16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 174/2005 al Consiliului din 31 ianuarie 2005 de impunere a anumitor restricții privind acordarea asistenței pentru activități cu caracter militar în Coasta de Fildeș (2) prevede interdicția de a se exporta echipamente care ar putea fi folosite pentru represiunea internă și interdicția de a se acorda un anumit tip de asistență tehnică, de finanțări sau asistență financiară. Aceste restricții au fost impuse în conformitate cu Poziția comună 2004/852/PESC a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind adoptarea unor măsuri restrictive împotriva Côte d’Ivoire (3).

(2)

Având în vedere Rezoluția 1946 (2010) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 15 octombrie 2010 și Decizia 2010/656/PESC, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 174/2005 să fie modificat pentru a se permite exportul de echipamente neletale, ca și de echipamente neletale care ar putea fi folosite pentru represiunea internă, destinate în mod exclusiv să permită forțelor de securitate ivoriene să facă uz de forță doar în mod adecvat și proporțional, în scopul menținerii ordinii publice, precum și acordarea de asistență tehnică, finanțare și asistență financiară conexe.

(3)

Lista echipamentelor care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne ar trebui actualizată ca urmare a recomandărilor formulate de experți, luând în considerare Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (4).

(4)

Este necesar să se actualizeze articolul privind competența Uniunii, avându-se în vedere practica recentă în materie de redactare.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 174/2005 ar trebui modificat în mod corespunzător,

1.

La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Prin derogare de la articolul 2, interdicțiile menționate mai sus nu se aplică pentru:

2.

Se inserează următorul articol:

„Articolul 4a

(1)   Prin derogare de la articolul 3, autoritatea competentă, prevăzută pe lista din anexa II, a statului membru în care este stabilit exportatorul sau furnizorul de servicii poate autoriza, în condițiile pe care le consideră corespunzătoare, vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de echipamente neletale menționate în anexa I ori acordarea de asistență tehnică, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu astfel de echipamente neletale, după ce a stabilit că echipamentul neletal în cauză este destinat exclusiv să permită forțelor de securitate ivoriene să facă uz de forță doar în mod adecvat și proporțional pentru menținerea ordinii publice.

(2)   Statul membru relevant informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu orice autorizație acordată în temeiul alineatului (1).

(3)   Nu se acordă autorizații pentru activități care s-au desfășurat deja.”;

3.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Prezentul regulament se aplică:

4.

Anexa I se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezentul regulament;

5.

Titlul anexei II se înlocuiește cu următorul text:

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/5

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1505/2006 al Comisiei din 11 octombrie 2006 privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului cu privire la controalele minime care trebuie să fie efectuate în legătură cu identificarea și înregistrarea animalelor din speciile ovină și caprină (2) prevede că statele membre trebuie să efectueze controale pentru verificarea respectării de către deținători a cerințelor Regulamentului (CE) nr. 21/2004.

(2)

În plus, Regulamentul (CE) nr. 1505/2006 prevede că statele membre trebuie să prezinte un raport anual Comisiei, în conformitate cu modelul stabilit în anexa la regulamentul respectiv, referitor la rezultatele controalelor efectuate în perioada de inspecție anuală precedentă.

(3)

Colectarea datelor în cadrul procesului de raportare ar trebui să fie corespunzătoare și proporțională cu obiectivele urmărite. În vederea realizării unor rapoarte mai țintite și mai adecvate, anumite cerințe ale Regulamentului (CE) nr. 1505/2006, precum și modelul de raport stabilit în anexa la acesta ar trebui să fie simplificate în vederea furnizării mai eficiente a informațiilor relevante cu privire la implementarea controalelor și pentru a se evita sarcinile administrative inutile.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1505/2006 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 7, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/7

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1082/2003 al Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele minime care trebuie efectuate în cadrul sistemului de identificare și de înregistrare a bovinelor (2) stabilește cerințele minime pentru astfel de controale.

(2)

Experiența dobândită în urma instituirii inspecțiilor la fața locului prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1082/2003, astfel cum este indicat în rapoartele anuale, și a aplicării controalelor la fața locului referitoare la animalele din speciile ovină și caprină, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1505/2006 (3), susține o reducere a procentului de exploatații care trebuie supuse inspecțiilor în fiecare an și a numărului de animale care trebuie controlate. De regulă, toate animalele dintr-o exploatație ar trebui să fie supuse controalelor. Cu toate acestea, în cazul exploatațiilor cu peste douăzeci de animale, autoritatea competentă ar trebui să fie autorizată să limiteze controalele la un eșantion de animale reprezentativ și adecvat.

(3)

În plus, Regulamentul (CE) nr. 1082/2003 prevede că statele membre trebuie să prezinte un raport anual Comisiei, în conformitate cu modelul stabilit în anexa I la regulamentul respectiv, care să furnizeze detalii cu privire la punerea în aplicare a controalelor respective.

(4)

Colectarea datelor pentru raportul anual ar trebui să fie corespunzătoare și proporțională cu obiectivele urmărite. În vederea realizării unor rapoarte mai bine orientate și proporționale, anumite cerințe ale Regulamentului (CE) nr. 1082/2003, precum și modelul stabilit în anexa I la acesta ar trebui să fie simplificate pentru a fi furnizate mai eficient informațiile relevante cu privire la punerea în aplicare a controalelor.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1082/2003 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru fonduri agricole,

1.

La articolul 2, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Autoritatea competentă efectuează în fiecare an controale care trebuie să cuprindă cel puțin 3 % din exploatații.

(2)   În cazul în care controalele stabilite la alineatul (1) indică un grad semnificativ de nerespectare a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000, rata minimă a controalelor se mărește în următoarea perioadă de inspecție anuală.”

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Autoritatea competentă verifică identificarea tuturor animalelor prezente în cadrul exploatației.

Cu toate acestea, atunci când în cadrul exploatației există peste douăzeci de animale, autoritatea competentă poate hotărî să controleze mijloacele de identificare a unui eșantion reprezentativ din respectivele animale, în conformitate cu normele recunoscute pe plan internațional, cu condiția ca numărul de animale controlate să fie suficient pentru depistarea a 5 % din cazurile de nerespectare a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de către deținătorii animalelor respective, cu un nivel de încredere de 95 %.”

3.

La articolul 5 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

4.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/10

(1)

La data de 4 ianuarie 2010, Comisia a primit o reclamație privind importurile de melamină originară din Republica Populară Chineză, prezentată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Borealis Agrolinz Melamine GmbH, DSM Melamine B.V. și Zakłady Azotowe Puławy („reclamanții”), reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din totalul producției de melamină din Uniune.

(2)

Această reclamație a conținut dovezi de tip prima facie cu privire la dumping și la prejudiciul material rezultant, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La data de 17 februarie 2010, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) („avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de melamină originară din Republica Populară Chineză („țara în cauză” sau „RPC”).

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamanții, producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, precum și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(5)

Ținând cont de numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, avizul de deschidere menționează recurgerea la eșantionare în vederea determinării dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea ar fi necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC li s-a solicitat să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, după cum se menționează în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor legate de produsul în cauză în cursul perioadei de anchetă (1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009).

(6)

Au fost primite șapte răspunsuri la chestionarul de eșantionare de la producători-exportatori sau de la grupuri de producători-exportatori din RPC. Totuși, două societăți comerciale au încetat într-un stadiu timpuriu să mai coopereze la anchetă. Prin urmare, eșantionarea nu a mai fost necesară și toate părțile au fost informate că nu se va mai selecta un eșantion.

(7)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să transmită o cerere de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) sau a tratamentului individual („TI”), în cazul în care și-au exprimat dorința în acest sens, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți ca fiind vizați, autorităților chineze și celorlalți producători-exportatori chinezi care s-au făcut cunoscuți în termenele specificate în avizul de deschidere. Trei grupuri de producători-exportatori chinezi și o societate individuală au solicitat aplicarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau a TI, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru aplicarea TEP. Un alt grup a solicitat doar aplicarea TI.

(8)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele specificate în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri de la cinci producători-exportatori și de la societăți afiliate din RPC, de la un producător din Statele Unite ale Americii care a fost propusă ca țară analogă, astfel cum se menționează în avizul de deschidere, precum și de la un producător dintr-o altă țară analogă posibilă, Indonezia. Răspunsuri la chestionare au fost primite și de la trei producători din Uniune, iar șapte utilizatori au cooperat prin transmiterea de răspunsuri la chestionar. Niciunul dintre importatori nu a transmis Comisiei vreo informație și nici nu s-au făcut cunoscuți în cursul anchetei.

(9)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultant și a interesului Uniunii și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(10)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorul-exportator care a solicitat doar TI și pentru producătorii-exportatori în cazul cărora TEP ar putea să nu se aplice, s-a efectuat o verificare de stabilire a valorii normale pe baza datelor din Indonezia în calitate de țară analogă, la sediul următoarei societăți:

(11)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada luată în considerare”).

(12)

Produsul în cauză este melamina, încadrată în prezent la codul NC 2933 61 00 și originară din Republica Populară Chineză.

(13)

Melamina este o pulbere albă, cristalină, obținută din uree. Melamina este utilizată în principal în laminate, pulberi pentru mulaje, panouri pe bază de lemn și rășini de învelire.

(14)

Ancheta a arătat că melamina produsă și vândută de către industria din Uniune în Uniune, cea produsă și vândută pe piața internă a RPC și cea importată în Uniune din RPC, precum și cea produsă și vândută în Indonezia, care a servit drept țară analogă, are în esență aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază.

(15)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a ușura referirea la ele, aceste criterii sunt enumerate mai jos în formă rezumată:

(17)

Trei grupuri de producători-exportatori și un producător-exportator din RPC au solicitat aplicarea TEP și au trimis formularul de cerere de aplicare a TEP în termenul fixat.

(18)

Pentru toate aceste societăți cooperante din RPC, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat informațiile cuprinse în cererea de aplicare a TEP la sediile societăților în cauză.

(19)

Niciun producător-exportator sau grup din RPC nu a îndeplinit criteriile de aplicare a TEP. Toate societățile implicate în producerea sau comercializarea melaminei, localizate în RPC, au fost invitate să solicite aplicarea TEP. În situația în care unei societăți dintr-un grup îi este refuzată aplicarea TEP, refuzul se repercutează asupra întregului grup.

(20)

Pentru societățile care produc uree din gaz natural în vederea fabricării de melamină, refuzul s-a bazat pe faptul că costurile materiei prime principale, gazul natural, nu reflectau valorile de piață într-o măsură substanțială, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Ancheta cu privire la TEP a arătat că această situație a fost generată de intervenția statului pe piața gazului natural din RPC.

(21)

Piața gazului natural din RPC este dominată de trei societăți aflate în proprietatea statului. Societățile care produc uree, utilizată apoi de acestea pentru a produce melamină, beneficiază de un preț al gazului mic, stabilit de guvern, pentru producția de uree. O societate care produce uree, un îngrășământ important pentru agricultura și industria producătoare de alimente din China, plătește un preț semnificativ mai mic pentru gaz față de societățile care au nevoie de gaz pentru alte utilizări industriale. În plus față de acest mecanism dual de stabilire a prețurilor, prețul gazului natural pentru uz industrial este el însuși distorsionat de intervenția statului și este el însuși considerabil mai mic decât prețul gazului pe piața mondială.

(22)

Acest preț mic al gazului permite acestor producători de melamină să o producă la prețuri nefiresc de mici, profitând de prețul mic distorsionat al gazului natural. Deoarece gazul natural contribuie în proporție majoră la costul ureei (aproximativ 80 %), iar ureea reprezintă între 50 și 60 % din costul producției de melamină, nu se poate considera că se îndeplinește criteriul 1 pentru societățile din RPC care produc uree din gaz natural.

(23)

Unele societăți nu produc ele însele uree, ci o cumpără de la furnizori neafiliați. Totuși, însăși piața de uree este distorsionată, de asemenea, prin trei tipuri principale de intervenție a statului. În primul rând, existența de cote de import stricte pentru uree și de taxe de export de 110 % în cursul sezonului și de 10 % în afara sezonului din cursul PA. În al doilea rând, guvernul chinez a scutit vânzările interne de uree de la plata TVA-ului începând cu 1 iulie 2005. În al treilea rând, guvernul chinez este direct implicat în piață prin intermediul sistemului de îngrășăminte al statului, care funcționează începând cu 2004, prin care statul cumpără ureea direct de la producători pentru a o păstra în rezervă strategică și poate, de asemenea, să furnizeze uree pe piața internă. Producătorii de uree beneficiază, de asemenea, de prețuri preferențiale pentru electricitate, prețuri preferențiale pentru transport pe cale ferată și, după cum s-a menționat mai sus, prețuri preferențiale pentru gazele naturale.

(24)

Restricțiile la export, în combinație cu beneficiile în caz de vânzare pe piața internă, au ca efect reducerea exporturilor de uree, redirecționând cantitățile produse către piața internă și creând o presiune de scădere a prețurilor pe piața internă. Acest preț mic de pe piața internă este direct cauzat de intervenția statului pe piața ureei din RPC. Prin urmare, nu se poate considera că se îndeplinește criteriul 1 pentru societățile din RPC care nu produc uree, dar care o cumpără de la terți.

(25)

În plus față de situația generală descrisă mai sus, un grup de societăți nu a îndeplinit celelalte cerințe de la criteriul 1, deoarece statul este unicul proprietar al holdingului și este proprietar majoritar al societăților individuale din grup. Prin urmare, acest grup face obiectul unei intervenții semnificative a statului în deciziile economice importante.

(26)

Două societăți nu au îndeplinit nici criteriul 2, nici criteriul 3. Una dintre ele nu a fost în măsură să arate evidențe contabile complete și a primit gratuit spațiu pentru birouri de la un organism public. Cealaltă societate nu a avut contabilitatea în acord cu standardele internaționale de contabilitate și nu a fost în măsură să demonstreze că preluarea de către ea a unei societăți aflate în proprietatea statului a fost efectuată la o valoare justă.

(27)

O societate nu a demonstrat că a îndeplinit criteriul 3, deoarece nu s-a plătit dobânda corespunzătoare datoriei aferente vânzării acțiunilor sale rezultate din procesul de privatizare. Mai exact, la începutul procesului de privatizare unui investitor i s-a înapoiat capitalul investit. Cu ocazia transferului de acțiuni ulterior, obligația de plată corespunzătoare datoriei a fost utilizată ca plată. Doar după 10 ani s-a rambursat împrumutul de către deținătorul acelor acțiuni, privat la acea dată, fără să se plătească vreo dobândă corespunzătoare sumei.

(28)

Unei societăți i-a fost refuzată aplicarea TEP, deoarece societatea sa de vânzări afiliate, care avea și ea ca obiect de activitate produsul în cauză, nu a completat un formular de cerere de aplicare a TEP.

(29)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele constatărilor referitoare la TEP societăților în cauză din RPC, autorităților din RPC și reclamanților. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(30)

Au fost transmise o serie de observații în scris și au fost audiați câțiva producători-exportatori. Aceștia au argumentat că în RPC aproximativ 70 % din uree este produsă în principal prin utilizarea cărbunelui ca materie primă majoră și doar aproximativ 30 % din uree este produsă din gaz natural. Totuși, deoarece statul intervine și pe piața ureei, astfel cum se menționează în considerentele 23 și 24, concluzia potrivit căreia costurile de producție a melaminei sunt semnificativ distorsionate nu se schimbă. Așadar, argumentul este respins.

(31)

Alte argumente prezentate în observațiile comunicate în scris și în audierea care a urmat comunicării din partea Comisiei nu au fost de natură să modifice propunerea de refuzare a aplicării TEP tuturor societăților care au solicitat-o.

(32)

Pe baza celor de mai sus, niciuna dintre societățile cooperante din RPC care au solicitat aplicarea TEP nu au putut demonstra că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În consecință, s-a considerat că aplicarea TEP ar trebui respinsă pentru toate aceste societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la aceste concluzii.

(33)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește, dacă e cazul, o taxă aplicabilă la nivel național pentru țările care intră sub incidența articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția acelor cazuri în care societățile pot dovedi că îndeplinesc criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(34)

Toate societățile și grupurile de societăți respective care au solicitat aplicarea TEP au solicitat și aplicarea TI, în cazul în care nu le-ar fi aplicat TEP. În plus, un grup a solicitat doar aplicarea TI. Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit provizoriu că trei dintre cele cinci societăți sau grupuri de producători-exportatori din RPC au îndeplinit toate cerințele pentru aplicarea TI. Unui grup de societăți din RPC i-a fost refuzat TI pe motiv că holdingul este deținut în totalitate de stat, iar societățile componente ale grupului sunt deținute în majoritate de stat. Unei alte societăți i-a fost refuzat TI, deoarece o societate de vânzări afiliată nu a completat un formular de solicitare a aplicării TEP/TI. Prin urmare, nu a fost posibilă evaluarea respectării criteriilor de aplicare a TI.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a aplicat TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analogă.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat intenția sa de a utiliza Statele Unite ale Americii ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale, iar părțile interesate au fost invitate să comenteze cu privire la acest aspect.

(37)

Comisia a examinat posibilitatea ca alte țări să fie considerate alegeri rezonabile pentru postura de țară analogă, fiind transmise chestionare producătorilor de melamină din India, Iran, Indonezia și Statele Unite ale Americii. Doar producătorii de melamină din SUA și Indonezia au răspuns la chestionare.

(38)

În urma examinării răspunsurilor, Indonezia a fost selectată ca țară analogă care pare să dețină o piață liberă, cu taxe de import mici și cu importuri semnificative din câteva țări terțe. În plus, s-a constatat că structura costului în cazul unui producător din Indonezia a fost mai asemănătoare cu cea a unui producător din China decât cu cea a unui producător din SUA și, prin urmare, ar rezulta o valoare normală mai realistă. Ancheta a arătat că nu există niciun motiv de a considera că Indonezia nu a fost adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(39)

În cele din urmă, nicio parte interesată, incluzând reclamanții, nu a argumentat că SUA a trebuit să fie utilizată ca țară analogă adecvată în prezenta anchetă.

(40)

Informațiile transmise în răspunsul producătorului cooperant din Indonezia au fost verificate in situ și s-a constatat că sunt informații fiabile pe baza cărora se poate construi o valoare normală.

(41)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că Indonezia este o țară analogă adecvată și rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(42)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă.

(43)

Produsul în cauză a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă din Indonezia.

(44)

Deoarece vânzările pe piața internă către clienți independenți nu au fost profitabile în cursul perioadei de anchetă, valoarea normală a fost construită utilizând costul de fabricație al producătorului indonezian, la care se adaugă o sumă rezonabilă corespunzând cheltuielilor generale și administrative și profitului obținut pe piața internă.

(45)

Cheltuielile generale și administrative și profitul au fost stabilite în temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (c) pe baza unei alte metode rezonabile prin compararea cheltuielilor generale și administrative și profitului cu cele ale industriei din Uniune. Suma utilizată corespunzând cheltuielilor generale și administrative a fost considerată rezonabilă și a fost compatibilă cu cheltuielile generale și administrative ale industriei din Uniune. Suma corespunzând profitului a fost apropiată de cea corespunzătoare profitului industriei din Uniune în anii profitabili. Nu au existat indicii din care să rezulte că profitul în cauză ar depăși profitul realizat în mod normal de alți exportatori sau producători din vânzarea de produse din aceeași categorie generală pe piața internă a țării de origine.

(46)

Deoarece toți producători-exportatori cooperanți cărora li s-a aplicat TI au realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau pe cele care urmează să fie plătite efectiv pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(47)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate în condiții franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări, dacă a fost cazul, cu privire la cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, auxiliare, de ambalare, de creditare, bancare, precum și cele cu comisioanele, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de dovezi verificate.

(48)

Se remarcă că valoarea normală și prețul de export au fost comparate la același nivel de taxare indirectă, adică cu TVA inclus.

(49)

În temeiul articolului 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți cărora li s-a aplicat TI au fost stabilite pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă și prețul de export mediu ponderat practicat de fiecare societate pentru produsul în cauză exportat în Uniune, stabilit astfel cum este descris mai sus.

(50)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(51)

Pentru a calcula marja de dumping la scară națională aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC, în primul rând a fost stabilit nivelul de cooperare, prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți cu datele statistice echivalente provenite de la Eurostat.

(52)

Dat fiind că nivelul de cooperare pentru RPC a fost mic, adică de 30 %, marja de dumping la scară națională aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC a fost stabilită prin compararea valorii normale astfel cum a fost stabilită pentru Indonezia cu datele privind prețul de export ale producătorilor-exportatori cooperanți cărora nu li s-a aplicat nici TEP, nici TI.

(53)

Din aceste motive, nivelul de dumping la nivel național a fost stabilit provizoriu la 65,6 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale.

(54)

Reclamația a fost depusă de principalii trei producători de melamină din Uniune, care dețin facilități de producție în Austria, Germania și Italia (Borealis), Țările de Jos (DSM) și Polonia (Puławy), care împreună reprezintă peste 90 % din totalul producției din Uniune în cursul PA. Alți doi producători cu producție limitată nu au obiectat cu privire la deschiderea anchetei.

(55)

Pentru a stabili producția totală din Uniune s-au utilizat toate informațiile disponibile referitoare la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei.

(56)

Ținând cont de aceste aspecte, producția totală din Uniune a fost estimată la aproximativ 340 000 de tone în cursul PA. Această valoare a inclus producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți și producția estimată a altor producători care nu s-au manifestat în cursul procedurii („producători silențioși”). În absența oricăror alte informații, pentru stabilirea producției totale și a consumului total la nivelul Uniunii s-au utilizat datele indicate în reclamație referitoare la producătorii silențioși.

(57)

Consumul a fost stabilit pe baza importurilor totale, conform datelor Eurostat, a vânzărilor totale realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, incluzând o estimare a vânzărilor producătorilor care nu s-au manifestat. Estimarea s-a bazat pe datele oferite în reclamație.

Tabelul 1

(58)

Consumul a crescut cu 5 % între 2006 și 2007, scăzând apoi cu 17 % între 2007 și 2008, respectiv cu 16 % în cursul PA. În ansamblu, consumul a scăzut cu 28 % în cursul perioadei luate în considerare.

(59)

Scăderea consumului de melamină poate fi atribuită conjuncturii, în special contracției temporare a piețelor locuințelor și construcțiilor, care sunt principalele piețe pentru principalele aplicații ale melaminei. Melamina este o materie primă importantă în acest sector și nu se preconizează să fie înlocuită cu niciun alt material. Ca urmare, se preconizează că cererea de melamină va crește concomitent cu redresarea economiei în ansamblu.

(60)

Ancheta a arătat că importurile de melamină din RPC au evoluat în felul următor:

Tabelul 2

(61)

Importurile din China au crescut pe piața Uniunii între 2006 și 2008. În timp ce consumul total pe piața UE a scăzut cu 12 % în cursul aceleiași perioade, exportatorii din China au exportat în Uniune volume mai mari cu 30 %. După cum se arată în tabelul de mai jos, a existat și o creștere a cotei de piață în perioada respectivă.

(62)

Situația s-a inversat în cursul PA: în timp ce consumul a scăzut cu 18 %, volumul de export al producătorilor chinezi a scăzut și mai mult. La fel ca în cazul volumelor de export, importurile chinezești au pierdut cotă de piața în cursul PA.

Tabelul 3

Pe baza datelor Eurostat, se pare că prețul de import din China a crescut în general cu 10 % în cursul perioadei considerate.

Tabelul 4

(63)

Totuși, a existat un nivel mare de lipsă de cooperare din partea exportatorilor chinezi, iar ancheta a arătat că prețul de import mediu al exportatorilor chinezi cooperanți, care furnizează aproximativ 30 % din totalul importurilor provenite din China, a fost mult mai mic decât prețul conform datelor Eurostat și mai mic decât prețul industriei din Uniune, în cursul PA fiind în medie de 806 EUR/tonă.

(64)

Prin urmare, în acest stadiu al anchetei, se consideră că prețul verificat la sediile producătorilor-exportatori din China ar trebui luat în considerare pentru analizarea cauzalității și prejudiciului.

(65)

În cursul anchetei, unele părți au susținut că melamina importată din China a fost de o calitate mai slabă decât cea produsă de industria din Uniune și că nu putea fi utilizată pentru anumite aplicații, cum ar fi aplicațiile de suprafață. Având în vedere că această pretenție nu a putut fi dovedită, nu a fost luată în considerare în acest stadiu al anchetei.

(66)

În sensul analizării subcotării prețului, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către industria din Uniune în raport cu clienți independenți de pe piața Uniunii, ajustate în special în raport cu cheltuielile de transport și manipulare la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare practicate de exportatorii cooperanți din RPC în raport cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de preț CIF.

(67)

Comparația a arătat că, în timpul PA, produsul în cauză care a făcut obiectul unui dumping, originar din RPC și vândut în Uniune, a subcotat prețurile practicate de către industria din Uniune cu 10,3 %.

(68)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației industriei din Uniune din anul 2006 până la sfârșitul PA.

(69)

Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei din Uniune a scăzut cu 20 % în cursul perioadei respective. Capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut cu 10 % în cursul perioadei luate în considerare.

(70)

În 2008, capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut la aproximativ 396 200 de tone. Cu toate acestea, având în vedere vânzările stagnante și volumele de producție în scădere, utilizarea capacității disponibile a scăzut de la 86 % în 2006 la 77 % în cursul PA. Scăderea principală s-a petrecut între 2008 și PA.

(71)

Cifrele privind vânzările din tabelul de mai jos se referă la volumul vândut primului client independent de pe piața Uniunii.

Tabelul 6

(72)

În timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 28 % în 2006 și în cursul PA, volumul vânzărilor de produs similar realizate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii a scăzut cu 15 %. Prin urmare, cota de piață a industriei din Uniune a crescut de la 74 % în 2006 la 86 % în PA.

(73)

Prețurile de vânzare medii franco fabrică practicate de industria din Uniune în raport cu clienți independenți de pe piața Uniunii au scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Între 2008 și PA a existat o scădere semnificativă, cu 26 %, a prețurilor de vânzare.

Tabelul 7(a)

(74)

S-a constatat o scădere cu 2 % a costului de producție mediu al industriei din Uniune între 2006 și PA. Totuși, în cursul aceleiași perioade, industria din Uniune a fost forțată să își mențină prețurile de vânzare la un nivel mic pentru a putea concura cu prețurile mici ale importurilor care au făcut obiectul dumpingului. În consecință, în cursul PA, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au fost semnificativ mai mici în raport cu costul de producție.

(75)

Costul de producție (CP) al industriei din Uniune a evoluat, în cursul perioadei luate în considerare, după cum urmează:

Tabelul 7(b)

(76)

Stocurile au reprezentat aproximativ 5 % din volumul producției din PA. Industria din Uniune și-a redus nivelul stocurilor cu 68 % în cursul perioadei luate în considerare, mai ales între 2008 și PA. Cu toate acestea, această scădere a stocurilor ar trebui privită prin prisma nivelului mai mic de activitate ca urmare a diminuării industriei din Uniune.

Tabelul 8

(77)

Datorită diminuării activității industriei din Uniune, numărul angajaților s-a redus cu 13 % în 2008 și cu încă 1 % în cursul PA. Scăderea productivității ar trebui privită prin prisma naturii generale a activităților diminuate, scăderea producției fiind urmată după o oarecare perioadă de scăderea numărului de angajați. Cu privire la costurile cu forța de muncă, acestea cresc ușor cu 6 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(78)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. În cursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut dramatic, de la o pierdere de 9,9 % în 2006, la o pierdere de 18 % în PA. Această situație a survenit în pofida scăderii CP al industriei din Uniune cu 14 % între 2008 și PA, după cum reiese din tabelul 7(b) de mai sus.

(79)

Tendința manifestată de fluxul de lichidități, care este un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. În consecință, fluxul de lichidități indică o scădere substanțială în cursul perioadei luate în considerare. Aceleași observații pot fi făcute referitor la rentabilitatea investițiilor, care a indicat o evoluție similară rezultatelor negative obținute de industria din Uniune în cursul perioadei luate în considerare.

(80)

Ca urmare a celor de mai sus, capacitatea industriei din Uniune de a investi a devenit limitată, deoarece fluxul de lichidități s-a deteriorat semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. În consecință, investițiile au scăzut cu 26,2 % în cursul perioadei luate în considerare.

(81)

În timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 28 % între 2006 și PA, volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 15 %. Dacă se examinează evoluția pe parcursul perioadei luate în considerare, scăderea cu 15 % a volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost mai mică decât scăderea cu 28 % a consumului din Uniune. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 12 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(82)

Marjele de dumping pentru RPC specificate mai sus în secțiunea privitoare la dumping se situează deasupra nivelului de minimis. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

(83)

Ancheta a arătat că o serie de indicatori ai situației economice a industriei din Uniune s-a deteriorat semnificativ în cursul perioadei luate în considerare.

(84)

Volumul vânzărilor a scăzut cu 15 %, volumul producției cu 20 %, utilizarea facilităților de producție a scăzut de la 86 % la 77 %, numărul angajaților a necesitat a fi redus cu 14 %. În aceeași perioadă prețurile au fost reduce cu 5 %. Între 2008 și PA a existat o scădere a prețului de vânzare cu 26 %, astfel încât rentabilitatea a fost foarte mică, având consecințe negative asupra investițiilor și indicatorilor financiari, de exemplu fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(85)

Chiar dacă, în contextul unui consum în scădere, cota de piață a industriei din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 12 puncte procentuale, nivelul mic al prețurilor de pe piața Uniunii, în special în cursul perioadei de anchetă, a condus la o deteriorare semnificativă în cursul perioadei de anchetă a situației financiare a industriei Uniunii. Într-adevăr, prețurile nu permiteau acoperirea costurilor de producție, iar pierderile suferite au fost de – 18 % raportat la cifra de afaceri.

(86)

Din aceste motive, se apreciază că industria din Uniune a suferit prejudicii materiale în cursul PA.

(87)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat ipoteza conform căreia prejudiciul material suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul dumpingului, provenite din țara în cauză. În plus, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul dumpingului, care ar fi putut prejudicia industria din Uniune, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul dumpingului.

(88)

Ar trebui reamintit că, în cadrul prezentei anchete, nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori din China a fost foarte mic. Producătorii-exportatori cooperanți furnizează aproximativ 29 % din totalul importurilor de melamină din cursul PA.

(89)

Datele statistice provenite de la Eurostat au arătat că, în ansamblu, volumul importurilor provenite din China a scăzut semnificativ cu 34 % în cursul perioadei luate în considerare. Cu alte cuvinte, aceste importuri au scăzut într-un ritm relativ mai mare decât consumul (– 28 %) în cursul perioadei respective.

(90)

În ceea ce privește prețurile, datele Eurostat indică faptul că prețurile de import ale melaminei provenite din China au crescut cu 10 % în cursul perioadei luate în considerare. Ele au scăzut semnificativ cu 31 % în perioada cuprinsă între 2008 și PA. Totuși, informațiile verificate cu privire la producătorii-exportatori din China care furnizează aproximativ 30 % din totalul importurilor provenite din China au arătat că prețul mediu al importurilor provenite din China a fost mult mai mic decât cel din datele Eurostat. S-a constatat că, în cursul PA, producătorii cooperanți au subcotat prețul industriei din Uniune în medie cu 10,3 %.

(91)

Dat fiind nivelul ridicat de lipsă de cooperare din partea RPC, se consideră că prețul verificat la sediile producătorilor cooperanți ar trebui să prevaleze asupra datelor Eurostat cu privire la preț.

(92)

O analiză lunară a volumului importurilor de melamină a arătat că importurile din China au fost prezente în mod masiv pe piața Uniunii în primul semestru al PA, perioadă în care criza din sector era la apogeu, deținând până la 15 % din piața Uniunii în primul semestru al PA. Având în vedere structura și procesul de producție al industriei din Uniune, aceasta nu a avut nicio altă opțiune decât scăderea prețului de vânzare pentru a-și menține cota de piață. Chiar dacă exportatorii chinezi au redus semnificativ exporturile lor către Uniune în al doilea semestru al PA, efectul negativ al prezenței lor masive la începutul PA și al nivelului scăzut al prețurilor lor de vânzare a continuat să afecteze piața și industria Uniunii în restul PA.

(93)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a suferit ca urmare a unor reduceri importante ale producției, a unei scăderi a ratei de utilizare a capacității, a unor scăderi a volumului vânzărilor și a numărului de angajați în perioada luată în considerare. Structura industriei din Uniune și evoluția factorilor prejudicianți menționați mai sus sugerează că deteriorarea situației sale economice s-a datorat într-o oarecare măsură situației de criză și cererii mici de pe piață, astfel cum se explică în considerentele 97-100 de mai jos. Dar se datorează și nivelului mic al prețurilor și presiunii exercitate de exporturile chinezești în special între 2008 și PA, care nu i-au permis să-și recupereze cheltuielile. Prin urmare, pierderile acumulate în cursul PA au ajuns la – 18 % din cifra de afaceri.

(94)

Luând în considerare distorsiunea întâlnită în cursul anchetei referitoare la TEP în RPC, nivelul mare al dumpingului constatat și având în vedere constatările făcute, în special cele din considerentul 92 de mai sus, se consideră că, chiar și în condițiile unei cote de piață în scădere, prezența pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul dumpingului, la prețuri mici, care subcotează prețul industriei din Uniune cu peste 10 %, a jucat un rol în exacerbarea suplimentară a tendinței negative a prețurilor de vânzare pe piața Uniunii în cursul întregii PA.

(95)

Din aceste motive, se poate stabili existența unei relații de cauzalitate între importurile care fac obiectul dumpingului și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(96)

Ceilalți factori examinați în contextul cauzalității sunt evoluția cererii pe piața Uniunii, criza economică, costul de producție al industriei din Uniune, performanța la export a industriei din Uniune și importurile de melamină din alte țări terțe.

(97)

Ar trebui reamintit că principalele aplicații ale melaminei sunt în sectoarele locuințelor și construcțiilor. Ca urmare a crizei economice, piețele locuințelor și construcțiilor s-au contractat, ceea ce a determinat o reducere și a consumului, nu doar pe piața Uniunii, ci și la nivel mondial. Dat fiind că UE este de departe cea mai mare piață pentru melamină la nivel mondial, criza a avut un impact negativ asupra pieței mondiale. Acest aspect este ilustrat de o scădere cu 28 % a consumului, opriri ale producției la nivelul industriei din Uniune și o scădere a prețurilor de vânzare.

(98)

Prin urmare, faptele și considerațiile de mai sus sugerează că o parte a prejudiciului suferit de industria din Uniune ar putea fi atribuit crizei economice.

(99)

Cu toate acestea, după cum se explică în considerentele 88-95 de mai sus, ar trebui să se țină seama de faptul că au existat distorsiuni clare pe piața melaminei din China. În plus, importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din China, au subcotat în cursul PA prețul industriei din Uniune în medie cu 10 %, exacerbând astfel suplimentar efectele negative asupra nivelului prețului, în special în cursul PA.

(100)

Având în vedere subcotarea practicată de exportatorii chinezi și creșterea selectivă a prezenței lor în cursul PA, astfel cum este descris în considerentul 92 de mai sus, chiar dacă se consideră că o parte a prejudiciului material suferit de industria din Uniune poate fi atribuită crizei economice, acest aspect nu este în măsură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul dumpingului și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(101)

Ancheta a arătat că producția de melamină este mare consumatoare de capital, fiind grevată de costuri fixe mari. Costul de producție al industriei din Uniune pentru melamină a rămas stabil în cursul perioadei luate în considerare, dar a scăzut cu 14 % între 2008 și PA, după cum se arată în tabelul 7(b) de mai sus. Acest aspect ar fi trebuit să permită o anumită recuperare a rentabilității industriei din Uniune, dar nivelul mic al prețului pe piața Uniunii, precum și subcotarea practicată de importurile care fac obiectul dumpingului, cu preț mic, provenite din RPC, nu au permis ca această situație să se materializeze.

(102)

În consecință, se concluzionează că prejudiciul suferit de industria din Uniune nu este cauzat de costul de producție.

(103)

Deși analiza prejudiciului și a cauzalității s-a concentrat pe situația industriei din Uniune pe piața Uniunii, performanța acesteia la export a fost examinată pentru a se determina dacă aceasta ar putea constitui un alt factor care ar putea explica prejudiciul constatat.

Tabelul 11

(104)

Analiza a arătat că vânzările la export realizate de industria din Uniune către părți independente au rămas stabile la aproximativ 85 000 de tone, ceea ce înseamnă aproximativ 28 % din producție în cursul perioadei luate în considerare. Performanța la export a reclamanților a fost deci foarte bună chiar și în cursul crizei. Prin urmare, situația prejudiciantă pentru industria din Uniune nu poate fi explicată prin exporturi sau atribuită acestora.

(105)

Tendințele volumelor importurilor și ale prețurilor din alte țări terțe între 2006 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 12

(106)

Cu excepția Iranului și a Arabiei Saudite, importurile provenite din țări terțe individuale au fost mai mici decât pragul de minimis de 1 % din cota de piață pe piața Uniunii în cursul PA. Ancheta a arătat că volumul importurilor provenite din țări terțe a scăzut în cursul perioadei luate în considerare. În ceea ce privește Iranul și Arabia Saudită, care au contribuit cu 4,4 %, respectiv 1,4 % la consumul UE în cursul PA, s-a constatat că prețurile practicate de ele au fost mai mari decât cele ale exportatorilor chinezi. Prin urmare, se consideră că astfel de cantități și prețuri au avut doar un impact mic sau inexistent asupra pieței UE.

(107)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile provenite din aceste țări terțe nu au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(108)

Analiza de mai sus a arătat că, pe parcursul perioadei luate în considerare, a existat o scădere substanțială a volumului și cotei de piață ale importurilor care au făcut obiectul dumpingului, la prețuri mici, originare din RPC. Totuși, aceste importuri au fost realizate la prețuri de dumping semnificative, care au subcotat cu 10 % prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii în cursul PA. Acest efect negativ asupra prețului de vânzare predominant de pe piața Uniunii s-a menținut în cursul întregii PA. Pe baza tuturor faptelor și considerațiilor, s-a considerat că a existat o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul dumpingului și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(109)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu par să fi fost în măsură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC, și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciante ale importurilor care au făcut obiectul dumpingului, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziei provizorii privind dumpingul prejudiciant, existau motive copleșitoare pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(112)

Industria din Uniune este compusă din trei producători, având fabrici situate în diferite state membre ale Uniunii, care angajează direct peste 600 de oameni în producția de produs similar.

(113)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material cauzat de importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC. Se reamintește că cei mai mulți indicatori relevanți pentru prejudiciu au arătat o tendință negativă în cursul perioadei luate în considerare. Mai exact, indicatorii prejudiciului din sfera performanței financiare a industriei din Uniune, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, au fost grav afectați. Se consideră că, în absența unor măsuri, redresarea sectorului melaminei nu va fi suficientă pentru a permite redresarea situației financiare a industriei din Uniune.

(114)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condiții comerciale efective pe piața Uniunii, permițând prețurilor melaminei să reflecte costurile diverselor componente și condițiile de piață. Se poate preconiza că instituirea de măsuri provizorii și redresarea sectorului ar permite industriei din Uniune să recurgă la economii de scară pentru a-și păstra cota de piață, cu un impact pozitiv asupra situației economice și a rentabilității ei.

(115)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping provizorii asupra importurilor de melamină originară din RPC ar fi în interesul industriei din Uniune.

(116)

Cooperarea utilizatorilor a fost relativ slabă în acest caz. Au fost trimise 44 de chestionare utilizatorilor cunoscuți de pe piața Uniunii, doar șapte răspunsuri putând fi considerate suficient de însemnate pentru a evalua situația lor economică și posibilul impact al măsurilor antidumping asupra activității lor. Utilizatorii cooperanți au reprezentat aproximativ 10 % din consumul UE.

(117)

Conform industriei din Uniune, ponderea melaminei în costul de producție al utilizatorilor din industrie ar fi de maximum 3 %, cu o medie de 2 %. Dacă aceste date se confirmă prin vizite de verificare suplimentare, care vor avea loc în restul perioadei de anchetă la sediile utilizatorilor, impactul măsurilor antidumping propuse asupra utilizatorilor din industrie ar fi limitat.

(118)

Pe baza celor câteva răspunsuri semnificative primite de la utilizatori, s-ar părea că ponderea melaminei în costul de producție al utilizatorilor ar fi de aproximativ 10 %. Prin urmare, posibilul impact al măsurilor ar putea fi negativ, în funcție de nivelul rentabilității lor, care nu a fost dezvăluit în mod clar de către utilizatori. După cum s-a menționat mai sus, vizitele de verificare vor avea loc la sediile principalilor utilizatori, în restul perioadei de anchetă. De asemenea, Comisia va căuta să obțină o cooperare mai bună din partea industriei utilizatoare.

(119)

Unele părți au sugerat, de asemenea, că, deoarece cota de piață deținută de industria din Uniune este foarte mare, o creștere a prețului melaminei practicat de respectiva industrie ca urmare a instituirii măsurilor poate fi principalul impact al instituirii măsurilor antidumping în acest caz.

(120)

Cu toate acestea, se consideră că lipsa instituirii de măsuri asupra importurilor care fac obiectul dumpingului, provenite din China, poate duce la scăderi suplimentare ale producției din partea anumitor producători din Uniune și, în continuare, la posibile probleme, cum ar fi scăderea ofertei pe piața Uniunii, cea mai mare piață pentru melamină la nivel mondial.

(121)

Pe baza faptelor și a considerațiilor de mai sus, se consideră că, în acest stadiu, nu există elemente bazate pe dovezi care să indice că impactul instituirii măsurilor provizorii ar fi disproporționat în ceea ce privește activitatea industriei utilizatoare. Prin urmare, se consideră că nu există motive copleșitoare de a nu institui măsuri provizorii.

(122)

Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, pe baza informațiilor disponibile cu privire la interesul Uniunii, nu există motive copleșitoare împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de melamină originară din RPC.

(123)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul dumpingului.

(124)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(125)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciant, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul dumpingului, din vânzările de produs similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi obținut în absența importurilor care fac obiectul dumpingului ar trebui să aibă ca referință anul 2003, singurul an în care industria din Uniune a obținut profituri și în care importurile chinezești au fost mai puțin prezente pe piața Uniunii. Prin urmare, se consideră că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar fi putut obține în absența dumpingului prejudiciant.

(126)

Din aceste motive, s-a calculat un preț neprejudiciant al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciant a fost obținut adăugând marja de profit de 5 % menționată anterior la costul de producție.

(127)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, ajustat în mod corespunzător la costurile de import și la taxele vamale, cu prețul neprejudiciant practicat de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea CIF medie de import a tipurilor comparate.

(128)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(129)

Pentru fiecare societate, nivelurile individuale ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei pentru societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(130)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3), împreună cu toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția, vânzările interne și externe asociate cu, de exemplu, respectiva modificare a denumirii sau cu respectiva modificare a entităților de producție și de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(131)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul PA.

(132)

Marjele de dumping și de prejudiciu stabilite sunt după cum urmează:

(133)

Constatările provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie afirmat că respectivele constatări cu privire la instituirea de taxe antidumping formulate în contextul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesar să fie reconsiderate în scopul formulării unor concluzii definitive,

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/27

(1)

La 17 februarie 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de pudră de zeolit A originară din Bosnia și Herțegovina (denumită în continuare „BiH”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2010 de către societățile Industrias Quimicas del Ebro SA, MAL Magyar Aluminium, PQ Silicas BV, Silkem d.o.o. și Zeolite Mira Srl Unipersonale (denumite în continuare „reclamanții”), reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 25 % din producția totală de pudră de zeolit A din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și a prejudiciilor materiale aferente, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, grupul producător-exportator din BiH, importatorii, utilizatorii și alte părți cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții BiH cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(4)

Reclamanții, producătorii din Uniune, grupul producător-exportator din BiH, importatorii și utilizatorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători și importatori din Uniune, în avizul de deschidere a procedurii s-a preconizat o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, toți producătorii și importatorii cunoscuți din Uniune au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 2.1 de mai jos), desfășurate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009.

(6)

După cum se explică în considerentul 16 de mai jos, opt producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune, deținând cel mai mare volum de producție/vânzări din Uniune.

(7)

După cum se explică în considerentul 20 de mai jos, numai trei producători independenți din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Cu toate acestea, unul dintre acești importatori nu a importat/a achiziționat produsul în cauză. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere, și anume, grupului producător-exportator din BiH, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și celor trei importatori/utilizatori independenți.

(9)

S-au primit răspunsuri de la grupul producător-exportator din BiH, inclusiv de la societățile asociate acestuia, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la cei trei importatori/utilizatori independenți din Uniune.

(10)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(11)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 ianuarie și 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada dintre ianuarie 2005 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(12)

Produsul în cauză este pudra de zeolit A, denumită și pudră de zeolit NaA sau pudră de zeolit 4A (denumită în continuare „produsul în cauză”), încadrată în prezent în codul NC ex 2842 10 00.

(13)

Produsul în cauză este destinat unor aplicații finale ca adjuvant, utilizat pentru producerea detergenților uscați și a agenților de dedurizare a apei.

(14)

Produsul în cauză, produsul vândut pe piața internă din BiH, precum și cel fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune, s-au dovedit a avea aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază precum și aceleași utilizări de bază și sunt considerate, prin urmare, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

Grupul producător-exportator bosniac a afirmat că produsul în cauză, exportat atât de către Fabrika Glinice Birac AD, cât și de societatea asociată acesteia Alumina d.o.o. („grupul Birac”), prezintă costuri, procedee de fabricație și o calitate diferite de produsul similar fabricat de anumiți producători din Uniune. S-a afirmat, de asemenea, că procesul de producție al grupului Birac este bazat pe aluminiu lichid provenind din procesul de fabricare a aluminei și nu din hidroxidul de aluminiu, în timp ce producția din Uniune este, în mod tradițional, bazată pe cristale de hidroxid care, încălzite și amestecate cu sodă caustică, sunt readuse în stare lichidă pentru producția de suspensie de zeolit. Cu privire la argumentele de mai sus, se menționează că informațiile furnizate de grupul Birac nu pun la îndoială faptele stabilite potrivit cărora, independent de orice diferențe pretinse privind procesele de producție, costurile sau calitatea, produsul în cauză are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilitate ca și produsul similar.

(16)

Opt producători din Uniune, reprezentând aproximativ 50 % din volumul de vânzări pe piață al producătorilor din Uniune, au răspuns la cererea de eșantionare a datelor formulată în avizul de deschidere. Inițial, cei mai importanți cinci producători din Uniune au fost selectați pentru a face parte din eșantion. Totuși, una dintre societăți a hotărât să își înceteze cooperarea. Prin urmare, cei patru producători din Uniune restanți constituie eșantionul în cadrul acestei anchete.

(17)

Acești patru producători reprezentau în jur de 37 % din volumul total de vânzări pe piața Uniunii al producătorilor din Uniune în cursul PA și peste 75 % din volumul vânzărilor celor opt producători care au furnizat date în cadrul exercițiului de eșantionare. Cei patru producători incluși în eșantion au fost considerați reprezentativi pentru ansamblul producătorilor din Uniune.

(18)

Grupul producător-exportator bosniac a declarat că trei producători din Uniune (MAL Magyar Aluminium, Silkem d.o.o. și Industrias Quimicas del Ebro SA) ar trebui să fie considerați ca necooperativi cu ancheta. S-a afirmat că aceste societăți au prezentat răspunsuri neconfidențiale la scrisorile cuprinzând cereri de clarificări cu câteva zile mai târziu decât termenul limită stabilit. În ceea ce privește observația precedentă, se menționează faptul că informațiile furnizate de către părțile susmenționate au fost comunicate la termenul fixat și că aceasta nu a împiedicat în niciun fel progresul anchetei și nici drepturile de apărare ale părților.

(19)

S-a susținut, de asemenea, că un producător din Uniune (MAL Magyar Aluminium) a omis să menționeze în răspunsul său cu privire la eșantionare că era asociat cu alt producător din Uniune (Silkem d.o.o.). Societatea din urmă nu era inclusă în eșantion și nu apărea în răspunsul furnizat de MAL Magyar Aluminium la chestionar. S-a afirmat, deci, că acești doi producători din Uniune ar trebui să fie considerați ca necooperativi cu ancheta de față. În această privință se notează că serviciile Comisiei erau la curent cu relația dintre aceste două părți la stadiul depunerii plângerii și că una dintre cele două părți menționase relația în răspunsul său referitor la eșantionare. În plus, MAL Magyar Aluminium a dezvăluit această relație în răspunsul său la chestionar. În sfârșit, trebuie precizat că Silkem d.o.o. și MAL Magyar Aluminium au cooperat pe deplin cu ancheta. În ceea ce privește Silkem d.o.o., această societate a furnizat datele la stadiul de eșantionare, dar nu a fost inclusă în eșantion și, în consecință, nu a trebuit să completeze un răspuns la chestionar. Cât despre MAL Magyar Aluminium, nu a fost necesar ca aceasta să prezinte un răspuns consolidat care să includă Silkem d.o.o., dat fiind că aceasta din urmă constituie o entitate juridică distinctă.

(20)

Numai trei importatori independenți au răspuns la cererea de informații pentru exercițiul de eșantionare formulată în avizul de deschidere. Ulterior, s-a descoperit că una dintre aceste societăți nu importa sau achiziționa produsul în cauză. Prin urmare, s-a decis că eșantionarea nu era necesară pentru importatorii independenți.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările produsului similar pe piața internă către clienți independenți de către fiecare dintre cei doi producători-exportatori din grupul Birac au fost reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a fost egal sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor corespunzătoare la export către Uniune. S-a constatat că vânzările pe piața internă nu erau reprezentative.

(22)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Verificarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți.

(23)

Operațiunile de vânzare pe piața internă au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, a fost determinat costul de producție pe piața internă în cursul PA.

(24)

Analiza de mai sus a arătat că toate vânzările de pe piața internă ale celor doi producători-exportatori erau rentabile, ținând cont de faptul că prețul de vânzare unitar net era superior costului de producție unitar calculat.

(25)

Întrucât vânzările pe piața internă nu constituiau cantități reprezentative, a trebuit să se construiască o valoare normală, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(26)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profitul mediu ponderat realizat de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți din vânzările pe piața internă ale unui produs similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în decursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la costurile lor medii de fabricație în decursul perioadei de anchetă. După caz, costurile de fabricație și costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale au fost ajustate înainte de a fi folosite în cadrul unor operațiuni comerciale normale și pentru a determina valoarea normală.

(27)

Întrucât toate exporturile către Uniune au fost efectuate prin intermediul unui importator afiliat, prețul de export a fost construit pe baza prețului de revânzare către clienții independenți, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări la nivelul prețului de revânzare către primul cumpărător independent din Uniune pentru a se ține seama de toate cheltuielile, inclusiv drepturi vamale și taxe, care survin între import și revânzare, precum și de o marjă comercială corectă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și pentru beneficii. În privința costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, au fost folosite costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte costuri generale proprii importatorului afiliat. În absența unei cooperări la anchetă a importatorilor independenți, a fost utilizată o marjă de profit rezonabilă de 5 %, pe baza informațiilor comunicate de către utilizatorii care importaseră, la rândul lor, produsul în cauză în decursul PA.

(28)

Grupul Birac a declarat că funcțiile importatorului său afiliat erau mai degrabă similare cu cele ale unui serviciu de export decât cu cele ale unui importator și, prin urmare, că prețul de export nu ar trebui să fie construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci mai degrabă în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, sprijinindu-se pe prețurile de export efectiv plătite sau plătibile. În acest sens, se notează că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prețul de export este stabilit pe baza prețului de revânzare către clienții independenți, ori de câte ori produsul în cauză este vândut unor clienți independenți de către societățile afiliate exportatorului în țara exportatoare. Ancheta a arătat că societatea afiliată este situată în Uniune. Aceasta se ocupă, printre altele, de comenzile clienților și de facturarea produsului în cauză fabricat de grupul Birac. Ulterior, s-a constatat că grupul Birac vinde produsul în cauză societății afiliate din Uniune pentru a fi revândut unor clienți independenți din UE. În consecință, afirmația trebuie respinsă. Trebuie să se menționeze că faptul că anumite activități sunt prestate de către societatea afiliată înainte de importare nu înseamnă că prețul de export nu poate fi reconstruit pe baza prețului de revânzare către primul client independent, efectuând ajustările necesare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9).

(29)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au asigurat ajustări adecvate ale costurilor de transport, de navlosire și asigurare, ale taxelor bancare, costurilor de ambalare și de creditare, în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și sprijinite de dovezi confirmate.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru ambii producători-exportatori s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul la export mediu ponderat.

(31)

Marjele de dumping individuale ale ambilor producători-exportatori au fost ponderate în funcție de cantitățile exportate către Uniune, ducând la o marjă de dumping, exprimată sub formă de procentaj din prețul CIF franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, de 28,1 % pentru grupul Birac.

(32)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către grupul producător-exportator bosniac cooperant, în BiH nu mai există alți producători cunoscuți ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la nivel de țară care urmează să fie stabilită pentru BiH ar trebui să fie egală cu marja de dumping stabilită pentru unicul grup producător-exportator cooperant din BiH.

(33)

Se reamintește că, în acest caz, nu există decât un singur producător-exportator bosniac (grupul Birac). Prin urmare, nu se poate comunica nicio cifră precisă privind volumul importurilor, prețul importurilor, cotele de piață și producția din Uniune precum și volumul vânzărilor, în vederea protejării informațiilor comerciale. În aceste condiții, indicatorii sunt exprimați sub formă de indici sau de plaje de valori.

(34)

În conformitate cu punctul 3.1 de mai sus, cei patru producători din Uniune eșantionați constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(35)

În cursul stadiului provizoriu al anchetei, calculul consumului la nivelul Uniunii se baza pe cifrele care figurează în plângere și era completat cu cifrele verificate privind producătorii și importatorii/utilizatorii implicați în anchetă. Aceste date au fost transmise tuturor părților interesate în vederea obținerii comentariilor acestora. Nu a fost comunicat niciun comentariu care să conteste datele referitoare la consumul la nivelul Uniunii.

(36)

Astfel, consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări în Uniune de produs similar fabricat de către industria din Uniune, a volumului vânzărilor în Uniune de produs similar fabricat de către celălalt producător cunoscut din Uniune și a volumului importurilor de produs în cauză din țări terțe.

(37)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

(38)

Consumul de produs în cauză și de produs similar în Uniune a scăzut cu 7 % în timpul perioadei luate în considerare. Aceasta reflectă o scădere progresivă a cantității de produs în cauză incorporată de către utilizatori în produse-cheie de tipul detergenților pentru textile. Ea reflectă, de asemenea, faptul că din ce în ce mai multe produse industriale nu conțin zeolit.

(39)

Volumul importurilor de produs în cauză a crescut cu 359 % în perioada luată în considerare.

(40)

Prețul mediu de import a fost stabil din 2005 până în 2008 și a crescut cu aproximativ 10 % în timpul PA. Aceasta se explică, în principal, prin ameliorarea situației pe piața UE, care a permis tuturor fabricanților produsului în cauză să își mărească prețurile.

(41)

Cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut de aproape patru ori în timpul perioadei examinate și a reprezentat o cotă de piață situată între 10 și 15 % în cursul PA.

(42)

Pentru a analiza subcotarea prețurilor, au fost comparate prețurile de import ale producătorului-exportator bosniac cu prețurile industriei din Uniune în timpul PA, pe baza unor valori medii reciproc echivalente. Prețurile industriei din Uniune au fost ajustate la un nivel net franco fabrică și au fost comparate cu prețurile de import CIF. Nu a fost luată în considerare nicio taxă vamală, întrucât producătorul-exportator bosniac beneficia de o rată preferențială de 0 % în cursul PA.

(43)

Marja medie ponderată a subcotării constatate, exprimată sub formă de procentaj al prețurilor industriei din Uniune, se situează între 20 și 25 %.

(44)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

(45)

Indicatorii referitori la elemente macroeconomice precum producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață, etc., sunt bazate pe datele stabilite de către serviciile Comisiei și sunt trimise părților interesate pentru comentarii, astfel cum se indică în considerentul 35 de mai sus. Datele utilizate pentru acești indicatori reprezintă toți producătorii din Uniune. Atunci când sunt utilizate date referitoare la producătorii din Uniune în ansamblu, tabelele de mai jos folosesc macrodate drept sursă. Alți indicatori se bazează pe date verificate provenind de la producătorii incluși în eșantion. Acești indicatori sunt denumiți microdate. În ceea ce privește macrodatele, producătorul-exportator bosniac a declarat că, ținând seama de controversa privind codul NC adecvat utilizat pentru clasificarea produsului, este puțin probabil ca aceste date să fie fiabile. În această privință, trebuie notat că indicatorii de prejudiciu nu sunt cu nimic afectați de controversa presupusă privind codurile NC. Se reamintește faptul că definiția produsului în cauză a fost menționată în avizul de deschidere publicat. Această definiție este clară și nu poate fi, în nici un caz, fals interpretată. S-a cerut părților interesate să furnizeze informații privind baza definiției produsului, indiferent de codurile NC, întrucât avizul de deschidere indica faptul că codul NC este comunicat cu titlu pur informativ. Mai mult, se reamintește că producătorul-exportator bosniac nu a contestat informațiile privind consumul la nivelul Uniunii. Majoritatea informațiilor referitoare la importuri proveneau direct din datele producătorului-exportator bosniac, în timp ce restul se refereau la un volum redus de importuri provenind din alte țări. Pe baza celor de mai sus și a faptului că nu a fost prezentat niciun element de probă concret pentru a corobora afirmația referitoare la datele nefiabile, acest argument a trebuit să fie respins.

(46)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 14 % în cursul perioadei luate în considerare. În 2008-2009, un producător din Uniune (Sasol Italy SpA) și-a încetat cu desăvârșire producția. În plus, Henkel AG și-a încetat producția de suspensie de zeolit (nu este vorba de produsul în cauză ci de o versiune lichidă, care este utilizată ca înlocuitor). Într-o oarecare măsură, aceste evoluții au avut un efect pozitiv asupra situației celorlalți producătorilor.

(47)

În pofida evoluțiilor susmenționate, capacitatea a fost relativ stabilă în cursul perioadei considerate, pe baza metodei de calcul utilizate în mod normal în industrie. Totuși, verificarea producătorilor incluși în eșantion a arătat că calculul capacităților pentru această industrie poate varia în funcție de evoluția relativă a pieței produsului în cauză și a pieței altor produse care pot fi fabricate în aceleași uzine.

(48)

Cifrele care reflectă utilizarea capacităților de mai sus arată o scădere de 14 %. Mai mult, această rată nu a atins niciodată 80 %, ceea ce demonstrează o anumită supracapacitate. Acest aspect este examinat mai detaliat în secțiunea privind cauzalitatea.

Stocurile

(49)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune a fost scăzut și stabil pe parcursul perioadei examinate. Era prevăzut ca producția produsului similar să corespundă comenzilor, iar stocurile au fost întotdeauna menținute la nivelul cel mai scăzut posibil. În consecință, acesta nu a constituit un factor important pentru această anchetă.

Volumul vânzărilor și cota de piață

(50)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 18 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(51)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 11 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

Prețurile de vânzare

(52)

Prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune către părțile independente din UE a crescut cu 21 % în cursul perioadei luate în considerare. În ansamblu, acesta reflectă prețurile mai ridicate ale materiilor prime și ale energiei și nu este, prin urmare, considerat ca fiind un indicator semnificativ.

Rentabilitatea

(53)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost scăzută pe tot parcursul perioadei luate în considerare. Această situație a decurs din incapacitatea sa de a-și mări prețurile din motivele dezbătute în cadrul secțiunii de mai jos privind cauzalitatea și, în special, din cauza existenței unor volume crescânde de importuri care fac obiectul unui dumping. Ea a decurs, de asemenea, din utilizarea redusă a capacităților descrisă în considerentul 47.

(54)

Din 2005 până în 2008, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut în mod considerabil, iar în 2008, aceasta a devenit deficitară. Ea s-a redresat în cursul PA la nivelul cel mai ridicat din cursul perioadei examinate, fără a atinge, totuși, procentul de 5,9 % de profit pe care industria ar fi putut să-l realizeze în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentul 67 de mai jos).

(55)

Producătorul-exportator a afirmat că rentabilitatea producătorilor din Uniune era bună în 2009. Această afirmație nu a fost confirmată de niciun element de probă direct ci face, mai curând, referință la „informații public disponibile”. Producătorii incluși în eșantion au afirmat că rata de rentabilitate atinsă în 2009 a fost de natură excepțională și că nu putea fi menținută în condițiile intrării dinamice pe piață a producătorilor-exportatori bosniaci, caracterizată prin cantități importante de produse și prin prețuri reduse care fac obiectul unui dumping. Producătorii incluși în eșantion au afirmat că rentabilitatea în 2010 era susceptibilă să scadă din nou la nivelul din 2008.

(56)

Serviciile Comisiei au examinat afirmațiile susmenționate. Examinarea a cuprins, în special, evoluția materiilor prime și a costurilor de desfacere și prețurile indicate în contractele în cauză. S-a constatat că, în 2009, industria din Uniune a beneficiat de anumiți factori temporari care au dus la creșterea rentabilității ei, în ciuda existenței unor volume considerabile de importuri care făceau obiectul unui dumping:

(57)

Pe această bază, evoluția marjei de profit a indicat, totuși, existența unui prejudiciu, întrucât profitul ar fi fost cu mult mai ridicat în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

Investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de a atrage capital

(58)

Producătorul-exportator bosniac a susținut că investițiile fuseseră slabe în cursul perioadei examinate, în timp ce industria din Uniune a explicat că randamentul investițiilor era prea mic pentru a justifica o investiție substanțială în produsul în cauză.

(59)

Randamentul investițiilor industriei din Uniune, exprimat în termeni de profituri nete și de valoare contabilă netă a investițiilor acesteia respectă tendința de rentabilitate arătată mai sus. Trebuie subliniat faptul că activele nete implicate erau deja puternic devalorizate.

(60)

Situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune se încadrează, de asemenea, în tendința de rentabilitate indicată mai sus. Situația fluxului de lichidități era preocupantă în 2008, întrucât producătorii au trebuit să își respecte în continuare obligațiile contractuale pentru a achiziționa materii prime.

(61)

Industria din Uniune nu a menționat dificultăți cu privire la capacitatea de a atrage capital.

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(62)

Numărul de angajați ai ansamblului producătorilor din Uniune implicați în fabricarea produsului similar a scăzut în cursul perioadei examinate, în paralel cu reducerea volumului producției și vânzărilor. Costul mediu al forței de muncă pe lucrător a crescut, reflectând creșterea inflației.

(63)

Productivitatea, exprimată în termeni de producție per lucrător, a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate, întrucât scăderea volumului vânzărilor a fost mai mare decât cea a ocupării forței de muncă. Această evoluție negativă este susceptibilă de a provoca alte pierderi de locuri de muncă pe viitor.

(64)

Date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(65)

În cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu considerabil în materie de volum, ceea ce rezultă în mod clar din analiza susmenționată a tendințelor privind producția, utilizarea capacităților, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(66)

Se constată, de asemenea, un prejudiciu în ceea ce privește prețurile și rentabilitatea. Această analiză este, totuși, mai complexă din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și energiei, care au un impact asupra prețului produsului în cauză. Rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au scăzut în cursul perioadei 2005-2008. Anul 2008 a fost deosebit de dificil pentru industrie, îndeosebi datorită faptului că întreprinderile au avut obligații contractuale privind materiile prime, dar au pierdut peste 20 % din volumul lor de vânzări.

(67)

În 2009, situația pieței s-a destins și creșterea prețurilor a permis o ameliorare a rentabilității dar, după cum se menționează mai sus în considerentul 56, era clar că era vorba doar de un răgaz temporar și că era puțin probabil ca situația pieței din 2009 să se repete. Cu toate acestea, trebuie remarcat că nici în 2009, rata rentabilității nu atinsese nivelul de 5,9 %, considerat a fi un beneficiu normal pentru această industrie.

(68)

Prejudiciul a fost evaluat pentru ansamblul industriei din Uniune (indicatori macroeconomici), deși pentru anumiți indicatori au fost evaluați numai producătorii incluși în eșantion (indicatori microeconomici). Nu a fost identificată nicio diferență majoră între indicatorii micro și macroeconomici.

(69)

Având în vedere cele menționate anterior, se stabilește provizoriu că un procent important din industria din Uniune a suferit prejudicii, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză cauzaseră industriei din Uniune un prejudiciu care să poată fi considerat important. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, pe lângă importurile care fac obiectul unui dumping, care, în același timp, ar fi putut prejudicia industria din Uniune, astfel încât să se verifice ca posibilul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost generat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(71)

În cursul perioadei examinate, importurile provenind din țara în cauză au crescut cu aproape 400 % și au câștigat o piață considerabilă, și anume, au crescut de la mai puțin de 5 % la 10-15 %. În paralel, situația economică a industriei din Uniune s-a deteriorat în mod direct și comparabil, aceasta constituind singurul alt operator semnificativ de pe piața din UE deoarece importurile din alte surse sunt neglijabile.

(72)

Creșterea cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping s-a produs în contextul unei scăderi cu 7 % a consumului din UE în cursul perioadei luate în considerare.

(73)

Volumul ascendent al importurilor care fac obiectul unui dumping a determinat o subcotare a prețurilor industriei din Uniune cu 20-25 % în cursul PA. Se poate concluziona în mod rezonabil că existența acestui tip de importuri crescânde pe o piață în curs de restrângere a dus la blocajul prețurilor în 2008 și 2009. Acest efect al importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor a fost exacerbat de faptul că majoritatea vânzărilor au fost efectuate pe baza unor contracte anuale. Astfel, importurile bosniace care fac obiectul unui dumping ar putea fi utilizate pentru a suprima creșterea prețurilor unor volume de vânzări importante, în ciuda creșterii prețurilor materiilor prime. În 2009, acest efect s-a atenuat, dar nu în măsură suficientă pentru a permite industriei în ansamblu să atingă nivelul normal de profit de 5,9 %.

(74)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune, pe de o parte, și pierderea în volum de vânzări și producție a industriei din Uniune, scăderea cotei de piață și blocarea prețurilor sale, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol important în prejudicierea situației industriei din Uniune.

(75)

Volumul exporturilor tuturor producătorilor din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate, dar nu reprezenta, în medie, decât aproximativ 10 % din producție. Exporturile producătorilor incluși în eșantion au sporit și au compensat în mod parțial volumul de vânzări pierdut de UE.

(76)

Prin urmare, performanța la export a producătorilor din Uniune a ajutat la susținerea activității sale economice și nu a contribuit la prejudiciul important suferit.

(77)

Importurile provenind din țări terțe au fost neglijabile în cursul perioadei examinate și nu ar fi putut să contribuie la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Producătorul-exportator bosniac a susținut că producătorii din Uniune și-au pierdut cota de piață în favoarea importurilor provenind din China sau Coreea, dar această afirmație nu se sprijină pe fapte reale, întrucât importurile provenind din aceste țări au fost minore.

(78)

În cursul perioadei examinate, consumul a scăzut cu aproximativ 24 000 de tone (7 %), ceea ce dovedește faptul că industria detergenților a utilizat din ce în ce mai multe produse alternative pentru înlocuirea produsului în cauză în formulele sale. Producătorul-exportator a afirmat că aceasta a dus la „saturarea stocurilor, anularea comenzilor și profituri inferioare”.

(79)

Trebuie semnalat că doi producători de pe piața UE și-au încetat producția către sfârșitul perioadei luate în considerare și că, prin urmare, s-a efectuat o ajustare a capacităților pentru a compensa scăderea consumului. Mai mult, după cum se indică în considerentul 49, nivelurile stocurilor au rămas scăzute și stabile, ceea ce înseamnă că producția s-a adaptat la nivelurile inferioare de consum.

(80)

În consecință, deși nu se poate exclude faptul că scăderea consumului a contribuit la prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, se pare că acest impact nu este important.

(81)

Producătorul-exportator a susținut că prejudiciul a fost cauzat de aplicarea legislației REACH. Cu toate acestea, după cum se explică în considerentul 58, ținând cont de nivelul de investiții în produsul în cauză pe toată durata perioadei examinate, legislația REACH nu ar fi putut să contribuie în mod semnificativ la prejudiciul suferit. Mai mult, costurile asociate acestei legislații au fost moderate.

(82)

Anumite părți au declarat că creșterea costurilor materiilor prime și energiei au contribuit la prejudiciu. Creșterea acestor costuri a fost, într-adevăr, semnificativă și s-a produs mai ales în 2008. Ea a avut, cu siguranță, un impact asupra rentabilității în anul respectiv, deoarece a intervenit într-o perioadă în care volumul vânzărilor era în scădere. Într-o oarecare măsură, creșterea costurilor energiei s-a repercutat, totuși, asupra creșterii prețurilor, după cum se indică în considerentul 52, deși efectul scăderii prețurilor importurilor care făceau obiectul unui dumping a împiedicat realizarea unor niveluri de creștere adecvate.

(83)

Prin urmare, se consideră că creșterea costurilor materiilor prime și energiei nu a contribuit la prejudiciul suferit.

(84)

Problemele de supracapacitate și de capacitate scăzută de utilizare au fost discutate în considerentul 46. Efectul problemelor de capacitate asupra rentabilității trebuie să fie examinat atât în lumina caracteristicilor structurale ale acestei industrii, cât și a existenței importurilor care fac obiectul unui dumping. Efectul asupra rentabilității se explică prin costurile fixe substanțiale care ar putea fi recuperate dacă ratele de utilizare ar fi mai ridicate.

(85)

Cu toate acestea, problemele de supracapacitate și de capacitate de utilizare scăzută pot să explice, parțial, anumiți indicatori de prejudiciu negativi înregistrați de producătorii din Uniune, dar nu explică scăderile importante ale producției, ale volumului vânzărilor și ale cotei de piață în 2009. Prin urmare, este evident că aceștia nu anulează legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(86)

Anumite părți interesate au susținut că criza mondială a creditului și criza economică generală au contribuit la prejudiciu. Consumul produsului în cauză a scăzut, într-adevăr, în 2008-2009, atunci când s-au produs aceste crize.

(87)

Totuși, aceste probleme nu explică de ce cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut în mod considerabil în 2009, în timp ce cota de piață deținută de importurile bosniace a crescut și a redus prețurile din UE cu peste 20 %. În consecință, în timp ce scăderea consumului în 2008-2009 ar fi trebuit să afecteze, ca atare, industria din Uniune, creșterea semnificativă a importurilor provenind din BiH a avut un impact cu mult mai important asupra volumului vânzărilor industriei din Uniune și, datorită subcotării, asupra prețurilor. Astfel, criza nu a anulat legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(88)

Deși peste 10 societăți au fabricat produsul în cauză în cursul PA, principala industrie utilizatoare (fabricanți de detergenți pentru textile și de agenți de dedurizare a apei) era compusă din patru mari grupuri (Reckitt Benckiser, Henkel, Proctor & Gamble și Unilever). De fapt, cei doi utilizatori principali cooperanți reprezentau aproape 40 % din achizițiile produsului în cauză din UE. Mulțumită centralizării achizițiilor, aceste patru grupuri sunt efectiv capabile să mențină prețuri scăzute pentru produsul în cauză.

(89)

Cu toate acestea, acest fenomen nu este nou, ci există de mulți ani. Din această cauză, nici el nu poate să explice scăderea importantă a producției, a volumului vânzărilor și a cotei de piață în 2009. Prin urmare, este evident că acesta nu anulează legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(90)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(91)

A fost examinat un anumit număr de factori, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, dar niciunul dintre aceștia nu a putut explica pierderile importante în termeni de cotă de piață, producție și volum de vânzări care au intervenit în 2008 și 2009 și care coincid cu creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(92)

Ținând cont de analiza de mai sus, care a făcut distincție și a separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din BiH au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(93)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind existența dumpingului prejudiciabil, există motive covârșitoare care ar putea duce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură și, de asemenea, consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(94)

Analiza prejudiciului a demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii industriei din Uniune. Prezența sporită, în ultimii ani, a importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o blocare a vânzărilor pe piața Uniunii și o pierdere de cotă de piață pentru industria din Uniune. Aceasta a împiedicat industria din Uniune să atingă niveluri de rentabilitate similare cu cele obținute pentru alte produse.

(95)

Ancheta a arătat că orice creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara vizată se obține în detrimentul direct al industriei din Uniune. În pofida restructurării produse în mijlocul producătorilor din Uniune (două societăți și-au încetat producția) situația nu s-a ameliorat. În acest sens, trebuie notat că pudra de zeolit A este un produs important pentru societățile incluse în eșantion, deoarece reprezintă până la 30 % din cifra lor de afaceri. În absența instituirii unor măsuri, situația industriei din Uniune ar continua, cu siguranță, să se deterioreze. Instituirea de măsuri va readuce prețul importurilor la niveluri neprejudiciabile, permițând industriei din Uniune să concureze în condiții comerciale corecte.

(96)

În consecință, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(97)

Impactul probabil al măsurilor asupra importatorilor a fost examinat în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest sens, se menționează că importatorii independenți care s-au făcut cunoscuți erau, de asemenea, utilizatori. Astfel, analiza care îi menționează este prezentată în secțiunea referitoare la interesul utilizatorilor.

(98)

Nu s-au primit observații din partea organizațiilor de consumatori în urma publicării avizului de deschidere pentru prezenta procedură. Prin urmare, analiza a fost limitată la efectele măsurilor asupra utilizatorilor.

(99)

S-au trimis chestionare unui număr de 8 utilizatori cunoscuți. Cu toate acestea, numai doi dintre ei au făcut comentarii pertinente. În consecință, analiza interesului Uniunii se bazează pe răspunsurile celor doi utilizatori relativ importanți care reprezintă, împreună, aproape 40 % din consumul Uniunii.

(100)

Cei doi utilizatori din Uniune cooperanți sunt operatori majori în industria detergenților și a agenților de dedurizare a apei. Amândoi s-au opus instituirii de măsuri.

(101)

Ancheta a stabilit că cel puțin o treime din consumul utilizatorilor din Uniune care au cooperat era constituit din importuri provenind de la producătorul-exportator bosniac. Restul era acoperit de achiziții efectuate de la producătorii din Uniune, care rămân sursa de aprovizionare principală a utilizatorilor cooperanți. Ținând cont de rata scăzută de utilizare a capacităților producătorilor din Uniune, după cum se explică în considerentele 47 și 48 de mai sus, este clar că instituirea unor măsuri nu ar trebui să conducă la o penurie în aprovizionare sau la o creștere considerabilă a prețurilor.

(102)

În plus, se pare că industria utilizatoare din Uniune a început deja să examineze posibilitatea unor importuri provenind din China. Faptul că o asemenea opțiune există și este considerată drept viabilă arată că instituirea de măsuri nu va duce, în nici un caz la o penurie a produsului în cauză.

(103)

Procentajul în cifra de afaceri a produselor finale care includ produsul în cauză a fost, de asemenea, examinat. În acest sens, se menționează că, în ambele cazuri, produsele în cauză reprezintă mai puțin decât 10 % din cifra lor de afaceri.

(104)

Procentajul de produs în cauză incorporat în produsele finale a fost, de asemenea, examinat. Ancheta a stabilit că, în general, acest procentaj este extrem de mic (în medie, mai puțin de 5 % din costul total) și, prin urmare, produsul în cauză nu reprezintă o parte foarte semnificativă din costul produselor finite.

(105)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă instituirea de măsuri ar avea un impact financiar negativ major asupra situației acestor doi utilizatori. Comisia a stabilit două scenarii, și anume un scenariu pesimist și altul, mai realist.

(106)

Scenariul pesimist presupune că atât importurile, cât și prețurile din Uniune ar fi crescut pentru a atinge nivelul taxei. Aceasta ar duce la creșterea costurilor utilizatorilor cu mai puțin de 2 %, în medie.

(107)

Situația de mai sus trebuie să fie comparată cu ratele de rentabilitate ale utilizatorilor din Uniune care au cooperat. Rentabilitatea utilizatorilor pentru produsele care incorporează produsul în cauză este de aproximativ 11 % și era de peste 20 % pentru ansamblul produselor lor. Ținând cont de aceste rate de rentabilitate, nici măcar un pachet complet de măsuri, aplicat atât importurilor, cât și prețurilor din Uniune, nu ar avea un efect disproporționat asupra situației financiare a acestor părți.

(108)

De fapt, un scenariu mult mai realist este acela prin care instituirea de măsuri ar duce la o situație în care numai prețurile de import din BiH ar crește, în timp ce industria din Uniune ar beneficia de economii de scară sporite. Într-adevăr, conform explicației de mai sus, situația aprovizionării cu produsul în cauză în cadrul UE este pe deplin suficientă, întrucât majoritatea producătorilor din Uniune sunt departe de a funcționa la o capacitate completă.

(109)

Ar trebui să se noteze, de asemenea, că ancheta a stabilit existența unor produse capabile de a înlocui produsul în cauză. Într-adevăr, este clar că atât utilizatorii cooperanți, cât și cei necooperanți produc detergenți pentru textile care nu conțin produsul în cauză. În cazul acestui scenariu mai realist, costurile utilizatorilor cooperanți nu ar crește decât cu un procent. Cu alte cuvinte, în lumina cifrelor rentabilității, instituirea de măsuri nu va avea decât consecințe neglijabile pentru utilizatori.

(110)

Ținând seama de cele de mai sus, este clar că instituirea de măsuri nu ar avea niciun impact semnificativ asupra utilizatorilor și, astfel, este foarte puțin probabil că ar duce la vreo creștere a prețului pentru consumatori.

(111)

În ansamblu, industria din Uniune ar trebui să fie, în mod clar, avantajată în urma măsurilor. Într-adevăr, ea ar putea, în primul rând, beneficia de economii de scară sporite, din cauza unei utilizări mai intensive a capacităților, datorită unei creșteri a producției și a vânzărilor.

(112)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că instituirea de măsuri privind importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză provenind din Bosnia și Herțegovina nu va avea efecte semnificative asupra utilizatorilor din Uniune și că, în ansamblu, aceasta este în interesul Uniunii.

(113)

Având în vedere constatările stabilite anterior în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză provenite din Bosnia și Herțegovina, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(114)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate.

(115)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri ar trebui să îi permită industriei din Uniune să își acopere costurile și să obțină un profit înainte de impozitare, care s-ar obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impozitare utilizată în acest calcul este de 5,9 % din cifra de afaceri. Aceasta corespunde nivelului de beneficiu atins de către industria din Uniune în cursul PA pentru toate produsele sale, inclusiv pentruprodusul în cauză. Știind că rentabilitatea produsului în cauză a fost afectată de importurile care fac obiectul unui dumping, este clar că acest nivel de beneficiu este prudent și nu excesiv. S-a luat în considerare, de asemenea, eventualitatea utilizării marjelor de profit realizate de industria din Uniune în 2005-2007, dar marjele de profit erau scăzute în termeni de rentabilitate atinsă de către societăți pentru produse similare și nu păreau a fi reprezentative pentru o industrie viabilă. Aceasta se explică prin faptul că importurile bosniace au dus la o subcotare de 10-20 % a importurilor industriei din Uniune în cursul acestor 3 ani și astfel de diferențe ar fi jucat un rol semnificativ în cadrul negocierilor de contract anuale. Astfel, aceste marje de profit nu puteau fi considerate ca reprezentative ale unei situații normale pe piața UE. Pe baza celor de mai sus, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil s-a obținut adăugând marja de profit menționată anterior la costul de producție.

(116)

Majorarea necesară a prețului a fost, așadar, determinată pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării, și prețul mediu neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața UE. Diferența care rezultă din această comparație a fost, apoi, exprimată ca procent din valoarea CIF medie de import. Marja de subcotare astfel calculată se ridica la 31,5 %.

(117)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să fie instituite măsuri antidumping provizorii la importurile originare din Bosnia și Herțegovina, la nivelul marjei de dumping constatate.

(118)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei antidumping provizorii pentru Bosnia și Herțegovina este de 28,1 %.

(119)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea unor taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărei taxe definitive,

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/44

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/46

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la data importării, majorat cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei la import menționate la alineatul (1) din articolul de mai sus, se stabilesc periodic, pentru produsele în cauză, prețuri CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 noiembrie 2010, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/49

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2010/11 s-au stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1029/2010 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/51

(1)

Prin scrisoarea din 27 martie 2008, autoritățile poloneze au transmis o notificare privind un plan de restructurare în favoarea PZL Hydral S.A. („PZL Hydral”). Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 6 mai 2008. Prin scrisoarea din 4 iunie 2008, autoritățile poloneze au solicitat prelungirea termenului limită pentru transmiterea unui răspuns până la data de 27 iunie 2008; Comisia a acceptat prin scrisoarea din 10 iunie 2008. Autoritățile poloneze au furnizat informații suplimentare privind planul de restructurare prin scrisoarea din 7 iulie 2008.

(2)

Procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (procedura oficială de investigare) a fost inițiată la 10 septembrie 2008. Procedura oficială de investigare a fost prelungită ulterior printr-o decizie adoptată la data de 12 noiembrie 2008.

(3)

Polonia și-a prezentat observațiile la 14 octombrie și 22 decembrie 2008, furnizând informații suplimentare la 7 aprilie 2009. Comisia nu a primit observații din partea unor terțe părți.

(4)

Reuniunile cu autoritățile poloneze au avut loc la 27 aprilie și 14 octombrie 2009 și la 12 februarie 2010. La 18 decembrie 2009, Comisia a solicitat informații suplimentare. Au avut loc mai multe schimburi de mesaje electronice între Comisie și autoritățile poloneze, acestea din urmă prezentând informații suplimentare prin e-mail la următoarele date: 20 octombrie 2009,23 noiembrie 2009,15 decembrie 2009,13 ianuarie 2010,16 ianuarie 2010,9 februarie 2010,10 februarie 2010,26 februarie 2010,1 martie 2010,3 martie 2010,4 martie 2010,19 martie 2010, 5 mai 2010, 12 mai 2010, 20 mai 2010, 28 mai 2010, 3 iunie 2010,4 iunie 2010,7 iunie 2010,8 iunie 2010,9 iunie 2010,17 iunie 2010,23 iunie 2010,24 iunie 2010,28 iunie 2010,7 iulie 2010,8 iulie 2010,9 iulie 2010,12 iulie 2010 și 13 iulie 2010.

(5)

PZL Hydral a fost înființată în 1946 ca întreprindere de stat. În prezent, este o întreprindere de mari dimensiuni care, până în 2008, era specializată în producția de sisteme hidraulice industriale civile și militare, în proiectarea, fabricarea și reparare de sisteme hidromecanice electronice de reglare a carburanților pentru motoare de avion de toate tipurile, sisteme de comandă hidraulice pentru avioane și sisteme hidraulice de putere pentru elicoptere. Începând din 2008, PZL Hydral a funcționat în calitate de societate-mamă în cadrul unui grup, fără a mai desfășura activități industriale proprii.

(6)

În 2003, Agenția pentru Dezvoltare Industrială („ADI”), organism public, a achiziționat 80,94 % din acțiunile PZL Hydral (1 284 686) de la Trezorerie. Alte transferuri de acțiuni între Trezorerie și ADI au avut loc în 2005 (499 103 acțiuni), care au crescut participația ADI la 87,39 %, în 2007 (64 374 acțiuni), care au crescut participația la 90,54 %, și la 12 ianuarie 2010 (38 399 acțiuni), prin care participația a ajuns la 92,42 %. Fiecare dintre aceste tranzacții a fost efectuată la prețul simbolic de 1 PLN. Începând cu 12 ianuarie 2010, ADI deține 18 886 562 de acțiuni cu o valoare nominală de 18 865 620 PLN. Acțiunile rămase (7,58 %), cu o valoare nominală de 1 547 210 PLN, sunt deținute în prezent de către angajați.

(7)

În 2007, PZL Hydral controla următoarele filiale: Zakład Odlewniczy „Hydral” Sp. z o.o., a cărei principală activitate constă în turnarea, topirea, prelucrarea și tratarea pieselor din oțel, Zakład Cieplowniczy Term „Hydral” Sp. z o.o., care produce și vinde energie termică, Przedsiębiorstwo Usługowo Handlowe Zakład Produkcji Hydrauliki „Hydral” Sp. z o.o., care produce supape și distribuitoare hidraulice, prelucrează echipamente metalice și oferă servicii de reparație a utilajelor și echipamentelor hidraulice, și PZL Wrocław Sp. z o.o. („PZL Wrocław”). În plus, PZL Hydral mai controla alte două întreprinderi, aflate în prezent în procedură de lichidare. La sfârșitul anului 2006, întregul grup avea un număr de 795 de angajați.

(8)

PZL Wroclaw a fost constituită în 2004 ca filială deținută integral de PZL Hydral în scopul creării unei societăți de exploatare care să preia activitatea operațională a PZL Hydral, permițând, astfel, acesteia să funcționeze în calitate de societate de tip holding și să gestioneze procesul de restructurare a grupului PZL Hydral.

(9)

O parte dintre activele PZL Wrocław au fost transferate de la PZL Hydral către PZL Wrocław fie printr-o contribuție în natură la capitalul PZL Wrocław, fie printr-o vânzare la valoarea contabilă din registrele PZL Hydral începând cu 2004, după cum se arată în tabelul 1.

Tabelul 1

Transferul activelor printr-o contribuție în natură sau prin vânzare (în PLN)

(10)

Activele corporale fixe achiziționate de PZL Wrocław de la PZL Hydral au fost transferate fie sub formă de contribuție la capitalul PZL Wrocław, fie prin intermediul unei vânzări, conform tabelului 2. În ambele cazuri, valoarea tranzacției a fost calculată pe baza evaluării unui expert independent. În momentul transferului, aceste active fixe erau deja grevate de ipoteci pe proprietăți imobiliare, în favoarea următorilor creditori publici: Oficiul de Securitate Socială, Administrația Fiscală a regiunii Silezia Inferioară și Consiliul Local Wrocław, în sumă totală de 142,558 milioane PLN.

Tabelul 2

Transfer de proprietăți imobiliare (în PLN)

(11)

La 31 decembrie 2007, PZL Hydral a transferat către PZL Wrocław fonduri în valoare nominală de 918 900 PLN, printr-o contribuție la capitalul acesteia.

(12)

Restul activelor transferate de la PZL Hydral la PZL Wrocław în perioada 17 ianuarie 2006 - 27 aprilie 2010 au fost vândute la valoarea lor contabilă și constau în numeroase transferuri de active în construcție, libere de orice garanții sau ipoteci.

(13)

Valoarea totală a activelor transferate de PZL Hydral către PZL Wrocław între 2004 și 2010 s-a ridicat la 44 708 791,02 PLN.

(14)

În 2008, PZL Hydral a transferat către PZL Wrocław 559 de angajați, iar în 200937 de angajați.

(15)

PZL Wrocław produce componente pentru aeronavele forțelor armate poloneze (până la sfârșitul anului 2007, acestea au fost fabricate de PZL Hydral) și oferă servicii de întreținere și reparație a echipamentelor utilizate de armata poloneză. Produsele militare fac obiectul unei certificări specifice tipului de produs, în conformitate cu specificațiile tehnice ale forțelor armate poloneze. În fiecare etapă se prezintă o documentație individuală, iar aceste produse (și serviciile de întreținere asociate) sunt supervizate de un reprezentant militar rezident.

(16)

În prezent, PZL Wrocław funcționează în temeiul autorizației nr. B-007/2007, emisă de Ministerul Afacerilor Interne și Administrației la 17 ianuarie 2007 pentru desfășurarea de activități economice în următoarele domenii:

(17)

PZL Wrocław deține următoarele certificate:

(18)

Autoritățile poloneze au informat Comisia cu privire la faptul că gama de produse a PZL Hydral (și, în prezent, a PZL Wrocław) reprezintă o parte importantă a planului de dezvoltare economică lansat de guvernul polonez în 1995 pentru perioada 1996-2000, și în 2000 pentru perioada 2001-2006.

(19)

În plus, se face referire explicită la PZL Hydral sau la activitățile sale economice în mai multe măsuri de punere în aplicare și orientări guvernamentale privind planul de dezvoltare economică, cum ar fi:

(20)

Societățile care figurează pe listele de acest tip trebuie să prezinte rapoarte anuale detaliate privind capacitatea de producție în scopuri de apărare (cantități, profil, valori) pentru a permite ministerului să garanteze îndeplinirea sarcinilor militare.

(21)

Autoritățile poloneze au informat Comisia că autorizațiile și certificatele relevante (considerentele 16 și 17) permit furnizarea de bunuri și servicii de o anumită calitate către clienți speciali (întreprinderi de importanță deosebită pentru apărarea statului și pentru Ministerul Apărării). PZL Wrocław (în trecut PZL Hydral) nu se limitează la a furniza componente pentru sisteme hidraulice, sisteme de carburanți și sisteme de comandă; reparațiile subansamblelor instalate sunt esențiale pentru funcționarea aeronavelor operate de forțele armate poloneze (W-3, Mi-2, M28 Bryza și PZL 130 Orlik); autoritățile poloneze au subliniat, de asemenea, că W-3 și Mi-2 sunt principalele elicoptere utilizate de armata poloneză.

(22)

Bunurile produse de PZL Hydral pentru a fi utilizate de forțele armate sunt marcate cu codul NATO corespunzător prevăzut de Acordul de standardizare NATO, societatea având propriul cod NATO.

(23)

După cum s-a arătat la considerentul 9 și la considerentele următoare acestuia, începând din decembrie 2004, PZL Hydral și-a transferat activele către PZL Wrocław. Numai activele transferate la 30 decembrie 2007 (proprietăți imobiliare) erau grevate de ipoteci în favoarea creditorilor publici.

(24)

Autoritățile poloneze au confirmat faptul că, după începerea activității, PZL Wrocław și-a achitat la termen toate datoriile către creditorii publici, inclusiv contribuțiile de securitate socială și impozitele pentru angajații săi.

(25)

În 1998, PZL Hydral a început să aibă dificultăți în rambursarea datoriilor către creditorii săi publici și privați.

(26)

La sfârșitul anului 1998, datoriile private ale PZL Hydral către bănci și furnizori se ridicau la 90,4 milioane PLN, cea mai mare parte a acestora fiind către două bănci: Banca […] (8) și Banca […].

(27)

PZL Hydral datora Băncii […] 54 de milioane PLN la sfârșitul anului 1998 și 86,4 milioane PLN până în luna noiembrie 2006, la momentul semnării unui acord de plată, creanța sa fiind în final achitată în 2007. PZL Hydral datora Băncii […] 23 de milioane PLN la sfârșitul lui 1998 și 55,6 milioane PLN până în luna octombrie 2003, creanța sa fiind în final achitată în 2004.

Tabelul 3

Modificări ale sumei totale datorate de PZL Hydral către […] (mii PLN)

Tabelul 4

Modificări ale sumei totale datorate de PZL Hydral către […] (mii PLN)