27.1.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/6

REGULAMENTUL (UE) NR. 73/2010 AL COMISIEI

din 26 ianuarie 2010

de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic european

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 552/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind interoperabilitatea rețelei europene de gestionare a traficului aerian (regulamentul privind interoperabilitatea) (1), în special articolul 3 alineatul (5),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea Cerului unic european (regulamentul-cadru) (2), în special articolul 8 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Pentru asigurarea siguranței și pentru sprijinirea noilor concepte de operare în cadrul rețelei europene de management al traficului aerian (denumită în continuare „EATMN”) sunt necesare date aeronautice și informații aeronautice de calitate.

(2)

Organizația Aviației Civile Internaționale (denumită în continuare „OACI”) a definit cerințe de calitate privind datele aeronautice și informațiile aeronautice în ceea ce privește acuratețea, rezoluția și integritatea care trebuie atinse și menținute în cadrul EATMN la procesarea datelor aeronautice și informațiilor aeronautice.

(3)	Se consideră că aceste cerințe ale OACI oferă o bază suficientă pentru cerințele actuale privind calitatea datelor, însă există deficiențe cunoscute care trebuie soluționate, în special pentru a susține aplicațiile viitoare.

(4)

Anexa 15 la Convenția privind Aviația Civilă Internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”) trebuie să ofere baza principală pentru cerințele de calitate a datelor. Trimiterile la prevederile anexei 15 la Convenția de la Chicago nu trebuie să presupună în mod automat trimiterea la anexa 4 la Convenția de la Chicago sau la alte anexe la Convenția de la Chicago.

(5)	Examinarea situației actuale a demonstrat că cerințele de calitate referitoare la datele aeronautice și informațiile aeronautice nu sunt îndeplinite întotdeauna în cadrul EATMN, în special în ceea ce privește acuratețea și integritatea.

(6)	În lanțul de date aeronautice se desfășoară încă un volum semnificativ de activități manuale, pe hârtie, ceea ce duce la importante posibilități de introducere a unor erori și de degradare a calității datelor. Prin urmare, trebuie luate măsuri de îmbunătățire a acestei situații.

(7)

Eurocontrol a fost mandatat, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, să elaboreze cerințe care să suplimenteze și să consolideze anexa 15 la Convenția de la Chicago, în scopul obținerii unor informații aeronautice de calitate suficientă. Prezentul regulament se bazează pe raportul de mandat aferent prezentat la 16 octombrie 2007.

(8)

În conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 552/2004, informațiile aeronautice trebuie furnizate progresiv în format electronic, în baza unui set de date standardizat stabilit de comun acord. Aceste cerințe trebuie să fie, în cele din urmă, aplicabile tuturor datelor aeronautice și informațiilor aeronautice care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(9)	Prezentul regulament nu trebuie să se aplice operațiunilor și instruirii militare menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

(10)

Organizațiile militare care pun la dispoziție informații aeronautice în scopul utilizării în cadrul operațiunilor de trafic aerian general sunt o parte esențială a procesului de date aeronautice, iar statele membre trebuie să se asigure că gradul de calitate al acestor date este suficient de ridicat pentru utilizarea căreia îi sunt destinate.

(11)	Furnizarea și publicarea la timp a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice noi sau modificate, în conformitate cu cerințele OACI și ale statelor membre privind ciclul de modificare și de actualizare, sunt considerate esențiale pentru a putea obține date de calitate.

(12)	Statele membre trebuie să gestioneze și să controleze în mod eficace toate activitățile de generare a datelor aeronautice și a informațiilor aeronautice, pentru a se asigura că datele furnizate au o calitate suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate.

(13)	Componentele și procedurile utilizate de cei care generează date trebuie să fie interoperabile cu sistemele, componentele și procedurile utilizate de furnizorii de servicii de informare aeronautică pentru a permite funcționarea sigură, neîntreruptă și eficientă a EATMN.

(14)

În vederea menținerii sau a consolidării nivelurilor existente de siguranță a exploatării, statele membre trebuie să aibă obligația de a asigura realizarea de către părțile implicate a unei evaluări a siguranței, care să includă proceduri de identificare a pericolelor și de evaluare și diminuare a riscurilor. Implementarea armonizată a unor astfel de proceduri în sistemele reglementate prin prezentul regulament necesită identificarea unor cerințe specifice de siguranță pentru toate cerințele de interoperabilitate și performanță.

(15)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 552/2004, normele de implementare a interoperabilității trebuie să descrie procedurile specifice de evaluare a conformității care trebuie utilizate pentru evaluarea fie a conformității, fie a adecvării la utilizarea dată a componentelor, precum și pentru verificarea sistemelor.

(16)

Prezentul regulament are un impact asupra unei game largi de părți interesate. Prin urmare, trebuie să țină seama de capacitățile și de nivelurile individuale de implicare ale părților în lanțul de date, pentru a asigura aplicarea progresivă a dispozițiilor în vederea obținerii calității necesare a datelor.

(17)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru Cerul unic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește cerințele privind calitatea datelor aeronautice și a informațiilor aeronautice în ceea ce privește acuratețea, rezoluția și integritatea.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică sistemelor rețelei europene de management al traficului aerian („EATMN”), componentelor acestora și procedurilor aferente implicate în generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea, transferarea și distribuirea datelor aeronautice și informațiilor aeronautice.

Prezentul regulament se aplică următoarelor datele aeronautice și informații aeronautice:

(a)	pachetul integrat de informare aeronautică definit la articolul 3 punctul 7 și pus la dispoziție de statele membre, cu excepția circularelor de informare aeronautică;

(b)	date electronice privind obstacolele, sau elemente ale acestor date, în cazul în care sunt puse la dispoziție de statele membre;

(c)	date electronice privind terenul, sau elemente ale acestor date, în cazul în care sunt puse la dispoziție de statele membre;

(d)	date cartografice privind aerodromurile, în cazul în care sunt puse la dispoziție de statele membre.

(2) Prezentul regulament se aplică următoarelor părți:

(a)	furnizorilor de servicii de navigație aeriană;

(b)	operatorilor aerodromurilor și heliporturilor pentru care s-au publicat procedurile privind regulile de zbor instrumental („IFR”) sau regulile de zbor cu vizibilitate („VFR”) în publicațiile de informare aeronautică naționale;

(c)

entităților publice sau private care furnizează, în sensul prezentului regulament:

(i)	servicii de generare și furnizare a datelor topografice;

(ii)	servicii de proiectare a procedurilor;

(iii)

date electronice privind terenul;

(iv)	date electronice privind obstacolele.

(3) Prezentul regulament se aplică până la momentul în care datele aeronautice și/sau informațiile aeronautice sunt puse la dispoziție de furnizorul de servicii de informare aeronautică următorului utilizator căruia îi sunt destinate.

În cazul distribuirii prin mijloace fizice, prezentul regulament se aplică până în momentul în care datele aeronautice și/sau informațiile aeronautice au fost puse la dispoziția organizației responsabile cu furnizarea serviciului de distribuire fizică.

În cazul distribuirii automate prin intermediul unui conexiuni electronice directe între furnizorul de servicii de informare aeronautică și entitatea care primește datele aeronautice și/sau informațiile aeronautice, se aplică prezentul regulament:

(a)	până la momentul în care următorul utilizator căruia îi sunt destinate accesează și extrage datele aeronautice și/sau informațiile aeronautice deținute de furnizorul de servicii de informare aeronautică; sau

(b)	până la momentul în care datele aeronautice și/sau informațiile aeronautice sunt livrate, de către furnizorul de servicii de informare aeronautică, în sistemul următorului utilizator căruia îi sunt destinate.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. De asemenea, se aplică următoarele definiții:

1.	„date aeronautice” înseamnă o reprezentare a faptelor, conceptelor sau instrucțiilor aeronautice într-un mod formalizat și adecvat comunicării, interpretării sau procesării;

2.	„informații aeronautice” înseamnă informații care rezultă din colectarea, analizarea și formatarea datelor aeronautice;

3.	„calitatea datelor” înseamnă gradul sau nivelul de încredere în capacitatea datelor furnizate de a îndeplini cerințele utilizatorului de date în ceea ce privește acuratețea, rezoluția și integritatea;

4.	„acuratețe” înseamnă un grad de concordanță între valoarea estimată sau măsurată și valoarea reală;

5.	„rezoluție” înseamnă un număr de unități sau caractere în care se exprimă și se utilizează o valoare măsurată sau calculată;

6.	„integritate” înseamnă un grad de asigurare a faptului că un element de date și valoarea acestuia nu au fost pierdute sau alterate de când datele au fost generate sau modificate cu aprobare;

„pachet integrat de informare aeronautică” (denumit în continuare „IAIP”) înseamnă un pachet care constă în următoarele elemente:

(a)	publicații de informare aeronautică (denumite în continuare „AIP”), inclusiv modificările;

(b)	suplimente la AIP;

(c)	NOTAM, astfel cum este definit la punctul (17) și buletinele de informare înaintea zborului;

(d)	circularele de informare aeronautică; și

(e)	liste de control și liste cu mesajele NOTAM în vigoare;

„date privind obstacolele” înseamnă date privind toate obiectele fixe (indiferent dacă au caracter temporar sau permanent) și mobile sau părți ale acestora, care sunt localizate într-o zonă destinată deplasării terestre a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafețe definite destinate să protejeze aeronavele în zbor;

9.	„date privind terenul” înseamnă date despre suprafața terestră care cuprinde elemente naturale precum munți, dealuri, culmi, văi, corpuri de apă, ghețuri și zăpezi permanente, excluzând obstacolele;

10.	„date cartografice privind aerodromurile” înseamnă informații care reprezintă elemente standardizate ale aerodromurilor pentru o zonă definită, inclusiv date geospațiale și metadate;

11.	„date topografice” înseamnă date geospațiale care sunt determinate prin măsurători sau prin studii topografice;

12.	„proiectare de proceduri” înseamnă combinarea de date aeronautice cu instrucțiuni de zbor specifice pentru definirea unor proceduri instrumentale de sosire și/sau de plecare care să asigure standarde adecvate de siguranță a zborului;

13.	„furnizor de servicii de informare aeronautică” înseamnă organizația responsabilă cu furnizarea unui serviciu de informare aeronautică, certificată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2096/2005 al Comisiei (3);

14.	„următorul utilizator căruia îi sunt destinate” înseamnă entitatea care primește informațiile aeronautice de la furnizorul de servicii de informare aeronautică;

15.	„conexiune electronică directă” înseamnă o conexiune digitală între sisteme computerizate, astfel încât datele pot fi transferate între acestea fără intervenție manuală;

16.	„element de date” înseamnă un singur atribut al unui set de date complet, căruia îi este alocată o valoare ce îi definește statutul curent;

17.	„NOTAM” înseamnă un mesaj transmis prin mijloace de telecomunicație care conține informații privind instituirea, starea sau modificarea oricărei instalații, serviciu, proceduri sau pericol aeronautic, a căror cunoaștere în timp util este esențială pentru personalul însărcinat cu operațiuni de zbor;

18.	„NOTAM digital” înseamnă un set de date care conține informațiile incluse într-un NOTAM într-o formă structurată ce poate fi integral interpretată de un sistem computerizat automat, fără intervenție umană;

19.	„generator de date” înseamnă o entitate responsabilă cu generarea datelor;

20.	„generare de date” înseamnă crearea unui nou element de date cu valoarea aferentă, modificarea valorii unui element de date existent sau ștergerea unui element de date existent;

21.	„perioadă de valabilitate” înseamnă perioada dintre data și ora la care este publicată informația aeronautică și data și ora la care informația încetează să mai fie valabilă;

22.	„validarea datelor” înseamnă procesul prin care se asigură că datele îndeplinesc cerințele aplicației specificate sau utilizării căreia îi sunt destinate;

23.	„verificarea datelor” înseamnă evaluarea ieșirilor unui proces de date aeronautice pentru a se asigura corectitudinea și consecvența în raport cu intrările și cu standardele, normele și convențiile aplicabile în materie de date, utilizate în procesul respectiv;

24.	„date critice” înseamnă date al căror nivel de integritate este definit în capitolul 3, secțiunea 3.2 punctul 3.2.8 litera (a) din anexa 15 la Convenția privind Aviația Civilă Internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”);

25.	„date esențiale” înseamnă date al căror nivel de integritate este definit în capitolul 3, secțiunea 3.2 punctul 3.2.8 litera (b) din anexa 15 la Convenția de la Chicago.

CAPITOLUL II

CERINȚE PRIVIND INTEROPERABILITATEA ȘI PERFORMANȚA

Articolul 4

Set de date

Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) furnizează date aeronautice și informații aeronautice în conformitate cu specificațiile pentru seturi de date descrise în anexa I.

Articolul 5

Schimb de date

(1) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că transferul între ele al datelor aeronautice și informațiilor aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea se realizează printr-o conexiune electronică directă.

(2) Furnizorii de servicii de navigație aeriană se asigură că transferul între ei al tuturor datelor aeronautice și informațiilor aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea se realizează în conformitate cu cerințele privind formatul pentru schimbul de date stabilite în anexa II.

(3) Statele membre pot exclude NOTAM-urile digitale din formatul pentru schimbul de date menționat la alineatul (2).

(4) Furnizorii de servicii de informare aeronautică se asigură că toate datele aeronautice și informațiile aeronautice din AIP-urile, modificările AIP-urilor și suplimentele la AIP-uri furnizate de un stat membru sunt puse la dispoziția următorului utilizator căruia îi sunt destinate, cel puțin:

(a)	în conformitate cu cerințele de publicare identificate în standardele OACI menționate în punctele 4 și 8 din anexa III;

(b)	într-un mod care permite citirea directă a conținutului și formatului documentelor pe un ecran de computer; și

(c)	în conformitate cu cerințele privind formatul pentru schimbul de date stabilite în anexa II.

Articolul 6

Calitatea datelor

(1) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii de navigație aeriană respectă cerințele de calitate a datelor stabilite în anexa IV partea A.

(2) Atunci când furnizează date aeronautice și/sau informații aeronautice, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) respectă cerințele privind probele stabilite în anexa IV partea B.

(3) Atunci când fac schimb de date aeronautice și/sau informații aeronautice între ele, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) instituie aranjamente formale în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV partea C.

(4) Atunci când sunt generatori de date, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) respectă cerințele privind generarea de date stabilite în anexa IV partea D.

(5) Furnizorii de servicii de informare aeronautică se asigură că, atunci când le pune la dispoziția următorului utilizator căruia îi sunt destinate, toate datele aeronautice și informațiile aeronautice furnizate de generatori de date care nu se regăsesc printre părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) au o calitate suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate.

(6) Atunci când acționează ca entitatea responsabilă cu solicitarea oficială a unei activități de generare de date, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că:

(a)	datele sunt create, modificate sau șterse în conformitate cu instrucțiunile lor;

(b)

fără a aduce atingere anexei IV partea C, instrucțiunile lor referitoare la generarea de date conțin cel puțin:

(i)	o descriere lipsită de ambiguități a datelor care urmează să fie create, modificate sau șterse;

(ii)	confirmarea entității căreia urmează să îi fie furnizate datele;

(iii)

data și ora până la care trebuie furnizate datele;

(iv)	formatul care trebuie utilizat de generatorul de date pentru raportul de generare a datelor.

(7) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) respectă cerințele privind procesele de date stabilite în anexa IV partea E.

(8) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că mecanismele de raportare a erorilor, de feedback și de rectificare sunt instituite și operate în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV partea F.

Articolul 7

Concordanță, oportunitate și performanța personalului

(1) În cazul în care datele aeronautice sau informațiile aeronautice sunt duplicate în AIP-urile mai multor state membre, furnizorii de servicii de informare aeronautică responsabili cu acele AIP-uri instituie mecanisme de asigurare a concordanței între informațiile duplicate.

(2) Furnizorii de servicii de informare aeronautică se asigură că elementele de date aeronautice și informații aeronautice publicate în AIP-ul statului lor membru sunt adnotate astfel încât să fie indicate cele care nu îndeplinesc cerințele de calitate a datelor prevăzute de prezentul regulament.

(3) Furnizorii de servicii aeronautice se asigură că cele mai actuale cicluri de actualizare aplicabile modificărilor AIP și suplimentelor la AIP sunt public disponibile.

(4) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că personalul propriu responsabil cu sarcini din cadrul procesului de furnizare a datelor aeronautice și a informațiilor aeronautice cunoaște și aplică:

(a)	cerințele privind modificarea AIP, suplimentele la AIP și NOTAM stabilite în standardele OACI menționate în punctele 5, 6 și 7 din anexa III;

(b)	ciclurile de actualizare aplicabile emiterii modificărilor AIP și suplimentelor la AIP menționate la litera (a) a prezentului alineat în domeniile pentru care furnizează date aeronautice sau informații aeronautice.

(5) Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 2096/2005, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) trebuie să se asigure că personalul responsabil cu sarcini din cadrul procesului de furnizare a datelor aeronautice sau a informațiilor aeronautice dispun de formare profesională, competențe și autorizare adecvate pentru sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească.

Articolul 8

Cerințe privind programele informatice și instrumentele

Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că toate programele informatice și instrumentele utilizate pentru generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea și transferarea de date aeronautice și/sau informații aeronautice respectă cerințele stabilite în anexa V.

Articolul 9

Protecția datelor

(1) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că datele aeronautice și informațiile aeronautice sunt protejate în conformitate cu cerințele stabilite în anexa VI.

(2) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură de menținerea trasabilității pentru fiecare element de date pe perioada de valabilitate a acestuia și timp de cel puțin 5 ani de la sfârșitul perioadei respective sau timp de 5 ani de la sfârșitul perioadei de valabilitate a oricărui element de date calculat sau derivat pe baza acestuia, indiferent care este acesta din urmă.

CAPITOLUL III

CERINȚE PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII, AL SIGURANȚEI ȘI AL SECURITĂȚII

Articolul 10

Cerințe privind managementul

(1) Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 2096/2005, părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) implementează și mențin un sistem de management al calității pentru activitățile lor de furnizare a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa VII partea A.

(2) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că sistemul de management al calității menționat la alineatul (1) al prezentului articol definește procedurile prin care se vor atinge obiectivele de management al calității stabilite în anexa VII partea B și obiectivele de management al securității stabilite în anexa VII partea C.

(3) Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) se asigură că orice modificare a sistemelor existente menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf sau introducerea unor noi sisteme sunt precedate de o evaluare a siguranței, care să includă identificarea pericolelor și evaluarea și diminuarea riscurilor, efectuată de părțile în cauză.

(4) În cursul evaluării privind siguranța, cerințele menționate la articolul 7 alineatul (3) și în anexa I, anexa II și în punctele 1 și 2 ale părții A din anexa IV constituie cerințe de siguranță și se iau în considerare, ca minim.

CAPITOLUL IV

EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI CERINȚE SUPLIMENTARE

Articolul 11

Conformitatea sau adecvarea la utilizarea dată a componentelor

Înainte de emiterea unei declarații CE de conformitate sau de adecvare la utilizarea dată, menționată la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 552/2004, fabricanții de componente ale sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf din prezentul regulament sau reprezentanții autorizați ai acestora stabiliți în Uniune evaluează conformitatea sau adecvarea pentru utilizare a componentelor respective în conformitate cu cerințele stabilite în anexa VIII.

Articolul 12

Verificarea sistemelor

(1) Furnizorii de servicii de navigație aeriană care pot demonstra sau care au demonstrat că îndeplinesc condițiile stabilite în anexa IX efectuează o verificare a sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf în conformitate cu cerințele stabilite în anexa X partea A.

(2) Furnizorii de servicii de navigație aeriană care nu pot demonstra că îndeplinesc condițiile stabilite în anexa IX subcontractează unui organism notificat o verificare a sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf. Această verificare se efectuează în conformitate cu cerințele stabilite în anexa X partea B.

Articolul 13

Cerințe suplimentare

Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (b) și (c):

(a)	asigură autorizarea de securitate a personalului propriu responsabil cu sarcini care țin de generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea, transferarea și distribuirea datelor aeronautice sau informațiilor aeronautice, după caz;

(b)	se asigură că personalului propriu responsabil cu sarcini din cadrul procesului de furnizare a datelor aeronautice sau informațiilor aeronautice i s-au adus la cunoștință cum se cuvine cerințele stabilite în prezentul regulament;

(c)	elaborează și țin la zi manuale de operare conținând instrucțiunile și informațiile necesare pentru ca personalul propriu responsabil cu sarcini din cadrul procesului de furnizare a datelor aeronautice sau a informațiilor aeronautice să poată aplica prezentul regulament;

(d)	se asigură că manualele menționate la litera (c) sunt accesibile și ținute la zi, actualizarea și distribuția lor făcând obiectul unui management adecvat al calității și configurației documentației;

(e)	se asigură că metodele de lucru și procedurile de operare sunt conforme cu prezentul regulament.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Dispoziții tranzitorii

(1) Statele membre care, anterior intrării în vigoare a prezentului regulament, au notificat OACI o deosebire relevantă în conformitate cu articolul 38 din Convenția de la Chicago își pot păstra dispozițiile naționale referitoare la subiectele descrise în anexa XI la prezentul regulament până la 30 iunie 2014.

(2) Datele aeronautice și informațiile aeronautice publicate înainte de 1 iulie 2013 și care nu au fost modificate se conformează prezentului regulament până la 30 iunie 2017.

Articolul 15

Intrare în vigoare și aplicare

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2013.

(2) Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 4 și articolul 5 alineatele (1), (2), (3) și (4) litera (c) se aplică de la 1 iulie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 96, 31.3.2004, p. 26.

(2) JO L 96, 31.3.2004, p. 1.

(3) JO L 335, 21.12.2005, p. 13.

ANEXA I

SPECIFICAȚIILE PRIVIND SETURILE DE DATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4

PARTEA A

IAIP, date cartografice privind aerodromurile și date electronice privind obstacolele

Datele aeronautice și informațiile aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea literele (a), (b) și (d) se vor furniza conform unei specificații comune privind seturile de date, care trebuie:

(a)

să fie documentate fie:

—	cu ajutorul limbajului unificat de modelare (UML) specificat în documentul menționat la punctul 13 din anexa III, sub formă de diagrame de clase și definiții aferente pentru clase, atribute, asocieri și liste de valori; fie

—	cu ajutorul unui catalog de entități specificat în conformitate cu standardul ISO menționat la punctul 25 din anexa III;

(b)	să definească, ca elemente de date individuale, fiecare entitate aeronautică pentru care se solicită publicarea informațiilor în conformitate cu standardele OACI menționate la punctul 10 din anexa III și cu documentul Eurocae menționat la punctul 24 din anexa III;

(c)	să furnizeze, pentru fiecare atribut, definiția valorilor admisibile sub formă de tip de date, serie de valori sau listă enumerativă;

(d)

să includă definiția unui model temporal, bazat pe UTC, care să poată exprima ciclul de viață complet al unei entități aeronautice:

—	de la data și ora creării la data și ora retragerii definitive;

—	inclusiv modificările definitive care creează noi situații de referință pentru entitatea respectivă;

(e)

să includă definiția regulilor care ar putea limita valorile posibile ale proprietăților entităților sau variația în timp a acestor valori. Acestea trebuie să includă, cel puțin:

—	constrângeri care impun acuratețea, rezoluția și integritatea datelor de poziție (orizontale și verticale);

—	constrângeri care impun ca datele să fie actuale;

(f)	să aplice o convenție de denumire a entităților, atributelor și asocierilor, care să evite folosirea de abrevieri;

(g)	să bazeze descrierea elementelor geometrice (punct, curbă, suprafață) pe standardul ISO menționat în punctul 14 din anexa III;

(h)	să bazeze descrierea informațiilor de metadate pe standardul ISO menționat în punctul 15 din anexa III;

(i)	să includă elementele de metadate enumerate în anexa I partea C.

Referitor la standardele ISO, certificatul pertinent eliberat de o organizație acreditată corespunzător va fi considerat un mijloc suficient de atestare a conformității. Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) trebuie să accepte ca documentele legate de certificare să fie aduse la cunoștința autorității naționale de supraveghere, la cererea acesteia din urmă.

PARTEA B

Seturi de date electronice privind terenul

Datele electronice privind terenul menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea litera (c) trebuie:

(a)	să fie furnizate în format digital în conformitate cu standardele OACI menționate în punctele 9 și 12 din anexa III;

(b)	să includă elementele de metadate enumerate în anexa I partea C.

PARTEA C

Metadate

Metadatele pentru specificațiile privind seturile de date definite în partea A și partea B trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:

(a)	generatorul datelor;

(b)	modificările aduse datelor;

(c)	persoanele sau organizațiile care au interacționat cu datele și momentul interacțiunii;

(d)	detalii cu privire la orice validare și verificare a datelor care a fost efectuată;

(e)	data și ora efective de inițiere a datelor;

(f)

pentru datele geospațiale:

—	modelul terestru de referință utilizat;

—	sistemul de coordonate utilizat;

(g)

pentru datele numerice:

—	acuratețea statistică a tehnicii de măsurare sau de calcul utilizate;

—	rezoluția;

—	nivelul de încredere cerut de standardele OACI menționate în punctele 1 și 12 din anexa III și de alte standarde OACI;

(h)	detalii cu privire la orice funcții aplicate, în cazul în care datele au făcut obiectul unei conversii/transformări;

(i)	detalii cu privire la orice limitare a utilizării datelor.

ANEXA II

CERINȚELE PRIVIND FORMATUL SCHIMBULUI DE DATE AERONAUTICE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 5

PARTEA A

IAIP, date cartografice privind aerodromurile și date electronice privind obstacolele

Datele aeronautice și informațiile aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea literele (a), (b) și (d) se formatează în conformitate cu o specificație comună, care trebuie:

—	să utilizeze pentru codificarea datelor limbajul extensibil de marcare (XML) definit în standardul ISO menționat în punctul 17 din anexa III;

—	să se exprime sub forma unei scheme XML; în plus, pentru exprimarea regulilor de conduită se poate folosi un schematron, astfel cum este definit în standardul ISO menționat în punctul 19 din anexa III;

—	să permită schimbul de date atât pentru fiecare entitate în parte, cât și pentru mulțimi de entități;

—	să permită schimbul de informații de referință ca urmare a modificărilor definitive;

—	să fie structurată în conformitate cu entitățile, atributele și asocierile aferente definiției setului de date descris în anexa I partea A; regulile de cartografiere trebuie documentate;

—	să implementeze cu strictețe listele enumerative de valori și serii de valori definite pentru fiecare atribut din setul de date;

—	să respecte, pentru codificarea informațiilor geografice, specificațiile limbajului de marcare geografică (GML) definit în referința menționată în punctul 18 din anexa III;

PARTEA B

Datele electronice privind terenul

1.	Datele electronice privind terenul menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea litera (c) trebuie furnizate într-un format care să respecte standardele ISO menționate în punctele 14, 15, 16, 17 și 18 din anexa III.

ANEXA III

DISPOZIȚII MENȚIONATE ÎN ARTICOLE ȘI ANEXE

1.	Capitolul 3 secțiunea 3.2 (Sistem de calitate) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

2.	Capitolul 3 secțiunea 3.7.1 (Sistem de referință orizontal) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

3.	Capitolul 3 secțiunea 3.7.2 (Sistem de referință vertical) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

4.	Capitolul 4 [Publicații de informare aeronautică (AIP)] din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

5.	Capitolul 4 secțiunea 4.3 (Specificații privind modificarea AIP) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

6.	Capitolul 4 secțiunea 4.4 (Specificații privind suplimentele la AIP) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

7.	Capitolul 5 (NOTAM) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, inclusiv modificarea nr. 34).

8.	Capitolul 6 secțiunea 6.2 (Furnizarea de informații pe hârtie) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, incluzând modificarea nr. 34).

9.	Capitolul 10 secțiunea 10.2 (Acoperire și cerințe numerice pentru datele privind terenul și obstacolele) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, inclusiv modificarea nr. 34).

10.	Apendicele 1 [Conținutul publicațiilor de informare aeronautică (AIP)] din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, inclusiv modificarea nr. 34).

11.	Apendicele 7 (Cerințe de calitate a datelor aeronautice) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, inclusiv modificarea nr. 34).

12.	Apendicele 8 (Cerințe pentru datele privind terenul și obstacolele) din anexa 15 la Convenția de la Chicago – Servicii de informare aeronautică (ediția a 12-a, iulie 2004, inclusiv modificarea nr. 34).

13.	Specificația privind limbajul unificat de modelare (UML) a Object Management Group, versiunea 2.1.1.

14.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19107:2003 – Informații geografice – schemă spațială (ediția întâi, 8.5.2003).

15.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19115:2003 – Informații geografice – metadate [ediția întâi, 8.5.2003 (corrigendum Cor 1:2006, 5.7.2006)].

16.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19139:2007 – Informații geografice – metadate – implementarea schemelor XML (ediția întâi, 17.4.2007).

17.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19118:2005 – Informații geografice – codificare [ediția întâi, 17.3.2006, ISO/CD 19118, ediția a doua, 9.7.2007 (în stadiu de comitet)].

18.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19136:2007 – Informații geografice – limbajul de marcare geografică (GML) (ediția întâi, 23.8.2007).

19.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO/IEC 19757-3:2006 – Tehnologia informației – Document Schema Definition Languages (DSDL) – partea 3: Validarea bazată pe reguli – schematron (ediția întâi, 24.5.2006).

20.	Documentul OACI 9674-AN/946 – World Geodetic System – manual 1984 (ediția a doua, 2002).

21.	Capitolul 7, secțiunea 7.3.2 [Algoritm de verificare a redundanței ciclice (CRC)] din documentul OACI 9674-AN/946 – World Geodetic System – manual 1984 (WGS-84) (ediția a doua, 2002).

22.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO/IEC 17799:2005 – Tehnologia informației – Tehnici de securitate – Cod de practică pentru managementul securității informației (ediția a doua, 10.6.2005).

23.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 28000:2007 – Specificații pentru sisteme de management al securității pentru lanțul de aprovizionare [ediția întâi, 21.9.2007, în stadiul de revizuire, urmează să fie înlocuită de ediția a doua, dată limită 31.1.2008 (în stadiul de investigare)].

24.	Eurocae ED-99A, User Requirements for Aerodrome Mapping Information (octombrie 2005).

25.	Organizația Internațională pentru Standardizare, ISO 19110:2005 – Informații geografice – metodologie pentru catalogarea entităților (ediția întâi).

ANEXA IV

CERINȚELE DE CALITATE A DATELOR MENȚIONATE LA ARTICOLELE 6 ȘI 7

PARTEA A

Cerințe de calitate a datelor

Cerințele de calitate a datelor pentru fiecare element de date care se regăsește în sfera datelor aeronautice și informațiilor aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea trebuie să fie cele definite de standardele OACI menționate în anexa III punctul 11 și de alte standarde OACI relevante, fără a aduce atingere punctului 2 din prezenta anexă.

Cerințele de calitate a datelor pentru un element de date care se regăsește în sfera datelor aeronautice și informațiilor aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea trebuie stabilite pe baza unei evaluări a siguranței utilizărilor prevăzute ale elementului de date, în cazul în care:

(a)	un element de date nu este definit de standardele OACI privind calitatea datelor menționate în punctul 11 din anexa III sau de alte standarde OACI relevante; sau

(b)	cerințele de calitate a datelor pentru un element de date nu sunt îndeplinite de standardele OACI privind calitatea datelor menționate în punctul 11 din anexa III sau de alte standarde OACI relevante.

Cerințele de calitate a datelor pentru elementele de date menționate la punctul 2 trebuie elaborate conform unui proces standardizat care descrie metodologia de derivare și validare a acestor cerințe înaintea publicării, ținându-se în mod corespunzător seama de impactul potențial asupra dispozițiilor OACI relevante.

4.	În cazul în care un element de date este destinat mai mult de unei utilizări, i se vor aplica doar cele mai stringente cerințe de calitate a datelor, care rezultă din evaluarea siguranței menționate la punctul 2

Cerințele de calitate a datelor se vor defini astfel încât să acopere, pentru fiecare element de date care se regăsește în sfera datelor aeronautice și informațiilor aeronautice menționate la articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea, următoarele:

(a)	acuratețea și rezoluția datelor;

(b)	nivelul de integritate al datelor;

(c)	capacitatea de a determina originea datelor;

(d)	nivelul de asigurare a faptului că datele sunt puse la dispoziția următorului utilizator căruia îi sunt destinate înainte de data/ora efectivă de inițiere și nu sunt eliminate înainte de data/ora efectivă de expirare.

6.	Trebuie definite toate elementele de date necesare ca sprijin pentru fiecare set de date de aplicare și/sau pentru un subset valid al setului de date.

PARTEA B

Cerințe privind probele

Se vor genera argumente și probe care să demonstreze că:

(a)

cerințele de acuratețe și rezoluție sunt respectate la generarea datelor și menținute permanent până la punerea la dispoziția următorului utilizator căruia îi sunt destinate, inclusiv în orice ocazie în care rezoluția unui element de date este redusă sau modificată sau în care datele sunt translatate într-un sistem diferit de coordonate sau unitate de măsurare;

(b)	originea și istoricul modificărilor fiecărui element de date sunt înregistrate și disponibile pentru a fi controlate;

(c)	datele aeronautice sau informațiile aeronautice sunt complete sau că orice elemente lipsă sunt declarate;

(d)	Toate procesele de generare, producere, stocare, manipulare, procesare, transferare sau distribuire folosite pentru fiecare element de date sunt definite și adecvate pentru nivelul de integritate asignat elementului de date;

(e)	procesele de validare și verificare a datelor sunt adecvate pentru nivelul de integritate asignat elementului de date;

(f)	procesele manuale sau semiautomate sunt realizate de personal instruit și calificat, cu roluri și responsabilități clar definite care sunt înregistrate în sistemul de calitate al organizației;

(g)	toate instrumentele și/sau programele informatice utilizate pentru sprijinirea sau implementarea proceselor sunt validate ca adecvate scopului în conformitate cu anexa V;

(h)	un proces eficace de raportare și măsurare a erorilor și de acțiune corectivă se află în funcționare în conformitate cu partea F.

PARTEA C

Aranjamente formale

Aranjamentele formale trebuie să includă cel puțin următoarele:

(a)	sfera datelor aeronautice sau a informațiilor aeronautice care urmează să fie furnizate;

(b)	cerințele privind acuratețea, rezoluția și integritatea pentru fiecare element de date furnizat;

(c)	metodele necesare pentru demonstrarea faptului că datele furnizate respectă cerințele specificate;

(d)	caracterul măsurilor care urmează sa fie luate în cazul în care se descoperă o eroare de date sau o inconsecvență în cadrul oricăror date furnizate;

(e)

următoarele criterii minime pentru notificarea modificărilor de date:

—	criterii pentru determinarea oportunității furnizării datelor pe baza importanței modificării din punctul de vedere al operațiunilor sau al siguranței;

—	orice notificare prealabilă a modificărilor preconizate;

—	mijloacele care urmează să fie adoptate pentru notificare;

(f)	partea responsabilă cu documentarea modificărilor de date;

(g)	mijloacele de soluționare a oricăror ambiguități care pot apărea când se folosesc formate diferite pentru schimbul de date aeronautice sau informații aeronautice;

(h)	orice restricții de utilizare a datelor;

(i)	cerințe privind producerea de rapoarte de calitate de către furnizorii de date, pentru a facilita verificarea calității datelor de către utilizatorii de date;

(j)	cerințe privind metadatele;

(k)	cerințe în caz de urgență privind continuitatea furnizării datelor.

PARTEA D

Generarea de date

Observarea mijloacelor radio de asistență pentru navigație și generarea de date calculate sau derivate ale căror coordonate sunt publicate în AIP trebuie efectuate în conformitate cu standardele corespunzătoare și cel puțin în conformitate cu dispozițiile OACI relevante menționate în punctul 20 din anexa III.

2.	Toate datele măsurate trebuie să facă trimitere la WGS-84, astfel cum se specifică în dispozițiile OACI menționate în punctul 2 din anexa III.

Trebuie utilizat un mod geoid, suficient pentru a respecta dispozițiile OACI menționate în punctul 3 din anexa III și cerințele privind calitatea datelor aeronautice și informațiilor aeronautice stabilite în anexa IV, pentru ca toate datele verticale (măsurate, calculate sau derivate) să poată fi exprimate în raport cu nivelul mediu al mării prin modelul gravitațional al Pământului (Earth Gravitational Model) 1996. Un „geoid” înseamnă suprafața echipotențială din câmpul gravitațional al Pământului, care coincide cu nivelul mediu al mării calme, extins continuu la nivelul continentelor.

4.	Datele măsurate, calculate și derivate trebuie menținute pe întreaga durată de viață a fiecărui element de date.

5.	Datele topografice categorisite ca fiind date critice sau esențiale trebuie supuse unei măsurări inițiale complete și apoi monitorizate pentru observarea schimbărilor cel puțin anual. În cazul în care se detectează schimbări, datele relevante trebuie măsurate din nou.

Trebuie folosite următoarele date topografice și tehnici de stocare electronice:

(a)	coordonatele punctelor de referință trebuie încărcate în echipamentul de măsurare topografică prin transfer digital de date;

(b)	măsurătorile pe teren trebuie stocate digital;

(c)	datele neprelucrate trebuie transferate și încărcate digital în softul de procesare.

7.	Toate datele topografice categorisite ca date critice trebuie să fie supuse unor măsurători suplimentare suficiente pentru a identifica erorile topografice care nu pot fi detectate printr-o singură măsurătoare.

8.	Date aeronautice și informațiile aeronautice trebuie validate și verificate înainte de a fi utilizate pentru derivarea sau calcularea altor date.

PARTEA E

Cerințe privind procesele de date

În cazul în care procesele sau părți ale proceselor utilizate la generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea, transferul și distribuirea de date aeronautice și informații aeronautice sunt automatizate, acestea trebuie să fie:

(a)	automatizate la un nivel corespunzător contextului procesului de date;

(b)	automatizate astfel încât să se optimizeze alocarea și interacțiunea om-mașină în scopul atingerii unui grad ridicat de siguranță și de calitate în urma procesului;

(c)	concepute astfel încât să se evite introducerea de erori de date;

(d)	concepute astfel încât să se detecteze erorile datelor primite/de intrare.

2.	În cazul în care datele aeronautice și informațiile aeronautice sunt introduse manual, acestea trebuie să fie supuse unei verificări independente pentru a se identifica orice eroare care ar fi putut fi introdusă.

PARTEA F

Cerințe privind raportarea și rectificarea erorilor

Mecanismele de raportare și măsurare a erorilor și de acțiune corectivă trebuie să asigure că:

(a)	problemele identificate în cursul generării, producerii, stocării, manipulării și procesării datelor aeronautice și informațiilor aeronautice sau cele identificate de utilizatori după publicare sunt înregistrate și raportate furnizorului de servicii de informare aeronautică;

(b)	toate problemele raportate în legătură cu datele aeronautice și informațiile aeronautice sunt analizate de furnizorul de servicii de informare aeronautică, stabilindu-se acțiunile corective necesare;

(c)	toate erorile, inconsecvențele și anomaliile detectate în date aeronautice și informații aeronautice critice și esențiale sunt soluționate de urgență;

(d)

utilizatorii de date afectați sunt avertizați cu privire la erori de către furnizorul de servicii de informare aeronautică prin cele mai eficace mijloace, ținând seama de nivelul de integritate al datelor aeronautice și informațiilor aeronautice și utilizând criteriile de notificare convenite în cadrul aranjamentelor formale în conformitate cu anexa IV partea C litera (d);

(e)	se facilitează și se încurajează feedbackul din partea utilizatorilor de date și a altor furnizori de date aeronautice și de informații aeronautice;

(f)	se înregistrează rata erorilor pentru datele aeronautice și informațiile aeronautice de fiecare dată când se transferă date aeronautice și informații aeronautice între părțile menționate la articolul 2 alineatul (2);

(g)	rata erorilor pentru erorile detectate înainte de transfer și cea pentru erorile raportate după transfer se pot identifica separat.

ANEXA V

CERINȚE PRIVIND PROGRAMELE INFORMATICE ȘI INSTRUMENTELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 8

Instrumentele utilizate pentru sprijinirea sau automatizarea proceselor de date aeronautice și informații aeronautice trebuie să respecte cerințele de la punctele 2 și 3, în cazul în care instrumentul:

—	are potențialul de a produce erori în elemente de date critice sau esențiale;

—	reprezintă unicul mod de detectare a erorilor în elemente de date critice sau esențiale;

—	reprezintă unicul mod de detectare a discrepanțelor între mai multe versiuni de date introduse manual.

Pentru instrumentele menționate la punctul 1, cerințele privind nivelul de performanță, de funcționalitate și de integritate trebuie definite astfel încât să se asigure faptul că instrumentul își îndeplinește funcția în cadrul procesului de date fără a afecta calitatea datelor aeronautice sau a informațiilor aeronautice.

3.	Instrumentele menționate la punctul 1 trebuie validate și verificate pe baza cerințelor stabilite la punctul 2.

Instrumentele menționate la punctul 1 care sunt implementate integral sau parțial în programe informatice trebuie să satisfacă următoarele cerințe suplimentare:

—	cerințele referitoare la programele informatice trebuie să precizeze în mod corespunzător ceea ce este necesar programului informatic pentru a putea satisface cerințele instrumentului;

—	toate cerințele referitoare la programele informatice trebuie să poată fi raportate la cerințele privind instrumentele menționate la punctul 2;

—	validarea și verificarea programelor informatice, astfel cum sunt definite la punctele 5 și, respectiv, 6, trebuie aplicate unei versiuni executabile cunoscute a programului informatic în mediul său de operare prevăzut.

5.	Validarea unui program informatic înseamnă procesul prin care se asigură că programul informatic îndeplinește cerințele pentru aplicația specificată sau utilizarea prevăzută a datelor aeronautice sau a informațiilor aeronautice.

Verificarea unui program informatic înseamnă evaluarea ieșirilor unui proces de dezvoltare a unui program informatic pentru date aeronautice și/sau informații aeronautice în vederea asigurării corectitudinii și consecvenței în raport cu intrările și cu standardele, regulile și convențiile aplicabile în materie de programe informatice utilizate în procesul respectiv.

ANEXA VI

CERINȚELE PRIVIND PROTECȚIA DATELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 9

Toate datele transferate în format electronic trebuie protejate împotriva pierderii sau alterării datelor prin aplicarea algoritmului CRC32Q, astfel cum este menționat în punctul 21 din anexa III. Valoarea de verificare a redundanței ciclice (cyclic redundancy check, denumită în continuare CRC) trebuie aplicată anterior verificării finale a datelor înainte de stocare sau transfer.

2.	În cazurile în care dimensiunea fizică a datelor depășește ceea ce poate fi protejat la nivelul impus de integritate de către o singură CRC, se vor utiliza valori CRC multiple.

Datelor aeronautice și informațiilor aeronautice li se va aloca un nivel corespunzător de protecție de securitate atunci când sunt stocate și când fac obiectul unui schimb între părțile menționate la articolul 2 alineatul (2), pentru a se asigura că datele nu pot fi modificate în mod accidental sau accesate și/sau alterate neautorizat în niciun moment.

4.	Stocarea și transferul datelor aeronautice și informațiilor aeronautice trebuie protejate printr-un proces adecvat de autentificare datorită căruia destinatarii să poată confirma faptul că datele sau informațiile au fost transmise de o sursă autorizată.

ANEXA VII

CERINȚELE PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII, AL SIGURANȚEI ȘI AL SECURITĂȚII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 10

PARTEA A

Sistemul de management al calității

Un sistem de management al calității care să sprijine generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea, transferarea și distribuirea de date aeronautice și informații aeronautice trebuie:

—	să definească politica de calitate astfel încât să răspundă cât mai bine posibil nevoilor diferiților utilizatori;

—	să instituie un program de asigurare a calității care conține proceduri prin care se verifică dacă toate operațiunile se efectuează în conformitate cu cerințele, standardele și procedurile aplicabile, inclusiv cu cerințele pertinente din prezentul regulament;

—	să demonstreze, cu ajutorul manualelor și al documentelor de monitorizare, că sistemul de calitate funcționează;

—	să numească reprezentanți ai conducerii care să monitorizeze respectarea și caracterul adecvat al procedurilor pentru asigurarea unor practici operaționale sigure și eficiente;

—	să efectueze controale ale sistemului de calitate instituit și să ia măsuri de remediere, după caz.

Un certificat EN ISO 9001 eliberat de o organizație acreditată corespunzător va fi considerat un mijloc suficient de atestare a conformității cu cerințele de la punctul 1 Părțile menționate la articolul 2 alineatul (2) trebuie să accepte ca documentele legate de certificare să fie aduse la cunoștința autorității naționale de supraveghere, la cererea acesteia din urmă.

PARTEA B

Obiective ale managementului siguranței

Obiectivele managementului siguranței trebuie să fie:

—	reducerea la minimum a contribuției erorilor de date la riscul de producere a unui accident aerian, în măsura în care este posibil din punct de vedere practic;

—

promovarea conștientizării siguranței în cadrul organizației prin împărtășirea experiențelor dobândite în urma activităților legate de siguranță și prin implicarea întregului personal în propunerea de soluții pentru problemele de siguranță identificate și îmbunătățiri pentru sprijinirea eficacității și eficienței proceselor;

—	asigurarea identificării în cadrul organizației a unei funcții responsabile cu elaborarea și menținerea obiectivelor managementului siguranței;

—	asigurarea faptului că se țin evidențe și se realizează operațiuni de monitorizare pentru garantarea siguranței activităților desfășurate;

—	asigurarea faptului că se fac recomandări de îmbunătățire, acolo unde este nevoie, pentru a se garanta siguranța activităților.

2.	Îndeplinirea obiectivelor managementului siguranței trebuie să se bucure de cea mai înaltă prioritate, peste presiunile de ordin comercial, operațional, ecologic sau social.

PARTEA C

Obiective ale managementului securității

Obiectivele managementului securității trebuie să fie:

—	asigurarea securității datelor aeronautice și a informațiilor aeronautice primite, produse sau folosite în alt mod, astfel încât acestea să fie protejate de interferențe, iar accesul la ele să fie limitat strict la persoanele autorizate;

—

asigurarea faptului că măsurile de management al securității ale unei organizații respectă cerințele naționale și internaționale corespunzătoare pentru infrastructuri critice și continuitatea activității, precum și standardele internaționale pentru managementul securității, inclusiv standardele ISO menționate în punctele 22 și 23 din anexa III.

ANEXA VIII

Cerințele privind evaluarea conformității sau a adecvării la utilizarea dată a componentelor menționate la articolul 11

Activitățile de verificare trebuie să demonstreze conformitatea componentelor cu cerințele de interoperabilitate, performanță, calitate și siguranță din prezentul regulament sau caracterul lor adecvat pentru utilizare pe parcursul perioadei în care aceste componente se află în funcțiune în mediul de testare.

Fabricantul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Uniune trebuie să gestioneze activitățile de evaluare a conformității și trebuie, în special:

—	să stabilească mediul de testare corespunzător;

—	să verifice că planul de testare descrie componentele în mediul de testare;

—	să verifice că planul de testare acoperă toate cerințele aplicabile;

—	să asigure consecvența și calitatea documentației tehnice și ale planului de testare;

—	să planifice organizarea testelor, personalul, instalarea și configurarea platformei de testare;

—	să efectueze inspecțiile și testele după cum se specifică în planul de testare;

—	să întocmească raportul care prezintă rezultatele inspecțiilor și testelor.

Fabricantul sau reprezentatul său autorizat stabilit în Uniune trebuie să asigure îndeplinirea cerințelor de interoperabilitate, performanță, calitate și siguranță din prezentul regulament de către componentele implicate în generarea, producerea, stocarea, manipularea, procesarea, transferarea și distribuirea de date aeronautice și informații aeronautice, care sunt integrate în mediul de testare.

După verificarea cu succes a conformității sau a adecvării la utilizarea dată, fabricantul sau reprezentatul său autorizat stabilit în Comunitate întocmește, pe propria răspundere, declarația CE de conformitate sau de adecvare la utilizarea dată, specificând în special cerințele prevăzute de prezentul regulament care sunt îndeplinite de componenta respectivă, precum și condițiile de utilizare aferente ale acesteia, în conformitate cu punctul 3 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 552/2004.

ANEXA IX

CONDIȚIILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 12

1.	Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să aibă instituite în cadrul organizației sale metode de raportare care să asigure și să demonstreze imparțialitatea și obiectivitatea în activitățile de verificare.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să asigure că personalul implicat în procesele de verificare realizează activitățile de verificare cu cea mai mare integritate profesională posibilă și cu cel mai înalt grad de competență tehnică posibil și că nu este supus niciunei presiuni și niciunui stimulent, în special de tip financiar, care ar putea să îi influențeze judecata sau rezultatele verificărilor pe care le efectuează, în special din partea persoanelor sau a grupurilor de persoane afectate de rezultatele verificărilor.

3.	Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să asigure că personalul implicat în procesele de verificare are acces la echipamente care să îi permită să efectueze în mod adecvat verificările necesare.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să asigure că personalul implicat în procesele de verificare are o bună formare tehnică și profesională, cunoștințe satisfăcătoare privind cerințele verificărilor pe care trebuie să le efectueze, o experiență adecvată în ceea ce privește astfel de operațiuni și capacitatea necesară pentru a redacta declarațiile, înregistrările și rapoartele care demonstrează că verificările au fost efectuate.

5.	Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să asigure că personalul implicat în procesele de verificare poate executa verificările cu imparțialitate. Remunerarea personalului nu depinde de numărul de verificări efectuate sau de rezultatele acestora.

ANEXA X

PARTEA A

Cerințele privind verificarea sistemelor menționate la articolul 12 alineatul (1)

Verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie să demonstreze conformitatea respectivelor sisteme cu cerințele de interoperabilitate, performanță și siguranță prevăzute de prezentul regulament, într-un mediu de evaluare care să reflecte contextul operațional al acestor sisteme.

2.	Verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie realizată în conformitate cu practici de testare adecvate și recunoscute.

3.	Instrumentele de testare utilizate pentru verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie să aibă funcții adecvate.

Verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie să ducă la obținerea elementelor dosarului tehnic cerut de punctul 3 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 552/2004, incluzând următoarele elemente:

—	descrierea implementării;

—	raportul inspecțiilor și testelor realizate înainte de darea în exploatare a sistemului.

Furnizorul de servicii de informare aeronautică trebuie să gestioneze activitățile de verificare și trebuie, în special:

—	să stabilească mediul operațional și tehnic simulat corespunzător care să reflecte mediul operațional;

—	să verifice că planul de testare descrie integrarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf într-un mediu de evaluare operațională și tehnică;

—	să verifice că planul de testare acoperă toate cerințele de interoperabilitate, performanță și siguranță aplicabile prevăzute de prezentul regulament;

—	să asigure consecvența și calitatea documentației tehnice și ale planului de testare;

—	să planifice organizarea testelor, personalul, instalarea și configurarea platformei de testare;

—	să efectueze inspecțiile și testele după cum se specifică în planul de testare;

—	să întocmească raportul care prezintă rezultatele inspecțiilor și testelor.

6.	Furnizorul de servicii de informare aeronautică trebuie să asigure că sistemele menționate la articolul alineatul (1) primul paragraf aflate în responsabilitatea sa îndeplinesc cerințele de interoperabilitate, performanță și siguranță prevăzute de prezentul regulament.

După verificarea cu succes a conformității, furnizorii de servicii de informare aeronautică trebuie să întocmească declarația CE de verificare a sistemelor și să o înainteze autorității naționale de supraveghere, împreună cu dosarul tehnic, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 552/2004.

PARTEA B

Cerințele privind verificarea sistemelor menționate la articolul 12 alineatul (2)

2.	Verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie realizată în conformitate cu practici de încercare adecvate și recunoscute.

3.	Instrumentele de testare utilizate pentru verificarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf trebuie să aibă funcții adecvate.

—	descrierea implementării;

—	raportul inspecțiilor și al testelor realizate înainte de darea în exploatare a sistemului.

5.	Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să stabilească mediul adecvat de evaluare operațională și tehnică, care să reflecte mediul operațional, și trebuie să dispună efectuarea activităților de verificare de către un organism notificat.

Organismul notificat trebuie să gestioneze activitățile de verificare și trebuie, în special:

—	să verifice că planul de testare descrie integrarea sistemelor menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf într-un mediu de evaluare operațională și tehnică;

—	să verifice că planul de testare acoperă toate cerințele de interoperabilitate, performanță și siguranță aplicabile prevăzute de prezentul regulament;

—	să asigure consecvența și calitatea documentației tehnice și ale planului de testare;

—	să planifice organizarea testelor, personalul, instalarea și configurarea platformei de testare;

—	să efectueze inspecțiile și testele după cum se specifică în planul de testare;

—	să întocmească raportul care prezintă rezultatele inspecțiilor și testelor.

7.	Organismul notificat trebuie să asigure că sistemele menționate la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf utilizate într-un mediu de evaluare operațională îndeplinesc cerințele de interoperabilitate, performanță și siguranță prevăzute de prezentul regulament.

8.	După încheierea cu succes a sarcinilor de verificare, organismul notificat trebuie să întocmească un certificat de conformitate în legătură cu sarcinile pe care le-a îndeplinit.

9.	Ulterior, furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să întocmească declarația CE de verificare a sistemelor și să o înainteze autorității naționale de supraveghere, împreună cu dosarul tehnic, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 552/2004.

ANEXA XI

DEOSEBIRILE NOTIFICATE OACI MENțIONATE LA ARTICOLUL 14

Capitolul 3 secțiunea 3.2.10 (Verificarea redundanței ciclice) din anexa 15 la Convenția de la Chicago — servicii de informare aeronautică.

IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom

27.1.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/35

DECIZIA CONSILIULUI

din 26 noiembrie 2009

privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

(2010/48/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 13 și 95, coroborate cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf a doua teză și alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)	În mai 2004, Consiliul a autorizat Comisia să conducă negocieri în numele Comunității Europene referitoare la Convenția Națiunilor Unite privind protecția și promovarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap (denumită în continuare „Convenția ONU”).

(2)	Convenția ONU a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și a intrat în vigoare la 3 mai 2008.

(3)	Convenția ONU a fost semnată în numele Comunității la 30 martie 2007, sub rezerva posibilității de a fi încheiată la o dată ulterioară.

(4)	Convenția ONU constituie un pilon relevant și eficient pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu handicap în Uniunea Europeană, cărora atât Comunitatea, cât și statele sale membre le acordă o importanță deosebită.

(5)	Convenția ONU ar trebui să fie aprobată astfel, în numele Comunității, cât mai curând posibil.

(6)

Cu toate acestea, o astfel de aprobare ar trebui să fie însoțită de o rezervă a Comunității Europene cu privire la articolul 27 alineatul (1) din Convenția ONU, pentru a afirma că încheierea de către Comunitate a Convenției ONU nu aduce atingere dreptului statelor sale membre, bazat pe dreptul comunitar, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului (2), de a nu aplica forțelor armate principiul egalității de tratament pe baza handicapului.

(7)

Atât Comunitatea, cât și statele sale membre au competențe în domeniile reglementate de Convenția ONU. Prin urmare, Comunitatea și statele membre ar trebui să devină părți contractante, pentru a-și îndeplini împreună obligațiile stabilite prin Convenția ONU și pentru a-și exercita împreună drepturile conferite de respectiva convenție în situațiile de competențe mixte, într-un mod coerent.

(8)

În momentul depunerii instrumentului de confirmare formală, Comunitatea ar trebui să depună și o declarație, în temeiul articolului 44 alineatul (1) din convenție, care să precizeze aspectele reglementate de aceasta în legătură cu care competența a fost transferată Comunității de către statele membre,

DECIDE:

Articolul 1

(1) Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap se aprobă în numele Comunității, cu o rezervă referitoare la articolul 27 alineatul (1).

(2) Textul Convenției ONU este inclus în anexa I la prezenta decizie.

Textul rezervei este inclus în anexa III la prezenta decizie.

Articolul 2

(1) Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să depună, în numele Comunității Europene, instrumentul de confirmare formală a convenției la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu articolele 41 și 43 și din Convenția ONU.

(2) În momentul depunerii instrumentului de confirmare formală, persoana sau persoanele desemnate depun declarația privind competența care figurează în anexa II la prezenta decizie și rezerva care figurează în anexa III la prezenta decizie.

Articolul 3

Pentru aspectele care țin de competența Comunității și fără a aduce atingere respectării competențelor statelor membre, Comisia constituie un punct de convergență pentru aspectele legate de punerea în aplicare a Convenției ONU în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din aceasta. Detaliile privind funcționarea punctului de convergență în această privință sunt prevăzute într-un cod de conduită înainte de depunerea instrumentului de confirmare formală în numele Comunității.

Articolul 4

(1) Pentru aspectele care țin de competența exclusivă a Comunității, Comisia reprezintă Comunitatea în cadrul sesiunilor organismelor create prin Convenția ONU, în special la Conferința Părților menționată la articolul 40 din aceasta, și acționează în numele Comunității în domeniile care țin de competența organismelor respective.

(2) Pentru aspectele care țin de competențele partajate ale Comunității și ale statelor membre, Comisia și statele membre stabilesc în prealabil modalitățile adecvate de reprezentare a poziției Comunității la reuniunile organismelor create prin Convenția ONU. Detaliile privind reprezentarea sunt prevăzute într-un cod de conduită care trebuie aprobat înainte de depunerea instrumentului de confirmare formală în numele Comunității.

(3) În cadrul reuniunilor la care se face trimitere la alineatele (1) și (2), Comisia și statele membre, consultându-se, după caz, în prealabil cu alte instituții vizate ale Comunității, colaborează strâns, în special cu privire la chestiunile privind monitorizarea, raportarea și procedura de vot. De asemenea, în codul de conduită la care se face trimitere la alineatul (2) sunt abordate modalitățile de asigurare a unei cooperări strânse.

Articolul 5

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 26 noiembrie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

J. BJÖRKLUND

(1) Aviz emis la 27 aprilie 2009, nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(2) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

ANEXA I

CONVENȚIA PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP

Preambul

STATELE PĂRȚI LA PREZENTA CONVENȚIE,

(a)	reamintind principiile proclamate în Carta Națiunilor Unite, care recunoaște demnitatea și valoarea inerente și drepturile egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane ca fiind fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume;

(b)	recunoscând că Organizația Națiunilor Unite, în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în convențiile internaționale privind drepturile omului, a proclamat și a convenit că fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate de acestea, fără niciun fel de deosebire;

(c)	reafirmând universalitatea, indivizibilitatea, interdependența și strânsa corelație a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și necesitatea de a garanta posibilitatea ca persoanele cu handicap să se bucure de aceste drepturi și libertăți fără discriminare;

(d)

reamintind Convenția internațională privind drepturile economice, sociale și culturale, Convenția internațională privind drepturile civile și politice, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenția privind drepturile copilului și Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora;

(e)	recunoscând că handicapul este un concept în evoluție, determinat de interacțiunea dintre persoanele cu handicap și barierele comportamentale și de mediu care împiedică participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții egale cu celelalte persoane;

(f)

recunoscând importanța principiilor și a orientărilor politice enunțate în Programul mondial de acțiune privind persoanele cu handicap și în regulile standard ale egalizării șanselor pentru persoanele cu handicap, precum și influența lor asupra promovării, formulării și evaluării politicilor, planurilor, programelor și acțiunilor la nivel național, regional și internațional care urmăresc egalitatea șanselor pentru persoanele cu handicap;

(g)	subliniind importanța integrării problemelor legate de handicap în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă relevante;

(h)	recunoscând, de asemenea, că orice discriminare pe bază de handicap constituie o încălcare a demnității și a valorii inerente persoanei umane;

(i)	recunoscând, în plus, diversitatea persoanelor cu handicap;

(j)	recunoscând necesitatea de a promova și proteja drepturile umane ale tuturor persoanelor cu handicap, inclusiv ale acelora care au nevoie de un sprijin mai accentuat;

(k)	fiind preocupate de faptul că, în ciuda acestor instrumente și angajamente diferite, persoanele cu handicap din întreaga lume continuă să se confrunte cu bariere care împiedică participarea lor la viața socială ca membri egali, precum și cu încălcări ale drepturilor omului;

(l)	recunoscând importanța cooperării internaționale pentru ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor cu handicap din toate țările și, în special, din țările în curs de dezvoltare;

(m)

recunoscând valoarea contribuțiilor actuale și potențiale aduse de persoanele cu handicap la bunăstarea și la diversitatea comunităților lor, precum și faptul că promovarea accesului deplin al persoanelor cu handicap la drepturile omului și la libertățile fundamentale și a participării depline a acestora la viața socială va determina creșterea sentimentului lor de apartenență și un impuls semnificativ pentru dezvoltarea umană, socială și economică a societății și pentru eradicarea sărăciei;

(n)	recunoscând importanța necesității ca persoanele cu handicap să se bucure de autonomie și independență individuală, inclusiv de libertatea de a lua propriile decizii;

(o)	considerând că persoanele cu handicap ar trebui să aibă oportunitatea de a fi implicate activ în procesele decizionale privind politici și programe, inclusiv cele care le privesc în mod direct;

(p)

fiind preocupate de condițiile dificile cu care se confruntă persoanele cu handicap, care sunt supuse unor forme multiple sau agravate de discriminare pe baza rasei, culorii, genului, limbii, religiei, opiniilor politice sau de altă natură, originii naționale, etnice, indigene sau sociale, proprietății, nașterii, vârstei sau pe baza altor criterii de statut;

(q)	recunoscând că femeile și fetele cu handicap sunt supuse frecvent unui risc mai ridicat de violențe, leziuni, abuzuri, neglijare sau tratament neglijent, maltratare sau exploatare, atât la propriul domiciliu, cât și în afara acestuia;

(r)	recunoscând necesitatea copiilor cu handicap de a se bucura de toate drepturile omului și libertățile fundamentale în condiții egale cu ceilalți copii și reamintind obligațiile în acest sens asumate de statele părți la Convenția privind drepturile copilului;

(s)	subliniind necesitatea includerii unei perspective de gen în toate eforturile de promovare a posibilității depline a persoanelor cu handicap de a se bucura de drepturile omului și de libertățile fundamentale;

(t)	subliniind faptul că majoritatea persoanelor cu handicap trăiesc în condiții de sărăcie și recunoscând necesitatea acută de a lua măsuri împotriva impactului negativ al sărăciei asupra persoanelor cu handicap;

(u)

ținând cont de faptul că respectarea instrumentelor aplicabile în domeniul drepturilor omului și condițiile de pace și securitate bazate pe respectarea deplină a obiectivelor și principiilor incluse în Carta Națiunilor Unite sunt indispensabile protecției depline a persoanelor cu handicap, în special în timpul conflictelor armate și al ocupației străine;

(v)	recunoscând că accesibilitatea în raport cu structurile fizice, sociale, economice și culturale, cu sănătatea, educația, informarea și comunicarea sunt factori importanți pentru accesul deplin al persoanelor cu handicap la drepturile omului și la libertățile fundamentale;

(w)	înțelegând că persoana umană, având îndatoriri în raport cu celelalte persoane și cu comunitatea căreia îi aparține, are responsabilitatea de a depune toate eforturile în vederea promovării și respectării drepturilor recunoscute în Carta Internațională a Drepturilor Omului;

(x)

fiind convinse că familia este nucleul natural și fundamental al societății și că ea are dreptul să fie protejată de societate și de stat, precum și că persoanele cu handicap și membrii familiilor lor ar trebui să primească protecția și asistența necesare pentru a permite familiilor să contribuie la accesul deplin și în condiții egale la drepturile persoanelor cu handicap;

(y)

fiind convinse că o convenție internațională globală și integrală privind promovarea și protecția drepturilor și demnității persoanelor cu handicap va contribui în mod semnificativ la remedierea dezavantajului social puternic cu care se confruntă persoanele cu handicap și la promovarea participării lor la domeniile civil, politic, economic, social și cultural în condiții de egalitate a șanselor, atât în țările în curs de dezvoltare cât și în cele dezvoltate,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Scop

Scopul prezentei convenții este să promoveze, să protejeze și să garanteze că toate persoanele cu handicap se bucură de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și să promoveze respectul pentru demnitatea lor inerentă.

Persoanele cu handicap sunt acelea care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei convenții:

„Comunicare” include limbajele, afișarea textelor, scrierea Braille, comunicarea tactilă, caracterele de mari dimensiuni, materialele multimedia accesibile, precum și modalitățile, mijloacele și formele de comunicare ameliorată și alternativă, scrisă, sonoră, simplificată sau prin intermediul lecturii umane, inclusiv tehnologii ale informației și comunicațiilor accesibile.

„Limbaj” include limbajul vorbit sau prin semne și celelalte tipuri de limbaj nonverbal.

„Discriminarea pe bază de handicap” reprezintă orice tip de diferențiere, excludere sau restricție pe baza handicapului, care are scopul sau efectul de a reduce sau de a anula recunoașterea, accesul sau exercitarea tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale, în condiții egale cu ceilalți, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu. Ea include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul unor adaptări rezonabile.

„Adaptări rezonabile” sunt acele modificări și adaptări adecvate și necesare care nu determină un cost disproporționat sau nejustificat, necesare, într-un caz particular, pentru a garanta că persoanele cu handicap au acces și pot exercita toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți.

„Proiectare universală” înseamnă proiectarea produselor, spațiilor, programelor și serviciilor astfel încât acestea să fie accesibile tuturor, în cea mai mare măsură posibilă, fără necesitatea adaptărilor sau a proiectării speciale. „Proiectarea universală” nu exclude dispozitivele de asistare pentru grupuri specifice de persoane cu handicap, dacă acestea sunt necesare.

Articolul 3

Principii generale

Principiile prezentei convenții sunt:

(a)	respectarea demnității inerente, autonomiei individuale, inclusiv a libertății de a lua propriile decizii, precum și a independenței persoanelor;

(b)	nediscriminarea;

(c)	o participare și o integrare în societate depline și efective;

(d)	respectul diferențelor și acceptarea persoanelor cu handicap ca parte a diversității umane și a umanității;

(e)	egalitatea șanselor;

(f)	accesibilitatea;

(g)	egalitatea între bărbați și femei;

(h)	respectul pentru dezvoltarea capacităților copiilor cu handicap și respectarea dreptului acestora de a-și păstra identitatea.

Articolul 4

Obligații generale

(1) Statele părți se angajează să garanteze și să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toate persoanele cu handicap, fără niciun fel de discriminare pe bază de handicap. În acest scop, statele părți se angajează:

(a)	să adopte toate măsurile legislative, administrative sau orice alt fel de măsuri adecvate pentru punerea în aplicare a drepturilor recunoscute de prezenta convenție;

(b)	să adopte toate măsurile adecvate, inclusiv cele de natură legislativă, pentru a modifica sau anula actele cu putere de lege, obiceiurile și practicile existente care discriminează persoanele cu handicap;

(c)	să țină cont de protecția și promovarea drepturilor omului pentru persoanele cu handicap în toate politicile și programele întreprinse;

(d)	să nu se întreprindă niciun fel de act sau de practică incompatibile cu prezenta convenție și să se garanteze că autoritățile și instituțiile publice acționează în conformitate cu prezenta convenție;

(e)	să ia toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea pe bază de handicap din partea oricărei persoane, organizații sau întreprinderi private;

(f)

să întreprindă sau să sprijine cercetarea și dezvoltarea de produse, servicii, echipamente și structuri proiectate universal, în sensul definiției de la articolul 2 din prezenta convenție, care să necesite adaptări minime și cel mai scăzut cost pentru a răspunde necesităților unei persoane cu handicap, să sprijine accesibilitatea și utilizarea acestora și să încurajeze proiectarea universală prin elaborarea de standarde și de orientări;

(g)

să întreprindă sau să sprijine cercetarea și dezvoltarea în domeniul noilor tehnologii și să sprijine accesibilitatea și utilizarea acestora, inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor, a echipamentelor de mobilitate, a dispozitivelor și a tehnologiilor de asistență, adecvate pentru persoanele cu handicap, dând prioritate tehnologiilor cu un cost accesibil;

(h)	să furnizeze persoanelor cu handicap informații accesibile privind echipamentele de mobilitate, dispozitivele și tehnologiile de asistență, inclusiv a tehnologiilor noi, precum și a altor forme de asistență, servicii și structuri de sprijin;

(i)	să promoveze formarea profesioniștilor și a personalului care lucrează cu persoanele cu handicap cu privire la drepturile recunoscute prin prezenta convenție, în scopul de a ameliora calitatea asistenței și serviciilor garantate de aceste drepturi.

(2) Cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, fiecare stat parte se angajează să adopte toate măsurile permise de resursele disponibile și, dacă este necesar, să adopte măsuri în cadrul cooperării internaționale, în scopul de a ajunge progresiv la exercitarea deplină a acestor drepturi, fără a aduce atingere obligațiilor incluse în prezenta convenție care sunt aplicabile imediat în baza dreptului internațional.

(3) În elaborarea și în aplicarea legislației și a politicilor destinate să pună în aplicare prezenta convenție, precum și în alte procese decizionale privind aspecte referitoare la persoane cu handicap, statele părți consultă cu atenție și implică activ persoanele cu handicap, inclusiv copiii, prin intermediul organizațiilor reprezentative ale acestora.

(4) Nicio dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere dispozițiilor care contribuie în mai mare măsură la exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevăzute de legislația unui stat parte sau de dreptul internațional în vigoare într-un stat parte. Nu sunt admise restricții sau derogări de la oricare din drepturile omului și libertățile fundamentale recunoscute sau existente în orice stat parte la prezenta convenție în virtutea legislației, a convențiilor, a reglementărilor sau a obiceiurilor, cu pretextul că acestea nu sunt recunoscute de prezenta convenție sau că sunt recunoscute într-o măsură mai mică.

(5) Dispozițiile prezentei convenții se aplică în toate părțile constitutive ale statelor federale, fără limite sau excepții.

Articolul 5

Egalitate și nediscriminare

(1) Statele părți recunosc că toate persoanele sunt egale în fața legii și în temeiul acesteia, având dreptul la o protecție și la beneficii egale din partea legii, fără nicio discriminare.

(2) Statele părți interzic orice discriminare pe bază de handicap și garantează persoanelor cu handicap o protecție juridică egală și efectivă împotriva discriminărilor pe orice fel de criterii.

(3) Pentru a sprijini egalitatea și a elimina discriminarea, statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea adaptărilor rezonabile.

(4) În sensul prezentei convenții, măsurile specifice necesare pentru a accelera sau realiza egalitatea de facto a persoanelor cu handicap nu sunt considerate măsuri discriminatorii.

Articolul 6

Femeile cu handicap

(1) Statele părți recunosc că femeile și fetele cu handicap se confruntă cu forme multiple de discriminare și adoptă măsuri pentru a garanta accesul lor deplin și în condiții de egalitate la drepturile omului și la libertățile fundamentale.

(2) Statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a garanta dezvoltarea, progresul și emanciparea femeilor, în scopul de a garanta că ele exercită și beneficiază de drepturile omului și de libertățile fundamentale stabilite prin prezenta convenție.

Articolul 7

Copiii cu handicap

(1) Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta accesul deplin al copiilor cu handicap la toate drepturile omului și libertățile fundamentale, în condiții egale cu ceilalți copii.

(2) În toate deciziile privind copiii cu handicap, interesul superior al copilului prevalează.

(3) Statele părți garantează dreptul copiilor cu handicap de a-și exprima în mod liber punctele de vedere în toate domeniile care îi afectează, acestea fiind luate în considerare ținând cont de vârsta și maturitatea lor, în condiții egale cu ceilalți copii; copiii cu handicap beneficiază de asistența adecvată handicapului și vârstei lor necesară pentru exercitarea acestui drept.

Articolul 8

Creșterea gradului de sensibilizare

(1) Statele părți se angajează să adopte măsuri imediate, eficiente și adecvate:

(a)	pentru a crește gradul de sensibilizare privind persoanele cu handicap la nivelul societății și al familiei și pentru a sprijini respectarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap;

(b)	pentru a combate stereotipurile, prejudecățile și practicile negative privind persoanele cu handicap, inclusiv cele bazate pe gen și pe vârstă, în toate domeniile;

(c)	pentru a stimula conștientizarea capacităților și contribuțiilor persoanelor cu handicap.

(2) În acest scop, statele membre:

(a)

inițiază și organizează campanii de sensibilizare publică eficiente având scopul:

(i)	să stimuleze receptivitatea față de drepturile persoanelor cu handicap;

(ii)	să încurajeze percepția pozitivă și creșterea conștientizării sociale privind persoanele cu handicap;

(iii)

să promoveze recunoașterea calificărilor, meritelor și abilităților persoanelor cu handicap, a contribuției lor în cadrul locului de muncă și al pieței forței de muncă;

(b)	sprijină, la toate nivelurile sistemului de învățământ, începând cât mai devreme, o atitudine de respect pentru drepturile persoanelor cu handicap;

(c)	încurajează toate mijloacele de comunicare în masă să prezinte persoanele cu handicap în mod coerent cu scopul prezentei convenții;

(d)	promovează programe de creștere a gradului de sensibilizare privind persoanele cu handicap și drepturile acestora.

Articolul 9

Accesibilitate

(1) Pentru a face ca persoanele cu handicap să aibă o existență autonomă și să participe pe deplin la toate aspectele vieții, statele părți iau măsuri adecvate pentru a garanta accesul lor, în condiții egale cu celelalte persoane, la mediul fizic, la mijloacele de transport, la mijloacele de informare și de comunicare, inclusiv la tehnologiile și sistemele informării și comunicării, precum și la alte structuri și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Aceste măsuri, care includ identificarea și eliminarea obstacolelor și barierelor împotriva accesibilității, se vor aplica, printre altele, pentru:

(a)	clădiri, drumuri, mijloace de transport și alte structuri interioare și exterioare, inclusiv școli, locuințe, unități medicale și spații de lucru;

(b)	serviciile de comunicare și informare și alte servicii, inclusiv serviciile electronice și serviciile de urgență.

(2) Statele părți iau, de asemenea, măsuri adecvate pentru:

(a)	elaborarea, promulgarea și monitorizarea punerii în aplicare a unor standarde minime și orientări privind accesibilitatea și serviciile deschise sau furnizate publicului;

(b)	garantarea faptului că entitățile private care oferă structuri și servicii deschise sau furnizate publicului țin cont de toate aspectele referitoare la accesibilitatea persoanelor cu handicap;

(c)	formarea părților interesate privind problemele de accesibilitate specifice persoanelor cu handicap;

(d)	dotarea clădirilor și structurilor deschise publicului cu indicații în Braille și cu indicații ușor de citit și de înțeles;

(e)	promovarea unor forme de asistență și intermediere directă, inclusiv a însoțitorilor, cititorilor și a interpreților profesioniști în limbajul prin semne, pentru a favoriza accesibilitatea la clădiri și alte structuri deschise publicului;

(f)	promovarea altor forme adecvate de asistență și sprijin pentru persoanele cu handicap, pentru a asigura accesul lor la informație;

(g)	promovarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii și sisteme ale informării și comunicării, inclusiv la Internet;

(h)	promovarea proiectării, elaborării, producerii și distribuției de tehnologii și sisteme ale informației și comunicațiilor accesibile încă din primele faze, astfel încât aceste tehnologii și sisteme să devină disponibile la un preț minim.

Articolul 10

Dreptul la viață

Statele părți reafirmă că fiecare ființă umană are dreptul inerent la viață și adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta că persoanele cu handicap se bucură de acest drept în condiții egale cu celelalte persoane.

Articolul 11

Situații de risc și urgențe umanitare

Statele părți adoptă toate măsurile necesare, conform obligațiilor care le revin în temeiul dreptului internațional, inclusiv al dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, pentru a garanta protecția și siguranța persoanelor cu handicap în situații de risc, inclusiv în situații de conflict armat, urgențe umanitare și cazuri de dezastre naturale.

Articolul 12

Recunoașterea personalității în fața legii în condiții de egalitate

(1) Statele părți reafirmă că persoanele cu handicap au dreptul să li se recunoască pretutindeni personalitatea în fața legii.

(2) Statele părți recunosc că persoanele cu handicap se bucură de capacitate juridică în toate domeniile, în condiții egale cu celelalte persoane.

(3) Statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a garanta accesul persoanelor cu handicap la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității juridice.

(4) Statele părți garantează că toate măsurile legate de exercitarea capacității juridice includ garanții adecvate și eficiente pentru a preveni abuzurile, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului. Astfel de garanții asigură faptul că măsurile privind exercitarea capacității juridice respectă drepturile, voința și preferințele persoanei, exclud orice conflict de interese și orice influență nejustificată, sunt proporționale și adaptate situației persoanei în cauză, se aplică pe o perioadă minimă și sunt supuse unor reexaminări periodice de către o autoritate competentă, independentă și imparțială sau de către un organism judiciar. Garanțiile vor fi proporționale cu gradul în care aceste măsuri afectează drepturile și interesele persoanei.

(5) Sub rezerva dispozițiilor prezentului articol, statele părți adoptă toate măsurile adecvate și eficiente pentru a garanta dreptul egal al persoanelor cu handicap de a deține sau moșteni proprietăți, de a controla afacerile financiare proprii și de a avea acces egal la împrumuturi bancare, ipoteci și alte forme de credit financiar, precum și pentru a asigura că persoanele cu handicap nu sunt private în mod arbitrar de o proprietate care le aparține.

Articolul 13

Accesul la justiție

(1) Statele părți garantează accesul efectiv la justiție al persoanelor cu handicap în condiții egale cu celelalte persoane, inclusiv prin efectuarea unor adaptări de procedură și adaptări în funcție de vârstă, pentru a facilita eficiența rolului acestora ca participanți direcți și indirecți, precum și ca martori, în toate procedurile judiciare, incluzând etapa de investigare și alte etape preliminare.

(2) Pentru a favoriza garantarea accesului efectiv la justiție al persoanelor cu handicap, statele părți promovează formarea corespunzătoare a persoanelor care lucrează în sectorul administrației justiției, inclusiv formarea poliției și a personalului închisorilor.

Articolul 14

Libertatea și siguranța persoanei

(1) Statele părți garantează că persoanele cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane:

(a)	se bucură de dreptul la libertate și siguranță a persoanei;

(b)	nu sunt private de libertate în mod ilegal sau arbitrar, că orice măsură privativă de libertate este conformă legii și că existența unui handicap nu justifică în niciun caz privarea de libertate.

(2) În cazul în care persoanele cu handicap sunt private de libertate prin orice tip de proces, statele părți garantează că acestea au, în condiții egale cu celelalte persoane, dreptul la garanții conforme dreptului internațional al drepturilor omului și că sunt tratate în conformitate cu obiectivele și principiile prezentei convenții, tratament care include efectuarea unor adaptări rezonabile.

Articolul 15

Dreptul de a nu fi supus torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante

(1) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. În special, nicio persoană nu poate fi supusă, fără liberul său consimțământ, la experimente medicale sau științifice.

(2) Statele părți iau toate măsurile legislative, administrative, juridice sau alte măsuri corespunzătoare pentru a nu permite ca persoanele cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane, să fie supuse torturii sau unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

Articolul 16

Dreptul de a nu fi supus exploatării, violenței și abuzurilor

(1) Statele părți adoptă toate măsurile legislative, administrative, sociale, educative și alte măsuri necesare pentru a proteja persoanele cu handicap împotriva tuturor formelor de exploatare, violență și abuz, inclusiv a aspectelor bazate pe gen, atât la propriul domiciliu cât și în afara acestuia.

(2) Statele părți adoptă, de asemenea, toate măsurile adecvate pentru a preveni orice formă de exploatare, violență și abuz oferind, printre altele, modalități corespunzătoare de asistență și sprijin, potrivite genului și vârstei, pentru persoanele cu handicap și pentru familiile și îngrijitorii acestora, inclusiv informații și servicii educative privind modalitățile de a evita, de a recunoaște și de a relata cazurile de exploatare, violență și abuz. Statele părți garantează adecvarea serviciilor de protecție la vârsta, genul și tipul de handicap al persoanelor interesate.

(3) Pentru a preveni orice formă de exploatare, violență și abuz, statele părți garantează că toate structurile și programele destinate să servească persoanele cu handicap sunt monitorizate în mod eficient de autorități independente.

(4) Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a promova recuperarea fizică, cognitivă și psihologică, readaptarea și reintegrarea socială a persoanelor cu handicap care sunt victime ale oricărei forme de exploatare, violență sau abuz, inclusiv oferind servicii de protecție. Acest tip de recuperare și reintegrare are loc într-un mediu care favorizează sănătatea, bunăstarea, respectul de sine, demnitatea și autonomia persoanei și ține cont de nevoile specifice genului și vârstei.

(5) Statele părți stabilesc o legislație și politici eficiente, inclusiv legislație și politici care se adresează femeilor și copiilor, pentru a garanta identificarea, anchetarea și, atunci când este cazul, aducerea în justiție a cazurilor de exploatare, violență și abuzuri împotriva persoanelor cu handicap.

Articolul 17

Protecția integrității persoanei

Orice persoană cu handicap are dreptul ca integritatea sa fizică și mentală să fie respectată, în condiții egale cu celelalte persoane.

Articolul 18

Libera circulație și cetățenia

(1) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la libera circulație și la libertatea de a-și alege locul de reședință, precum și dreptul la o cetățenie, în condiții egale cu celelalte persoane, garantând că acestea:

(a)	au dreptul de a obține și de a-și schimba cetățenia și nu sunt private de cetățenia lor în mod arbitrar sau pe motive de handicap;

(b)

nu sunt private, pe motive de handicap, de posibilitatea de a obține, poseda și utiliza documente privind cetățenia lor sau alte documente de identificare sau de a avea acces la proceduri aferente, cum ar fi procedurile de imigrare, care ar putea fi necesare pentru exercitarea dreptului la libera circulație;

(c)	sunt libere să părăsească oricare țară, inclusiv țara lor;

(d)	nu sunt private, în mod arbitrar sau pe motive de handicap, de dreptul de a intra în propria țară.

(2) Copiii cu handicap sunt înregistrați imediat după naștere și au, de la naștere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o naționalitate și, dacă este posibil, dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijiți de aceștia.

Articolul 19

Viață independentă și integrare în comunitate

Statele părți la prezenta convenție recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu handicap de a trăi în comunitate, având o libertate de alegere egală cu a celorlalte persoane, și iau măsuri eficiente și adecvate pentru a facilita accesul lor deplin la acest drept, precum și integrarea și participarea lor în cadrul comunității, asigurându-se că:

(a)	persoanele cu handicap au posibilitatea de a-și alege, în condiții egale cu celelalte persoane, locul de reședință, precum și unde și cu cine să locuiască și nu sunt obligate să trăiască într-un anumit mediu;

(b)	persoanele cu handicap au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidențiale și la alte servicii comunitare de sprijin, inclusiv la asistența personală necesară pentru a sprijini viața și integrarea în comunitate, prevenirea izolării și a segregării față de aceasta;

(c)	serviciile și structurile publice ale comunității sunt, de asemenea, accesibile persoanelor cu handicap și răspund nevoilor lor.

Articolul 20

Mobilitatea personală

Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru a asigura mobilitatea persoanelor cu handicap, în cea mai mare autonomie posibilă, inclusiv prin:

(a)	facilitarea mobilității personale a persoanelor cu handicap în modul și la momentul ales de acestea și la un preț accesibil;

(b)	facilitarea accesului persoanelor cu handicap la ajutoare, dispozitive și tehnologii de asistare a mobilității, precum și la forme de intermediere și de asistență vie, garantând calitatea și asigurarea disponibilității lor la un preț accesibil;

(c)	asigurarea formării persoanelor cu handicap și a personalului specializat care lucrează cu acestea cu privire la abilitățile necesare mobilității;

(d)	încurajarea entităților care produc ajutoare, dispozitive și tehnologii de asistare a mobilității să țină cont de toate aspectele legate de mobilitatea persoanelor cu handicap.

Articolul 21

Libertatea de exprimare și de opinie și accesul la informație

Statele părți adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta că persoanele cu handicap pot exercita dreptul la libertatea de exprimare și de opinie, incluzând libertatea de a căuta, primi și împărtăși informații și idei în condiții egale cu ceilalți și în orice formă de comunicare aleasă de ei, conform definiției de la articolul 2 din prezenta convenție, inclusiv prin:

(a)	furnizarea informației adresate publicului larg și persoanelor cu handicap într-un format accesibil și prin intermediul unor tehnologii adecvate diferitelor forme de handicap, în timp util și fără costuri suplimentare;

(b)	acceptarea și facilitarea, în interacțiunile oficiale, a folosirii limbajelor prin semne, a alfabetului Braille, a comunicării ameliorate și alternative și a tuturor celorlalte modalități și forme de comunicare la alegerea persoanelor cu handicap;

(c)	încurajarea entităților private care furnizează servicii publicului general, inclusiv servicii prin Internet, să furnizeze persoanelor cu handicap informații și servicii în format accesibil și ușor de utilizat;

(d)	încurajarea mijloacelor de comunicare, inclusiv a furnizorilor de informații prin Internet, să își facă serviciile accesibile persoanelor cu handicap;

(e)	recunoașterea și promovarea folosirii limbajului prin semne.

Articolul 22

Respectarea vieții private

(1) Nicio persoană cu handicap, indiferent de locul de reședință sau locuință, nu trebuie să fie supusă unei intervenții arbitrare sau ilegale în viața sa privată, în viața familiei sale, în corespondență sau celelalte tipuri de comunicare sau unor atacuri ilegale la onoarea sau reputația sa. Persoanele cu handicap au dreptul la protecție juridică împotriva unor astfel de intervenții sau atacuri.

(2) Statele părți protejează caracterul privat al informațiilor personale și al informațiilor privind sănătatea și recuperarea persoanelor cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane.

Articolul 23

Respectarea domiciliului și a familiei

(1) Statele părți adoptă măsuri eficiente și adecvate pentru a elimina discriminarea împotriva persoanelor cu handicap în toate situațiile aferente căsătoriei, familiei, calității de părinți și relațiilor, în condiții egale cu celelalte persoane, pentru a garanta:

(a)	recunoașterea dreptului tuturor persoanelor cu handicap nubile de a se căsători și de a întemeia o familie, pe baza consimțământului liber și deplin al viitorilor soți;

(b)

recunoașterea dreptului persoanelor cu handicap de a decide liber și în mod responsabil numărul copiilor și intervalele de timp dintre nașteri, de a avea acces la informațiile adecvate vârstei lor, la educația privind procrearea și planificarea familială, precum și la mijloacele necesare pentru a le permite să exercite drepturile menționate;

(c)	menținerea fertilității persoanelor cu handicap, inclusiv a copiilor, în condiții egale cu ceilalți.

(2) Statele părți garantează drepturile și responsabilitățile persoanelor cu handicap în ceea ce privește supravegherea, tutela, curatela și adopția copiilor sau instituțiile similare, dacă aceste concepte există în legislația națională; în toate cazurile, interesul superior al copilului prevalează. Statele părți oferă persoanelor cu handicap asistență adecvată în exercitarea responsabilităților privind creșterea copiilor.

(3) Statele părți asigură egalitatea în drepturi a copiilor cu handicap în ceea ce privește viața de familie. Pentru a exercita aceste drepturi și pentru a preveni ținerea în secret, abandonarea, neglijarea și segregarea copiilor cu handicap, statele părți se angajează să furnizeze la timp informații, servicii și sprijin complete copiilor cu handicap și familiilor lor.

(4) Statele părți garantează că niciun copil nu este separat de părinți împotriva voinței lor, cu excepția cazului în care autoritățile competente, sub rezerva unui control juridic, conform legislației și procedurilor aplicabile, decid că această separație este necesară în interesul superior al copilului. În niciun caz, un copil nu este separat de părinți pe baza handicapului copilului sau al unuia sau ambilor părinți.

(5) În cazul în care rudele apropiate nu pot să aibă grijă de un copil cu handicap, statele părți fac toate eforturile în vederea unei încredințări alternative în cadrul familiei extinse sau, dacă acest lucru nu este posibil, într-un cadru familial în sânul comunității.

Articolul 24

Educația

(1) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la educație. Pentru a asigura exercitarea acestui drept fără discriminare și pe baza egalității de șanse, statele părți asigură un sistem de educație bazat pe incluziune la toate nivelurile, precum și învățarea de-a lungul vieții, cu următoarele obiective:

(a)	dezvoltarea deplină a potențialului uman și a simțului demnității și valorii proprii, precum și consolidarea respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale și pentru diversitatea umană;

(b)	dezvoltarea de către persoanele cu handicap a personalității, talentului și creativității, precum și a abilităților mentale și fizice, la potențialul lor maxim;

(c)	posibilitatea participării efective a persoanelor cu handicap în cadrul unei societăți libere.

(2) În exercitarea acestui drept, statele părți garantează că:

(a)	Persoanele cu handicap nu sunt excluse din sistemul de învățământ general pe motive de handicap și că niciun copil cu handicap nu este exclus din învățământul primar obligatoriu și gratuit, sau din învățământul secundar, pe bază de handicap;

(b)	persoanele cu handicap au acces la un sistem de învățământ primar și secundar gratuit, de calitate și bazat pe incluziune, în condiții egale cu ceilalți copii din comunitățile în care ei trăiesc;

(c)	sunt efectuate adaptări rezonabile, în funcție de necesitățile individuale;

(d)	persoanele cu handicap primesc sprijinul necesar, în cadrul sistemului general de învățământ, pentru a favoriza educația lor eficientă;

(e)	sunt oferite măsuri eficiente de sprijin individual în cadrul unor contexte care maximizează evoluția școlară și socială, în conformitate cu obiectivul integrării depline.

(3) Statele părți oferă persoanelor cu handicap posibilitatea să dobândească abilitățile practice și sociale necesare pentru a facilita participarea lor deplină și în condiții de egalitate la procesul educativ și la viața comunității. În acest scop, statele părți adoptă măsuri corespunzătoare, printre care:

(a)	facilitarea învățării alfabetului Braille, a scrierii alternative, a modalităților, mijloacelor și formelor ameliorate și alternative de comunicare, a abilităților de orientare și mobilitate, precum și a sprijinului reciproc și a mentoratului;

(b)	facilitarea învățării limbajului prin semne și promovarea identității lingvistice a persoanelor surde;

(c)	asigurarea faptului că educația persoanelor, în particular a copiilor, nevăzătoare, surde sau surdomute se desfășoară în cel mai potrivit limbaj și mod de comunicare pentru fiecare individ și în cadrul unor contexte care maximizează evoluția școlară și socială.

(4) Cu scopul de a garanta exercitarea acestui drept, statele părți adoptă măsurile potrivite pentru a angaja profesori, inclusiv profesori cu handicap, calificați în limbajul prin semne și/sau în scrierea Braille și pentru a forma profesioniștii și personalul din domeniul educației la toate nivelurile. O astfel de formare include sensibilizarea și folosirea modalităților, mijloacelor și formelor ameliorate și alternative de comunicare, precum și a tehnicilor și materialelor educaționale de susținere a persoanelor cu handicap.

(5) Statele părți garantează că persoanele cu handicap pot avea acces la învățământul general terțiar, la formarea profesională, la educația pentru adulți și la învățarea de-a lungul vieții, fără discriminări și în condiții egale cu celelalte persoane. În acest scop, statele părți asigură efectuarea unor adaptări rezonabile pentru persoanele cu handicap.

Articolul 25

Sănătatea

Statele părți recunosc că persoanele cu handicap au dreptul de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate posibil, fără discriminări pe bază de handicap. Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu handicap la servicii de sănătate care țin cont de diferența de gen, incluzând recuperarea medicală. În special, statele părți:

(a)

oferă persoanelor cu handicap servicii și programe de îngrijire a sănătății, gratuite sau la prețuri accesibile, care acoperă aceeași gamă și au aceleași standarde și aceeași calitate cu cele destinate celorlalte persoane, inclusiv în domeniul sănătății sexuale și a reproducerii și al programelor de sănătate publică pentru populație;

(b)	furnizează serviciile de sănătate specifice unui anumit handicap, inclusiv identificarea timpurie și intervenția adecvată, precum și serviciile desemnate să reducă la minimum și să prevină apariția altor handicapuri, inclusiv în ceea ce privește copiii și persoanele în vârstă;

(c)	furnizează aceste servicii de sănătate cât mai aproape de comunitățile persoanelor, inclusiv în zonele rurale;

(d)

cer profesioniștilor din domeniul sănătății să le garanteze persoanelor cu handicap o îngrijire de aceeași calitate cu cea destinată celorlalte persoane, inclusiv pe baza consimțământului liber și informat, promovând, printre altele, sensibilizarea privind drepturile omului, demnitatea, autonomia și necesitățile persoanelor cu handicap prin intermediul formării și al promulgării unor standarde etice pentru asistența medicală publică și privată;

(e)	interzic discriminarea împotriva persoanelor cu handicap cu privire la furnizarea asigurărilor de sănătate; de asemenea, asigurările de viață, atunci când aceste asigurări sunt permise de legislația națională, sunt furnizate în mod echitabil și rezonabil;

(f)	interzic refuzul discriminatoriu de a furniza, pe motive de handicap, asistență medicală, servicii medicale, precum și alimente sau lichide.

Articolul 26

Adaptare și readaptare

(1) Statele părți adoptă măsuri eficiente și adecvate, inclusiv prin sprijinul reciproc, pentru ca persoanele cu handicap să obțină și să păstreze un nivel maxim de autonomie, o adaptare fizică, mentală, socială și profesională deplină, precum și integrarea completă și participarea la toate aspectele vieții. În acest scop, statele părți organizează, consolidează și extind servicii și programe multilaterale de adaptare și readaptare, în special în sectoarele sănătății, ocupării forței de muncă, educației și serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii și programe:

(a)	să acționeze încă din primele etape și să se bazeze pe evaluarea multidisciplinară a nevoilor și abilităților individuale;

(b)	să faciliteze participarea și integrarea în cadrul comunității și în raport cu toate aspectele societății; să fie accesibile cât mai aproape de comunitățile persoanelor cu handicap, inclusiv în zonele rurale.

(2) Statele părți stimulează dezvoltarea formării inițiale și continue pentru profesioniști și pentru personalul care lucrează în cadrul serviciilor de adaptare și de readaptare.

(3) Statele părți promovează disponibilitatea, cunoașterea și folosirea dispozitivelor și tehnologiilor de asistență, create pentru persoanele cu handicap, aferente adaptării și readaptării.

Articolul 27

Munca și ocuparea forței de muncă

(1) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap de a lucra, în condiții egale cu celelalte persoane; acest drept include dreptul la posibilitatea de a se întreține prin munca aleasă sau acceptată liber, pe o piață a muncii și într-un mediu de lucru deschise, bazate pe incluziune și accesibile persoanelor cu handicap. Statele părți protejează și promovează exercitarea dreptului la muncă, inclusiv pentru persoanele care dobândesc un handicap în timpul angajării, luând măsurile necesare, inclusiv prin intermediul legislației, în special în scopul:

(a)	de a interzice discriminarea pe bază de handicap privind toate formele de angajare, inclusiv condițiile de recrutare, de angajare și de serviciu, continuitatea muncii, avansarea în carieră, precum și condițiile de muncă sigure și sănătoase;

(b)

de a proteja drepturile persoanelor cu handicap, în condiții egale cu ceilalți, la condiții de muncă juste și favorabile, în special egalitatea de șanse și remunerația egală pentru o muncă echivalentă, condițiile de lucru sigure și sănătoase, inclusiv protecția împotriva hărțuirii și soluționarea plângerilor;

(c)	de a garanta că persoanele cu handicap au posibilitatea de a-și exercita drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale în condiții egale cu celelalte persoane;

(d)	de a da persoanelor cu handicap posibilitatea unui acces efectiv la programele de orientare tehnică și profesională generală, la serviciile de plasare și la formarea profesională și continuă;

(e)	de a promova posibilitățile de angajare a persoanelor cu handicap pe piața muncii și avansarea în carieră a acestora, precum și asistența cu privire la găsirea, obținerea, păstrarea și reluarea serviciului;

(f)	de a promova posibilitățile de exercitare a unei activități independente, spiritul antreprenorial, dezvoltarea cooperativelor și începerea unei afaceri proprii;

(g)	de a angaja persoane cu handicap în sectorul public;

(h)	de a promova angajarea persoanelor cu handicap în sectorul privat, prin politici și măsuri adecvate, care pot include programe de acțiune pozitivă, stimulente și alte măsuri;

(i)	de a asigura efectuarea unor adaptări rezonabile la locul de muncă pentru persoanele cu handicap;

(j)	de a promova acumularea de experiență în cadrul pieței libere a forței de muncă de către persoanele cu handicap;

(k)	de a promova programe de readaptare tehnică și profesională și programe privind păstrarea locului de muncă și reintegrarea la locul de muncă pentru persoanele cu handicap.

(2) Statele părți garantează că persoanele cu handicap nu sunt ținute în sclavie sau în servitute și că acestea sunt protejate, la fel ca celelalte persoane, de munca forțată sau obligatorie.

Articolul 28

Nivelul de trai adecvat și protecția socială

(1) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la un nivel de trai adecvat pentru ele și pentru familiile lor, acesta incluzând hrană, îmbrăcăminte și o locuință corespunzătoare, precum și îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață; statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a proteja și a promova exercitarea acestui drept, fără discriminări pe bază de handicap.

(2) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap la protecția socială și la accesul la acest drept fără discriminări pe bază de handicap și adoptă măsurile necesare pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept, inclusiv:

(a)	asigurarea accesului egal al persoanelor cu handicap la serviciile de apă potabilă și la servicii, dispozitive și alte forme de asistență, adecvate și accesibile, pentru necesitățile aferente handicapului;

(b)	asigurarea accesului persoanelor cu handicap, în special al femeilor, al fetelor și al persoanelor în vârstă cu handicap, la programele de protecție socială și de reducere a sărăciei;

(c)	asigurarea accesului persoanelor cu handicap care trăiesc în situații de sărăcie și al familiilor acestora la asistență din partea statului în ceea ce privește cheltuielile legate de handicap, incluzând formarea adecvată, consilierea, asistența financiară și îngrijirea temporară;

(d)	asigurarea accesului persoanelor cu handicap la programele privind locuințele sociale;

(e)	asigurarea accesului persoanelor cu handicap la programele și la prestațiile sociale privind pensiile.

Articolul 29

Participarea la viața politică și publică

Statele părți garantează drepturile politice ale persoanelor cu handicap și posibilitatea acestora de a se bucura de aceste drepturi în condiții egale cu ceilalți, luând măsuri pentru:

(a)

a asigura posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa în mod complet și efectiv la viața politică și publică, în condiții egale cu ceilalți, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, precum și dreptul de a vota și de a fi alese, angajându-se să:

(i)	garanteze că procedurile, structurile și materialele electorale sunt adecvate, accesibile și ușor de înțeles și de folosit;

(ii)

protejeze dreptul persoanelor cu handicap să voteze în secret și fără intimidări la alegeri și referendumuri, să candideze în alegeri, să dețină efectiv un mandat și să exercite orice funcție publică la orice nivel guvernamental, facilitând folosirea tehnologiilor de asistență și a noilor tehnologii, dacă este cazul;

(iii)

garanteze exprimarea liberă a voinței persoanelor cu handicap ca alegători, autorizând, în acest scop, prezența unei persoane alese de ei care să le ofere asistență pentru exercitarea dreptului de vot, dacă este necesar și la cererea lor;

(b)

a promova activ un mediu în care persoanele cu handicap să poată participa în mod efectiv și deplin la gestionarea afacerilor publice, fără discriminări și în condiții egale cu celelalte persoane, precum și să încurajeze participarea la afacerile publice, inclusiv:

(i)	participarea la activitatea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor implicate în viața publică și politică națională, precum și la activitățile și administrarea partidelor politice;

(ii)	constituirea de organizații ale persoanelor cu handicap în scopul de a le reprezenta la nivel internațional, național, regional și local, precum și aderarea la acestea.

Articolul 30

Participarea la viața culturală, la activități recreative, de agrement și sportive

(1) Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu handicap de a lua parte la viața culturală în condiții egale cu celelalte persoane și adoptă toate măsurile adecvate pentru a garanta că persoanele cu handicap:

(a)	beneficiază de accesul la materiale culturale într-un format accesibil;

(b)	beneficiază de accesul la programe de televiziune, filme, spectacole de teatru și alte activități culturale într-un format accesibil;

(c)	beneficiază de acces la spațiile unde se desfășoară activități sau servicii culturale, cum ar fi teatrele, muzeele, cinematografele, bibliotecile și serviciile turistice, precum și, în măsura în care acest lucru este posibil, de acces la monumentele și siturile de importanță culturală națională.

(2) Statele părți adoptă măsurile adecvate pentru a asigura persoanelor cu handicap posibilitatea de a-și dezvolta și utiliza potențialul creativ, artistic și intelectual, nu numai pentru beneficiul lor, dar și pentru îmbogățirea societății.

(3) Statele părți adoptă toate măsurile adecvate, în conformitate cu dreptul internațional, pentru a garanta că legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu handicap la materialele culturale.

(4) Persoanele cu handicap au dreptul, în condiții egale cu ceilalți, la recunoașterea și sprijinul identității lor culturale și lingvistice specifice, inclusiv limbajele prin semne și cultura persoanelor surde.

(5) Statele părți adoptă măsuri adecvate pentru da persoanelor cu handicap posibilitatea să participe în condiții egale cu celelalte persoane la activități recreative, sportive și de agrement:

(a)	încurajează și promovează participarea, în cea mai mare măsură posibilă, a persoanelor cu handicap la activități sportive, la toate nivelurile;

(b)	garantează că persoanele cu handicap au posibilitatea să organizeze, să dezvolte și să participe la activități sportive și recreative specifice handicapului lor și, în acest scop, încurajează furnizarea instrucției, formării și a altor resurse necesare, în condiții egale cu celelalte persoane;

(c)	asigură accesul persoanelor cu handicap la spațiile destinate sportului, recreerii și turismului;

(d)	asigură accesul copiilor cu handicap la activitățile de joacă, recreere, agrement și sport, inclusiv la activitățile incluse în sistemul de învățământ, în condiții egale cu ceilalți;

(e)	asigură accesul persoanelor cu handicap la serviciile persoanelor și organismelor care se ocupă de organizarea activităților recreative, turistice, de agrement și sportive.

Articolul 31

Statisticile și colectarea datelor

(1) Statele părți se angajează să colecteze informații corespunzătoare, inclusiv date statistice și de cercetare, care să le permită să formuleze și să aplice politici în vederea punerii în aplicare a prezentei convenții. Procesul de colectare și păstrare a acestor informații îndeplinește următoarele condiții:

(a)	respectă garanțiile stabilite prin legislație, inclusiv prin legislația privind protecția datelor, pentru a asigura caracterul confidențial și respectarea vieții private a persoanelor cu handicap;

(b)	respectă normele acceptate la nivel internațional de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și principiile etice privind colectarea și utilizarea statisticilor.

(2) Informațiile colectate conform prezentului articol vor fi dezagregate în mod adecvat și folosite pentru a contribui la evaluarea punerii în aplicare a obligațiilor care revin statelor părți în temeiul prezentei convenții și la identificarea și combaterea barierelor cu care se confruntă persoanele cu handicap în exercitarea drepturilor lor.

(3) Statele părți își asumă responsabilitatea difuzării acestor statistici și asigură accesibilitatea acestora pentru persoanele cu handicap și pentru celelalte persoane.

Articolul 32

Cooperarea internațională

(1) Statele părți recunosc importanța cooperării internaționale și a promovării acesteia, în sprijinul eforturilor naționale pentru realizarea scopului și obiectivelor prezentei convenții; de asemenea, ele se angajează să adopte măsuri adecvate și eficiente în acest sens, privind atât cooperarea între state, cât și, după caz, parteneriatul cu organizații internaționale și regionale competente și cu societatea civilă, în special cu organizații de persoane cu handicap. Aceste măsuri pot include, printre altele:

(a)	asigurarea caracterului integrator și accesibil pentru persoanele cu handicap al cooperării internaționale, inclusiv al programelor internaționale de dezvoltare;

(b)	favorizarea și sprijinul consolidării capacităților, inclusiv prin schimbul și împărtășirea de informații, experiențe, programe de formare și privind cele mai bune practici;

(c)	favorizarea cooperării în domeniul cercetării și al accesului la cunoștințele științifice și tehnice;

(d)	furnizarea, după caz, a unei asistențe tehnice și economice, inclusiv prin facilitarea accesului la tehnologiile de asistență și de acces și a împărtășirii acestora, precum și prin transferul de tehnologii.

(2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere îndatoririi fiecărui stat parte de a îndeplini obligațiile prevăzute prin prezenta convenție.

Articolul 33

Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național

(1) Statele părți, conform sistemului lor de organizare, stabilesc unul sau mai multe puncte de contact în cadrul guvernului pentru aspectele legate de punerea în aplicare a prezentei convenții și acordă atenția cuvenită înființării sau desemnării unui mecanism de coordonare în cadrul guvernului pentru a facilita acțiunile aferente din diferite sectoare și la diferite niveluri.

(2) Statele părți, în conformitate cu sistemele lor juridice și administrative, mențin, consolidează, desemnează sau stabilesc un cadru, la nivelul fiecărui stat parte, care să includă unul sau mai multe mecanisme independente, după caz, pentru a promova, proteja și monitoriza punerea în aplicare a prezentei convenții. Indicarea sau stabilirea acestui mecanism de către statele părți ține cont de principiile privind statutul și funcționarea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului.

(3) Societatea civilă, în special persoanele cu handicap și organizațiile lor reprezentative, sunt implicate și participă activ la procesul de monitorizare.

Articolul 34

Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap

(1) Se instituie un Comitet pentru drepturile persoanelor cu handicap (denumit în continuare „comitetul”), care exercită funcțiile descrise mai jos.

(2) În momentul intrării în vigoare a prezentei convenții, comitetul este alcătuit din doisprezece experți. După un număr de șaizeci de ratificări sau aderări suplimentare la prezenta convenție, sunt adăugați șase noi membri ai comitetului, atingându-se astfel un număr maxim de optsprezece membri.

(3) Membrii comitetului acționează în nume propriu și sunt persoane de înaltă autoritate morală, având o competență și o experiență recunoscute în domeniul reglementat de prezenta convenție. În momentul numirii candidaților, statele părți sunt invitate să acorde atenția cuvenită dispoziției menționate la articolul 4 alineatul (3) din prezenta convenție.

(4) Membrii comitetului vor fi aleși de statele părți, ținând cont de principiul unei repartiții geografice echitabile, de reprezentarea diferitelor forme de civilizație și a principalelor sisteme juridice, de reprezentarea echilibrată a genurilor și de participarea unor experți cu handicap.

(5) Membrii comitetului sunt aleși prin vot secret dintr-o listă de persoane numite de către statele părți dintre cetățenii lor, în cadrul reuniunilor Conferinței Statelor Părți. La aceste reuniuni, în cadrul cărora cvorumul este constituit de două treimi din statele părți, persoanele alese în comitet sunt cele care obțin cel mai mare număr de voturi, precum și o majoritate absolută de voturi ale reprezentanților statelor părți care sunt prezenți și votează.

(6) Primele alegeri se țin în cel mult șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. Cu cel puțin patru luni înainte de data fiecărei alegeri, Secretarul General al Națiunilor Unite adresează o scrisoare statelor părți, invitându-le să comunice persoanele numite în termen de două luni. Secretarul General întocmește o listă alfabetică a tuturor candidaților, indicând statele părți care i-au desemnat, listă pe care o comunică statelor părți la prezenta convenție.

(7) Membrii comitetului sunt aleși pe o perioadă de patru ani, putând fi realeși o singură dată. Cu toate acestea, mandatul a șase dintre membrii aleși în cursul primului scrutin va expira după doi ani; numele acestor șase membri sunt alese prin tragere la sorți de președintele reuniunii menționate în prezentul articol la alineatul (5), imediat după primul scrutin.

(8) Alegerea a șase membri suplimentari ai comitetului se ține cu ocazia alegerilor obișnuite, conform dispozițiilor relevante de la prezentul articol.

(9) Dacă un membru al comitetului decedează, demisionează sau declară imposibilitatea de a continua să-și îndeplinească îndatoririle pentru oricare alt motiv, statul parte care a numit membrul respectiv desemnează un alt expert care posedă calificările și corespunde criteriilor stabilite de dispozițiile relevante de la prezentul articol, pentru a exercita funcția pentru timpul rămas.

(10) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

(11) Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite pune la dispoziția comitetului personalul și resursele necesare exercitării eficiente a funcțiilor acestuia conform prezentei convenții și convoacă prima sa ședință.

(12) Cu aprobarea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, membrii comitetului stabilit prin prezenta convenție primesc retribuții din resursele Organizației Națiunilor Unite, conform termenilor și condițiilor pe care le decide adunarea, ținând cont de importanța responsabilităților comitetului.

(13) Membrii comitetului au dreptul la facilitățile, privilegiile și imunitățile acordate experților în misiune pentru Organizația Națiunilor Unite, conform dispozițiilor Convenției privind drepturile și imunitățile Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 35

Rapoartele statelor părți

(1) Fiecare stat parte prezintă comitetului, prin Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, un raport detaliat privind măsurile luate pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta convenție și progresele în acest sens, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții în statul parte respectiv.

(2) Statele părți prezintă rapoartele ulterioare cel puțin o dată la patru ani, precum și oricare alte rapoarte cerute de comitet.

(3) Comitetul stabilește toate orientările aplicabile conținutului rapoartelor.

(4) Dacă un stat parte a prezentat comitetului un raport general inițial, nu este necesar ca acesta să repete în rapoartele ulterioare informațiile deja furnizate. Statele părți sunt invitate să pregătească rapoartele lor către comitet prin intermediul unui proces deschis și transparent și să acorde importanța necesară dispoziției menționate la articolul 4 alineatul (3) din prezenta convenție.

(5) Rapoartele pot indica factorii și dificultățile care afectează îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta convenție.

Articolul 36

Analiza rapoartelor

(1) Fiecare raport este analizat de comitet, care face sugestiile și recomandările generale pe care le consideră necesare privind raportul și le trimite statului parte în cauză. Statul parte poate răspunde furnizând comitetului toate informațiile pe care le consideră utile. Comitetul poate solicita informații suplimentare de la statele părți în legătură cu punerea în aplicare a prezentei convenții.

(2) În cazul unei întârzieri importante în prezentarea unui raport, comitetul poate notifica statul parte în cauză în legătură cu necesitatea de a examina punerea în aplicare a prezentei convenții în statul parte respectiv, pe baza informațiilor fiabile la care comitetul are acces, dacă raportul relevant nu este prezentat în termen de trei luni de la data notificării. Comitetul invită statul parte în cauză să participe la această examinare. Dacă statul parte răspunde prin prezentarea raportului relevant, se aplică dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol.

(3) Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite pune rapoartele la dispoziția tuturor statelor părți.

(4) Statele părți pun rapoartele lor la dispoziția cetățenilor lor și facilitează accesul la sugestiile și recomandările generale referitoare la aceste rapoarte.

(5) În cazul în care consideră necesar, comitetul transmite agențiilor specializate, fondurilor și programelor Organizației Națiunilor Unite și altor organisme competente rapoartele statelor părți care conțin o cerere sau indică o necesitate de consiliere sau de asistență tehnică, împreună cu observațiile și recomandările eventuale ale comitetului privind aceste cereri sau indicații.

Articolul 37

Cooperarea între statele părți și comitet

(1) Fiecare stat parte cooperează cu comitetul și oferă asistență membrilor acestuia în îndeplinirea mandatului lor.

(2) În relațiile sale cu statele părți, comitetul acordă atenția necesară modalităților și mijloacelor de consolidare a capacităților naționale în vederea punerii în aplicare a prezentei convenții, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale.

Articolul 38

Relațiile comitetului cu alte organisme

Pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a prezentei convenții și pentru a încuraja cooperarea internațională în domeniul reglementat de prezenta convenție:

(a)

agențiile specializate și alte organisme ale Organizației Națiunilor Unite au dreptul de a fi reprezentate în cursul examinării punerii în aplicare a acelor dispoziții ale prezentei convenții care intră în domeniul lor de competență. În cazul în care consideră necesar, comitetul poate invita agențiile specializate și celelalte organisme competente să furnizeze recomandări de specialitate privind aplicarea convenției în domeniile care intră în domeniul lor de competență. Comitetul poate invita agențiile specializate și alte organisme ale Organizației Națiunilor Unite să prezinte rapoarte privind aplicarea convenției în domeniile care intră în domeniul lor de competență;

(b)

în îndeplinirea mandatului său, comitetul consultă, după caz, alte organisme relevante instituite prin tratatele internaționale privind drepturile omului, în scopul de a asigura coerența orientărilor, sugestiilor și recomandărilor lor generale referitoare la întocmirea rapoartelor și pentru a evita duplicările și suprapunerile în exercitarea funcțiilor sale.

Articolul 39

Raportul comitetului

Comitetul prezintă o dată la doi ani Adunării Generale și Consiliului Economic și Social un raport privind activitățile sale și poate face sugestii și recomandări generale bazate pe examinarea rapoartelor și informațiilor primite de la statele părți. Astfel de sugestii și recomandări generale sunt incluse în raportul comitetului, împreună cu observațiile eventuale ale statelor părți.

Articolul 40

Conferința Statelor Părți

(1) Statele părți se reunesc periodic în cadrul unei Conferințe a Statelor Părți, în vederea examinării oricărui aspect referitor la aplicarea prezentei convenții.

(2) În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite convoacă Conferința Statelor Părți. Reuniunile ulterioare sunt convocate de Secretarul General o dată la doi ani sau conform deciziei adoptate în cadrul Conferinței Statelor Părți.

Articolul 41

Depozitar

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul prezentei convenții.

Articolul 42

Semnare

Prezenta convenție este deschisă semnării de către toate statele și de către organizațiile de integrare regională, la sediul central al Organizației Națiunilor Unite din New York, începând cu data de 30 martie 2007.

Articolul 43

Consimțământul de a fi parte

Prezenta convenție este supusă ratificării de către statele semnatare și confirmării formale din partea organizațiilor de integrare regională semnatare. Ea este deschisă spre aderare tuturor statelor și organizațiilor de integrare regională care nu au semnat-o.

Articolul 44

Organizațiile de integrare regională

(1) „Organizație de integrare regională” înseamnă o organizație constituită de statele suverane dintr-o anumită regiune, către care statele sale membre au transferat competențe cu privire la aspectele reglementate de prezenta convenție. Astfel de organizații declară, în instrumentul lor de confirmare formală sau de aderare, domeniul lor de competență cu privire la aspectele reglementate de prezenta convenție. Ulterior, ele informează depozitarul cu privire la orice modificare importantă a domeniului lor de competență.

(2) Trimiterile la „statele părți” din prezenta convenție se aplică unor astfel de organizații în limitele competenței lor.

(3) În sensul articolului 45 alineatul (1) și al articolului 47 alineatele (2) și (3) din prezenta convenție, orice instrument depozitat de către o organizație de integrare regională nu se ia în considerare.

(4) Organizațiile de integrare regională pot exercita dreptul lor de vot în cadrul Conferinței Statelor Părți pentru subiectele cuprinse în domeniul lor de competență, numărul de voturi fiind egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la prezenta convenție. O astfel de organizație nu își exercită dreptul de vot în cazul în care oricare dintre statele sale membre exercită acest drept și viceversa.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

(1) Prezenta convenție intră în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii celui de al douăzecilea instrument de ratificare sau de aderare.

(2) Pentru fiecare stat sau organizație de integrare regională care ratifică, confirmă în mod formal sau aderă la prezenta convenție după depozitarea celui de al douăzecilea astfel de instrument, convenția intră în vigoare în a treizecea zi după depozitarea unui astfel de instrument propriu.

Articolul 46

Rezerve

(1) Rezervele incompatibile cu obiectul și scopul prezentei convenții nu sunt permise.

(2) Rezervele pot fi retrase oricând.

Articolul 47

Amendamente

(1) Orice stat parte poate propune un amendament la prezenta convenție, pe care îl prezintă Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite. Secretarul General comunică statelor părți orice amendament propus și le adresează o cerere de a fi notificat cu privire la disponibilitatea lor de a se reuni în cadrul unei conferințe pentru a evalua și a decide în privința propunerilor. Dacă cel puțin o treime din statele părți își exprimă, în termen de patru luni de la data unei astfel de comunicări, disponibilitatea de a se reuni în cadrul unei conferințe, Secretarul General organizează conferința sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Orice amendament adoptat de o majoritate de două treimi din statele părți prezente care și-au exercitat dreptul de vot este prezentat de către Secretarul General Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în vederea aprobării, fiind apoi prezentat tuturor statelor părți în vederea acceptării.

(2) Un amendament adoptat și aprobat în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol intră în vigoare în a treizecea zi după ce numărul de instrumente de acceptare depozitate ajunge să reprezinte două treimi din numărul statelor părți la data adoptării amendamentului. În continuare, pentru orice stat parte, amendamentul intră în vigoare în a treizecea zi după depozitarea propriului său instrument de acceptare. Un amendament angajează doar statele parte care l-au acceptat.

(3) Dacă statele părți la conferință decid în acest sens prin consens, un amendament adoptat și aprobat conform alineatului (1) al prezentului articol care se referă exclusiv la articolele 34, 38, 39 și 40 intră în vigoare în toate statele părți în a treizecea zi după ce numărul de instrumente de acceptare depozitate ajunge să reprezinte două treimi din numărul statelor părți la data adoptării amendamentului.

Articolul 48

Denunțare

Un stat parte poate denunța prezenta convenție printr-o notificare scrisă adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite. Denunțarea devine efectivă la un an după data primirii notificării de către Secretarul General.

Articolul 49

Formatul accesibil

Textul prezentei convenții se pune la dispoziție în formate accesibile.

Articolul 50

Texte autentice

Versiunile în arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă ale prezentei convenții sunt autentice în egală măsură.

DREPT CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați de către guvernele lor respective, au semnat prezenta convenție.

ANEXA II

DECLARAȚIE PRIVIND COMPETENȚA COMUNITĂȚII EUROPENE CU PRIVIRE LA ASPECTELE REGLEMENTATE DE CONVENȚIA ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP

[Declarație formulată în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din convenție]

Articolul 44 alineatul (1) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (denumită în continuare „convenția”) prevede că organizația regională de integrare în instrumentul său de confirmare formală sau de aderare face o declarație referitoare la domeniul său de competență cu privire la aspectele reglementate de convenție.

Membrii actuali ai Comunității Europene sunt Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Comunitatea ia act de faptul că, în sensul prezentei convenții, termenul „state părți” se aplică organizațiilor regionale de integrare în limitele competenței acestora.

Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap se aplică, în ceea ce privește competențele Comunității Europene, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în condițiile prevăzute de respectivul tratat, în special la articolul 299.

În temeiul articolului 299, prezenta declarație nu se aplică teritoriilor statelor membre în care nu se aplică tratatul menționat anterior și nu aduce atingere actului sau pozițiilor care pot fi adoptate în temeiul convenției de către statele membre vizate în numele și în interesul acestor teritorii.

În conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din convenție, prezenta declarație indică competențele transferate de statele membre către Comunitate în baza Tratatului de instituire a Comunității Europene, în domeniile reglementate de convenție.

Domeniul de competență al Comunității și exercitarea sa fac, prin natura lor, obiectul unor dezvoltări continue, iar Comunitatea va completa sau modifica prezenta declarație, dacă va fi necesar, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din convenție.

Pentru anumite aspecte, Comunitatea Europeană are competență exclusivă, iar pentru alte aspecte, competențele sunt partajate între Comunitatea Europeană și statele membre. Statele membre își păstrează competența pentru toate aspectele în privința cărora nu a fost transferată nicio competență Comunității Europene.

În prezent:

Comunitatea are competență exclusivă în ceea ce privește compatibilitatea ajutorului de stat cu piața comună și cu Tariful vamal comun.

În măsura în care dispozițiile dreptului comunitar sunt afectate de prevederile convenției, Comunitatea Europeană are competență exclusivă să accepte astfel de obligații cu privire la propria sa administrație publică. În această privință, Comunitatea declară că are competențe în domeniul reglementării recrutării, condițiilor de muncă, remunerării, asigurării de cursuri de formare etc. pentru funcționarii care nu sunt aleși, în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu regulile de punere în aplicare ale respectivului statut (1).

Comunitatea exercită o competență partajată cu statele membre cu privire la acțiunile de combatere a discriminării pe bază de handicap, libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, agricultură, transportul feroviar, rutier, maritim și aerian, fiscalitate, piața internă, egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, politica în privința unei rețele transeuropene și statistică.

Comunitatea Europeană are competența exclusivă de a adera la această convenție în privința acestor aspecte numai în măsura în care dispozițiile acestei convenții sau instrumentele legale adoptate pentru punerea în aplicare a acesteia afectează normele comune stabilite anterior de Comunitatea Europeană. Atunci când normele comunitare există, dar nu sunt afectate, în special în cazul dispozițiilor comunitare care nu stabilesc decât standarde minime, statele membre au competența de a acționa în domeniul respectiv fără a aduce atingere competenței Comunității Europene. În celelalte cazuri, statele membre își păstrează competența. O listă a actelor relevante adoptate de Comunitatea Europeană figurează în apendice. Domeniul de competență al Comunității Europene care decurge din aceste acte trebuie evaluat în raport cu dispozițiile specifice ale fiecărei măsuri și, în special, trebuie evaluat în ce măsură aceste dispoziții stabilesc norme comune.

Următoarele politici CE pot fi de asemenea relevante pentru Convenția ONU. Statele membre și Comunitatea conlucrează la elaborarea unei strategii coordonate de ocupare a forței de muncă. Comunitatea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora. Comunitatea implementează o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre. În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a Comunității în ansamblu, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice și sociale. Comunitatea duce o politică de cooperare pentru dezvoltare și pentru cooperare economică, financiară și tehnică cu țările terțe fără a aduce atingere competențelor respective ale statelor membre.

(1) Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).

Apendice

ACTE COMUNITARE CARE INCLUD TRIMITERI LA ASPECTELE REGLEMENTATE DE CONVENȚIE

Actele comunitare enumerate în continuare ilustrează dimensiunea domeniului de competență al Comunității, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene: Mai precis, pentru anumite aspecte Comunitatea Europeană are competență exclusivă, iar pentru alte aspecte competențele sunt partajate între Comunitate și statele membre. Domeniul de competență al Comunității Europene care decurge din aceste acte trebuie evaluat în raport cu dispozițiile specifice ale fiecărei măsuri și în special trebuie evaluat în ce măsură aceste dispoziții stabilesc norme comune care sunt afectate de dispozițiile convenției.

—

în privința accesibilității

Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora (JO L 91, 7.4.1999, p. 10).

Directiva 2001/85/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 privind dispozițiile speciale aplicabile vehiculelor destinate transportului de pasageri care au mai mult de opt locuri pe scaune în plus față de locul conducătorului auto și de modificare a Directivelor 70/156/CEE și 97/27/CE (JO L 42, 13.2.2002, p. 1).

Directiva 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză (JO L 235, 17.9.1996, p. 6), astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 164, 30.4.2004, p. 114).

Directiva 2001/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2001 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convențional (JO L 110, 20.4.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 164, 30.4.2004, p. 114).

Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (JO L 389, 30.12.2006, p. 1).

Directiva 2003/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 aprilie 2003 de modificare a Directivei 98/18/CE a Consiliului privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 123, 17.5.2003, p. 18).

Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (directivă-cadru) (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

Decizia 2008/164/CE a Comisiei din 21 decembrie 2007 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la „persoane cu mobilitate redusă” din sistemul feroviar transeuropean convențional și de mare viteză (JO L 64, 7.3.2008, p. 72).

Directiva 95/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 1995 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la ascensoare (JO L 213, 7.9.1995, p. 1), astfel cum a fost modificată de Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE (JO L 157, 9.6.2006, p. 24).

Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).

Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14), astfel cum a fost modificată de Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 de modificare a Directivei 97/67/CE privind continuarea deschiderii spre concurență a serviciilor poștale ale Comunității (JO L 176, 5.7.2002, p. 21) și astfel cum a fost modificată de Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității (JO L 52, 27.2.2008, p. 3).

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 134, 30.4.2004, p. 1).

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14), astfel cum a fost modificată de Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 335, 20.12.2007, p. 31).

Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33), astfel cum a fost modificată de Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 335, 20.12.2007, p. 31).

—

în domeniul vieții independente și al incluziunii sociale, al muncii și al ocupării forței de muncă

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).

Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, 9.8.2008, p. 3).

Regulamentul (CEE) nr. 2289/83 al Comisiei din 29 iulie 1983 de stabilire a dispozițiilor de aplicare a articolelor 70-78 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale (JO L 220, 11.8.1983, p. 15).

Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 14 alineatul (1) litera (d) din Directiva 77/388/CEE privind scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri (JO L 105, 23.4.1983, p. 38).

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale (JO L 105, 23.4.1983, p. 1).

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1), astfel cum a fost modificată de Directiva 2009/47/CE a Consiliului din 5 mai 2009 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată (JO L 116, 9.5.2009, p. 18).

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

—

în domeniul mobilității personale

Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (JO L 237, 24.8.1991, p. 1).

Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (JO L 403, 30.12.2006, p. 18).

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului (JO L 226, 10.9.2003, p. 4).

Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, 17.2.2004, p. 1).

Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (JO L 204, 26.7.2006, p. 1).

Regulamentul (CE) nr. 1899/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile (JO L 377, 27.12.2006, p. 1).

Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14).

Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

Regulamentul (CE) nr. 8/2008 al Comisiei din 11 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului în ceea ce privește cerințele tehnice și procedurile administrative comune aplicabile transportului aerian comercial (JO L 10, 12.1.2008, p. 1).

—

în privința accesului la informații

Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman JO L 311, 28.11.2001, p. 67, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 136, 30.4.2004, p. 34).

Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (JO L 332, 18.12.2007, p. 27).

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

—

în privința statisticilor și a colectării datelor

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (JO L 77, 14.3.1998, p. 3), împreună cu regulamentele de punere în aplicare aferente.

Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) (JO L 165, 3.7.2003, p. 1), împreună cu regulamentele de punere în aplicare aferente.

Regulamentul (CE) nr. 458/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 aprilie 2007 privind Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială (SESPROS) (JO L 113, 30.4.2007, p. 3), împreună cu regulamentele de punere în aplicare aferente.

Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (JO L 354, 31.12.2008, p. 70).

—

în domeniul cooperării internaționale

Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (JO L 378, 27.12.2006, p. 41).

Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (JO L 386, 29.12.2006, p. 1).

Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA) (JO L 170, 29.6.2007, p. 1).

ANEXA III

REZERVA COMUNITĂȚII EUROPENE LA ARTICOLUL 27 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA ONU PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP

Comunitatea Europeană afirmă că, în conformitate cu dreptul comunitar (în special Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă), statele membre pot, după caz, să își formuleze propriile rezerve referitoare la articolul 27 alineatul (1) din Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap, în măsura în care articolul 3 alineatul (4) din directiva Consiliului menționată anterior prevede dreptul acestora de a exclude nediscriminarea pe motive de handicap la încadrarea în muncă în forțele armate din domeniul de aplicare a directivei. În consecință, Comunitatea susține că încheie convenția fără a aduce atingere dreptului menționat anterior, conferit statelor membre ale acesteia în temeiul legislației comunitare.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.023.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 23

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 27 ianuarie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice ( 1 )	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic european ( 1 )	6
	*	Regulamentul (UE) nr. 74/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2336/2003, (CE) nr. 341/2007, (CE) nr. 1580/2007 și (CE) nr. 376/2008 în ceea ce privește condițiile de efectuare și forma notificărilor către Comisie	28
		Regulamentul (UE) nr. 75/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	31
		Regulamentul (UE) nr. 76/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10	33

	IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom
	2010/48/CE
*	Decizia Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap	35
	2010/49/CE
*	Decizia Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a primelor regiuni pentru începerea activității Sistemului de informații privind vizele (VIS) [notificată cu numărul C(2009) 8542]	62

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	JO	73,2
	MA	73,3
	TN	116,4
	TR	108,9
	ZZ	93,0
0707 00 05	MA	78,1
	TR	128,9
	ZZ	103,5
0709 90 70	MA	136,3
	TR	129,5
	ZZ	132,9
0805 10 20	EG	48,5
	IL	54,1
	MA	53,5
	TN	53,5
	TR	54,8
	ZZ	52,9
0805 20 10	IL	191,1
	MA	75,7
	ZZ	133,4
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	CN	54,7
	EG	69,7
	IL	72,0
	JM	106,6
	MA	91,0
	PK	46,5
	TR	87,4
	ZZ	75,4
0805 50 10	EG	71,2
	IL	88,7
	TR	70,1
	ZZ	76,7
0808 10 80	CA	75,7
	CL	60,5
	CN	72,0
	MK	24,7
	US	121,9
	ZZ	71,0
0808 20 50	CN	72,3
	US	115,4
	ZZ	93,9

(EUR)
Codul NC	Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză
1701 11 10 (1)	49,07	0,00
1701 11 90 (1)	49,07	0,18
1701 12 10 (1)	49,07	0,00
1701 12 90 (1)	49,07	0,00
1701 91 00 (2)	53,94	1,29
1701 99 10 (2)	53,94	0,00
1701 99 90 (2)	53,94	0,00
1702 90 95 (3)	0,54	0,20