentru a evita emisiile în aer și în apă.
1.1.5
11. BAT constau în prevenirea sau reducerea emisiilor difuze de pulberi generate de depozitarea, manipularea și transportul materialelor utilizând una dintre tehnicile menționate mai jos sau o combinație a acestora.
Atunci când se utilizează tehnici de reducere, BAT constau în optimizarea eficienței de captare și curățare ulterioară prin tehnici adecvate, cum ar fi cele menționate mai jos. Se va acorda prioritate colectării emisiilor de praf cel mai aproape de sursă.
I. |
Tehnicile generale includ:
|
II. |
Tehnicile pentru prevenirea emisiilor de praf în timpul manipulării și transportului materiilor prime în vrac includ:
|
III. |
Tehnicile pentru livrarea, depozitarea și activitățile de recuperare a materialelor includ:
|
IV. |
Atunci când combustibilul și materiile prime sunt livrate pe mare și emisiile de praf ar putea fi semnificative, unele tehnici includ:
|
V. |
Tehnicile de descărcare a trenului sau camionului includ:
|
VI. |
Pentru materialele foarte sensibile la curenți de aer care pot conduce la degajări semnificative de praf, unele tehnici includ:
|
VII. |
Tehnicile de manipulare și prelucrare a zgurii includ:
|
VIII. |
Tehnicile de manipulare a fierului vechi includ:
|
IX. |
Tehnicile de luat în considerare în timpul transportului materialelor includ:
|
1.1.6
12. BAT pentru managementul apelor uzate previne, constau în colectarea și separarea tipurilor de ape uzate, maximizând reciclarea internă și folosind un tratament adecvat pentru fiecare flux final. Aceasta include tehnici care utilizează, de exemplu, interceptori de ulei, filtrare sau sedimentare. În acest context, se pot utiliza următoarele tehnici atunci când premisele menționate sunt prezente:
— |
evitarea utilizării apei potabile pentru linii de producție; |
— |
creșterea numărului și/sau a capacității sistemelor de circulare a apei atunci când se construiesc instalații noi sau se modernizează/retehnologizează instalații existente |
— |
centralizarea distribuției debitului de apă dulce; |
— |
utilizarea apei în cascade până când parametrii unici ating limitele legale sau tehnice; |
— |
utilizarea apei în alte instalații, dacă sunt afectați numai parametrii unici ai apei și este posibilă utilizarea în continuare; |
— |
păstrarea separată a apelor reziduale tratate și netratate; prin această măsură este posibilă eliminarea apei reziduale în moduri diferite, la un cost rezonabil; |
— |
utilizarea apei de ploaie ori de câte ori este posibil. |
Aplicabilitate
Gestionarea apei într-o oțelărie integrată va fi în principal limitată de disponibilitatea și calitatea apei proaspete și de dispozițiile legale locale. În instalațiile existente configurația existentă a circuitelor de apă poate limita aplicabilitatea.
1.1.7
13. BAT constau în măsurarea sau evaluarea tuturor parametrilor relevanți necesari pentru a asigura conducerea proceselor din camerele de comandă cu ajutorul unor sisteme moderne computerizate pentru a adapta continuu și pentru a optimiza procesele online, pentru a asigura prelucrarea stabilă și fără dificultăți; astfel se mărește eficiența energetică, se maximizează randamentul și se îmbunătățesc practicile de întreținere.
14. BAT constau în măsurarea emisiilor la coș ale poluanților din furnalele de la principalele surse de emisii din toate procesele incluse în secțiunile specifice BAT 9.2 - 9.7 ori de câte ori BAT-AEL sunt date și în procesul centralelor electrice alimentate cu gaz în uzina metalurgică.
BAT constau în utilizarea de măsurători continue, cel puțin pentru:
— |
emisii primare de pulberi, oxizi de azot (NOx) și dioxid de sulf (SOx) de la benzile de aglomerare; |
— |
emisii primare de oxizi de azot (NOx) și oxizi de sulf (SOx) de la benzile instalațiilor de peletizare; |
— |
emisii de pulberi de la halele de turnare ale furnalelor; |
— |
emisii secundare de pulberi de la convertizoare cu insuflare de oxigen; |
— |
emisii de oxizi de azot (NOx) de la centrale electrice; |
— |
emisii de pulberi de la cuptoarele cu arc electric. |
Pentru alte emisii, BAT iau în considerare utilizarea monitorizării continue a emisiilor, în funcție de debitul masic și caracteristicile de emisie.
15. Pentru sursele de emisii relevante care nu sunt menționate în BAT 14, BAT constau în măsurarea, în mod periodic și discontinuu, a emisiilor de poluanți de la toate procesele incluse în secțiunile specifice BAT 9.2 - 9.7 și din cadrul centralelor alimentate cu gaz de proces din uzina metalurgică, precum și de la toate componentele/poluanții gazelor relevante rezultate din procese. Aceasta include monitorizarea discontinuă a gazelor rezultate din procese, a emisiilor la coș, a dibenzodioxinelor policlorurate și dibenzofuranilor policlorurați (PCDD/F), precum și monitorizarea evacuării apelor uzate, dar exclude emisiile difuze (a se vedea BAT 16).
Descriere (relevantă pentru BAT 14 și 15)
Monitorizarea gazelor rezultate din procese oferă informații despre compoziția gazelor rezultate din procese și despre emisiile indirecte provenite din arderea gazelor rezultate din procese, cum ar fi emisii de praf, metale grele și SO2.
Emisiile la coș pot fi măsurate regulat prin măsurători discontinue periodice la sursele de emisie canalizate relevante pe o perioadă suficient de lungă de timp pentru a obține valori de emisii reprezentative.
Pentru monitorizarea evacuării apelor uzate există o mare varietate de proceduri standardizate pentru prelevarea de probe și analiza apei și a apelor reziduale, inclusiv:
— |
un eșantion aleatoriu, care se referă la o singură probă prelevată dintr-un flux de apă reziduală; |
— |
un eșantion compozit, care se referă la o probă prelevată în mod continuu pe o perioadă determinată sau o probă alcătuită din mai multe probe prelevate continuu sau discontinuu într-o anumită perioadă de timp și amestecate; |
— |
un eșantion aleatoriu calificat, care se referă la un eșantion compozit de cel puțin cinci eșantioane aleatorii prelevate pe o perioadă maximă de două ore, la intervale de nu mai puțin de două minute și amestecate. |
Monitorizarea ar trebui să fie realizată în conformitate cu standarde relevante EN sau ISO. În cazul în care standardele EN sau ISO nu sunt disponibile, trebuie să se utilizeze standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
16. BAT constau în stabilirea ordinii cantității de emisii difuze din surse relevante prin metodele menționate mai jos. Ori de câte ori este posibil, sunt preferabile metodele de măsurare directă față de metodele indirecte sau evaluările bazate pe calcule cu factori de emisie.
— |
metode de măsurare directă, atunci când emisiile sunt măsurate chiar la sursă. În acest caz, pot fi măsurate sau stabilite concentrațiile și fluxuri masice; |
— |
metode de măsurare indirectă, atunci când determinarea emisiilor are loc la o anumită distanță de la sursă; nu este posibilă o măsurare directă a concentrațiilor și a fluxului masic; |
— |
calcularea cu factori de emisie. |
Descriere
Măsurători directe sau cvasi-directe
Exemple de măsurători directe sunt măsurătorile în tuneluri aerodinamice, cu hote sau alte metode, cum ar fi măsurătorile cvasi-emisiilor pe acoperișul unei instalații industriale. Pentru acest din urmă caz se măsoară viteza vântului și suprafața supapei de aerisire a acoperișului și se calculează debitul fluxului. Secțiunea transversală a planului de măsurare a supapei de aerisire a acoperișului este împărțită în sectoare cu suprafețe identice (măsurători de rețea).
Măsurători indirecte
Exemple de măsurători indirecte includ utilizarea de gaze cu efect de marcare, metode de modelare a dispersiei inverse (RDM) și metoda bilanțului masic utilizând un radiolocator optic (LIDAR).
Calcularea emisiilor cu factori de emisie
Orientările care utilizează factorii de emisie pentru estimarea emisiilor de praf difuze de la depozitarea și manipularea materialelor în vrac și pentru suspensiile de praf de la drumuri ca urmare a mișcărilor de trafic sunt:
— |
VDI 3790 Partea 3 |
— |
US EPA AP 42 |
1.1.8
17. BAT constau în prevenirea poluării la dezafectare utilizând tehnicile necesare, astfel cum sunt enumerate mai jos.
Considerente de proiectare pentru dezafectarea instalațiilor scoase din uz:
I. |
luarea în considerare a impactului asupra mediului produs de dezafectarea eventuală a instalației în etapa de proiectare a unei noi instalații, deoarece anticiparea face ca dezafectarea să fie mai ușoară, mai curată și mai ieftină; |
II. |
dezafectarea prezintă riscuri de mediu pentru contaminarea solului (și a apelor subterane) și generează cantități mari de deșeuri solide; tehnicile de prevenire sunt specifice procesului, dar considerentele generale pot include:
|
1.1.9
18. BAT constau în reducerea emisiilor de zgomot de la surse relevante din procesele de producție de fontă și oțel utilizând una sau mai multe dintre următoarele tehnici în funcție de condițiile locale și în conformitate cu acestea:
— |
punerea în aplicare a unei strategii de reducere a zgomotului; |
— |
carcasarea operațiunilor/unităților generatoare de zgomot; |
— |
izolarea operațiunilor/unităților care produc vibrații; |
— |
căptușirea internă și externă cu material absorbant de impact; |
— |
izolarea fonică a clădirilor pentru a adăposti orice operațiuni generatoare de zgomot care implică echipamente de transformare a materialelor; |
— |
construirea de ziduri de protecție la zgomot, de exemplu ridicarea de clădiri sau obstacole naturale, cum ar fi copaci și tufișuri între aria protejată și activitatea generatoare de zgomot; |
— |
amortizoare de zgomot pe coșurile de evacuare; |
— |
conducte de eșalonare și suflante finale care sunt situate în clădiri izolate fonic; |
— |
închiderea ușilor și ferestrelor din zonele acoperite. |
1.2 Concluzii BAT pentru instalații de aglomerare
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile tuturor instalațiilor de aglomerare.
Emisii în aer
19. BAT pentru amestecare/malaxare constau în prevenirea sau reducerea emisiilor difuze de praf prin aglomerarea materialelor fine utilizând ajustarea conținutului de umiditate (a se vedea, de asemenea, BAT 11).
20. BAT pentru emisiile primare generate de instalații de aglomerare constau în reducerea emisiilor de praf din gazul rezidual generat de banda de aglomerare utilizând un filtru cu sac.
BAT pentru emisiile primare pentru instalațiile existente reduce emisiile de praf din gazul rezidual generat de banda de aglomerare utilizând electrofiltre avansate atunci când filtrele cu sac nu sunt aplicabile.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 1 – 15 mg/Nm3 pentru filtrul cu saci și < 20 – 40 mg/Nm3 pentru electrofiltrul avansat (care ar trebui să fie proiectat și operat pentru atingerea acestor valori), ambele fiind calculate ca valoare medie zilnică.
Descriere
Filtrele cu sac utilizate în instalații de aglomerare sunt de obicei utilizate în aval de un electrofiltru sau ciclon existent, dar pot fi operate, de asemenea, ca un dispozitiv de sine stătător.
Aplicabilitate
Pentru instalațiile existente, cerințe cum ar fi spațiul pentru o instalație în aval de un electrofiltru pot fi relevante. O atenție specială trebuie acordată vechimii și performanței electrofiltrului existent.
Descriere
Electrofiltrele avansate prezintă una dintre următoarele caracteristici sau o combinație a acestora:
— |
un bun control al procesului; |
— |
câmpuri electrice suplimentare; |
— |
intensitate adaptată a câmpului electric; |
— |
conținut de umiditate adaptat; |
— |
condiționare cu aditivi; |
— |
tensiuni pulsate variabile sau mai mari; |
— |
tensiune de reacție rapidă; |
— |
suprapunerea de energie ridicată prin impulsuri; |
— |
electrozi mobili; |
— |
mărirea distanței dintre plăcile electrod sau alte caracteristici care îmbunătățesc eficiența de reducere. |
21. BAT pentru emisii primare generate de benzi de aglomerare constau în prevenirea sau reducerea emisiilor de mercur prin selectarea materiilor prime cu un conținut scăzut de mercur (a se vedea BAT 7) sau prin tratarea gazelor reziduale în combinație cu carbon activat sau injectarea cu cocs de lignit activat.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru mercur este < 0,03 – 0,05 mg/Nm3, ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
22. BAT pentru emisii primare generate de benzile de aglomerare constau în reducerea emisiilor de oxid de sulf (SOx) utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
scăderea aportului de sulf prin utilizarea prafului de cocs cu conținut redus de sulf; |
II. |
scăderea aportului de sulf prin reducerea la minimum a consumului de praf de cocs; |
III. |
scăderea aportului de sulf prin utilizarea de minereu de fier cu un conținut redus de sulf; |
IV. |
injectarea cu agenți de adsorbție corespunzători în conducta de gaze reziduale a benzii de aglomerare înainte de desprăfuire prin filtru cu sac (a se vedea BAT 20); |
V. |
proces de desulfurare umedă sau proces regenerator de carbon activ (RAC) (acordând o atenție deosebită premiselor de aplicare). |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru oxizi de sulf (SOx) utilizând BAT I – IV este < 350 – 500 mg/Nm3, exprimat ca dioxid de sulf (SO2) și calculat ca valoare medie zilnică, valoarea cea mai mică fiind asociată cu BAT IV.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru oxizi de sulf (SOx) utilizând BAT V este < 100 mg/Nm3, exprimat ca dioxid de sulf (SO2) și calculat ca valoare medie de zilnică.
Descrierea procesului RAC menționat la BAT V
Tehnicile de desulfurare uscată se bazează pe adsorbția SO2 prin carbon activ. Atunci când este regenerat carbonul activ încărcat cu SO2, procesul este numit carbon activ regenerat (RAC). În acest caz, se poate utiliza un tip scump de carbon activ de calitate, iar acidul sulfuric (H2SO4) rezultă ca produs secundar. Stratul este regenerat fie cu apă, fie termic. În unele cazuri, pentru „reglajul fin” în avalul unei unități de desulfurare existente, se utilizează carbon activ pe bază de lignit. În acest caz, carbonul activ încărcat cu SO2 este de obicei incinerat în condiții controlate.
Sistemul RAC poate fi dezvoltat ca un proces cu etapă unică sau în două etape.
În procesul într-o etapă, gazele reziduale sunt conduse printr-un strat de carbon activ și poluanții sunt adsorbiți de carbonul activ. În plus, eliminarea NOx se realizează atunci când se injectează amoniac (NH3) în fluxul de gaz înainte de stratul catalizator.
În procesul în două etape, gazele reziduale sunt conduse prin două straturi de carbon activ. Amoniacul poate fi injectat înainte ca stratul să reducă emisiile de NOx.
Aplicabilitatea tehnicilor menționate conform BAT V
Desulfurare umedă: Cerințele de spațiu pot fi semnificative și pot limita aplicabilitatea. Trebuie să se ia în considerare investițiile și costurile operaționale ridicate și efectele între medii semnificative, cum ar fi generarea și eliminarea dejecțiilor și măsuri suplimentare de tratare a apelor reziduale. Este aplicabilă în circumstanțe în care este puțin probabil ca standardele de calitate a mediului să fie respectate prin aplicarea altor tehnici.
RAC: Sistemul de reducere a emisiilor de praf ar trebui să fie instalat înainte de procesul de RAC pentru a reduce aportul concentrației de praf. În general, structura instalației și cerințele de spațiu sunt factori importanți atunci când se ia în considerare această tehnică, în special pentru un amplasament cu mai mult de o bandă de aglomerare.
Trebuie să se ia în considerare investițiile și costurile operaționale ridicate, în special atunci când se pot utiliza tipuri scumpe de carbon activ de înaltă calitate și este necesară o instalație de acid sulfuric. Tehnica este aplicabilă în instalații noi, vizând SOx, NOx, praf si PCDD/F simultan sau în împrejurări în care este puțin probabil ca standardele de calitate a mediului să fie îndeplinite prin aplicarea altor tehnici.
23. BAT pentru emisii primare generate de benzi de aglomerare reduce emisiile totale de oxizi de azot (NOx) utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
măsuri integrate în proces care pot include:
|
II. |
tehnici la ieșirea din circuit care pot include:
|
Nivelul de emisii asociat BAT pentru oxizi de azot (NOx) utilizând măsuri integrate în proces este < 500 mg/Nm3, exprimat ca dioxid de azot (NO2) și determinat ca valoare medie zilnică.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru oxizi de azot (NOx) utilizând RAC este < 250 mg/Nm3 și utilizând SCR sunt < 120 mg/Nm3, exprimat ca dioxid de azot (NO2), asociat cu un conținut de oxigen de 15 % și determinat ca valoare medie zilnică.
Descrierea recirculării gazelor reziduale conform BAT I.i
În reciclarea parțială a gazelor reziduale, unele porțiuni ale gazelor reziduale generate de aglomerare sunt recirculate către procesul de aglomerare. Reciclarea parțială a gazelor reziduale de la întreaga bandă a fost dezvoltată în primul rând pentru a reduce fluxul de gaz rezidual și, astfel, masa emisiilor de poluanți majori. În plus, aceasta poate conduce la o scădere a consumului de energie. Aplicarea recirculării gazelor reziduale necesită eforturi speciale pentru a se asigura că nu sunt afectate negativ calitatea și productivitatea aglomeratului. O atenție deosebită trebuie să se acorde monoxidului de carbon (CO) din gazele reziduale recirculate pentru a preveni intoxicarea cu monoxid de carbon a angajaților. Au fost dezvoltate diferite procese, cum ar fi:
— |
reciclarea parțială a gazelor reziduale generate de întreaga bandă; |
— |
reciclarea gazelor reziduale generate la capătul benzii de aglomerare combinată cu schimb de căldură;
|
Aplicabilitatea BAT I.i
Aplicabilitatea acestei tehnici este specifică amplasamentului. Trebuie luate în considerare măsuri adiționale pentru a se asigura că nu sunt afectate în mod negativ calitatea sinterului (rezistență mecanică la rece) și productivitatea benzii. În funcție de condițiile locale, acestea pot fi relativ minore și ușor de pus în aplicare sau, dimpotrivă, pot fi de natură fundamentală și se pot dovedi costisitoare și dificil de aplicat. În orice caz, condițiile de funcționare ale benzii ar trebui să fie revizuite atunci când este aplicată această tehnică.
În instalațiile existente, s-ar putea să nu fie posibil să se instaleze o reciclare parțială a gazelor reziduale din cauza restricțiilor impuse de spațiu.
Considerente importante în determinarea aplicabilității acestei tehnici includ:
— |
configurarea inițială a benzii (de exemplu, conducte cu una sau două cutii de vânt, spațiul disponibil pentru echipamente noi și, atunci când este necesar, prelungirea benzii); |
— |
modelul inițial al echipamentelor existente (de exemplu, ventilatoare, dispozitive de epurare a gazelor și de cernere și răcire a sinterului); |
— |
condițiile de funcționare inițiale (de exemplu, materii prime, înălțimea stratului, presiunea de aspirație, procentul de var nestins în amestec, debitul specific, procentul de retururi din interiorul instalației întoarse în stația de alimentare); |
— |
performanța existentă în ceea ce privește productivitatea și consumul de combustibil solid; |
— |
indicele de bazicitate al produsului sinterizat și compoziția sarcinii cuptorului cu cuvă (de exemplu, procentul de aglomerat față de peletele din sarcină, conținutul de fier al acestor componente). |
Aplicabilitatea altor măsuri primare conform BAT I.ii
Utilizarea antracitului depinde de disponibilitatea tipurilor de antracit cu un conținut de azot mai mic în comparație cu praful de cocs.
Descrierea și aplicabilitatea procesului RAC conform BAT II.i, a se vedea BAT 22
Aplicabilitatea procesului SCR conform BAT II.ii
SCR poate fi aplicat în cadrul unui sistem cu nivel ridicat de praf, al unui sistem cu nivel scăzut de praf și al unui sistem de gaz curat. Până în prezent, numai sistemele de gaz curat (după desprăfuire și desulfurare) au fost aplicate la instalațiile de aglomerare. Este esențial ca gazul să aibă concentrații scăzute de praf (< 40 mg praf/Nm3) și metale grele, pentru că acestea pot face ca suprafața catalizatorului să devină ineficientă. În plus, ar putea fi necesară desulfurarea înainte de catalizator. O altă condiție este un minim de temperatură a gazului rezidual de aproximativ 300 °C. Acest aspect necesită un aport de energie.
Trebuie să se ia în considerare investițiile și costurile operaționale ridicate, necesitatea de revitalizare a catalizatorului, consumul și scăpările de NH3, acumularea de nitrat de amoniu exploziv (NH4NO3) și energia suplimentară necesară pentru reîncălzire care poate reduce posibilitățile de recuperare a căldurii sensibile din procesul de aglomerare. Tehnica este aplicabilă în circumstanțe în care este puțin probabil ca standardele de calitate a mediului să fie îndeplinite prin aplicarea altor tehnici.
24. BAT pentru emisii primare generate de benzi de aglomerare constau în prevenirea și/sau reducerea emisiilor de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) și bifenili policlorurați (PCB) utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
evitarea cât mai mult posibil a materiilor prime care conțin dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) și bifenili policlorurați (PCB) sau precursori ai acestora (a se vedea BAT 7); |
II. |
suprimarea formării de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) prin adaos de compuși ai azotului; |
III. |
recircularea gazelor reziduale (a se vedea BAT 23). |
25. BAT pentru emisii primare generate de benzile de aglomerare constau în reducerea emisiilor de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) și bifenili policlorurați (PCB), prin injectarea cu agenți de adsorbție corespunzători în conducta de gaze reziduale a benzii de aglomerare înainte de desprăfuire prin filtru cu sac sau precipitator electrostatic avansat atunci când filtrele cu sac nu sunt aplicabile (a se vedea BAT 20).
Nivelurile de emisii asociate BAT pentru dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) sunt < 0,05 – 0,2 ng I-TEQ/Nm3 pentru filtru cu sac și < 0,2 – 0,4 ng-I-TEQ/Nm3 pentru precipitator electrostatic avansat, ambele fiind determinate pentru o probă la 6 – 8 ore în condiții de stare de echilibru.
26. BAT pentru emisii secundare generate de descărcarea benzii de aglomerare, de concasarea, răcirea, cernerea și la punctele de transfer ale transportorului de sinter constau în prevenirea emisiilor de praf și/sau realizarea unei extrageri eficiente a emisiilor de praf și, ulterior, reduce emisiile de praf utilizând o combinație a următoarelor tehnici:
I. |
acoperire și/sau concasare; |
II. |
un electrofiltru sau un filtru cu saci. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 mg/Nm3 pentru filtru cu sac și < 30 mg/Nm3 pentru electrofiltru, ambele determinate ca o valoare medie zilnică.
Apă și apă reziduală
27. BAT constau în reducerea la minimum a consumului de apă în instalațiile de aglomerare prin reciclarea apei de răcire cât mai mult posibil, cu excepția cazului în care se utilizează sisteme de răcire cu circuit deschis.
28. BAT constau în tratarea apei de scurgere de la instalațiile de aglomerare atunci când se utilizează apă de clătire sau atunci când se aplică un sistem de tratare umedă a gazelor reziduale, cu excepția apei de răcire înainte de evacuare, utilizând o combinație a următoarelor tehnici:
I. |
precipitarea metalelor grele; |
II. |
neutralizarea; |
III. |
filtrarea cu nisip. |
Nivelurile de emisii asociate BAT, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion alcătuit din prelevări pe 24 de ore, sunt:
— |
suspensii solide |
< 30 mg/l |
— |
consumul chimic de oxigen (CCO (1)) |
< 100 mg/l |
— |
metale grele |
< 0,1 mg/l |
[suma de arsenic (As), cadmiu (Cd), crom (Cr), cupru (Cu), mercur (Hg), nichel (Ni), plumb (Pb), și zinc (Zn)]. |
Reziduuri de producție
29. BAT constau în prevenirea generării de deșeuri în instalațiile de aglomerare utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora (a se vedea BAT 8):
I. |
reciclarea selectivă la fața locului a reziduurilor înapoi în procesul de aglomerare cu excepția metalelor grele, fracțiunile fine de praf îmbogățite cu alcali sau cloruri (de exemplu, praf de la ultimul câmp de precipitatoare electrostatice); |
II. |
reciclarea externă ori de câte ori reciclarea la fața locului este îngreunată. |
BAT constau în gestionarea în mod controlat a reziduurilor rezultate din procese ale instalației de aglomerare care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
30. BAT constau în reciclarea reziduurilor care pot conține ulei, cum ar fi praf, șlam și țunder care conțin fier și carbon de la banda de aglomerare și din alte procese ale oțelăriei integrate, pe cât posibil înapoi la banda de aglomerare, luând în considerare conținutul respectiv de ulei.
31. BAT constau în reducerea conținutului de hidrocarburi al materiilor prime pentru aglomerare prin selectarea corespunzătoare și pre-tratarea reziduurilor reciclate din procese.
În toate cazurile, conținutul de ulei al reziduurilor reciclate rezultate din procese ar trebui să fie < 0,5 %, iar conținutul materiilor prime de aglomerare ar trebui să fie < 0,1 %.
Descriere
Aportul de hidrocarburi poate fi redus la minimum, în special prin reducerea aportului de ulei. Uleiul intră în alimentarea sinterizării în principal prin adăugarea de țunder. Conținutul de ulei al țunderelor poate varia în mod semnificativ, în funcție de originea lor.
Tehnicile de reducere la minimum a aportului de ulei prin pulberi și țunder includ următoarele:
— |
limitarea aportului de ulei prin segregarea și apoi selectarea doar a acelor pulberi și țundere cu un conținut redus de ulei; |
— |
utilizarea de tehnici de „bună gospodărire” în laminoare poate conduce la o reducere substanțială a conținutului de ulei contaminant al țunderului; |
— |
eliminarea uleiului din țunder prin:
|
Energie
32. BAT constau în reducerea consumului de energie termică în instalațiile de aglomerare utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
recuperarea căldurii sensibile a gazelor reziduale din zona de răcire a sinterului; |
II. |
recuperarea căldurii sensibile, dacă este fezabilă, de la gazele reziduale din zona focarului de aglomerare; |
III. |
maximizarea recirculării gazelor reziduale pentru a utiliza căldura sensibilă (a se vedea BAT 23). |
Descriere
Două tipuri de energii reziduale potențial reutilizabile sunt emise de instalațiile de aglomerare:
— |
căldura sensibilă a gazelor reziduale de la mașinile de aglomerare; |
— |
căldura sensibilă a aerului de răcire de la răcitorul de sinter. |
Recircularea parțială a gazelor reziduale este un caz special de recuperare a căldurii din gazele reziduale de la mașini de aglomerare și este tratată în BAT 23. Căldura sensibilă este transferată direct înapoi la patul de aglomerare prin gazele recirculate fierbinți. La momentul elaborării prezentei (2010), aceasta este singura metodă practică de recuperare a căldurii din gazele reziduale.
Căldura sensibilă din aerul cald de la răcitorul de aglomerare poate fi recuperată printr-unul sau mai multe dintre următoarele moduri:
— |
producerea de abur într-un cazan de căldură reziduală pentru utilizare în uzina metalurgică; |
— |
generarea de apă caldă pentru termoficare; |
— |
preîncălzirea aerului de combustie în hota de inițierea a procesului din instalația de aglomerare; |
— |
preîncălzirea șarjei brute de aglomerare; |
— |
utilizarea gazelor din zona de răcire a sinterului în sistemul de recirculare a gazelor reziduale. |
Aplicabilitate
La unele instalații, configurația existentă poate ridica costurile de recuperare a căldurii din gazele reziduale de aglomerare sau din gazele din zona de răcire a sinterului.
Recuperarea căldurii din gazele reziduale prin intermediul unui schimbător de căldură ar genera un condens inacceptabil și probleme de coroziune.
Pentru recircularea gazelor reziduale a se vedea, de asemenea, aplicabilitatea BAT 23.
1.3 Concluzii BAT pentru instalații de peletizare
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile tuturor instalațiilor de peletizare.
Emisii în aer
33. BAT constau în reducerea emisiilor de praf din gazele reziduale de la
— |
pre-tratarea, uscarea, măcinarea, umezirea, amestecarea și brichetarea materiilor prime, |
— |
de la banda de solidificare, |
— |
de la manipularea și ciuruirea peletelor |
utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
un electrofiltru, |
II. |
un filtru cu saci, |
III. |
un scruber umed. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 20 mg/Nm3 pentru concasare, măcinare și uscare și < 10 – 15 mg/Nm3 pentru toate celelalte etape de proces sau atunci când toate gazele reziduale sunt tratate împreună, toate fiind determinate ca valori medii zilnice.
34. BAT constau în reducerea emisiilor de oxizi de sulf (SOx), clorură de hidrogen (HCl) și fluorură de hidrogen (HF) de la gazele reziduale de la banda de solidificare utilizând una dintre următoarele tehnici:
I. |
epurare umedă; |
II. |
sistem de adsorbție semi-uscată cu un sistem ulterior de desprăfuire. |
Nivelurile de emisii asociate BAT, determinate ca valori medii zilnice, pentru acești compuși sunt:
— |
oxizi de sulf (SOx), exprimați ca dioxid de sulf (SO2) |
< 30 – 50 mg/Nm3 |
— |
acid fluorhidric (HF) |
< 1 – 3 mg/Nm3 |
— |
acid clorhidric (HCl) |
< 1 – 3 mg/Nm3. |
35. BAT constau în reducerea emisiilor de oxid de azot (NOx) provenite de la secțiunea de uscare și măcinarea și gazele reziduale de la banda de solidificare prin aplicarea de tehnici integrate în proces.
Descriere
Proiectarea instalațiilor prin soluții individualizate ar trebui să fie optimizată pentru emisii reduse de oxizi de azot (NOx), provenite de la toate secțiunile de ardere. Reducerea formării de NOx poate fi realizată prin scăderea temperaturii (de vârf) în arzătoare și reducerea excesului de oxigen din aerul de combustie. În plus, reducerea emisiilor de NOx poate fi realizată printr-o combinație de consum redus de energie și conținutul redus de azot în combustibil (cărbune și petrol).
36. BAT pentru instalații existente constau în reducerea emisiilor de NOx de la secțiunea de uscare și măcinare și din gazele reziduale de la banda de solidificare a peletelor utilizând una dintre următoarele tehnici:
I. |
reducere catalitică selectivă (RCS), ca tehnică la ieșirea din circuit; |
II. |
orice altă tehnică cu un randament de reducere a NOx de cel puțin 80 %. |
Aplicabilitate
Pentru instalațiile existente atât cu sisteme de grătar drept, cât și de cuptor grătar este dificil să se obțină condițiile de funcționare necesare pentru un reactor SCR. Din cauza costurilor ridicate, aceste tehnici la ieșirea din circuit ar trebui luate în considerare doar atunci când este probabil ca standardele de calitate ale mediului să nu fie îndeplinite altfel.
37. BAT pentru instalații noi constau în reducerea emisiilor de NOx de la secțiunea de uscare și măcinare și din gazele reziduale de la banda de solidificare a peletelor aplicând reducerea catalitică selectivă (RCS), ca tehnică la ieșirea din circuit.
Apă și apă reziduală
38. BAT pentru instalațiile de peletizare constau în reducerea la minimum a consumului de apă și evacuarea apei de epurare, clătire și răcire umedă și o reutilizează cât mai mult posibil.
39. BAT pentru instalațiile de peletizare constau în tratarea apei uzate înainte de evacuare utilizând o combinație a următoarelor tehnici:
I. |
neutralizare; |
II. |
floculare; |
III. |
sedimentare; |
IV. |
filtrarea nisipului; |
V. |
precipitarea metalelor grele. |
Nivelurile de emisii asociate BAT, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion alcătuit din prelevările pe 24 de ore, sunt:
— |
suspensii solide |
< 50 mg/l |
— |
consum chimic de oxigen (CCO (2)) |
< 160 mg/l |
— |
azot Kjeldahl |
< 45 mg/l |
— |
metale grele |
< 0,55 mg/l |
[sumă de arsenic (As), cadmiu (Cd), crom (Cr), cupru (Cu), mercur (Hg), nichel (Ni), plumb (Pb), zinc (Zn)]. |
Reziduurile de producție
40. BAT constau în prevenirea generării de deșeuri de la instalațiile de peletizare prin reciclarea eficientă la fața locului sau reutilizarea reziduurilor (de exemplu, pelete subdimensionate verzi și tratate termic).
BAT constau în gestionarea într-un mod controlat a reziduurilor de proces ale instalației de peletizare, și anume nămol de la tratarea apelor uzate, care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
Energie
41. BAT constau în reducerea/reducerea la minimum a consumului de energie termică în instalațiile de peletizare utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
reutilizarea integrată în proces a căldurii sensibile, în măsura în care este posibil, din diferite secțiuni ale benzii de solidificar; |
II. |
utilizarea surplusului de căldură reziduală pentru rețelele de termoficare interne sau externe dacă există o cerere din partea unui terț. |
Descriere
Aerul cald de la secțiunea de răcire primară poate fi utilizat ca aer de combustie secundar în secțiunea de ardere. La rândul său, căldura de la secțiunea de ardere poate fi utilizată în secțiunea de uscare a benzii de solidificare. Căldură de la secțiunea de răcire secundară poate fi utilizată, de asemenea, în secțiunea de uscare.
Excesul de căldură de la secțiunea de răcire poate fi utilizat în camerele de uscare ale unității de uscare și măcinare. Aerul cald este transportat printr-o conductă izolată numită „conductă de recirculare a aerului cald”.
Aplicabilitate
Recuperarea căldurii sensibile este o parte integrantă a procesului din instalațiile de peletizare. „Conducta de recirculare a aerului cald” poate fi utilizată la instalațiile existente, cu un proiect comparabil și o cantitate suficientă de căldură sensibilă.
Cooperarea și acordul unui terț pot fi în afara controlului operatorului și, prin urmare, se pot afla în afara domeniului de aplicare a autorizației.
1.4 Concluzii BAT pentru instalații de cocserie
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile tuturor instalațiilor de cocsificare.
Emisii în aer
42. BAT pentru instalațiile de măcinare a cărbunelui (pregătirea cărbunelui, inclusiv concasare, măcinare, pulverizare și cernere) constau în prevenirea sau reducerea emisiilor de praf utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
zidirea clădirii și/sau carcasarea dispozitivului (concasor, pulverizator, site) și |
II. |
extracția și utilizarea eficientă a unor sisteme ulteriore de desprăfuire uscată. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 - 20 mg/Nm3, ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
43. BAT pentru depozitarea si manipularea cărbunelui pulverizat constau în prevenirea sau reducerea emisiilor difuze de praf utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
depozitarea materialelor pulverizate în silozuri și depozite; |
II. |
utilizarea benzilor de transportare închise sau carcasate; |
III. |
reducerea la minimum a înălțimilor de cădere în funcție de dimensiunea și construcția instalației; |
IV. |
reducerea emisiilor de la încărcarea turnului de cărbune și mașina de încărcare; |
V. |
utilizarea unei extracții eficiente și a desprăfuirii ulterioare. |
Atunci când se utilizează BAT V, nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 – 20 mg/Nm3, ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
44. BAT constau în încărcarea camerelor de cocsificare utilizând sisteme de încărcare cu emisii reduse.
Descriere
Din punct de vedere integrat, tipurile preferate sunt încărcarea „fără fum” sau încărcarea secvențială cu stâlpi verticali dubli sau conducte de legătură deoarece toate gazele și praful sunt tratate ca parte a tratamentului gazului de cocserie.
În cazul în care, cu toate acestea, gazele sunt extrase și tratate în afara cuptorului de cocsificare, metoda preferată este încărcarea gazelor extrase cu un tratament la sol. Tratamentul ar trebui să constea dintr-o extracție eficientă a emisiilor cu ardere ulterioară pentru a reduce compușii organici și utilizarea unui filtru cu saci pentru a reduce macroparticulele.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf de la sisteme de încărcare a cărbunelui cu tratarea la sol a gazelor extrase este < 5 g/t cocs echivalent cu < 50 mg/Nm3, ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
Durata asociată cu BAT a emisiilor vizibile de la încărcare este de < 30 secunde per sarcină ca medie lunară utilizând o metodă de monitorizare descrisă în BAT 46.
45. BAT pentru cocsificare constau în extragerea gazului de cocserie (COG) cât mai mult posibil în timpul cocsificării.
46. BAT pentru instalațiile de cocsificare constau în reducerea emisiilor prin realizarea unei producții continue neîntrerupte de cocs utilizând următoarele tehnici:
I. |
întreținerea extinsă a camerelor cuptorului, a ușilor cuptorului și a elementelor de etanșare ale cadrului, a stâlpilor verticali, a găurilor de încărcare și a altor echipamente (un program sistematic ar trebui să fie efectuat de către personalul de detecție și întreținere special instruit); |
II. |
evitarea fluctuațiilor puternice de temperatură; |
III. |
observarea și monitorizarea completă a cuptorului de cocsificare; |
IV. |
curățarea ușilor, a elementelor de etanșare ale cadrului, a tampoanelor și stâlpilor verticali după manipulare (aplicabilă la instalații noi și, în unele cazuri, la cele existente); |
V. |
menținerea unui flux de gaz liber în cuptoarele de cocsificare; |
VI. |
reglare adecvată a presiunii în timpul cocsificării și utilizarea de uși cu etanșeizare flexibilă cu resort sau uși cu muchie ascuțită (în cazul cuptoarelor cu înălțimea ≤ 5 m și în bună stare de funcționare); |
VII. |
utilizarea țevilor suitoare cu gardă hidraulică pentru a reduce emisiile vizibile din întregul aparat care oferă o trecere de la bateria cuptorului de cocs la conducta colectoare, conductele în formă de S și conductele de legătură staționare; |
VIII. |
lipirea tampoanelor cu o suspensie de argilă (sau alt material de etanșare adecvat) pentru a reduce emisiile vizibile de la toate găurile; |
IX. |
asigurarea cocsificării complete (evitarea împingerilor de cocs verde) prin aplicarea de tehnici adecvate; |
X. |
instalarea de camere mai mari de cocsificare (aplicabilă la instalațiile noi sau, în unele cazuri, la înlocuirea completă a instalației pe fundații vechi; |
XI. |
atunci când este posibil, utilizarea reglării presiunii variabile la camerele cuptorului în timpul cocsificării (aplicabilă instalațiilor noi și poate fi o opțiune pentru instalațiile existente; ar trebui să se evalueze cu atenție posibilitatea de a instala această tehnică în instalațiile existente, care este condiționată de situația individuală a fiecărei instalații). |
Procentul de emisii vizibile de la toate ușile asociate cu BAT este < 5 – 10 %.
Procentul de emisii vizibile pentru toate tipurile de surse asociate cu BAT VII și VIII BAT este < 1 %.
Procentele sunt legate de frecvența oricăror scurgeri în comparație cu numărul total de uși, stâlpi verticali sau tampoane, ca medie lunară, utilizând o metodă de monitorizare astfel cum este descrisă mai jos.
Pentru estimarea emisiilor difuze de la cuptoarele de cocs, sunt în uz următoarele metode diferite:
— |
metoda EPA 303; |
— |
metodologia DMT (Deutsche Montan Technologie GmbH); |
— |
metodologia dezvoltată de BCRA (British Carbonisation Research Association - Asociația britanică de cercetare a carbonizării); |
— |
metodologia aplicată în Țările de Jos, bazată pe numărarea scurgerilor vizibile la țevi suitoare și tampoane, excluzând emisiile vizibile datorate operațiunilor normale (încărcarea cărbunelui, împingerea cocsului). |
47. BAT pentru instalația de tratare a gazului constau în reducerea emisiilor gazoase fugitive utilizând următoarele tehnici:
I. |
reducerea la minimum a numărului de flanșe prin sudarea conexiunilor conductelor ori de câte ori este posibil; |
II. |
utilizarea de garnituri adecvate pentru flanșe și supape; |
III. |
utilizarea de pompe etanșe la gaze (de exemplu, pompe magnetice; |
IV. |
evitarea emisiilor provenite de la supapele de presiune în rezervoarele de depozitare prin:
|
Aplicabilitate
Tehnicile pot fi aplicate atât la instalații noi, cât și la cele existente. În cazul instalațiilor noi, ar fi mai ușor de realizat un proiect etanș la gaze decât la instalațiile existente.
48. BAT constau în reducerea conținutului de sulf al gazelor de cocserie (COG), utilizând una dintre următoarele tehnici:
I. |
desulfurare prin sisteme de absorbție; |
II. |
desulfurare oxidativă umedă. |
Concentrațiile de sulfură de hidrogen (H2S) reziduală asociate cu BAT, determinate ca medii zilnice, sunt < 300 – 1 000 mg/Nm3 în cazul utilizării BAT I (valorile mai mari fiind asociate cu o temperatură ambiantă mai ridicată, iar valorile mai scăzute sunt asociate cu o temperatură ambiantă mai scăzută) și < 10 mg/Nm3 în cazul utilizării BAT II.
49. BAT pentru sub-arderea de cocserie constau în reducerea emisiilor utilizând următoarele tehnici:
I. |
prevenirea pierderilor între camera cuptorului și camera de ardere prin operarea normală a cuptorului de cocs; |
II. |
reparații pentru evitarea pierderilor dintre camera cuptorului și camera de ardere (aplicabilă numai pentru instalațiile existente); |
III. |
încorporarea de tehnici cu emisii scăzute de oxizi de azot (NOX) în construcția noilor baterii, cum ar fi arderea etapizată și utilizarea de cărămizi mai subțiri și refractare cu o conductivitate termică mai bună (aplicabilă numai la instalațiile noi); |
IV. |
utilizarea gazelor rezultate din procese cu gaz de cocserie (COG) desulfurat. |
Nivelurile de emisii asociate BAT, determinate ca valori medii zilnice și referitoare la un conținut de oxigen de 5 % sunt:
— |
oxizi de sulf (SOx), exprimați ca dioxid de sulf (SO2) < 200 - 500 mg/Nm3; |
— |
praf < 1 – 20 mg/Nm3; |
— |
oxizi de azot (NOx), exprimați ca dioxid de azot (NO2) < 350 – 500 mg/Nm3 pentru instalațiile noi sau retehnologizate în mod substanțial (mai puțin de 10 de ani) și 500 – 650 mg/Nm3 pentru instalații mai vechi cu baterii bine întreținute și tehnici încorporate cu emisii scăzute de oxizi de azot (NOx). |
50. BAT pentru împingerea cocsului constau în reducerea emisiilor de pulberi utilizând următoarele tehnici:
I. |
extragerea cu ajutorul unui aparat de transfer integrat al cocsului dotat cu o hotă; |
II. |
utilizarea tratamentului la sol al gazelor captate cu un filtru cu saci sau alte sisteme de reducere; |
III. |
utilizarea unei mașini de stingere la punct fix sau mobilă. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf de la împingerea de cocs este < 10 mg/Nm3 în cazul filtrelor cu sac și de < 20 mg/Nm3în alte cazuri, determinate ca media pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
Aplicabilitate
La instalațiile existente, lipsa de spațiu poate limita aplicabilitatea.
51. BAT pentru stingerea cocsului constau în reducerea emisiilor de puberi utilizând una dintre următoarele tehnici:
I. |
utilizarea stingerii uscate a cocsului (SUC) cu recuperarea căldurii sensibile și îndepărtarea prafului de la operațiunile de încărcare, manipulare și cernere utilizând un filtru cu sac; |
II. |
utilizarea stingerii umede convenționale cu reducerea la minimum a emisiilor; |
III. |
utilizarea stingerii de stabilizare a cocsului (SSC). |
Nivelurile de emisii asociate BAT pentru pulberi, determinate ca medie pe parcursul perioadei de eșantionare, sunt:
— |
< 20 mg/Nm3 în cazul stingerii uscate a cocsului; |
— |
< 25 g/t cocs în cazul stingerii umede convenționale cu reducerea la minimum a emisiilor (3); |
— |
< 10 g/t cocs în cazul stingerii de stabilizare a cocsului (4). |
Descrierea BAT I
Pentru funcționarea continuă a instalațiilor de stingere uscată a cocsului există două opțiuni. Într-un caz, unitatea de stingere uscată a cocsului este alcătuită din două până la patru camere. O unitate este întotdeauna de rezervă. Prin urmare, nu este necesară stingerea umedă, dar unitatea de stingere uscată a cocsului necesită o capacitate în exces față de instalația de cocserie cu costuri ridicate. În celălalt caz, este necesar un sistem suplimentar de stingere umedă.
În cazul modificării unei instalații de stingere umedă într-o instalație de stingere uscată, sistemul existent de stingere umedă poate fi păstrat în acest scop. O astfel de unitate de stingere uscată a cocsului nu are o capacitate de prelucrare în exces față de instalația de cocserie.
Aplicabilitatea BAT II
Turnurile de stingere existente pot fi dotate cu deflectoare de reducere a emisiilor. Este necesară o înălțime minimă a turnului de cel puțin 30 m pentru a asigura condiții suficiente de tragere.
Aplicabilitatea BAT III
Deoarece sistemul este mai mare decât cel necesar pentru stingerea convențională, lipsa de spațiu pentru instalație poate constitui o limitare.
52. BAT pentru evaluarea și manipularea cocsului constau în prevenirea sau reducerea emisiilor de pulberi utilizând următoarele tehnici în combinație:
I. |
utilizarea îngrădirii clădirii sau a dispozitivului; |
II. |
extracție eficientă și desprăfuire uscată ulterioară. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 mg/Nm3, determinat ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
Apă și apă reziduală
53. BAT constau în reducerea la minimum și reutilizarea apei de stingere cât mai mult posibil.
54. BAT constau în evitarea reutilizării apei de proces cu o încărcătură organică semnificativă (cum ar fi apă reziduală brută de cocserie, apă reziduală cu un conținut ridicat de hidrocarburi etc.) ca apă de stingere.
55. BAT constau în pre-tratarea apei uzate de la procesul de cocsificare și curățarea gazului de cocserie (COG) înainte de evacuarea acesteia spre o instalație de tratare a apelor reziduale utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
utilizarea îndepărtării eficiente a gudronului și a hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) utilizând flocularea și, ulterior, flotație, sedimentare și filtrare în mod individual sau în combinație; |
II. |
utilizarea curățării eficiente a amoniacului cu alcali și abur. |
56. BAT pentru ape uzate pre-tratate de la procesul de cocsificare și curățarea gazului de cocserie (COG) constau în utilizarea tratării biologice a apelor reziduale cu etape integrate de denitrificare/nitrificare.
Nivelurile de emisii asociate BAT, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion alcătuit din prelevări pe 24 de ore și care se referă la o singură instalație de tratare a apei de la cuptor de cocs, sunt:
|
< 220 mg/l |
||
|
< 20 mg/l |
||
|
< 0,1 mg/l |
||
|
< 4 mg/l |
||
|
< 0,1 mg/l |
||
|
< 0,05 mg/l |
||
|
< 0,5 mg/l |
||
|
< 15 – 50 mg/l. |
În ceea ce privește suma de azot amoniacal (NH4 +-N), azot nitrat (NO3 --N) și azot nitrit (NO2 --N), valorile de < 35 mg/l sunt de obicei asociate cu utilizarea instalațiilor de tratare biologică avansată a apei reziduale cu predenitrificare/nitrificare și post-denitrificare.
Reziduuri de producție
57. BAT constau în reciclarea reziduurilor de producție, cum ar fi gudronul de la apa de cărbune și apă reziduală distilată și nămolul activat în surplus de la instalația de tratare a apei reziduale, înapoi în materia primă de cărbune a instalației de cocserie.
Energie
58. BAT constau în utilizarea gazului de cocserie (COG) extras ca agent de reducere sau combustibil sau pentru producerea de substanțe chimice.
1.5 Concluzii BAT pentru furnale
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune pot fi aplicate tuturor furnalelor.
Emisii în aer
59. BAT pentru deplasarea pneumatică de la buncărele de depozitare a unității de insuflare a cărbunelui constau în captarea emisiilor de pulberi și executarea desprăfuirii uscate ulterioare.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 20 mg/Nm3, determinat ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
60. BAT pentru pregătirea șarjei (amestecare, dozare) și transport constau în reducerea la minimum a emisiile de pulberi și, dacă este cazul, extragerea emisiilor cu purificare ulterioară prin intermediul unui electrofiltru sau filtru cu saci.
61. BAT pentru hala de turnare (guri de evacuare, rețele de evacuare/turnare, puncte de încărcare cu oale torpedo, separatoare) constau în prevenirea sau reducerea emisiilor difuze de praf utilizând următoarele tehnici:
I. |
acoperirea rețelelor de evacuare; |
II. |
optimizarea eficienței de captare a emisiilor difuze de praf și fum cu purificarea ulterioară a gazelor eliberate prin intermediul unui electrofiltru sau filtru cu saci; |
III. |
eliminarea fumului utilizând azot în timp evacuării atunci când este aplicabil, iar când nu este posibil, instalarea unui sistem de colectare și de desprăfuire pentru emisiile din timpul deșarjării/evacuării. |
Atunci când se utilizează BAT II, nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 1 – 15 mg/Nm3, determinat ca valoare medie zilnică.
62. BAT constau în utilizarea căptușelilor refractare pentru jgheaburi fără gudron.
63. BAT constau în reducerea la minimum a degajărilor de gaz de furnal în timpul încărcării utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
încărcare fără clopot cu egalizare primară și secundară; |
II. |
sistem de recuperare a gazelor sau ventilație; |
III. |
utilizarea gazului de furnal pentru a presuriza buncărele superioare. |
Aplicabilitatea BAT II
Aplicabilă pentru instalații noi. Aplicabilă pentru instalații existente numai în cazul în care furnalul are un sistem de încărcare fără clopot. Nu este potrivit pentru instalațiile la care alte gaze decât gazul de furnal (de exemplu, azot) sunt utilizate pentru a presuriza buncărele superioare ale furnalului.
64. BAT constau în reducerea emisiilor de praf de la gazul de furnal utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
utilizarea de dispozitive de pre-desprăfuire, cum ar fi:
|
II. |
reducerea ulterioară a prafului, cum ar fi:
|
Pentru gazul de furnal (BF) curățat, concentrația de praf rezidual asociată cu BAT este < 10 mg/Nm3, determinată ca media pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
65. BAT pentru caupere constau în reducerea emisiilor utilizând surplusul de gaz de cocserie desulfurat și desprăfuit, gazul de furnal desprăfuit, gazul de convertizor cu oxigen desprăfuit și gaze naturale, individual sau în combinație.
Nivelurile de emisii asociate BAT, determinate ca valori medii zilnice referitoare la un conținut de oxigen de 3 %, sunt:
— |
oxizi de sulf (SOx) exprimați ca dioxid de sulf (SO2) < 200 mg/Nm3; |
— |
praf < 10 mg/Nm3; |
— |
oxizi de azot (NOx), exprimați ca dioxid de azot (NO2) < 100 mg/Nm3. |
Apă și apă reziduală
66. BAT pentru consumul și evacuarea de apă provenită din epurarea gazelor de furnal constau în reducerea la minimum și reutilizarea apei de epurare cât mai mult posibil, de exemplu pentru granularea zgurii, dacă este necesar, după tratamentul cu un filtru de pat de pietriș.
67. BAT pentru tratarea apelor reziduale provenite din epurarea gazelor de furnal constau în utilizarea floculării (coagulare) și sedimentării și în reducerea de cianură ușor degajat, dacă este necesar.
Nivelurile de emisii asociate BAT, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion alcătuit din prelevări pe 24 de ore, sunt:
— |
suspensii solide |
< 30 mg/l |
— |
fier |
< 5 mg/l |
— |
plumb |
< 0,5 mg/l |
— |
zinc |
< 2 mg/l |
— |
cianuri (CN-), degajate ușor (8) |
< 0,4 mg/l. |
Reziduuri de producție
68. BAT constau în prevenirea generării de deșeuri de la furnale utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
colectarea și depozitarea adecvată pentru a facilita un tratament specific; |
II. |
reciclarea la fața locului a prafului grosier de la tratare a gazelor de furnal (BF) și a prafului de la desprăfuirea halei de turnare, ținând cont de efectul emisiilor din instalație în cazul în care acesta este reciclat; |
III. |
hidrociclonarea nămolului cu reciclare ulterioară la fața locului a fracțiunii grosiere (se aplică ori de câte ori este utilizată desprăfuirea umedă și atunci când distribuirea conținutului de zinc în diferite dimensiuni ale granulațiilor permite o separare rezonabilă); |
IV. |
tratarea zgurii, de preferință prin granulare (atunci când condițiile pieței permit aceasta), pentru uzul extern a zgurii (de exemplu, în industria cimentului sau pentru construcția de drumuri). |
BAT constau în gestionarea în mod controlat a reziduurilor de proces generate de furnal care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
69. BAT pentru reducerea la minimum a emisiilor generate de tratarea zgurii constau în condensarea fumului dacă este necesară o reducere a mirosului.
Gestionarea resurselor
70. BAT pentru gestionarea resurselor furnalelor constau în reducerea consumului de cocs prin injectarea directă de agenți de reducere, cum ar fi cărbune pulverizat, ulei, ulei vâscos, gudron, reziduuri de ulei, gaz de cocserie (COG), gaz natural și deșeuri, cum ar fi reziduuri metalice, uleiuri și emulsii uzate, reziduuri uleioase, grăsimi și deșeuri din mase plastice, individual sau în combinație.
Aplicabilitate
Injectarea de cărbune: Metoda se aplică la toate furnalele dotate cu injectare cu cărbune pulverizat și îmbogățire cu oxigen.
Injectarea de gaz: Injectarea prin gurile de vânt a gazului de cocserie (COG) depinde foarte mult de disponibilitatea gazului care poate fi folosit în mod eficient în altă parte în oțelăria integrată.
Injectarea de mase plastice: Ar trebui remarcat faptul că această tehnică depinde foarte mult de condițiile locale și de condițiile de piață. Materialele plastice pot conține Cl și metale grele precum Hg, Cd, Pb și Zn. În funcție de compoziția deșeurilor utilizate (de exemplu, concasor de fracțiune ușoară), cantitatea de Hg, Cr, Cu, Ni și Mo din BF poate crește.
Injectarea directă de uleiuri uzate, grăsimi și emulsii ca agenți reducători și cu reziduuri solide de fier: Funcționarea continuă a acestui sistem se bazează pe conceptul logistic de livrare și depozitare a reziduurilor. De asemenea, tehnologia de transport aplicată este de o importanță deosebită pentru o operațiune de succes.
Energie
71. BAT constau în menținerea unei funcționări continue, fără probleme a furnalului într-o stare de echilibru pentru a reduce la minimum emisiile și pentru a reduce riscul de alunecări ale încărcăturii.
72. BAT constau în utilizarea gazului de furnal recuperat sub formă de combustibil.
73. BAT constau în recuperarea energiei presiunii gazului la gura furnalului atunci când există o presiune suficientă a gazului la gura furnalului și concentrații scăzute de alcali.
Aplicabilitate
Recuperarea presiunii gazelor la gura furnalului poate fi aplicată la instalații noi și, în anumite împrejurări, la instalații existente, deși cu mai multe dificultăți și costuri suplimentare. Fundamentală pentru punerea în aplicare a acestei tehnici este o presiune adecvată a gazelor la gura furnalului mai mare de etalonul de 1,5 bari.
La instalațiile noi, turbina de gaze de la gura furnalului și instalația de epurare a gazului de furnal (GF) pot fi adaptate una la alta pentru a obține o eficiență mare atât de spălare, cât și de recuperare a energiei.
74. BAT constau în preîncălzirea gazelor combustibile din cauper sau a aerului de combustie utilizând gaze reziduale de cauper și optimizează procesul de ardere la cauper.
Descriere
Pentru optimizarea eficienței energetice a cauperului, poate fi aplicată una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
— |
utilizarea operării computerizate a cauperului; |
— |
preîncălzirea combustibilului sau a aerului de ardere corelat cu izolarea conductei de aer rece și a conductei de gaze reziduale; |
— |
utilizare unor arzătoare mai adecvate pentru a îmbunătăți arderea; |
— |
măsurare rapidă a oxigenului și adaptarea ulterioară a condițiilor de ardere. |
Aplicabilitate
Aplicabilitatea preîncălzirii combustibilului depinde de eficiența termică a cauperelor, deoarece aceasta determină temperatura gazelor reziduale (de exemplu, la temperaturi ale gazelor reziduale sub 250 °C, recuperarea căldurii nu poate fi o opțiune viabilă din punct de vedere tehnic sau economic).
Punerea în aplicare a controlului computerizat ar putea necesita construirea unui al patrulea cauper în cazul furnalelor cu trei caupere (dacă este posibil) pentru a maximiza avantajele.
1.6 Concluzii BAT pentru producerea și turnarea oțelului provenit din convertizor cu oxigen
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile tuturor proceselor de fabricare și turnare a oțelului în convertizor cu oxigen.
Emisii în aer
75. BAT pentru recuperarea gazelor de convertizor cu oxigen (BOF) prin ardere suprimată constau în captarea a cât mai mult gaz de BOF posibil în timpul suflării și al curățării utilizând următoarele tehnici în combinație:
I |
utilizarea unui proces de combustie suprimată; |
II. |
pre-desprăfuire pentru a elimina praful grosier prin intermediul tehnicilor de separare uscată (de exemplu, deflector, ciclon) sau separatori umezi; |
III. |
reducerea prafului prin:
|
Concentrațiile reziduale de praf asociate cu BAT, după tamponarea gazul de BOF, sunt:
— |
10 – 30 mg/Nm3 pentru BAT III.i; |
— |
< 50 mg/Nm3 pentru BAT III.ii. |
76. BAT pentru recuperarea gazelor de convertizor cu oxigen (BOF) în timpul suflării de oxigen în cazul arderii complete constau în reducerea emisiilor de pulberi utilizând una din următoarele tehnici:
I. |
desprăfuire uscată (de exemplu, ESP sau filtru cu sac) pentru instalații noi și existente; |
II. |
desprăfuire umedă (de exemplu, ESP sau epurator umed) pentru instalații existente. |
Nivelurile de emisii asociate BAT pentru praf, determinate ca medie pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră), sunt:
— |
10 – 30 mg/Nm3 pentru BAT I; |
— |
< 50 mg/Nm3 pentru BAT II. |
77. BAT constau în reducerea emisiilor de praf de la gaura lăncii de suflat oxigen utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
acoperirea găurii lăncii în timpul suflării oxigenului; |
II. |
injectarea de gaz inert sau de abur în gaura lăncii pentru a disipa praful; |
III. |
utilizarea altor modele de etanșare alternative combinate cu dispozitive de curățare a lăncii. |
78. BAT pentru desprăfuire secundară, inclusiv emisii provenite de la următoarele procese:
— |
reîncărcarea fontei din oala de metal lichid - torpedo (sau melanjor) la oala de încărcare; |
— |
pretratarea fontei (și anume, preîncălzirea vaselor, desulfurare, defosforizare, dezgurifiere, procese de transfer de fontă și cântărire); |
— |
procese legate de BOF, cum ar fi preîncălzirea oalelor, transvazare în timpul suflării de oxigen, încărcare de fontă și fier vechi, evacuarea oțelului lichid și a zgurii din BOF; |
— |
metalurgie secundară și turnare continuă. |
BAT constau în reducerea emisiilor de pulberi prin intermediul tehnicilor de proces integrate, cum ar fi tehnici generale de prevenire sau de control al emisiilor difuze sau fugitive, prin utilizarea de carcasări și hote adecvate cu captare eficientă și printr-o curățare ulterioară a gazelor cu ajutorul unui filtru cu saci sau al unui electrofiltru ESP.
Media generală a eficienței de colectare a pulberilor asociată cu BAT este > 90 %.
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf, ca o valoare medie zilnică, pentru toate gazele desprăfuite este < 1 – 15 mg/Nm3 în cazul filtrelor cu saci și < 20 mg/Nm3 în cazul electrofiltrelor.
Atunci când emisiile provenite de la pre-tratarea metalului lichid și de la metalurgia secundară sunt tratate separat, nivelul de emisii asociat BAT pentru praf, ca o valoare medie zilnică, este < 1 – 10 mg/Nm3 pentru filtre cu saci și < 20 mg/Nm3 pentru precipitatoare electrostatice.
Descriere
Tehnicile generale pentru prevenirea emisiilor fugitive și difuze din sursele secundare de proces relevante ale BOF includ:
— |
captare independentă și utilizarea dispozitivelor de desprăfuire pentru fiecare sub-proces în oțelăria BOF; |
— |
gestionarea corectă a instalației de desulfurare pentru a preveni emisiile în aer |
— |
carcasarea totală a instalației de desulfurare; |
— |
menținerea capacului pe oală atunci când oala pentru turnarea fontei nu este în uz și curățarea oalelor de fontă și îndepărtarea crustelor în mod regulat sau, alternativ, aplicarea unui sistem de evacuare pe acoperiș; |
— |
menținerea oalei pentru turnarea fontei în fața convertorului timp de aproximativ două minute după punerea metalului lichid în convertizor dacă nu se aplică un sistem de evacuare pe acoperiș; |
— |
controlul computerizat și optimizarea procesului de fabricare a oțelului, de exemplu astfel încât să fie prevenită sau redusă transvazarea (și anume, atunci când zgura face spumă într-o asemenea măsură încât să curgă din vas); |
— |
reducerea transvazării în timpul evacuării prin limitarea elementelor care provoacă transvazare și utilizarea de agenți anti-transvazare; |
— |
închiderea ușilor de la camera din jurul convertizorului în timpul suflării de oxigen; |
— |
observarea video continuă a acoperișului pentru emisii vizibile; |
— |
utilizarea unui sistem de extracție prin acoperiș. |
Aplicabilitate
În instalațiile existente, proiectarea instalației poate restrânge posibilitățile de evacuare corespunzătoare.
79. BAT pentru prelucrarea zgurii la fața locului constau în reducerea emisiilor de pulberi utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
extracția eficientă a emisiilor de praf din concasorul de zgură și utilizarea dispozitivelor de cernere cu epurarea ulterioară a gazelor, dacă este cazul; |
II. |
transportarea zgurii netratate cu încărcătoare cu lopată; |
III. |
extracția sau umezirea punctelor de transfer de pe banda transportoare pentru material spart; |
IV. |
umezirea haldelor de zgură de stocare; |
V. |
utilizarea vaporilor de apă atunci când se încarcă zgură spartă. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 – 20 mg/Nm3, determinat ca media pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
Apă și apă reziduală
80. BAT constau în prevenirea sau reducerea utilizării apei și evacuărilor de apă reziduală de la desprăfuirea primară a gazului de convertizor cu oxigen (BOF), prin utilizarea uneia dintre următoarelor tehnici, în conformitate cu BAT 75 și cu BAT 76:
— |
desprăfuirea uscată a gazului de convertizor cu oxigen (BOF); |
— |
reducerea la minimum și reutilizarea cât mai mult posibil a apei de epurare (de exemplu pentru granularea zgurii), în cazul în care este utilizată desprăfuirea umedă. |
81. BAT constau în reducerea la minimum a evacuării apelor uzate de la turnarea continuă, utilizând următoarele tehnici în combinație:
I. |
îndepărtarea solidelor prin floculare, sedimentare și/sau filtrare; |
II. |
eliminarea uleiului în rezervoare de separare sau orice alt dispozitiv eficient; |
III. |
recircularea cât mai mult posibil a apei de răcire și a apei de la generarea de vid. |
Nivelurile de emisii asociate BAT, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion alcătuit din prelevări pe 24 de ore, pentru ape reziduale de la mașinile de turnare continuă sunt:
— |
suspensii solide |
< 20 mg/l |
— |
fier |
< 5 mg/l |
— |
zinc |
< 2 mg/l |
— |
nichel |
< 0,5 mg/l |
— |
crom total |
< 0,5 mg/l |
— |
hidrocarburi totale |
< 5 mg/l. |
Reziduuri de producție
82. BAT constau în prevenirea generării de deșeuri utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora (a se vedea BAT 8):
I. |
colectarea și depozitarea adecvată pentru a facilita un tratament specific; |
II. |
reciclarea la fața locului a prafului de la tratare a gazului de convertizor cu oxigen (BOF), a prafului de la desprăfuirea secundară și țunder de la turnarea continuă înapoi la procesele de producere a oțelului, ținând seama de efectului emisiilor din instalație atunci când acestea sunt reciclate; |
III. |
reciclarea la fața locului a zgurii BOF și a particulelor de zgură BOF în diverse aplicații; |
IV. |
tratarea zgurii atunci când condițiile pieței permit uzul extern al zgurii (de exemplu, ca agregat în materiale sau pentru construcții); |
V. |
utilizarea pulberilor filtrate și a nămolului pentru recuperarea externă a fierului și a metalelor neferoase, cum ar fi zincul în industria metalelor neferoase; |
VI. |
utilizarea unui rezervor de decantare pentru nămol cu reciclare ulterioară a fracțiunii grosiere în cuptorul de aglomerare/cu cuvă sau în industria cimentului atunci când distribuția dimensiunii granulelor permite o separare rezonabilă. |
Aplicabilitatea BAT V
Brichetarea fierbinte și reciclarea prafului cu recuperarea de pelete cu conținut ridicat de zinc pentru reutilizare externă este aplicabilă atunci când se utilizează o precipitare electrostatică uscată pentru a curăța gazul BOF. Recuperarea zincului prin brichetare nu este aplicabilă în sistemele de desprăfuire umedă din cauza sedimentării instabile în rezervoarele de decantare cauzată de formarea de hidrogen (dintr-o reacție a zincului metalic cu apă). Din cauza acestor motive de siguranță, conținutul de zinc în nămol trebuie să se limiteze la 8 – 10 %.
BAT constau în gestionarea în mod controlat a reziduurilor de proces de la convertizorul cu oxigen care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
Energie
83. BAT constau în colectarea, curățarea și stocarea gazului de convertizor BOF pentru utilizare ulterioară sub formă de combustibil.
Aplicabilitate
În unele cazuri, aceasta nu poate fi fezabilă din punct de vedere economic sau, în ceea ce privește gestionarea adecvată a energiei, nu este fezabil să se recupereze gazul BOF prin ardere suprimată. În aceste cazuri, gazul BOF poate fi ars cu producerea de abur. Tipul de ardere (ardere integrală sau suprimată) depinde de gestionarea energiei la nivel local.
84. BAT constau în reducerea consumului de energie utilizând sisteme de oală-capac.
Aplicabilitate
Capacele pot fi foarte grele, deoarece sunt fabricate din cărămizi refractare și, prin urmare, capacitatea macaralelor și proiectarea întregii clădiri pot constrânge aplicabilitatea în instalațiile existente. Există diferite modele tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului în condițiile particulare ale unei oțelării.
85. BAT constau în optimizarea procesului și reducerea consumului de energie utilizând un proces de evacuare directă după suflare.
Descriere
Evacuarea directă necesită, în mod normal, echipamente scumpe, cum ar fi sub-lancea sau sisteme de senzori DROP IN pentru a putea evacua fără a aștepta o analiză chimică a probelor prelevate (evacuare directă). În mod alternativ, a fost dezvoltată o nouă tehnică pentru a realiza evacuarea directă fără astfel de echipamente. Această tehnică necesită multă experiență și muncă de dezvoltare. În practică, carbonul este purjat până la 0,04 % și, în același timp, temperatura de baie scade la un nivel rezonabil de scăzut. Înainte de evacuare, se măsoară atât temperatura, cât și activitatea oxigenului pentru acțiuni suplimentare.
Aplicabilitate
Sunt necesare un analizor adecvat al fontei și dispozitive de oprire a zgurii, iar disponibilitatea unui cuptor cu oală de turnare facilitează punerea în aplicare a tehnicii.
86. BAT constau în reducerea consumului de energie prin utilizarea turnării continue aproape de forma netă a benzii, atunci când calitatea și gama de produse a claselor de oțel realizate justifică acest lucru.
Descriere
Turnarea aproape de forma netă a benzii înseamnă turnarea continuă a oțelului la benzi cu grosime mai mică de 15 mm. Procesul de turnare este combinat cu laminarea directă la cald, răcirea și rularea benzilor fără reîncălzirea intermediară a cuptorului utilizată pentru tehnicile de turnare convenționale, de exemplu, turnare continuă de brame și plăci. Prin urmare, banda de turnare reprezintă o tehnică pentru producerea de benzi plate din oțel de diferite lățimi cu o grosime mai mică de 2 mm.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea depinde de clasele de oțel produse (de exemplu, plăcile grele nu pot fi produse cu acest proces), precum și de portofoliul de produse (gama de produse) al oțelăriei respective. În instalațiile existente, aplicabilitatea poate fi limitată de structura și de spațiul disponibil, deoarece, de exemplu, pentru modernizarea cu turnare de bandă sunt necesari aproximativ 100 m lungime.
1.7 Concluzii BAT pentru producerea și turnarea oțelului provenit din cuptoare cu arc electric
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile BAT prezentate în această secțiune sunt aplicabile tuturor proceselor de producere și turnare a oțelului în cuptor cu arc electric.
Emisii în aer
87. BAT pentru procesul de cuptor cu arc electric (CAE) constau în prevenirea emisiilor de mercur prin evitarea, pe cât posibil, a materiilor prime și auxiliare care conțin mercur (a se vedea BAT 6 și 7).
88. BAT pentru desprăfuirea primară și secundară a cuptorului cu arc electric (CAE) (inclusiv preîncălzirea fierului vechi, încărcarea, topirea, evacuarea, cuptor cu oală de turnare și metalurgie secundară) constau în realizarea unei captări eficiente din toate sursele de emisii utilizând una dintre tehnicile enumerate mai jos și în utilizarea desprăfuirea ulterioară, prin intermediul unui filtru cu sac:
I. |
o combinație de captare directă a gazelor reziduale (gaura a 4-a sau a 2-a) și sisteme de hotă; |
II. |
extracție directă de gaze și sisteme tip cușcă; |
III. |
extracție directă de gaze și evacuarea totală a clădirii (cuptoarele cu arc electric (CAE) de capacitate mică nu ar necesita extracție directă de gaze pentru a atinge aceeași eficiență de extracție). |
Eficiența de colectare medie globală asociată cu BAT este > 98 %.
Nivelurile de emisii asociate cu BAT pentru praf sunt < 5 mg/Nm3, determinate ca valori medii zilnice.
Nivelurile de emisii asociate cu BAT pentru mercur sunt < 0,05 mg/Nm3, determinate ca media pe parcursul perioadei de prelevare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin patru ore).
89. BAT pentru desprăfuirea primară și secundară a cuptorului cu arc electric (CAE) (inclusiv preîncălzirea fierului vechi, încărcarea, topirea, evacuarea, cuptor cu oală de turnare și metalurgie secundară) constau în prevenirea și reducerea emisiilor de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) și bifenili policlorurați (PCB) evitând, pe cât posibil, materiile prime care conțin PCDD/F și PCB sau precursori ai acestora (a se vedea BAT 6 și 7) și utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora, împreună cu un sistem adecvat de eliminare a prafului:
I. |
post-combustie corespunzătoare; |
II. |
stingere rapidă corespunzătoare; |
III. |
injectarea de agenți de adsorbție corespunzători în conductă înainte de desprăfuire. |
Nivelul de emisii asociat BAT pentru dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/F) este < 0,1 ng I-TEQ/Nm3, bazat pe probe aleatorii timp de 6 – 8 ore în condiții de stare stabilă. În unele cazuri, nivelul de emisii asociat BAT poate fi realizat doar prin măsuri primare.
Aplicabilitatea BAT I
În instalațiile existente, pentru a evalua aplicabilitatea, trebuie să se ia în considerare circumstanțe cum ar fi spațiul disponibil, sistemul dat de conducte de gaze reziduale etc.
90. BAT pentru prelucrarea zgurii la fața locului constau în reducerea emisiilor de pulberi utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora:
I. |
extracția eficientă a emisiilor de praf din concasorul de zgură și utilizarea dispozitivelor de cernere cu epurarea ulterioară a gazelor, după caz; |
II. |
transportarea zgurii netratate cu încărcătoare cu lopată; |
III. |
extracția sau umezirea punctelor de transfer de pe banda transportoare pentru material spart; |
IV. |
umezirea haldelor de zgură de stocare; |
V. |
utilizarea vaporilor de apă atunci când se încarcă zgură spartă. |
Atunci când se utilizează BAT I, nivelul de emisii asociat BAT pentru praf este < 10 – 20 mg/Nm3, determinat ca media pe parcursul perioadei de eșantionare (măsurare discontinuă, probe la fața locului timp de cel puțin o jumătate de oră).
Apă și apă reziduală
91. BAT constau în reducerea la minimum a consumului de apă de la procesul cuptorului cu arc electric (CAE) utilizând cât mai mult posibil sisteme de răcire cu apă cu circuit închis pentru răcirea dispozitivelor cuptorului, cu excepția cazului în care se utilizează sistemele de răcire cu circuit deschis.
92. BAT constau în reducerea la minimum a evacuării apelor reziduale de la turnarea continuă, utilizând următoarele tehnici în combinație:
I. |
îndepărtarea solidelor prin floculare, sedimentare și/sau filtrare; |
II. |
eliminarea uleiului în rezervoare de separare sau orice alt dispozitiv eficient; |
III. |
recircularea cât mai mult posibil a apei de răcire și a apei de la generarea de vid. |
Nivelurile de emisii asociate BAT pentru apa reziduală de la mașinile de turnare continuă, bazate pe un eșantion aleatoriu calificat sau un eșantion compozit de 24 de ore, sunt:
— |
suspensii solide |
< 20 mg/l |
— |
fier |
< 5 mg/l |
— |
zinc |
< 2 mg/l |
— |
nichel |
< 0,5 mg/l |
— |
crom total |
< 0,5 mg/l |
— |
hidrocarburi totale |
< 5 mg/l. |
Reziduuri de producție
93. BAT constau în prevenirea producerii de deșeuri utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinație a acestora (a se vedea BAT 8):
I. |
colectarea și depozitarea adecvată pentru a facilita un tratament specific; |
II. |
reciclarea și recuperarea la fața locului a materialelor refractare de la diferite procese și utilizarea internă, de exemplu, pentru înlocuirea dolomitei, magnezitului și varului; |
III. |
utilizarea pulberilor de filtru pentru recuperarea externă a metalelor neferoase, cum ar fi zincul în industria metalelor neferoase, dacă este necesar, după îmbogățirea pulberilor de filtru prin recirculare în cuptorul cu arc electric (CAE); |
IV. |
separarea crustei de la turnarea continuă în procesul de tratare a apei și recuperarea cu reciclare ulterioară, de exemplu, în cuptorul de aglomerare/cu cuvă sau în industria cimentului; |
V. |
utilizarea externă a materialelor refractare și a zgurii de la procesul cuptorului cu arc electric (CAE) ca materii prime secundare atunci când condițiile pieței permit acest lucru. |
BAT constau în gestionarea în mod controlat a reziduurilor de proces CAE care nu pot fi nici evitate, nici reciclate.
Aplicabilitate
Utilizarea externă sau reciclarea reziduurilor de producție, astfel cum se prevede în conformitate cu BAT III – V, depind de cooperarea și acordul unui terț, ceea ce ar putea fi în afara controlul operatorului, și, prin urmare, se poate afla în afara domeniului de aplicare a autorizației.
Energie
94. BAT constau în reducerea consumului de energie prin utilizarea turnării continue aproape de forma netă a benzii, atunci când calitatea și gama de produse a claselor de oțel realizate justifică acest lucru.
Descriere
Turnarea aproape de forma netă a benzii înseamnă turnarea continuă a oțelului în benzi cu grosime mai mică de 15 mm. Procesul de turnare este combinat cu laminarea directă la cald, răcirea și rularea benzilor fără reîncălzirea intermediară a cuptorului utilizată pentru tehnicile de turnare convenționale, de exemplu, turnare continuă de brame sau plăci. Prin urmare, banda de turnare reprezintă o tehnică pentru turnarea de benzi plate din oțel de diferite lățimi și grosime mai mică de 2 mm.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea depinde de clasele de oțel produse (de exemplu, produsele plate grele nu pot fi produse cu acest proces), precum și de portofoliul de produse (gama de produse) al oțelăriei respective. În instalațiile existente, aplicabilitatea poate fi limitată de structura și de spațiul disponibil, deoarece, de exemplu, pentru modernizarea cu instalație de turnare bandă, sunt necesari aproximativ 100 m lungime.
Zgomot
95. BAT constau în reducerea emisiilor de zgomot de la instalațiile și procesele cuptorului cu arc electric (CAE) generatoare de sunet de înaltă intensitate utilizând o combinație a următoarelor tehnici de construcție și operaționale, în funcție de condițiile locale și în conformitate cu acestea (în plus față de utilizarea tehnicilor enumerate în BAT 18):
I. |
construirea clădirii cuptorului cu arc electric (CAE) astfel încât să absoarbă zgomotul de la șocurile mecanice care rezultă din funcționarea cuptorului; |
II. |
construirea și instalarea macaralelor destinate transportului benelor de încărcare pentru a preveni șocurile mecanice; |
III. |
utilizarea specială a izolației acustice la pereții interiori și acoperișuri pentru a preveni contaminarea fonică a aerului de la clădirea cuptorului cu arc electric (CAE); |
IV. |
carcasarea cuptorului și a peretelui exterior pentru a reduce zgomotul purtat de structură de la clădirea cuptorului cu arc electric (CAE) |
V. |
găzduirea proceselor generatoare de sunet de înaltă intensitate [și anume, cuptorul cu arc electric (CAE) și unitățile de decarburizare] în interiorul clădirii principale. |
(1) În unele cazuri, se măsoară COT în loc de CCO (în scopul de a evita HgCl2 utilizată în cadrul analizei pentru CCO). Corelația între CCO și COT ar trebui să se realizeze pentru fiecare instalație de aglomerare în parte. Raportul CCO/COT poate varia aproximativ între două și patru.
(2) În unele cazuri, se măsoară COT în loc de CCO (pentru a evita HgCl2 utilizată în cadrul analizei pentru CCO). Corelația între CCO și COT ar trebui să fie elaborată pentru fiecare instalație de peletizare în parte. Raportul CCO/COT poate varia aproximativ între doi și patru.
(3) Acest nivel se bazează pe utilizarea metodei non-izocinetice Mohrhauer (fosta VDI 2303)
(4) Acest nivel se bazează pe utilizarea unei metode de prelevare izocinetice conform VDI 2066
(5) În unele cazuri, se măsoară COT în loc de CCO (pentru a evita HgCl2 utilizată în cadrul analizei pentru CCO). Corelația între CCO și COT ar trebui să fie elaborată pentru fiecare instalație de peletizare în parte. Raportul CCO/COT poate varia aproximativ între doi și patru.
(6) Acest nivel se bazează pe utilizarea de DIN 38405 D 27 sau a oricărui alt standard național sau internațional care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
(7) Acest nivel se bazează pe utilizarea DIN 38405 D 13-2 sau a oricărui alt standard național sau internațional care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
(8) Acest nivel se bazează pe utilizarea DIN 38405 D 13-2 sau a oricărui alt standard național sau internațional care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.