24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/1

REGULAMENTUL (UE) NR. 549/2010 AL COMISIEI

din 23 iunie 2010

de modificare și rectificare a Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenție publică

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 43 literele (a), (d) și (j), coroborat cu articolul 4,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia, fără asistența comitetului menționat la articolul 195 alineatul (1) din regulamentul respectiv, închide intervenția publică pentru carnea de vită în cazul în care, în decursul unei perioade reprezentative, nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat. Este necesar să se stabilească perioada reprezentativă pentru închiderea intervenției publice prin procedură de licitație pentru carnea de vită și să se reflecte în consecință această competență a Comisiei în articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei (2).

(2)

Articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 conține dispoziții diferite și eronate în diversele versiuni lingvistice în ceea ce privește normele care trebuie aplicate atunci când agenția de intervenție schimbă spațiul de depozitare indicat de ofertant sau de participantul la licitație. În consecință, este necesar să se clarifice faptul că, în acest caz, costurile de transport suplimentare sunt suportate de agențiile de intervenție, cu excepția costurilor pentru primii 20 km, și să se adauge că, în cazul în care se aplică articolul 38 alineatul (3), reducerea nu trebuie să depășească costurile de transport pe o distanță mai mare de 100 km.

(3)

Partea IX din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 stabilește dispoziții referitoare la cutiile din carton utilizate la ambalarea cărnii de vită cumpărată prin intervenție. Este necesar să se adapteze cerințele în ceea ce privește sigilarea prevăzute la punctul 6 pentru a le alinia la cerințele prevăzute în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (3).

(4)	Cu ocazia prezentei modificări a Regulamentului (UE) nr. 1272/2009, este oportună rectificarea unei omisiuni la articolul 25 din regulamentul respectiv.

(5)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 trebuie modificat și rectificat în consecință.

(6)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 se modifică după cum urmează:

La articolul 16 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

procedura de licitație pentru achiziționarea de carne de vită pe categorie și pe stat membru sau pe regiune a acestuia, pe baza celor mai recente două prețuri de piață săptămânale înregistrate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Procedura de licitație este închisă de către Comisie urmând aceeași procedură, pe categorie și pe stat membru sau pe regiune a acestuia, pe baza celor mai recente prețuri de piață săptămânale înregistrate.”

2.	La articolul 16 alineatul (6) primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text: „În sensul articolului 12 alineatul (1) litera (c), al articolului 12 alineatul (2) și al articolului 18 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se aplică următoarele norme:”.

La articolul 25, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„După ce a verificat admisibilitatea ofertei sau a ofertei de participare la licitație menționate la articolul 11 alineatul (1) și după ce a efectuat comunicările în conformitate cu articolul 20 alineatul (3), agenția de intervenție eliberează un ordin de livrare, fără a aduce atingere măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) și cu articolul 19 alineatul (1). Ordinul de livrare este datat și numerotat și indică:

(a)	cantitatea care urmează să fie livrată;

(b)	data finală de livrare a produselor;

(c)	spațiul de depozitare la care trebuie livrate produsele;

(d)	prețul la care este acceptată oferta sau oferta de participare la licitație.”

La articolul 29, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Dacă agenția de intervenție schimbă spațiul de depozitare indicat de ofertant sau de participantul la licitație, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1), costurile de transport suplimentare, cu excepția costurilor pentru primii 20 km, sunt suportate de agenția de intervenție. Totuși, costurile de transport pe distanțe mai mari de 100 km sunt suportate în totalitate de agenția de intervenție. În cazul aplicării articolului 31 alineatul (2), prezentul alineat nu se aplică.”

La articolul 38 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

costurile de transport de la locul de preluare desemnat de agenția de intervenție până la spațiul de depozitare menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) unde produsele ar fi trebuit livrate în condiții de costuri minime, fără a se depăși însă limita de 100 km menționată la articolul 29 alineatul (1); și”.

În partea IX din anexa III, punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

Cutiile din carton trebuie sigilate:

(a)	cu ajutorul mărcii aplicate în conformitate cu secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004; și

(b)	aplicând etichetele agenției de intervenție, care poartă un număr de serie, la ambele capete ale cutiei astfel încât acestea să fie distruse la deschiderea cutiei.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică:

(a)	de la 1 iulie 2010 în cazul cărnii de vită și mânzat, al laptelui praf degresat și al cerealelor; și

(b)	de la 1 septembrie 2010 în cazul orezului.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 349, 29.12.2009, p. 1.

(3) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/3

REGULAMENTUL (UE) NR. 550/2010 AL COMISIEI

din 23 iunie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare Financiară IFRS 1

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (1), în special articolul 3 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Prin Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei (2) s-au adoptat anumite standarde internaționale de contabilitate și interpretări existente la 15 octombrie 2008.

(2)

La 23 iulie 2009, Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) a publicat amendamentele la Standardul Internațional de Raportare Financiară IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, denumite în continuare „amendamente la IFRS 1”. Conform amendamentelor la IFRS 1, entitățile care desfășoară activități legate de petrol și gaz și care trec la IFRS sunt autorizate să utilizeze valorile contabile ale activelor petroliere și gaziere stabilite în temeiul normelor lor contabile anterioare. Entităților care decid să recurgă la respectiva scutire trebuie să li se impună să măsoare datoriile existente din dezafectare, reconstituire și de natură similară aferente activelor petroliere și gaziere, în conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente și să recunoască datoria în rezultatul reportat. Amendamentele la IFRS 1 privesc, de asemenea, reevaluarea determinării existenței unui contract de leasing.

(3)

Consultarea Grupului de experți tehnici (TEG) din cadrul Grupului consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG) confirmă faptul că amendamentele la IFRS 1 îndeplinesc criteriile tehnice pentru adoptare stabilite la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002. În conformitate cu Decizia 2006/505/CE a Comisiei din 14 iulie 2006 de instituire a Grupului de examinare a avizelor privind standardele contabile în vederea consilierii Comisiei cu privire la obiectivitatea și neutralitatea avizelor Grupului consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG) (3), Grupul de examinare a avizelor privind standardele contabile a analizat avizul EFRAG privind adoptarea și a confirmat Comisiei că acesta este echilibrat și obiectiv.

(4)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 trebuie modificat în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare contabilă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008, Standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Fiecare societate aplică amendamentele la IFRS 1, care figurează în anexa la prezentul regulament, cel târziu de la data începerii primului său exercițiu financiar după data de 31 decembrie 2009.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.

(2) JO L 320, 29.11.2008, p. 1.

(3) JO L 199, 21.7.2006, p. 33.

ANEXĂ

STANDARDE INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE

IFRS 1

Amendamente la IFRS 1 Scutiri suplimentare pentru entitățile care adoptă pentru prima oară

Reproducerea permisă în Spațiul Economic European. Toate drepturile existente rezervate în afara SEE, cu excepția dreptului de reproducere în scopul uzului personal sau în alte scopuri legitime. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul IASB www.iasb.org

Amendamente la IFRS 1

Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

Se adaugă un titlu și punctele 31A și 39A.

DESCRIERE ȘI PREZENTARE

Explicarea trecerii la IFRS-uri

Utilizarea costului presupus al activelor petroliere și gaziere

31A	Dacă o entitate folosește scutirea menționată la punctul D8A(b) pentru activele petroliere și gaziere, ea trebuie să comunice acest lucru și să prezinte pe ce bază au fost alocate valorile contabile determinate în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare.

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

39A

Scutiri suplimentare pentru entitățile care adoptă pentru prima dată (Amendamente la IFRS 1), publicat în iulie 2009, a adăugat punctele 31A, D8A, D9A și D21A și a modificat punctul D1(c), (d) și (l). O entitate trebuie să aplice aceste modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2010 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică modificările pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.

SCUTIRI DE LA ALTE IFRS-URI

În Anexa D, se modifică punctul D1(c), (d) și (l) și un titlu. Se adaugă punctele D8A, D9A și D21A.

O entitate poate să aleagă să folosească una sau mai multe dintre următoarele scutiri:

(a)

…

(c)	cost presupus (punctele D5-D8A);

(d)	contracte de leasing (punctele D9 și D9A);

(e)

…

(l)	obligații din lichidare incluse în costul imobilizărilor corporale (punctele D21 și D21A);

(m)

…

Cost presupus

D8A

În conformitate cu anumite dispoziții contabile naționale, costurile de explorare și dezvoltare ale proprietăților petroliere și gaziere din fazele de dezvoltare sau de producție se contabilizează în centre de cost care includ toate proprietățile dintr-o zonă geografică extinsă. O entitate care adoptă pentru prima dată IFRS-urile, care aplică o astfel de contabilitate în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, poate alege măsurarea activelor petroliere și gaziere la data trecerii la IFRS-uri, pe următoarea bază:

(a)	active de explorare și de evaluare la valoarea determinată în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare ale entității; și

(b)

active din fazele de dezvoltare sau de producție la valoarea determinată pentru centrul de cost în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare ale entității. Entitatea trebuie să aloce pro rata această sumă între activele de bază ale centrului de cost, utilizând volumele de rezervă sau valorile de rezervă de la acea dată.

Entitatea trebuie să testeze pentru depreciere activele de explorare și de dezvoltare, precum și activele din fazele de dezvoltare și de producție la data trecerii la IFRS-uri, în conformitate cu IFRS 6 Explorarea și evaluarea resurselor minerale sau, respectiv, cu IAS 36 și, dacă este necesar, să reducă valoarea determinată în conformitate cu punctele (a) sau (b) de mai sus. În sensul prezentului alineat, activele petroliere și gaziere includ numai acele active utilizate în explorarea, evaluarea, dezvoltarea sau extracția de petrol sau gaze naturale.

Contracte de leasing

D9A

Dacă o entitate care adoptă pentru prima dată IFRS-urile ajunge la același răspuns, atunci când determină măsura în care un angajament conține un contract de leasing, bazându-se, pe de o parte, pe principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, și, pe de altă parte, pe IFRIC 4, dar la o altă dată decât cea solicitată de IFRIC 4, ea nu este obligată să reevalueze răspunsul obținut în urma determinării respective atunci când adoptă IFRS-urile. Pentru ca o entitate să obțină același răspuns, atunci când determină măsura în care un angajament conține un contract de leasing, în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, ar trebui ca răspunsul la acea determinare să fi fost același cu cel care rezultă din aplicarea IAS 17 Contracte de leasing și IFRIC 4.

Obligații din lichidare incluse în costul imobilizărilor corporale

D21A

O entitate care folosește scutirea menționată la punctul D8A(b) [pentru activele petroliere și gaziere din fazele de dezvoltare sau de producție contabilizate în centre de cost care includ toate proprietățile dintr-o zonă geografică extinsă în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare] trebuie, în loc să aplice paragraful D21 sau IFRIC 1:

(a)	să măsoare datoriile existente din lichidare, restaurare și de natură similară de la data trecerii la IFRS-uri în conformitate cu IAS 37; și

(b)	să recunoască direct la rezultate reportate orice diferență între această valoare și valoarea contabilă a acestor datorii la data trecerii la IFRS-uri, determinată în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare ale entității.

24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/7

REGULAMENTUL (UE) NR. 551/2010 AL COMISIEI

din 23 iunie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 24 iunie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	44,4
	MK	41,0
	TR	59,4
	ZZ	48,3
0707 00 05	MK	36,4
	TR	117,9
	ZZ	77,2
0709 90 70	TR	102,5
0709 90 70	ZZ	102,5
0805 50 10	AR	92,5
	BR	112,1
	TR	97,3
	ZA	104,2
	ZZ	101,5
0808 10 80	AR	98,5
	BR	85,1
	CA	68,4
	CL	99,7
	CN	46,9
	NZ	119,5
	US	154,2
	UY	160,6
	ZA	100,0
	ZZ	103,7
0809 10 00	TR	233,1
	US	396,9
	ZZ	315,0
0809 20 95	SY	178,6
	TR	302,4
	US	700,6
	ZZ	393,9
0809 30	TR	149,8
0809 30	ZZ	149,8
0809 40 05	AU	185,7
	EG	218,2
	IL	235,2
	US	373,2
	ZZ	253,1

(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.

24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/9

REGULAMENTUL (UE) NR. 552/2010 AL COMISIEI

din 23 iunie 2010

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/10 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 545/2010 al Comisiei (4).

(2)	Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 24 iunie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3) JO L 253, 25.9.2009, p. 3.

(4) JO L 155, 22.6.2010, p. 31.

ANEXĂ

Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 24 iunie 2010

(EUR)
Codul NC	Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză
1701 11 10 (1)	40,91	0,00
1701 11 90 (1)	40,91	2,63
1701 12 10 (1)	40,91	0,00
1701 12 90 (1)	40,91	2,33
1701 91 00 (2)	42,37	4,76
1701 99 10 (2)	42,37	1,63
1701 99 90 (2)	42,37	1,63
1702 90 95 (3)	0,42	0,27

(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.

24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/12

DECIZIA AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

NR. 492/09/COL

din 2 decembrie 2009

Plângere formulată de Norsk Lotteridrift ASA împotriva presupusului ajutor de stat acordat în favoarea Norsk Tipping AS (NORVEGIA)

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE (1),

Având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și Protocolul 26,

Având în vedere Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24,

Având în vedere articolul 1 alineatul (3) partea I din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție (4),

Având în vedere orientările Autorității privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul privind SEE (5),

ÎNTRUCÂT:

I. DATE FACTUALE

1. Procedură

La data de 12 octombrie 2004, Autoritatea a primit o plângere din partea Norsk Lotteridrift ASA privind presupusul ajutor de stat acordat în favoarea Norsk Tipping AS (Document nr. 295765).

Prin scrisoarea din data de 22 octombrie 2004 (Document nr. 296715), Autoritatea a solicitat reclamantului să ofere informații suplimentare cu privire la anumite aspecte specifice.

Prin scrisoarea din 15 noiembrie 2004 (Document nr. 299345), reclamantul a furnizat Autorității răspunsuri la întrebările adresate.

Prin scrisoarea din data de 8 decembrie 2004 (Document nr. 300861), Autoritatea a furnizat autorităților norvegiene o copie a plângerii, solicitându-le acestora să prezinte observații și informații suplimentare.

Prin scrisoarea din 10 februarie 2005 (Document nr. 308469), autoritățile norvegiene au prezentat Autorității observațiile și informațiile suplimentare.

Nu a existat un schimb de corespondență ulterior acestei date.

Prin scrisoarea din data de 12 martie 2008 (Document nr. 469510), avocatul reclamantului a informat Autoritatea cu privire la faptul că Norsk Lotteridrift ASA a fost dizolvată și că nu mai dorea să dea curs plângerii, care, în consecință, a fost retrasă.

2. Temeiurile plângerii

Compania Norsk Lotteridrift ASA a fost cea mai mare companie din Norvegia care a operat așa-numitele automate de „jocuri cu plată” (Amusement with Price – aparate de jocuri de noroc, denumite în continuare „AJP”). Compania Norsk Tipping AS este cea mai mare companie de jocuri de noroc din Norvegia, fiind deținută în totalitate de statul norvegian. Până în 2003, Norsk Tipping AS nu funcționa pe piața automatelor AJP.

În iunie 2003 a fost adoptată o legislație care acorda companiei Norsk Tipping AS dreptul exclusiv de a opera astfel de automate. Începând cu 1 ianuarie 2006, Norsk Tipping AS urma să fie singura companie care opera aparate AJP în Norvegia.

În perioada de tranziție cuprinsă între luna iunie 2003 și 1 ianuarie 2006, Norsk Tipping AS a început să introducă primele automate AJP, operatorii existenți fiind forțați să se retragă de pe piață întrucât autorizațiile de operare a automatelor în cauză expirau treptat. Prin urmare, în perioada de tranziție, companiile Norsk Lotteridrift ASA și Norsk Tipping AS concurau pe aceeași piață. În prezent, Norsk Tipping AS beneficiază de dreptul exclusiv de a opera automate AJP în Norvegia (6).

Norsk Lotteridrift ASA s-a plâns că, în condițiile în care Norsk Tipping AS era în concurență cu alți operatori de automate AJP, două măsuri în favoarea Norsk Tipping AS denaturau concurența și afectau schimburile dintre părțile contractante.

Reclamantul a făcut referire la următoarele două elemente:

—	în primul rând, compania Norsk Tipping AS nu plătea impozit pe profit, în timp ce operatorii privați erau obligați la plata impozitului (2.1);

—

în al doilea rând, reclamantul a afirmat că Norsk Tipping AS beneficia de mult mai multă flexibilitate în ceea ce privește stabilirea veniturilor care urmau a fi donate în scopuri caritabile, deoarece își achita contribuțiile în scopuri caritabile din surplusul net, în timp ce operatorii privați erau obligați să doneze 40 % din încasările provenite de la fiecare automat în scopuri caritabile (2.2).

2.1. Scutirea de la plata impozitului pe profit

Secțiunea 2-30(g) nr. 3 (anterior nr. 5) din Legea privind impozitele nr. 14 din 26 martie 1999 prevede că Norsk Tipping AS este scutită de la plata impozitului pe profit. Această prevedere trebuie interpretată în coroborare cu Legea nr. 103 din 28 august 1992 privind jocurile cu plată (în continuare „Legea privind jocurile cu plată”), care prevedea că Norsk Tipping AS era obligată să plătească toate profiturile după ce se efectua alocarea pentru rezervele fondului de investiții (7).

Reclamantul – obligat la plata impozitului pe profit – a susținut că posibilitatea companiei Norsk Tipping AS de a beneficia de această scutire constituie ajutor de stat.

2.2. Posibilitatea societății Norsk Tipping AS de a stabili propriile profituri

Regulamentul nr. 960 din 22 septembrie 2000 privind autorizația de a introduce automate AJP prevedea ca aceste autorizații să fie acordate în următoarele condiții: cel puțin 40 % din surplusul fiecărui automat să fie donat în scopuri caritabile, maxim 20 % să se achite proprietarului spațiului în care sunt amplasate automatele și maxim 40 % să se rețină de către operator. Acest regulament nu s-a aplicat companiei Norsk Tipping AS (8).

Activitățile companiei Norsk Tipping AS au fost reglementate prin Legea privind jocurile cu plată, care prevedea că profitul Norsk Tipping AS, în urma alocărilor pentru rezerve, trebuie donat în scopuri caritabile.

Reclamantul a afirmat că Norsk Tipping AS a beneficiat de mult mai multă flexibilitate decât concurenții săi. Într-adevăr, acesta a susținut că este cu totul altceva să donezi în scopuri caritabile o parte din surplusul net obținut din activitățile combinate ale unei societăți decât să donezi în scopuri caritabile un procent fix din surplusul net al fiecărui automat, indiferent de rentabilitatea generală a companiei. Compania Norsk Lotteridrift ASA a considerat că Norsk Tipping AS a beneficiat de o mai mare flexibilitate în stabilirea bugetului și, în special, în ceea ce privește decizia de a efectua investiții necesare în situația în care erau necesare noi investiții. Legislația nu prevede nicio limitare legată de cuantumul rezervelor pentru fondul de investiții și nicio cerință minimă cu privire la valoarea plăților care urmează a fi efectuate în scopuri caritabile. Compania Norsk Tipping AS avea opțiunea de a efectua alocările necesare pentru rezervele acelor investiții, în timp ce concurenții, cum ar fi Lotteridrift ASA, beneficiau de posibilități mai reduse.

Reclamantul a susținut că acest beneficiu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 din Acordul privind SEE.

II. EVALUARE

1. Prezența ajutorului de stat

Articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE este formulat după cum urmează:

„Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul acord, orice ajutor acordat de statele membre ale CE, de statele AELS sau din resurse de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor bunuri, în măsura în care afectează schimburile dintre părțile contractante, este incompatibil cu funcționarea prezentului acord.”

În evaluarea plângerii, Autoritatea va examina pe rând cele două temeiuri ale plângerii.

2. Scutirea de la plata impozitului pe profit

Măsura trebuie acordată de stat sau din resurse de stat.

Autoritatea consideră că, prin acordarea scutirii, statul norvegian a renunțat la venitul provenit din impozite pe care l-ar fi primit în mod normal. Absența acestor fonduri a afectat resursele de stat provenind din taxele suportate în mod normal din bugetele întreprinderilor (9). Scăderea veniturilor provenite din impozite este echivalentă cu consumul resurselor de stat sub formă de cheltuieli fiscale (10). Prin urmare, Autoritatea consideră că scutirea companiei Norsk Tipping AS de la plata impozitului pe profit la începutul activității a implicat consumul resurselor de stat.

De asemenea, măsura trebuie să fie selectivă în sensul în care favorizează anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri. Pentru a determina dacă o măsură este selectivă, Autoritatea va examina dacă, în contextul unui sistem juridic dat, măsura constituie un avantaj pentru întreprindere în raport cu alte întreprinderi care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă. În acest sens, este necesar să se identifice, în primul rând, regimul comun sau normal în cadrul sistemului fiscal aplicabil care constituie cadrul de referință.

Autoritatea consideră că Legea norvegiană privind impozitele, care prevede în secțiunea 2.30 (g) nr. 3 scutirea explicită a companiei Norsk Tipping AS, reprezintă cadrul de referință pentru evaluarea selectivității.

În raport cu acest regim fiscal comun sau „normal”, Autoritatea trebuie, în al doilea rând, să evalueze și să stabilească eventualul caracter selectiv al avantajului conferit prin măsura fiscală în cauză, demonstrând că măsura se abate de la regimul comun respectiv în măsura în care introduce diferențieri între operatorii economici care, din perspectiva obiectivului urmărit de sistemul fiscal al statului membru AELS în cauză, se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă.

La prima vedere, Autoritatea consideră că scutirea fiscală pare a fi selectivă, întrucât Norsk Tipping este scutită în mod individual.

Astfel cum se menționează mai sus, compania Norsk Tipping AS, prin urmare sectorul jocurilor de noroc propriu-zis, se supune unor regimuri speciale de reglementare din Norvegia. Se aplică restricții atât în ceea ce privește societățile autorizate să ofere servicii de jocuri de noroc și prestarea propriu-zisă a serviciilor, cât și, în final, în ceea ce privește utilizarea veniturilor obținute din jocuri de noroc. Într-adevăr, în prezent, niciun alt operator nu este autorizat să ofere servicii similare celor prestate de Norsk Tipping AS întrucât aceasta din urmă beneficiază de dreptul exclusiv de a opera mai multe tipuri diferite de jocuri cu plată. Aceste restricții normative atât în ceea ce privește accesul pe piață, cât și prestarea serviciilor, au fost acceptate atât de Curtea de Justiție, cât și de Curtea AELS pe baza unor factori de ordin moral, religios și cultural, precum și pe baza consecințelor negative din punct de vedere moral și financiar asupra indivizilor și asupra companiei asociate jocurilor de noroc (11).

Anterior introducerii regimului privind drepturile exclusive pentru AJP, reclamantul, Norsk Lotteridrift ASA și alți operatori privați de automate de jocuri de noroc operau pe piață și erau obligați la plata impozitului normal pe venit în plus față de regimul normativ special privind AJP, conform căruia puteau reține până la 40 % din surplusul obținut din operarea automatului (12).

Furnizorii altor servicii de jocuri de noroc, cum ar fi Norsk Rikstoto, care organizează pariuri hipice, precum și organizațiile caritabile, care organizează diferite tipuri de loterii, se supun altor regimuri normative. Un numitor comun al acestor furnizori de jocuri de noroc este acela că, în principiu, toate veniturile obținute din serviciile de jocuri de noroc sunt direcționate către cauze caritabile specifice. Astfel, fosta activitate comercială AJP era unică în sensul că permitea operatorilor privați să păstreze profiturile rezultate din jocurile cu plată.

Prin lege, profiturile Norsk Tipping AS sunt destinate unor cauze din domeniul sportului, al culturii și, începând din 2006, unor cauze umanitare și sociale, cf. secțiunii 10 din Legea privind jocurile de noroc nr. 103 din 28 august 1992 (lov om pengespill). Astfel, pentru Norsk Tipping AS, scutirea de la plata impozitului normal pe venit este înlocuită cu un tip diferit de „impozitare”.

În consecință, deși Norsk Tipping este scutită de la plata impozitului pe venit, profiturile acesteia fac obiectul unui alt tip de impunere și, prin urmare, compania nu le poate reține. În cazul de față, Autoritatea consideră că tratamentul diferit aplicat companiei Norsk Tipping este justificat prin logica sistemului de redistribuire a profiturilor generate de compania de jocuri de noroc deținută de stat.

Așadar, având în vedere caracterul special al serviciilor de jocuri de noroc și reglementarea acestora, Autoritatea consideră că Norsk Tipping AS nu se află într-o situație comparabilă de fapt și de drept cu cea a întreprinderilor obligate la plata impozitului normal pe venit, nici cu cea a foștilor operatori privați de automate de jocuri de noroc sau a altor tipuri de societăți comerciale. Astfel, scutirea de la plata impozitului normal pe venit acordată companiei Norsk Tipping AS nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 din Acordul privind SEE.

3. Posibilitatea companiei Norsk Tipping AS de a stabili propriile profituri

Cea de a doua problemă ridicată în plângere a fost aceea că Norsk Tipping AS a beneficiat de mai multă libertate în ceea ce privește profiturile sale decât operatorii privați de AJP. În timp ce operatorul privat era obligat să doneze 40 % din surplusul AJP în scopuri caritabile, Norsk Tipping AS trebuia să doneze toate profiturile în scopuri caritabile. Cu toate acestea, valoarea profiturilor a depins în mare măsură de decizia Norsk Tipping AS de a depune bani pentru fondul de investiții sau de modul în care aceasta și-a gestionat cheltuielile, în general. Reclamantul a susținut că operatorii privați nu aveau această posibilitate întrucât cota-parte donată de aceștia în scopuri caritabile se baza pe o metodă neflexibilă.

Autoritatea nu consideră că sunt implicate resurse de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. În conformitate cu concluziile Curții de Justiție în cauza Preussen Elektra (13), Autoritatea consideră obligația de a rezerva anumite venituri în scopuri caritabile drept o intervenție a statului care decurge din Regulamentul norvegian privind modul de utilizare a rezervelor Norsk Tipping AS nr. 797 din 8 iunie 1998, însă aceasta nu atrage după sine o pierdere de venituri la bugetul de stat (14). Mai mult decât atât, în acest context se aplică aceleași considerente legate de selectivitate, inclusiv caracterul incomparabil al operatorilor privați de automate de jocuri de noroc și al Norsk Tipping AS, discutate mai sus.

4. Concluzie

Pe baza celor de mai sus, Autoritatea consideră că scutirea Norsk Tipping AS de la plata impozitului normal pe venit și posibilitatea acesteia de a-și stabili propriul profit nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Scutirea fiscală acordată companiei Norsk Tipping AS prevăzută la secțiunea 2.30 (g) nr. 3 din Legea norvegiană privind impozitele și posibilitatea Norsk Tipping AS de a-și stabili propriul profit nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Norvegiei.

Articolul 3

Numai versiunea în limba engleză este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 2 decembrie 2009.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Per SANDERUD

Președinte

Kristján A. STEFÁNSSON

Membru al Colegiului

(1) Denumită în continuare „Autoritatea”.

(2) Denumit în continuare „Acordul privind SEE”.

(3) Denumit în continuare „Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”.

(4) Denumit în continuare „Protocolul 3”.

(5) Orientări privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul privind SEE și a articolului 1 din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, adoptate și emise de Autoritate la 19 ianuarie 1994, publicate în JO L 231, 3.9.1994, p. 1 și în Suplimentul SEE nr. 32, 3.9.1994, p. 1, denumite în continuare „Orientările privind ajutorul de stat”. Versiunea actualizată a Orientărilor privind ajutorul de stat este publicată pe site-ul internet al Autorității: http://www.eftasurv.int/state-aid/legal-framework/state-aid-guidelines/

(6) Introducerea drepturilor exclusive a fost susținută de către Curtea AELS în cauza E-1/06, Autoritatea AELS de Supraveghere/Norvegia, Curtea AELS 2007, Rec. 20.

(7) Obiectivul investiției este de a garanta faptul că cerințele de investiții ale companiei pot fi îndeplinite pe baza capitalului necesar.

(8) Acest regulament a fost modificat substanțial de la data depunerii plângerii, cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, Autoritatea nu consideră necesară descrierea modificărilor respective.

(9) Cauza C- 156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 26.

(10) A se vedea, inter alia, secțiunea 3 alineatul (3) din Orientările privind ajutorul de stat legate de aplicarea normelor cu privire la ajutoarele de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice.

(11) A se vedea cauza E-1/06 Autoritatea AELS de Supraveghere/Norvegia, citată mai sus, punctul 29 cu trimiterile suplimentare.

(12) Restul de 60 % era repartizat între acțiuni caritabile și proprietarul locației, a se vedea secțiunea Date factuale de mai sus.

(13) Cauza C-379/98, Preussen Elektra AG/ Schhleswag AG, Rec., 2001, p. I-2099, punctele 54-67.

(14) Temeiul juridic al acestui regulament este secțiunea 10 din Legea privind jocurile de noroc.

24.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/16

DECIZIA NR. 02/10/COL A AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

din 5 ianuarie 2010

cu privire la statutul Norvegiei în ceea ce privește necroza hematopoietică infecțioasă și septicemia hemoragică virală și de abrogare a Deciziei nr. 302/08/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 21 mai 2008

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 109 și Protocolul 1,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de supraveghere și a unei Curți de Justiție, în special articolul 5 alineatul (2) litera (d) și Protocolul 1 la acesta,

AVÂND ÎN VEDERE actul menționat în anexa I capitolul I punctul 4.1.5a din Acordul privind SEE,

Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (1),

astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 la Acordul privind SEE, în special articolul 50 din actul respectiv,

întrucât:

Prin scrisoarea din data de 3 mai 1994, Norvegia a depus documentele justificative corespunzătoare pentru acordarea statutului de zonă autorizată pentru teritoriul său, în ceea ce privește necroza hematopoietică infecțioasă (NHI) și septicemia hemoragică virală (SHV), și a prezentat totodată normele naționale prin care se asigură întrunirea condițiilor care trebuie respectate pentru menținerea statutului de zonă autorizată.

Prin Decizia nr. 71/94/COL a Autorității, Norvegia a fost recunoscută ca zonă continentală și costieră autorizată pentru pești în ceea ce privește NHI și SHV. În urma notificării unui focar de SHV în districtul Møre og Romsdal în Norvegia, la 26 noiembrie 2007, Decizia nr. 71/94/COL, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia nr. 244/02/COL a Autorității AELS de Supraveghere, a fost abrogată prin Decizia nr. 302/08/COL, care stabilea că părțile din teritoriul Norvegiei menționate în anexa la respectiva decizie au fost recunoscute ca reprezentând zone continentale autorizate și zone costiere autorizate pentru pești cu privire la NHI și SHV.

La data de 11 iulie 2008, a fost confirmat un focar de SHV în zonele de coastă ale Storfjorden în Norvegia. Autoritatea competentă din Norvegia a informat Autoritatea despre măsurile adoptate pentru a elimina boala și a preveni răspândirea ei.

Autoritatea a examinat informațiile care i-au fost prezentate de către autoritatea competentă din Norvegia și se pare, în acest stadiu, că măsurile luate sunt adecvate. În plus, Autoritatea a discutat această chestiune cu Comisia Europeană și nu au existat schimbări în Norvegia în ceea ce privește NHI.

Autoritatea consideră că Norvegia, cu excepția zonelor menționate în anexă, ar trebui să fie recunoscută în continuare ca zonă continentală autorizată și zonă costieră autorizată pentru pești în privința NHI și SHV.

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar al AELS de pe lângă Autoritatea AELS de Supraveghere,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Norvegia, cu excepția zonelor menționate în anexă, este recunoscută ca zonă continentală autorizată și ca zonă costieră autorizată pentru pești în privința NHI și SHV.

Articolul 2

Decizia nr. 302/08/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 21 mai 2008 cu privire la statutul Norvegiei în ceea ce privește necroza hematopoietică infecțioasă și septicemia hemoragică virală se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la 5 ianuarie 2010.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Regatului Norvegiei.

Articolul 5

Numai versiunea în limba engleză este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 5 ianuarie 2010.

Pentru Autoritatea de Supraveghere a AELS

Kurt JÄGER

Membru al Colegiului

Xavier LEWIS

Director

(1) JO L 328, 24.11.2006, p. 14.

ANEXĂ

NHI

Norvegia, cu excepția părții norvegiene a bazinelor hidrografice de la Grense Jacobselv, a râului Pasvik și a râurilor situate între cele două puncte și a regiunii costiere conexe.

SHV

Norvegia, cu excepția:

1.	Părții norvegiene a bazinelor hidrografice de la Grense Jacobselv, a râului Pasvik și a râurilor situate între cele două puncte și a regiunii costiere conexe.

Norvegia, cu scutirea privind zonele costiere din Storfjorden (în comunele Ørskog, Sykkylven, Stordal, Stranda și Norddal), delimitate la vest de o linie trasată între Røneset în comuna Sykkylven și în Giljeneset în comuna Ørskog. Partea estică din totalitatea fiordului este scutită, inclusiv zona mareelor, fermele de acvacultură construite pe pământ care utilizează apa de mare pentru producție, precum și bazele pe pământ și cheiurile fermelor de acvacultură din fiord. Părțile din zonele de captare a apei care au estuar în zona de izolare și în care se produce o migrație în amonte a peștelui anadrom, precum și orice instalație de cultivare în partea de captare a apei populată de peștele anadrom sunt exceptate de la recunoașterea ca zonă neautorizată.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.157.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 157

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 24 iunie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 549/2010 al Comisiei din 23 iunie 2010 de modificare și rectificare a Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenție publică	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 550/2010 al Comisiei din 23 iunie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare Financiară IFRS 1 ( 1 )	3
		Regulamentul (UE) nr. 551/2010 al Comisiei din 23 iunie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	7
		Regulamentul (UE) nr. 552/2010 al Comisiei din 23 iunie 2010 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10	9
		Regulamentul (UE) nr. 553/2010 al Comisiei din 23 iunie 2010 privind atribuirea drepturilor de import pentru cererile depuse pentru perioada 1 iulie 2010-30 iunie 2011 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 431/2008 pentru carnea de vită și mânzat congelată	11

	III Alte acte
	SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
*	Decizia Autorității AELS de Supraveghere nr. 492/09/COL din 2 decembrie 2009 Plângere formulată de Norsk Lotteridrift ASA împotriva presupusului ajutor de stat acordat în favoarea Norsk Tipping AS (NORVEGIA)	12
*	Decizia nr. 02/10/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 5 ianuarie 2010 cu privire la statutul Norvegiei în ceea ce privește necroza hematopoietică infecțioasă și septicemia hemoragică virală și de abrogare a Deciziei nr. 302/08/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 21 mai 2008	16