ISSN 1830-3625

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 8

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 52
13 ianuarie 2009


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 17/2009 al Comisiei din 12 ianuarie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității ( 1 )

3

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2009/14/CE

 

*

Decizia Comisiei din 17 decembrie 2008 de modificare a Deciziei 2006/636/CE de stabilire, pe stat membru, a defalcării anuale a valorii sprijinului comunitar pentru dezvoltarea rurală pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013 [notificată cu numărul C(2008) 8370]

22

 

 

2009/15/CE

 

*

Decizia Comisiei din 19 decembrie 2008 de respingere a unei cereri de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (Džiugas) (IGP) [notificată cu numărul C(2008) 8423]

24

 

 

2009/16/CE

 

*

Decizia Comisiei din 19 decembrie 2008 de respingere a unei cereri de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (Germantas) (IGP) [notificată cu numărul C(2008) 8430]

25

 

 

2009/17/CE

 

*

Decizia Comisiei din 19 decembrie 2008 de instituire a Comitetului de experți privind detașarea lucrătorilor

26

 

 

2009/18/CE

 

*

Decizia Comisiei din 22 decembrie 2008 privind conformitatea standardului EN 1273:2005 referitor la premergătoarele pentru copii cu cerința generală de siguranță din Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului și publicarea trimiterii la standard în Jurnalul Oficial [notificată cu numărul C(2008) 8616]  ( 1 )

29

 

 

2009/19/CE

 

*

Decizia Comisiei din 9 ianuarie 2009 de modificare a Deciziei 2008/655/CE de aprobare a planurilor de vaccinare de urgență împotriva bolii limbii albastre în anumite state membre și de stabilire a nivelului contribuției financiare comunitare pentru 2007 și 2008 [notificată cu numărul C(2008) 8966]

31

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre (JO L 157, 17.6.2008)

33

 

 

 

*

Aviz cititorilor (A se vedea coperta a treia)

s3

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 17/2009 AL COMISIEI

din 12 ianuarie 2009

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 13 ianuarie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 ianuarie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MA

52,1

TN

134,4

TR

125,7

ZZ

104,1

0707 00 05

JO

167,2

MA

110,0

TR

151,4

ZZ

142,9

0709 90 70

MA

87,6

TR

113,3

ZZ

100,5

0805 10 20

EG

53,0

IL

55,0

MA

62,8

TR

77,9

ZA

44,1

ZZ

58,6

0805 20 10

MA

65,7

ZZ

65,7

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

CN

55,3

IL

70,0

TR

52,7

ZZ

59,3

0805 50 10

EG

47,1

MA

57,3

TR

56,4

ZZ

53,6

0808 10 80

CA

87,4

CN

95,7

MK

35,0

US

114,6

ZZ

83,2

0808 20 50

CN

57,4

US

115,7

ZZ

86,6


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


DIRECTIVE

13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/3


DIRECTIVA 2008/101/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 19 noiembrie 2008

de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (4), a fost instituit un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității pentru a promova o metodă rentabilă și eficientă din punct de vedere economic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2)

Obiectivul final al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice („UNFCCC”), care a fost aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 94/69/CE a Consiliului (5), constă în stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să prevină interferențele antropice periculoase cu sistemul climatic.

(3)

Consiliul European a subliniat, în cadrul reuniunii sale din 8-9 martie 2007 de la Bruxelles, importanța vitală a realizării obiectivului strategic de limitare a creșterii temperaturii medii globale cu cel mult 2 °C peste nivelurile preindustriale. Cele mai recente descoperiri științifice raportate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) în cadrul celui de-al patrulea raport de evaluare dovedesc cu și mai multă claritate faptul că efectele negative ale schimbărilor climatice reprezintă un risc tot mai serios pentru ecosisteme, producția alimentară, atingerea dezvoltării durabile și a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum și pentru sănătatea și securitatea umană. Pentru ca obiectivul de 2 °C să rămână realizabil, este necesară stabilizarea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă la aproximativ 450 ppmv CO2 echivalent, ceea ce necesită o stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii 10-15 ani și reduceri substanțiale ale emisiilor cu cel puțin 50 % sub nivelul anului 1990 până în 2050.

(4)

Consiliul European a subliniat că Uniunea Europeană s-a angajat să transforme Europa într-o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și că, până la încheierea unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, Uniunea Europeană și-a luat angajamentul ferm și independent de a realiza o reducere cu cel puțin 20 % față de nivelul anului 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020. Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din aviație reprezintă o contribuție esențială în conformitate cu acest angajament.

(5)

Consiliul European a subliniat faptul că UE s-a angajat să convină asupra unui acord global și cuprinzător privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada de după 2012, oferind un răspuns eficace, eficient și echitabil, la scara necesară pentru a face față provocărilor determinate de schimbările climatice. Consiliul European a sprijinit un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 30 % față de nivelul anului 1990 până în 2020, ca o contribuție la încheierea unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze să realizeze reduceri comparabile ale emisiilor, iar ca țările în curs de dezvoltare cu o economie mai avansată să contribuie în mod adecvat, conform responsabilităților și capacităților acestora. UE conduce în continuare negocierile privind un acord internațional ambițios care va realiza obiectivul de limitare a creșterii globale a temperaturii la 2 °C și este încurajată de progresele înregistrate în vederea atingerii acestui obiectiv în cadrul celei de-a treisprezecea sesiuni a Conferinței părților la UNFCCC organizată la Bali în decembrie 2007. UE va lua măsuri pentru a garanta că un astfel de acord global cuprinde măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație și, în acest caz, Comisia ar trebui să analizeze care sunt modificările necesare la prezenta directivă întrucât se aplică operatorilor de aeronave.

(6)

La 14 februarie 2007, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind schimbarea climatică (6) în care se făcea referire la obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale medii la 2 °C peste nivelurile preindustriale și în care îndemna UE să își mențină rolul principal în negocierile pentru stabilirea unui cadru internațional privind schimbările climatice pentru perioada ulterioară anului 2012 și să susțină obiective ambițioase în viitoarele discuții cu partenerii săi internaționali și sublinia necesitatea unui angajament pentru toate țările industrializate de a opera până în 2020 reduceri de 30 % în comparație cu nivelul de emisii înregistrat în 1990, obiectivul fiind ca, până în 2050, să se opereze reduceri între 60 și 80 %.

(7)

UNFCCC solicită tuturor părților să formuleze și să pună în aplicare programe naționale și, după caz, regionale, care să conțină măsuri de atenuare a schimbărilor climatice.

(8)

Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, aprobat în numele Comunității Europene prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului (7), solicită țărilor dezvoltate să continue limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal și care provin din aviație, prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI).

(9)

Deși Comunitatea nu este parte contractantă la Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională („Convenția de la Chicago”) din 1994, toate statele membre sunt părți contractante la convenția în cauză și membre ale OACI. Statele membre continuă să susțină, în colaborare cu alte state membre ale OACI, activitatea de dezvoltare a măsurilor de combatere a impactului sectorului aviației asupra schimbărilor climatice, inclusiv dezvoltarea instrumentelor de piață. Cu ocazia celei de-a șasea reuniuni a Comitetului OACI privind protecția mediului în aviație din 2004, s-a convenit că un sistem de comercializare a emisiilor specifice aviației, bazat pe un nou instrument juridic sub auspiciile OACI, părea suficient de neatractiv pentru a nu fi pus în aplicare în continuare. În consecință, Rezoluția A35-5 a celei de-a 35-a Adunări a OACI organizată în septembrie 2004 nu a propus un nou instrument juridic, dar, în schimb, a încurajat comercializarea deschisă a cotelor de emisie și posibilitatea ca statele să introducă emisii generate de aviația internațională în propriile sisteme de comercializare a emisiilor. Apendicele L la Rezoluția A36-22 a celei de-a 36-a Adunări a OACI organizată în septembrie 2007 îndeamnă statele contractante să nu pună în aplicare un sistem de comercializare a emisiilor în cazul operatorilor de aeronave ai altor state contractante, cu excepția situației în care există un acord reciproc între statele respective. Reamintind recunoașterea în mod expres de către Convenția de la Chicago a dreptului fiecărei părți contractante de a aplica în mod nediscriminatoriu actele cu putere de lege și actele administrative proprii aeronavelor tuturor statelor, statele membre ale Comunității Europene și cincisprezece alte state europene au exprimat o rezervă cu privire la această rezoluție și și-au rezervat dreptul ca, în temeiul Convenției de la Chicago, să adopte și să pună în aplicare măsuri bazate pe piață în mod nediscriminatoriu tuturor operatorilor de aeronave din toate statele care oferă servicii spre, din sau pe teritoriul lor.

(10)

Cel de-al șaselea Program de acțiune comunitară pentru mediu stabilit prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) prevedea determinarea și realizarea de către Comunitate a unor acțiuni specifice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație, în cazul în care, până în 2002, nu s-ar fi convenit asupra unor astfel de acțiuni în cadrul OACI. În concluziile sale din octombrie 2002, decembrie 2003 și octombrie 2004, Consiliul a invitat Comisia în repetate rânduri să propună măsuri de reducere a impactului transportului aerian internațional asupra schimbărilor climatice.

(11)

Pentru a obține reducerile substanțiale necesare, politicile și măsurile ar trebui puse în aplicare la nivel național și comunitar, în toate sectoarele economiei comunitare. În cazul în care impactul sectorului aviației asupra schimbărilor climatice continuă să crească în ritmul actual, acest lucru ar submina în mod semnificativ reducerile de emisii realizate în alte sectoare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.

(12)

În comunicarea sa adresată Consiliului, Parlamentului European, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor intitulată „Reducerea impactului aviației asupra schimbărilor climatice” din 27 septembrie 2005, Comisia a evidențiat o strategie de reducere a impactului aviației asupra climei. În cadrul unui pachet exhaustiv de măsuri, această strategie propunea includerea sectorului aviației în sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră și prevedea crearea unui grup de lucru multilateral al părților interesate privind aviația, în cadrul celei de-a doua etape a Programului european privind schimbările climatice, care să ia în considerare moduri de includere a aviației în sistemul comunitar. În cadrul concluziilor sale din 2 decembrie 2005, Consiliul a admis că, din punct de vedere economic și al mediului, includerea sectorului aviației în sistemul comunitar pare cea mai bună soluție pe viitor și a invitat Comisia să înainteze o propunere legislativă până la sfârșitul anului 2006. În rezoluția sa din 4 iulie 2006 privind reducerea impactului aviației asupra schimbărilor climatice (9), Parlamentul European a admis că sistemul de comercializare a emisiilor ar putea face parte dintr-un pachet exhaustiv de măsuri privind combaterea impactului sectorului aviației asupra climei, cu condiția ca acesta să fie conceput într-un mod corespunzător.

(13)

Un pachet cuprinzător de măsuri ar trebui să includă, de asemenea, măsuri operaționale și tehnologice. Ameliorarea gestionării traficului aerian în cadrul „cerului unic european” și în cadrul programelor SESAR ar putea contribui la creșterea randamentului consumului global de combustibil cu până la 12 %. Cercetarea în domeniul noilor tehnologii, inclusiv în ceea ce privește metodele de îmbunătățire a randamentului consumului de combustibil al aeronavei, poate contribui la reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație.

(14)

Obiectivul modificărilor aduse Directivei 2003/87/CE prin prezenta directivă este de a reduce impactul asupra schimbărilor climatice atribuit aviației, prin includerea emisiilor care provin din activitățile de aviație în sistemul comunitar.

(15)

Operatorii de aeronave au controlul în modul cel mai direct asupra tipului de aeronavă folosit și asupra modului de operare a acesteia și, prin urmare, ar trebui să fie responsabili de respectarea obligațiilor impuse prin prezenta directivă, inclusiv obligația de a pregăti un plan de monitorizare și de a monitoriza și a raporta emisiile în conformitate cu acel plan. Un operator de aeronave poate fi identificat cu ajutorul unui cod de identificare al OACI sau al oricărui alt cod de identificare recunoscut, folosit pentru identificarea zborului. În cazul în care identitatea operatorului aeronavei nu este cunoscută, proprietarul aeronavei ar trebui să fie considerat operatorul acesteia, cu excepția cazului în care dovedește care altă persoană a fost operatorul aeronavei.

(16)

Pentru a evita denaturarea concurenței și pentru a îmbunătăți eficiența ecologică, începând cu 2012, ar trebui să fie incluse emisiile provenite de la toate zborurile care aterizează și decolează de pe aerodromurile comunitare.

(17)

Comunitatea și statele membre ar trebui să continue să depună eforturi pentru a se ajunge la un acord cu privire la măsurile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație. Astfel, sistemul comunitar poate servi drept model pentru utilizarea comercializării emisiilor la nivel mondial. Comunitatea și statele membre ar trebui să rămână în contact cu terții pe parcursul aplicării prezentei directive și să încurajeze țările terțe să ia măsurile echivalente. În cazul în care o țară terță adoptă măsuri care au un efect ecologic cel puțin echivalent cu cel al prezentei directive, în vederea reducerii impactului climatic al zborurilor către Comunitate, Comisia ar trebui să ia în considerare opțiunile disponibile pentru a asigura o interacțiune optimă între sistemul comunitar și măsurile din țara în cauză, după consultarea prealabilă a țării respective. Sistemele de comercializare a cotelor de emisie dezvoltate în țările terțe încep să ofere o interacțiune optimă cu sistemul comunitar în ceea ce privește sfera aviației. Acordurile bilaterale privind relaționarea sistemului comunitar cu alte sisteme de comercializare pentru formarea unui sistem comun sau pentru luarea în considerare a măsurilor echivalente, cu scopul de a evita dubla reglementare, constituie un pas spre acordul global. În cazul în care se încheie astfel de acorduri bilaterale, Comisia poate modifica tipurile de activități de aviație incluse în sistemul comunitar, incluzând ajustările aferente la cantitatea totală de cote ce urmează să fie eliberate operatorilor de aeronave.

(18)

În conformitate cu principiul unei mai bune legiferări, anumite zboruri ar trebui excluse din acest sistem. Pentru a evita sarcini administrative disproporționate, operatorii de transport aerian comercial care efectuează în decursul a trei perioade consecutive de patru luni fiecare mai puțin de 243 de zboruri pe perioadă ar trebui excluși din sistemul comunitar. Acest lucru ar fi în beneficiul companiilor aeriene care operează servicii cu frecvența scăzută care se încadrează în domeniul de aplicare al sistemului comunitar, inclusiv al companiilor aeriene din țări în curs de dezvoltare.

(19)

Aviația are un impact asupra climei la nivel global, datorită emisiilor de dioxid de carbon, de oxizi de azot, de vapori de apă și de particule de sulfat și de funingine. IPCC a estimat că impactul total asupra climei al aviației este, în prezent, de două până la patru ori mai mare decât efectul exclusiv al emisiilor de dioxid de carbon din trecut. Studii de cercetare comunitare recente arată că impactul total asupra climei al sectorului aviației ar putea fi de două ori mai mare decât impactul exclusiv al dioxidului de carbon. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste estimări nu ia în considerare efectele foarte puțin cunoscute ale norilor cirrus. În conformitate cu articolul 174 alineatul (2) din tratat, politica de mediu comunitară se bazează pe principiul precauției. Până la atingerea unor progrese viitoare ale științei, toate efectele sectorului aviației ar trebui abordate într-un mod cât mai cuprinzător cu putință. Emisiile de oxizi de azot vor fi abordate în cadrul unei alte legislații, care urmează să fie propusă de Comisie în 2008. Cercetarea privind formarea urmelor de condensație și a norilor cirrus, precum și măsurile de atenuare a efectului, inclusiv măsurile operaționale și tehnice, ar trebui promovate.

(20)

Pentru a evita denaturarea concurenței, ar trebui specificată o metodologie de alocare armonizată pentru determinarea cantității totale de cote care urmează să fie eliberate și pentru distribuirea cotelor către operatorii de aeronave. În conformitate cu normele care urmează să fie formulate de Comisie, o parte din cote va fi alocată prin licitație. Ar trebui să se prevadă o rezervă specială de cote pentru a asigura noilor operatori de aeronave accesul la piață și pentru a acorda asistență operatorilor de aeronave care înregistrează o creștere bruscă a numărului de tone-kilometru efectuate. Operatorii de aeronave care își încetează activitatea ar trebui să primească în continuare cote până la încheierea perioadei pentru care li s-au alocat deja cote cu titlu gratuit.

(21)

Armonizarea deplină a părții de cote eliberate în mod gratuit tuturor operatorilor de aeronave care participă la sistemul comunitar este adecvată pentru a le asigura acestora un mediu concurențial echitabil, întrucât toate operațiunile fiecărui operator de aeronave spre, din și pe teritoriul UE vor fi reglementate de un singur stat membru și de dispozițiile privind nediscriminarea din acordurile bilaterale cu țările terțe privind serviciile aeriene.

(22)

Aviația contribuie la impactul global al activităților umane asupra schimbărilor climatice și impactul asupra mediului al emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din aviație poate fi atenuat prin măsuri privind schimbările climatice în UE și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, și prin finanțarea cercetării și a dezvoltării în vederea limitării și a adaptării acestui impact, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian. În conformitate cu principiul subsidiarității, deciziile privind chestiunile legate de cheltuielile publice naționale intră în competența statelor membre. Fără a aduce atingere acestui lucru, veniturile obținute în urma licitării cotelor sau o sumă echivalentă acolo unde se impun principii bugetare superioare ale unui stat membru, precum principiile unității și universalității, ar trebui să fie utilizate în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, al adaptării la impactul schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, al finanțării lucrărilor de cercetare și de dezvoltare în vederea atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea și pentru acoperirea costurilor de administrare a sistemului comunitar. Veniturile provenite din licitații ar trebui utilizate și pentru transportul cu emisii reduse. Veniturile obținute în urma licitației ar trebui afectate în mod special finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi și de facilitare a adaptării în țările în curs de dezvoltare. Dispozițiile prezentei directive referitoare la utilizarea veniturilor nu ar trebui să aducă atingere niciunei decizii privind destinația veniturilor rezultate din licitarea cotelor în contextul mai larg al revizuirii generale a Directivei 2003/87/CE.

(23)

Dispozițiile privind utilizarea fondurilor obținute în urma licitației ar trebui notificate Comisiei. O astfel de notificare nu scutește statele membre de obligația prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat de a notifica anumite măsuri naționale. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere rezultatului oricăror proceduri viitoare privind ajutoarele de stat care ar putea fi întreprinse în temeiul articolelor 87 și 88 din tratat.

(24)

Pentru a spori rentabilitatea sistemului comunitar, operatorii de aeronave ar trebui să poată recurge, până la o anumită limită armonizată, la reduceri de emisii certificate („CER”) și unități de reducere a emisiilor („ERU”) din activitățile de proiectare, pentru a-și îndeplini obligațiile de restituire a cotelor. Folosirea CER-urilor și ERU-urilor ar trebui să fie compatibilă cu criteriile de acceptare privind utilizarea în cadrul sistemului de comercializare stabilit de prezenta directivă. Media dintre procentele specificate de statele membre pentru utilizarea CER-urilor și ERU-urilor pe parcursul primei perioade de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto este de aproximativ 15 %.

(25)

În concluziile sale, Consiliul European întrunit la Bruxelles la 13 și 14 martie 2008 a recunoscut că într-un context global de piețe competitive riscul de pierderi de carbon este o problemă care trebuie analizată și rezolvată urgent în noua directivă privind sistemul de comercializare a cotelor de emisie (ETS), astfel încât, în cazul eșuării negocierilor internaționale, să se poată lua măsurile necesare. Un acord internațional rămâne cel mai bun mod de rezolvare a acestei probleme.

(26)

Pentru a reduce sarcinile administrative ale operatorilor de aeronave, un singur stat membru ar trebui să fie responsabil pentru fiecare operator de aeronavă. Fiecare stat membru ar trebui să se asigure că operatorii de aeronave care au obținut o licență de operare în statul membru respectiv sau operatorii care nu dispun de licență de operare sau operatorii din țări terțe ale căror emisii, într-un an de referință, pot fi atribuite în mare măsură statului membru respectiv îndeplinesc cerințele prezentei directive. În cazul în care un operator de aeronave nu respectă cerințele prezentei directive și statul membru de administrare nu a reușit prin alte măsuri de punere în executare să asigure respectarea acestora, statele membre ar trebui să acționeze solidar. Statul membru de administrare ar trebui, prin urmare, să poată solicita Comisiei să decidă, în ultimă instanță, impunerea unei interdicții de operare la nivel comunitar în privința operatorului de aeronave respectiv.

(27)

Pentru a păstra integritatea sistemului de contabilizare a sistemului comunitar, având în vedere faptul că emisiile provenite din aviația internațională nu sunt integrate în angajamentele statelor membre în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, cotele alocate sectorului aviației ar trebui să fie folosite numai pentru a îndeplini obligațiile operatorilor de aeronave de a restitui cote în conformitate cu prezenta directivă.

(28)

Pentru a asigura un tratament echitabil al operatorilor de aeronave, statele membre ar trebui să respecte norme armonizate pentru administrarea operatorilor de aeronave sub răspunderea lor, în conformitate cu orientările specifice ce urmează a fi elaborate de către Comisie.

(29)

Pentru a păstra integritatea sistemului comunitar din punct de vedere al protecției mediului, unitățile restituite de către operatorii de aeronave ar trebui să fie luate în considerare numai pentru obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care țin cont de aceste emisii.

(30)

Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol) poate deține informații care ar putea ajuta statele membre sau Comisia în îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

(31)

Dispozițiile sistemului comunitar privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor, precum și sancțiunile aplicabile operatorilor ar trebui să se aplice, de asemenea, și operatorilor de aeronave.

(32)

Comisia ar trebui să reexamineze modul de funcționare al Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește activitățile de aviație, având în vedere experiența dobândită în aplicarea sa, și ar trebui să raporteze apoi Parlamentului European și Consiliului.

(33)

Reexaminarea funcționării Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește activitățile de aviație ar trebui să țină seama de dependența structurală față de aviație a țărilor care nu dețin alte mijloace de transport adecvate și comparabile, care depind, prin urmare, în mod deosebit de transportul aerian și în care sectorul turismului reprezintă o componentă importantă a produsului intern brut. O atenție specială ar trebui acordată măsurilor destinate atenuării sau chiar eliminării oricărui tip de dificultăți legate de accesibilitate și de competitivitate în regiunile ultraperiferice ale Comunității, astfel cum este menționat la articolul 299 alineatul (2) din tratat, și a dificultăților referitoare la obligațiile de serviciu public legate de punerea în aplicare a prezentei directive.

(34)

Declarația ministerială privind aeroportul Gibraltar, adoptată la Cordoba la 18 septembrie 2006, în cadrul primei reuniuni ministeriale a Forumului de dialog privind Gibraltarul, va înlocui declarația comună privind aeroportul făcută la Londra la 2 decembrie 1987 și se va considera că respectarea deplină a acesteia înseamnă respectarea declarației ministeriale din 1987.

(35)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (10).

(36)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte măsuri privind licitarea cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, să adopte norme detaliate în privința modului de funcționare a rezervei speciale pentru anumiți operatori de aeronave și în privința procedurilor referitoare la solicitările adresate Comisiei pentru ca aceasta să decidă privind impunerea unei interdicții de operare în privința unui operator de aeronave și să modifice activitățile de aviație prevăzute în anexa I, în cazul în care o țară terță introduce măsuri de reducere a impactului sectorului aviației asupra schimbărilor climatice. Deoarece respectivele măsuri au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia cu noi elemente neesențiale, aceste măsuri trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(37)

Deoarece obiectivul prezentei directive nu poate fi realizat de către statele membre în mod satisfăcător și, prin urmare, datorită dimensiunii și efectelor acțiunii propuse, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(38)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (11), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru sine și în interesul Comunității, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența între directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(39)

Prin urmare, Directiva 2003/87/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări la Directiva 2003/87/CE

Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

1.

Înainte de articolul 1 se introduce următorul titlu:

2.

La articolul 2, se adaugă următorul alineat:

„(3)   Aplicarea prezentei directive în cazul aeroportului Gibraltar nu aduce atingere poziției juridice a Regatului Spaniei și, respectiv, a Regatului Unit cu privire la diferendul lor referitor la suveranitatea asupra teritoriului pe care este situat aeroportul.”

3.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

«emisii» înseamnă eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră din surse aparținând unei instalații sau eliberarea de către o aeronavă, care efectuează o activitate de aviație menționată în anexa I, a gazelor specificate în cadrul respectivei activități;”;

(b)

se adaugă următoarele litere:

„(o)

«operator de aeronave» înseamnă persoana care operează o aeronavă în momentul în care efectuează o activitate de aviație menționată în anexa I sau, în cazul în care respectiva persoană nu este cunoscută sau identificată de proprietarul aeronavei, proprietarul aeronavei;

(p)

«operator de transport aerian comercial» înseamnă un operator care, în schimbul unei remunerații, oferă publicului servicii de transport aerian regulate sau neregulate pentru transportul pasagerilor, al mărfurilor sau al poștei;

(q)

«stat membru de administrare» înseamnă statul membru care răspunde de administrarea sistemului comunitar în ceea ce privește un operator de aeronave, în conformitate cu articolul 18a;

(r)

«emisii din aviație atribuite» înseamnă emisiile ce provin de la toate zborurile care se încadrează în activitățile de aviație menționate în anexa I care pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru și de la zborurile care sosesc pe un astfel de aerodrom dintr-o țară terță;

(s)

«emisiile istorice din aviație» înseamnă media emisiilor anuale din anii calendaristici 2004, 2005 și 2006, provenite de la aeronavele care efectuează o activitate de aviație menționată în anexa I.”

4.

După articolul 3 se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL II

AVIAȚIE

Articolul 3a

Domeniul de aplicare

Dispozițiile prezentului capitol se aplică alocării și eliberării de cote pentru activitățile de aviație menționate în anexa I.

Articolul 3b

Activitățile de aviație

Până la 2 august 2009, Comisia, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 23 alineatul (2), elaborează linii directoare privind interpretarea în detaliu a activităților de aviație enumerate în anexa I.

Articolul 3c

Cantitatea totală de cote pentru aviație

(1)   În perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012, cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave este echivalentă cu 97 % din emisiile istorice din aviație.

(2)   În perioada menționată la articolul 11 alineatul (2), care începe la 1 ianuarie 2013, și, dacă nu există nicio modificare în urma revizuirii menționate la articolul 30 alineatul (4), pentru fiecare perioadă ulterioară, cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave este echivalentă cu 95 % din suma emisiilor istorice din aviație, înmulțită cu numărul de ani din perioada în cauză.

Acest procent poate fi revizuit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.

(3)   Comisia revizuiește cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave în conformitate cu articolul 30 alineatul (4).

(4)   Până la 2 august 2009, Comisia decide cu privire la emisiile istorice din aviație, pe baza celor mai fiabile date disponibile, inclusiv a estimărilor bazate pe informații privind traficul real. Respectiva decizie va fi evaluată în cadrul comitetului menționat la articolul 23 alineatul (1).

Articolul 3d

Metoda de alocare prin licitație a cotelor pentru aviație

(1)   Un procent de 15 % din cote este supus licitației în perioada menționată la articolul 3c alineatul (1).

(2)   De la 1 ianuarie 2013, procentul de 15 % din cote va fi licitat. Acest procent poate fi mărit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.

(3)   Se adoptă un regulament care să conțină dispoziții detaliate privind licitarea de către statele membre a cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol sau cu articolul 3f alineatul (8). Numărul de cote care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporțional cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviației pentru toate statele membre, pentru anul de referință, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), anul de referință este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menționată la articolul 3c, anul de referință este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitației.

Regulamentul respectiv, destinat să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 23 alineatul (3).

(4)   Statelor membre le revine sarcina de a determina destinația veniturilor obținute în urma licitării cotelor. Aceste venituri ar trebui să fie utilizate pentru a face față schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a sistemului comunitar. Veniturile obținute în urma licitației ar trebui afectate, de asemenea, finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi.

Statele membre informează Comisia cu privire la acțiunile adoptate în temeiul prezentului alineat.

(5)   Informațiile furnizate Comisiei în temeiul prezentei directive nu eliberează statele membre de obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

Articolul 3e

Alocarea și eliberarea de cote pentru operatorii de aeronave

(1)   Pentru fiecare perioadă menționată la articolul 3c, fiecare operator de aeronave poate solicita alocarea unor cote destinate să fie alocate cu titlu gratuit. O cerere poate fi efectuată prin prezentarea către autoritatea competentă din statul membru de administrare a datelor verificate tonă-kilometru pentru activitățile de aviație enumerate în anexa I și efectuate de operatorul de aeronave în cauză pentru anul monitorizat. În sensul prezentului articol, anul monitorizat este anul calendaristic care se încheie cu douăzeci și patru de luni înainte de începutul perioadei la care se referă, în conformitate cu anexele IV și V, sau 2010, în ceea ce privește perioada menționată la articolul 3c alineatul (1). Orice cerere se efectuează cu cel puțin 21 de luni înainte de începerea perioadei la care se referă sau până la 31 martie 2011, în ceea ce privește perioada menționată la articolul 3c alineatul (1).

(2)   Cu cel puțin 18 luni înainte de începerea perioadei pentru care se depune cererea sau, în ceea ce privește perioada prevăzută la articolul 3c alineatul (1), până la 30 iunie 2011, statele membre prezintă Comisiei cererile primite în temeiul alineatului (1).

(3)   Cu cel puțin 15 luni înainte de începerea fiecărei perioade menționate la articolul 3c alineatul (2) sau, în ceea ce privește perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), până la 30 septembrie 2011, Comisia calculează și adoptă o decizie prin care stabilește:

(a)

cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată pentru perioada respectivă, în conformitate cu articolul 3c;

(b)

numărul de cote care urmează să fie licitat pentru perioada în cauză, în conformitate cu articolul 3d;

(c)

numărul de cote din rezerva specială a operatorilor de aeronave pentru perioada respectivă, în conformitate cu articolul 3f alineatul (1);

(d)

numărul de cote ce vor fi alocate cu titlu gratuit în perioada respectivă prin scăderea numărului de cote menționate la literele (b) și (c) din cantitatea totală de cote stabilite în temeiul literei (a); și

(e)

indicatorul ce va fi folosit pentru alocarea cotelor cu titlu gratuit operatorilor de aeronave ale căror cereri au fost înaintate Comisiei în conformitate cu alineatul (2).

Indicatorul menționat la litera (e), exprimat în cote per tonă-kilometru, se calculează prin împărțirea numărului de cote menționate la litera (d) la suma datelor tonă-kilometru incluse în cererile prezentate Comisiei în conformitate cu alineatul (2).

(4)   În termen de trei luni de la data la care Comisia adoptă o decizie în temeiul alineatului (3), fiecare stat membru de administrare calculează și publică:

(a)

numărul total de cote alocate, pentru perioada respectivă, fiecărui operator de aeronavă a cărui cerere a prezentat-o Comisiei în conformitate cu alineatul (2), calculat prin înmulțirea datelor tonă-kilometru din cerere cu indicatorul menționat la alineatul (3) litera (e); și

(b)

cotele alocate fiecărui operator de aeronave pentru fiecare an, care se stabilesc prin împărțirea numărului total de cote alocate pentru perioada respectivă, calculat în conformitate cu litera (a), la numărul de ani din perioada în care operatorul de aeronave respectiv întreprinde o activitate de aviație specificată în anexa I.

(5)   Până la 28 februarie 2012 și, ulterior, până la data de 28 februarie a fiecărui an, autoritatea competentă a statului membru de administrare eliberează, pentru fiecare operator de aeronave, numărul de cote alocate respectivului operator pentru anul respectiv în temeiul prezentului articol sau al articolului 3f.

Articolul 3f

Rezervă specială pentru anumiți operatori de aeronave

(1)   Pentru fiecare perioadă menționată la articolul 3c alineatul (2), 3 % din cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată se atribuie unei rezerve speciale pentru operatorii de aeronave:

(a)

care încep desfășurarea unei activități de aviație care se încadrează în anexa I după anul de monitorizare pentru care datele tonă-kilometru au fost prezentate în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) în privința unei perioade menționate la articolul 3c alineatul (2); fie

(b)

ale căror date tonă-kilometru cresc anual în medie cu peste 18 % între anul de monitorizare pentru care au fost prezentate datele tonă-kilometru în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (2) și al doilea an calendaristic al acelei perioade,

și a căror activitate prevăzută la litera (a) sau a căror activitate suplimentară în conformitate cu litera (b) nu este o continuare integrală sau parțială a unei activități de aviație desfășurată anterior de un alt operator de aeronave.

(2)   Un operator de aeronave care este eligibil în temeiul alineatului (1) poate solicita alocarea cu titlu gratuit a unor cote din rezerva specială prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă din statul său membru de administrare. Orice cerere se depune până la 30 iunie în cel de-al treilea an al perioadei menționate la articolul 3c alineatul (2) la care se referă.

Alocarea cotelor către un operator de aeronave în temeiul alineatului (1) litera (b) nu depășește 1 000 000 de cote.

(3)   O cerere în temeiul alineatului (2):

(a)

include datele verificate tonă-kilometru în conformitate cu anexele IV și V pentru activitățile de aviație menționate în anexa I efectuate de operatorul de aeronave în al doilea an calendaristic al perioadei menționate la articolul 3c alineatul (2) la care se referă cererea;

(b)

furnizează dovezi privind îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prevăzute la alineatul (1); precum și

(c)

în cazul operatorilor de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (b), atestă:

(i)

creșterea procentului în tone-kilometru realizată de operatorul de aeronave între anul de monitorizare pentru care datele tone-kilometru au fost prezentate în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) cu privire la o perioadă menționată la articolul 3c alineatul (2) și al doilea an calendaristic al acelei perioade;

(ii)

creșterea absolută în tone-kilometru realizată de operatorul de aeronave între anul de monitorizare pentru care datele tone-kilometru au fost prezentate în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) cu privire la o perioadă menționată la articolul 3c alineatul (2) și al doilea an calendaristic al acelei perioade; precum și

(iii)

creșterea absolută în tone-kilometru realizată de acel operator de aeronave între anul de monitorizare pentru care datele tone-kilometru au fost prezentate în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) cu privire la o perioadă menționată la articolul 3c alineatul (2) și al doilea an calendaristic al acelei perioade care depășește procentul precizat la alineatul (1) litera (b).

(4)   Cel târziu după șase luni de la termenul prevăzut pentru prezentarea cererilor în conformitate cu alineatul (2), statele membre înaintează Comisiei cererile primite în temeiul acelui alineat.

(5)   Cel târziu după 12 luni de la termenul prevăzut pentru prezentarea cererilor în temeiul alineatului (2), Comisia decide care este indicatorul care va fi utilizat pentru alocarea cotelor cu titlu gratuit operatorilor de aeronave ale căror cereri au fost trimise Comisiei în conformitate cu alineatul (4).

Sub rezerva alineatului (6), indicatorul este calculat prin împărțirea numărului de cote din rezerva specială la suma:

(a)

datelor tonă-kilometru, în cazul operatorilor de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (a), incluse în cererile trimise Comisiei în conformitate cu alineatul (3) litera (a) și cu alineatul (4); precum și

(b)

creșterii absolute în tone-kilometru care depășește procentul menționat la alineatul (1) litera (b) în cazul operatorilor de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (b) incluse în cererile trimise Comisiei în conformitate cu alineatul (3) litera (c) punctul (iii) și cu alineatul (4).

(6)   Calcularea indicatorului menționat la alineatul (5) nu are drept rezultat o alocare anuală per tonă-kilometru mai mare decât alocarea anuală per tonă-kilometru operatorilor de aeronave în conformitate cu articolul 3e alineatul (4).

(7)   În termen de trei luni de la data la care Comisia adoptă o decizie în conformitate cu alineatul (5), fiecare stat membru de administrare calculează și publică:

(a)

alocarea cotelor din rezerva specială fiecărui operator de aeronave a cărui cerere a fost trimisă Comisiei în conformitate cu alineatul (4). Această alocare este calculată prin înmulțirea indicatorului menționat la alineatul (5) cu:

(i)

în cazul unui operator de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (a), datele tonă-kilometru incluse în cererea trimisă Comisiei în conformitate cu alineatul (3) litera (a) și alineatul (4);

(ii)

în cazul unui operator de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (b), creșterea absolută în tone-kilometru care depășește procentul precizat la alineatul (1) litera (b) care figurează în cererea trimisă Comisiei în conformitate cu alineatul (3) litera (c) punctul (iii) și cu alineatul (4); precum și

(b)

cotele alocate fiecărui operator de aeronave pentru fiecare an, care se stabilesc prin împărțirea alocării de cote prevăzute la litera (a) la numărul de ani calendaristici compleți rămași din perioada menționată la articolul 3c alineatul (2) la care se referă alocarea.

(8)   Cotele nealocate din rezerva specială sunt supuse licitației de statele membre.

(9)   Comisia poate stabili norme detaliate în ceea ce privește utilizarea rezervei speciale în conformitate cu acest articol, inclusiv evaluarea respectării criteriilor de eligibilitate prevăzute la alineatul (1). Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 23 alineatul (3).

Articolul 3g

Planuri de monitorizare și de raportare

Statul membru de administrare se asigură că fiecare operator de aeronave prezintă autorității competente din statul membru respectiv un plan de monitorizare care să stabilească măsuri de monitorizare și de raportare a emisiilor și a datelor tonă-kilometru în scopul efectuării unei cereri în temeiul articolului 3e și că aceste planuri sunt aprobate de autoritatea competentă în conformitate cu liniile directoare adoptate în temeiul articolului 14.”

5.

Se introduc următorul titlu și următorul articol:

„CAPITOLUL III

INSTALAȚII STAȚIONARE

Articolul 3h

Domeniul de aplicare

Dispozițiile prezentului capitol se aplică autorizațiilor de emisii de gaze cu efect de seră și alocării și eliberării de cote pentru activitățile enumerate în anexa I, altele decât activitățile de aviație.”

6.

La articolul 6 alineatul (2), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

obligația de a restitui cote, altele decât cotele eliberate în temeiul capitolului II, care corespund emisiilor totale ale instalației în fiecare an calendaristic, conform verificărilor efectuate în conformitate cu articolul 15, în termen de patru luni de la sfârșitul anului în cauză.”

7.

Următorul titlu se introduce după articolul 11:

8.

La articolul 11a se introduce următorul alineat:

„(1a)   Pe parcursul perioadei menționate la articolul 3c alineatul (1), operatorii de aeronave pot folosi CER-uri și ERU-uri, până la 15 % din numărul de cote pe care trebuie să le restituie în temeiul articolului 12 alineatul (2a).

În ceea ce privește perioadele următoare, procentul de CER-uri și ERU-uri care poate fi utilizat în cadrul activităților de aviație este revizuit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive și luând în considerare evoluția regimului internațional privind schimbările climatice.

Comisia publică acest procent cu cel puțin șase luni înainte de începerea fiecărei perioade menționate la articolul 3c.”

9.

La articolul 11b alineatul (2), termenul „instalații” se înlocuiește cu termenul „activități”.

10.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), după cuvântul „scopul” se introduce textul „îndeplinirii de către operatorul de aeronave a obligațiilor prevăzute la alineatul (2a) sau”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Statele membre de administrare se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, fiecare operator de aeronave restituie un număr de cote egal cu totalitatea emisiilor din decursul anului calendaristic precedent care provin din activitățile de aviație menționate în anexa I pentru care este considerat operator de aeronave, potrivit verificării efectuate în conformitate cu articolul 15. Statele membre se asigură că, ulterior, cotele restituite în temeiul prezentului alineat sunt anulate.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, operatorul fiecărei instalații restituie un număr de cote, altele decât cotele eliberate în temeiul capitolului II, egal cu totalul emisiilor instalației în cauză pe parcursul anului calendaristic anterior, conform verificării efectuate în conformitate cu articolul 15, și că acestea sunt ulterior anulate.”

11.

La articolul 13 alineatul (3), „articolul 12 alineatul (3)” se înlocuiește cu „articolul 12 alineatele (2a) sau (3)”.

12.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) prima frază:

(i)

după cuvintele „activitățile în cauză” se introduc cuvintele „și a datelor tonă-kilometru în scopul unei cereri depuse în temeiul articolelor 3e sau 3f”;

(ii)

cuvintele „până la 30 septembrie 2003” se elimină;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre se asigură că fiecare operator sau operator de aeronave raportează autorității competente emisiile produse în cursul fiecărui an calendaristic de instalația în cauză sau, de la 1 ianuarie 2010, de aeronava pe care o operează, după încheierea anului respectiv, în conformitate cu liniile directoare.”

13.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

„Articolul 15

Verificarea

Statele membre se asigură că rapoartele prezentate de operatori și de operatorii de aeronave în temeiul articolului 14 alineatul (3) sunt verificate în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa V și cu orice norme detaliate adoptate de Comisie în conformitate cu prezentul articol și că autoritatea competentă este informată în acest sens.

Statele membre se asigură că un operator sau un operator de aeronave al cărui raport nu a fost considerat satisfăcător în urma verificării efectuate în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa V și cu orice norme detaliate adoptate de Comisie în conformitate cu prezentul articol până la data de 31 martie a fiecărui an pentru emisiile din anul anterior nu mai poate transfera cote decât după ce un raport al operatorului sau al operatorului de aeronave în cauză este declarat satisfăcător în urma verificării.

Comisia poate adopta norme detaliate privind verificarea rapoartelor prezentate de operatorii de aeronave în temeiul articolului 14 alineatul (3) și a cererilor depuse în temeiul articolelor 3e și 3f, inclusiv privind procedurile de verificare care trebuie folosite de verificatori, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 23 alineatul (2).”

14.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), cuvintele „până la 31 decembrie 2003,” se elimină;

(b)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Statele membre asigură publicarea numelor operatorilor și ale operatorilor de aeronave care încalcă cerințele privind restituirea unui număr suficient de cote în temeiul prezentei directive.

(3)   Statele membre se asigură că oricărui operator sau operator de aeronave care nu restituie, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, cote suficiente pentru a-și acoperi emisiile din anul anterior i se aplică o penalitate pentru exces de emisii. Penalitatea pentru exces de emisii este de 100 EUR pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă pentru care operatorul sau operatorul de aeronave nu a restituit cotele. Plata penalității pentru exces de emisii nu exonerează operatorul sau operatorul de aeronave de obligația de a restitui un număr de cote egal cu depășirea respectivă de emisii, la restituirea cotelor pentru următorul an calendaristic.”;

(c)

se adaugă următoarele alineate:

„(5)   În cazul în care un operator de aeronave nu respectă cerințele prezentei directive și nu s-a putut asigura respectarea acestor cerințe prin alte măsuri de punere în executare, statul său membru de administrare poate solicita Comisiei să decidă impunerea unei interdicții de operare operatorului de aeronave respectiv.

(6)   Orice cerere a unui stat membru de administrare în conformitate cu alineatul (5) include:

(a)

dovada neîndeplinirii de către operatorul de aeronave a obligațiilor care îi revin în temeiul prezentei directive;

(b)

detalii privind măsurile de punere în executare întreprinse de către statul membru respectiv;

(c)

o justificare a impunerii interdicției de operare la nivel comunitar; precum și

(d)

o recomandare privind domeniul de aplicare al unei interdicții de operare la nivel comunitar și orice condiții care ar trebui să se aplice.

(7)   În cazurile în care solicitările menționate la alineatul (5) sunt adresate Comisiei, Comisia informează celelalte state membre prin intermediul reprezentanților lor în comitetul menționat la articolul 23 alineatul (1) în conformitate cu procedurile prevăzute în regulamentul de procedură al comitetului.

(8)   Adoptarea unei decizii ca urmare a unei cereri în temeiul alineatului (5) este precedată, după caz și dacă este posibil, de consultări cu autoritățile responsabile de supravegherea reglementară a operatorului de aeronave în cauză. În măsura posibilului, consultările sunt organizate în comun de către Comisie și statele membre.

(9)   Atunci când Comisia analizează dacă să adopte o decizie ca urmare a unei cereri în temeiul alineatului (5), aceasta comunică operatorului de aeronave în cauză elementele de fapt esențiale și considerentele care au stat la baza deciziei sale. Operatorului de aeronave în cauză i se dă posibilitatea de a prezenta Comisiei observații în scris, în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării.

(10)   La solicitarea unui stat membru, Comisia poate adopta o decizie de impunere a unei interdicții de operare operatorului de aeronave în cauză, în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 23 alineatul (2).

(11)   Fiecare stat membru pune în aplicare pe teritoriul propriu toate deciziile adoptate în temeiul alineatului (10). Acestea informează Comisia cu privire la toate măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a deciziilor respective.

(12)   Atunci când este cazul, se stabilesc norme detaliate cu privire la procedurile menționate la prezentul articol. Respectivele măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 23 alineatul (3).”

15.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 18a

Statul membru de administrare

(1)   Pentru un operator de aeronave, statul membru de administrare este:

(a)

în cazul unui operator de aeronave cu o licență de operare valabilă, acordată de un stat membru în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențele transportatorilor aerieni (12), statul membru care a acordat licența de operare operatorului în cauză; și

(b)

în toate celelalte cazuri, statul membru cu cele mai multe emisii estimate atribuite aviației, provenite de la zborurile efectuate de operatorul de aeronave respectiv în anul de referință.

(2)   În cazul în care, în primii doi ani ai oricăreia dintre perioadele menționate la articolul 3c, niciuna dintre emisiile din aviație rezultate din zborurile efectuate de către un operator de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol nu se atribuie statului său membru de administrare, operatorul de aeronave este transferat unui alt stat membru de administrare pentru perioada următoare. Noul stat membru de administrare este statul membru cu cantitatea cea mai mare de emisii estimate atribuite aviației provenind din zborurile efectuate de către respectivul operator de aeronave în cursul primilor doi ani ai perioadei anterioare.

(3)   Pe baza celor mai fiabile informații disponibile, Comisia:

(a)

publică, înainte de 1 februarie 2009, o listă a operatorilor de aeronave care au efectuat o activitate de aviație menționată în anexa I la 1 ianuarie 2006 sau după această dată, specificând statul membru de administrare pentru fiecare operator de aeronave, în conformitate cu alineatul (1); și

(b)

actualizează această listă, înainte de data de 1 februarie a fiecărui an ulterior, pentru a include operatorii de aeronave care au întreprins ulterior o activitate de aviație menționată în anexa I.

(4)   În conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 23 alineatul (2), Comisia poate elabora orientări privind administrarea operatorilor de aeronave, în temeiul prezentei directive, de către statele membre de administrare.

(5)   În sensul alineatului (1), «an de referință» înseamnă, în ceea ce privește un operator de aeronave care a început să își desfășoare activitatea în Comunitate după 1 ianuarie 2006, primul an calendaristic de funcționare; în toate celelalte cazuri, înseamnă anul calendaristic care a început la 1 ianuarie 2006.

Articolul 18b

Asistență din partea Eurocontrol

Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 3c alineatul (4) și articolului 18a, Comisia poate solicita asistența Eurocontrol sau a unei alte organizații relevante și poate încheia, în acest scop, orice acorduri corespunzătoare cu organizațiile în cauză.

16.

La articolul 19, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)

ultima frază se înlocuiește cu următorul text:

„Respectivul regulament include, de asemenea, dispoziții privind utilizarea și identificarea CER-urilor și ERU-urilor în sistemul comunitar și privind monitorizarea nivelului respectivei utilizări, precum și dispoziții prin care să se ia în considerare includerea activităților de aviație în sistemul comunitar.”;

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Regulamentul privind un sistem standardizat și securizat de registre garantează faptul că CER-urile, ERU-urile și cotele restituite de operatorii de aeronave sunt transferate numai în conturile de retragere ale statelor membre pentru prima perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, în măsura în care respectivele cote, CER-uri și ERU-uri corespund emisiilor incluse în totalurile naționale ale inventarelor naționale ale statelor membre pentru perioada respectivă.”

17.

La articolul 23, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.”

18.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 25a

Măsuri adoptate de țările terțe pentru a reduce impactul aviației asupra schimbărilor climatice

(1)   În cazul în care o țară terță adoptă măsuri de reducere a impactului pe care îl au asupra schimbărilor climatice zborurile care decolează din țara în cauză și aterizează pe teritoriul Comunității, Comisia, după consultarea țării terțe și a statelor membre în cadrul comitetului menționat la articolul 23 alineatul (1), analizează opțiunile disponibile pentru a asigura o interacțiune optimă între sistemul comunitar și măsurile dispuse de țara în cauză.

După caz, Comisia poate adopta modificări pentru a exclude zborurile care sosesc din țara terță în cauză din activitățile de aviație enumerate în anexa I sau pentru a prevedea orice alte modificări la activitățile de aviație enumerate în anexa I care sunt impuse de un acord încheiat în conformitate cu al patrulea paragraf. Respectivele măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 23 alineatul (3).

Comisia poate propune Parlamentului European și Consiliului oricare alte modificări la prezenta directivă.

După caz, Comisia poate face recomandări Consiliului în conformitate cu articolul 300 alineatul (1) din tratat privind începerea negocierilor în vederea încheierii unui acord cu țara terță în cauză.

(2)   Comunitatea și statele membre continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la un acord cu privire la măsurile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviație. Din perspectiva unui astfel de acord, Comisia analizează dacă sunt necesare modificări la prezenta directivă, luând în considerare că aceasta se aplică operatorilor de aeronave.”

19.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

care să fie responsabil de restituirea de cote, altele decât cele eliberate în temeiul capitolului II, egale cu emisiile totale din instalațiile asociate, prin derogare de la articolul 6 alineatul (2) litera (e) și articolul 12 alineatul (3); și”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Administratorul este supus sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea cerințelor de restituire a unei cantități suficiente de cote, altele decât cele eliberate în temeiul capitolului II, care să acopere emisiile totale din instalațiile asociate, prin derogare de la articolul 16 alineatele (2), (3) și (4).”

20.

La articolul 30, se adaugă următorul alineat:

„(4)   Până la 1 decembrie 2014, pe baza monitorizării și a experienței dobândite în aplicarea prezentei directive, Comisia revizuiește funcționarea prezentei directive în ceea ce privește activitățile de aviație menționate în anexa I și, dacă este cazul, poate înainta propuneri Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 251 din tratat. Comisia are în vedere în special:

(a)

implicațiile și impactul prezentei directive asupra funcționării globale a sistemului comunitar;

(b)

funcționarea pieței cotelor pentru aviație și în special orice posibile perturbări ale pieței;

(c)

eficiența sistemului comunitar din punctul de vedere al protecției mediului și nivelul până la care ar trebui să fie redusă cantitatea totală a cotelor ce urmează să fie alocată operatorilor de aeronave conform articolului 3c, în funcție de obiectivele globale ale UE în ceea ce privește reducerea emisiilor;

(d)

impactul sistemului comunitar asupra sectorului aviației, inclusiv chestiunile privind concurența, luând în considerare, în special, efectele politicilor privind schimbările climatice puse în aplicare pentru aviație în afara UE;

(e)

continuarea rezervei speciale destinate operatorilor de aeronave, luând în considerare posibila convergență a ratei de creștere din industrie;

(f)

impactul sistemului comunitar asupra dependenței structurale de transportul aerian specifică regiunilor insulare, a celor fără ieșire la mare, a regiunilor periferice și a regiunilor ultraperiferice ale Comunității;

(g)

eventuala necesitate a includerii unui sistem de acces selectiv în vederea facilitării comercializării cotelor între operatorii de aeronave și operatorii de instalații, asigurându-se în același timp faptul că nicio tranzacție nu va avea ca rezultat un transfer net al cotelor de la operatorii de aeronave către operatorii de instalații;

(h)

impactul pragurilor de excludere astfel cum sunt menționate în anexa I în termeni de masă maximă autorizată la decolare și de numărul de zboruri efectuate de un operator de aeronave pe an;

(i)

impactul exceptării din sistem a anumitor zboruri efectuate în cadrul obligațiilor de serviciu public impuse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian comunitari la rutele aeriene intracomunitare (13);

(j)

evoluțiile, în special potențialul pentru evoluțiile viitoare, în domeniul eficienței aviației și, în special, progresul în vederea realizării obiectivului Consiliului consultativ pentru cercetare în domeniul aeronauticii în Europa (ACARE) de a dezvolta și de a utiliza tehnologii care să poată reduce consumul de combustibil cu 50 % până în 2020 și dacă sunt necesare noi măsuri pentru a spori eficiența;

(k)

progrese în domeniul înțelegerii științifice a impactului asupra schimbărilor climatice pe care îl au urmele de condensație și norii cirrus generați de aviație, în vederea propunerii unor măsuri de atenuare adecvate.

Comisia raportează ulterior Parlamentului European și Consiliului.

21.

După articolul 30, se introduce titlul următor:

22.

Anexele I, IV și V se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Transpunerea

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 2 februarie 2010. Acestea informează de îndată Comisia în acest sens.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre transmit Comisiei conținutul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează statele membre cu privire la aceasta.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 19 noiembrie 2008.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

J.-P. JOUYET


(1)  JO C 175, 27.7.2007, p. 47.

(2)  JO C 305, 15.12.2007, p. 15.

(3)  Avizul Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 18 aprilie 2008 (JO C 122 E, 20.5.2008, p. 19) și Poziția Parlamentului European din 8 iulie 2008 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 24 octombrie 2008.

(4)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(5)  JO L 33, 7.2.1994, p. 11.

(6)  JO C 287 E, 29.11.2007, p. 344.

(7)  JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

(8)  JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(9)  JO C 303 E, 13.12.2006, p. 119.

(10)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(11)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(12)  JO L 240, 24.8.1992, p. 1.”

(13)  JO L 240, 24.8.1992, p. 8.”


ANEXĂ

Anexele I, IV și V la Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

(b)

la punctul 2 se introduce următorul paragraf înainte de tabel:

„De la 1 ianuarie 2012, sunt incluse toate zborurile care sosesc pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică tratatul sau pleacă de pe un astfel de aerodrom.”;

(c)

se adaugă următoarea categorie de activități:

„Aviație

Zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică dispozițiile tratatului sau sosesc pe un astfel de aerodrom.

Această activitate nu include:

(a)

zborurile efectuate exclusiv pentru transportul unui monarh în funcție și al rudelor sale apropiate, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor provenind din țări care nu sunt state membre, aflați în misiune oficială, cu condiția ca o astfel de situație să fie dovedită prin indicatorul corespunzător al statutului zborului în planul de zbor;

(b)

zboruri militare efectuate cu aeronave militare și zboruri ale serviciilor de vamă și de poliție;

(c)

zboruri legate de misiuni de căutare și salvare, zboruri ale serviciilor de pompieri, zboruri umanitare și zboruri ale serviciilor medicale de urgență autorizate de către autoritățile competente corespunzătoare;

(d)

orice zboruri efectuate exclusiv în conformitate cu regulile de zbor la vedere definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago;

(e)

zborurile care se încheie pe aerodromul de unde a decolat aeronava și în timpul cărora nu au avut loc aterizări intermediare;

(f)

zborurile de instruire efectuate exclusiv în scopul obținerii unei licențe sau a unei calificări, în cazul personalului navigant de conducere, dacă acest lucru este dovedit printr-o indicație corespunzătoare în planul de zbor, cu condiția ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri și/sau de marfă sau poziționarea sau transportul aeronavei;

(g)

zboruri efectuate exclusiv în scopul cercetării științifice sau în scopul verificării, al testării sau al certificării aeronavei sau a echipamentului de bord sau de sol;

(h)

zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mică de 5 700 kg;

(i)

zborurile efectuate în cadrul obligațiilor de serviciu public impuse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 pe rutele din regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt menționate la articolul 299 alineatul (2) din tratat, sau pe rutele unde capacitatea oferită nu depășește 30 000 de locuri pe an; și

(j)

zborurile care, cu excepția acestei litere, s-ar încadra în această activitate, efectuate de un operator de transport aerian comercial care efectuează fie:

mai puțin de 243 zboruri pe perioadă, timp de trei perioade consecutive de câte patru luni; fie

zboruri al căror total de emisii anuale este mai scăzut de 10 000 de tone pe an.

Zborurile efectuate exclusiv pentru transportul, în misiuni oficiale, al unui monarh în funcție și al rudelor sale apropiate, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor unui stat membru nu pot fi excluse în temeiul prezentei litere.”

Dioxid de carbon

2.

Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)

după titlul anexei se introduce următorul titlu:

(b)

se adaugă următoarea parte:

„PARTEA B –   Monitorizarea și raportarea emisiilor provenite din activități de aviație

Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon

Emisiile sunt monitorizate prin calcul. Calcularea emisiilor se realizează după formula:

Consum de combustibil × factor de emisie

Consumul de combustibil include combustibilul consumat de unitatea auxiliară de putere. Consumul real de combustibil pentru fiecare zbor este folosit ori de câte ori este posibil și se calculează după formula:

Cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după terminarea alimentării cu combustibil pentru zborul respectiv – cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după alimentarea pentru zborul următor + cantitatea de combustibil alimentat pentru zborul următor.

Dacă datele reale privind consumul de combustibil nu sunt disponibile, se folosește o metodă standard, pe niveluri, pentru a estima consumul de combustibil pe baza celor mai fiabile informații disponibile.

Se folosesc factorii standard de emisie din liniile directoare IPCC pentru inventariere din 2006 sau actualizările ulterioare ale respectivelor linii directoare, cu excepția cazului în care factorii de emisie specifici activității, identificați de laboratoare acreditate independente care folosesc metode analitice acceptate, sunt mai exacți. Factorul de emisie pentru biomasă este zero.

Pentru fiecare zbor și combustibil în parte se efectuează un calcul separat.

Raportarea emisiilor

Fiecare operator de aeronave include în raportul prezentat în conformitate cu dispozițiile articolului 14 alineatul (3) următoarele informații:

A.

Informații de identificare a operatorului de aeronave, inclusiv:

denumirea operatorului de aeronave;

statul membru de administrare;

adresa, inclusiv codul poștal și țara și, în cazul în care este diferită, adresa de contact din statul membru de administrare;

numerele de înregistrare ale aeronavelor și tipurile de aeronave folosite, în perioada care face obiectul raportului, pentru a efectua activitățile de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei;

numărul și autoritatea emitentă a certificatului de operator aerian și licența de operare pe baza cărora efectuează activitățile de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei;

adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa electronică ale unei persoane de contact; precum și

denumirea proprietarului aeronavei.

B.

Pentru fiecare tip de combustibil pentru care se calculează emisiile:

consumul de combustibil;

factorul de emisie;

emisiile cumulate totale, provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei;

emisii cumulate provenite de la:

toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, care se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei, care au avut ca punct de plecare un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru, iar ca punct de sosire un aerodrom situat pe teritoriul aceluiași stat membru;

toate celelalte zboruri efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei;

emisiile cumulate provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei și care:

au avut ca punct de plecare fiecare stat membru; și

au sosit în fiecare stat membru dintr-o țară terță;

gradul de incertitudine.

Monitorizarea datelor tonă-kilometru în sensul articolelor 3e și 3f

Pentru cererile de alocare a cotelor în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) sau cu articolul 3f alineatul (2), volumul activităților de aviație se calculează în tone-kilometri, după următoarea formulă:

tone-kilometri = distanța × sarcina utilă

unde:

«distanță» înseamnă distanța ortodromică între aerodromul de plecare și cel de sosire plus un factor suplimentar fix de 95 km; și

«sarcină utilă» înseamnă masa totală a mărfurilor, a poștei și a pasagerilor transportați.

Pentru calculul sarcinii utile:

numărul de pasageri este numărul de persoane aflate la bord, cu excepția membrilor echipajului;

un operator de aeronave poate opta să aplice fie masa standard, fie masa reală a pasagerilor și a bagajelor de cală înregistrate în documentația privind masa și centrajul pentru zborurile relevante sau o valoare standard de 100 kg pentru fiecare pasager și bagajul său înregistrat.

Raportarea datelor tonă-kilometru în sensul articolelor 3e și 3f

Fiecare operator de aeronave introduce următoarele informații în cererea pe care o depune în temeiul articolului 3e alineatul (1) sau al articolului 3f alineatul (2):

A.

Informații de identificare a operatorului de aeronave, inclusiv:

denumirea operatorului de aeronave;

statul membru de administrare;

adresa, inclusiv codul poștal și țara și, în cazul în care este diferită, adresa de contact din statul membru de administrare;

numerele de înregistrare ale aeronavelor și tipurile de aeronave folosite, în anul care face obiectul raportului, pentru a efectua activitățile de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei;

numărul și autoritatea emitentă a certificatului de operator aerian și licența de operare pe baza căreia efectuează activitățile de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operator de aeronave;

adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa electronică ale unei persoane de contact; precum și

denumirea proprietarului aeronavei.

B.

Date tonă-kilometru:

numărul de zboruri pe aerodromuri pereche;

numărul de pasageri-kilometru pe aerodromuri pereche;

numărul de tone-kilometru pe aerodromuri pereche;

metoda aleasă pentru calculul masei pasagerilor și a bagajelor de cală;

numărul total de tone-kilometru pentru toate zborurile efectuate în cursul anului care face obiectul raportului și care se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I, pentru care este operatorul aeronavei.”

3.

Anexa V se modifică după cum urmează:

(a)

după titlul anexei se introduce următorul titlu:

(b)

se adaugă următoarea parte:

„PARTEA B –   Verificarea emisiilor provenite din activități de aviație

13.

Principiile generale și metodologia stabilite în prezenta anexă se aplică verificării rapoartelor de emisii provenite de la zborurile care se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I.

În acest sens:

(a)

la punctul 3, trimiterea la operator se interpretează ca trimitere la un operator de aeronave, iar la litera (c) a respectivului punct, trimiterea la instalație se interpretează ca trimitere la aeronava utilizată la efectuarea activităților de aviație care fac obiectul raportului;

(b)

la punctul 5, trimiterea la instalație se interpretează ca trimitere la operatorul de aeronave;

(c)

la punctul 6, trimiterea la activitățile desfășurate în instalație se interpretează ca trimitere la activitățile de aviație care fac obiectul raportului, întreprinse de operatorul de aeronave;

(d)

la punctul 7, trimiterea la locul instalației se interpretează ca trimitere la locurile folosite de operatorul de aeronave pentru a întreprinde activitățile de aviație care fac obiectul raportului;

(e)

la punctele 8 și 9, trimiterile la sursele de emisii din instalație se interpretează ca trimiteri la aeronava de care răspunde operatorul de aeronave; precum și

(f)

la punctele 10 și 12, trimiterile la operator se interpretează ca trimiteri la un operator de aeronave.

Dispoziții suplimentare privind verificarea rapoartelor de emisie din sectorul aviației

14.

Verificatorul se asigură în special că:

(a)

s-a ținut seama de toate zborurile care intră sub incidența unei activități de aviație enumerate în anexa I. În cadrul acestei responsabilități, verificatorul dispune de informații privind orarul și de alte informații de trafic ale operatorului de aeronave, inclusiv de informațiile obținute de la Eurocontrol la cererea respectivului operator;

(b)

există o coerență globală a datelor privind consumul cumulat de combustibil și a datelor privind combustibilul achiziționat sau furnizat prin altă metodă aeronavei care efectuează activitatea de aviație.

Dispoziții suplimentare privind verificarea datelor tonă-kilometru prezentate în sensul articolelor 3e și 3f

15.

Principiile generale și metodologia de verificare a rapoartelor privind emisiile în temeiul articolului 14 alineatul (3) menționate în prezenta anexă se aplică, de asemenea, după caz, la verificarea datelor tonă-kilometru din aviație.

16.

În special, verificatorul se asigură că, în cererea operatorului în cauză, depusă în conformitate cu articolul 3e alineatul (1) și articolul 3f alineatul (2), au fost luate în considerare numai zborurile efectiv efectuate și care se încadrează în categoria activităților de aviație enumerate în anexa I de care este responsabil operatorul de aeronave. În cadrul acestei responsabilități, verificatorul dispune de informații privind traficul operatorului de aeronave, inclusiv de informațiile obținute de la Eurocontrol la cererea respectivului operator. De asemenea, verificatorul se asigură că sarcina utilă declarată de operatorul de aeronave corespunde înregistrărilor privind sarcinile utile, păstrate de operatorul în cauză în scopul asigurării siguranței zborului.”


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Comisie

13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/22


DECIZIA COMISIEI

din 17 decembrie 2008

de modificare a Deciziei 2006/636/CE de stabilire, pe stat membru, a defalcării anuale a valorii sprijinului comunitar pentru dezvoltarea rurală pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013

[notificată cu numărul C(2008) 8370]

(2009/14/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (1), în special articolul 69 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Decizia 2006/410/CE a Comisiei din 24 mai 2006 de stabilire a sumelor care, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2), articolul 143d și articolul 143e din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, sunt puse la dispoziția FEADR și a sumelor care vor fi puse la dispoziția FEAGA (2), care stabilește, pentru exercițiile bugetare 2007-2013, valoarea totală a transferurilor efectuate din FEAGA către FEADR în conformitate cu articolele menționate din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului (3) și cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 al Consiliului (4) care stabilește normele pentru modularea voluntară a plăților directe prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, a fost modificată prin Decizia 2008/955/CE a Comisiei (5).

(2)

Ca urmare a adoptării Deciziei 2008/955/CE, este necesar să se adapteze sumele care sunt puse la dispoziția FEADR și să se adauge aceste sume la defalcarea anuală a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea rurală.

(3)

Decizia 2006/636/CE a Comisiei (6) trebuie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2006/636/CE se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică începând cu exercițiul bugetar 2009.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

(2)  JO L 163, 15.6.2006, p. 10.

(3)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

(4)  JO L 95, 5.4.2007, p. 1.

(5)  JO L 338, 17.12.2008, p. 67.

(6)  JO L 261, 22.9.2006, p. 32.


ANEXĂ

Defalcarea pe stat membru a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea rurală pentru perioada 2007-2013

(prețuri actuale în EUR)

 

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total 2007-2013

Din care suma minimă pentru regiunile care pot beneficia de obiectivul „Convergență”

Belgia

63 991 299

63 957 784

60 238 083

59 783 509

59 367 519

57 095 480

54 576 632

419 010 306

40 744 223

Bulgaria (1)

244 055 793

337 144 772

437 343 751

399 098 664

398 058 913

397 696 922

395 699 781

2 609 098 596

692 192 783

Republica Cehă

396 623 321

392 638 892

388 036 387

400 932 774

406 640 636

412 672 094

417 962 250

2 815 506 354

1 635 417 906

Danemarca

62 592 573

66 344 571

65 671 254

66 234 762

65 331 467

64 497 618

63 488 551

454 160 796

0

Germania

1 184 995 564

1 186 941 705

1 152 525 574

1 161 018 553

1 164 459 200

1 151 761 509

1 136 214 950

8 137 917 055

3 174 037 771

Estonia

95 608 462

95 569 377

95 696 594

100 929 353

104 639 066

108 913 401

113 302 602

714 658 855

387 221 654

Irlanda

373 683 516

355 014 220

331 071 422

335 372 252

326 098 528

318 171 063

308 803 589

2 348 214 590

0

Grecia

461 376 206

463 470 078

457 393 090

456 018 509

636 568 186

630 830 398

624 447 957

3 730 104 424

1 905 697 195

Spania

286 654 092

1 277 647 305

1 275 950 901

1 298 574 047

1 120 313 000

1 114 078 191

1 105 464 263

7 478 681 799

3 178 127 204

Franța

931 041 833

942 359 146

911 821 939

934 088 155

971 090 147

958 717 557

943 394 332

6 592 513 109

568 263 981

Italia

1 142 143 461

1 135 428 298

1 127 350 921

1 155 713 236

1 325 406 589

1 320 949 382

1 313 305 996

8 520 297 883

3 341 091 825

Cipru

26 704 860

24 772 842

22 749 762

23 071 507

22 402 714

21 783 947

21 037 942

162 523 574

0

Letonia

152 867 493

147 768 241

142 542 483

147 766 381

148 781 700

150 188 774

151 198 432

1 041 113 504

327 682 815

Lituania

260 974 835

248 836 020

236 928 998

244 741 536

248 002 433

250 278 098

253 598 173

1 743 360 093

679 189 192

Luxemburg

14 421 997

13 661 411

12 655 487

12 818 190

12 487 289

12 181 368

11 812 084

90 037 826

0

Ungaria

570 811 818

537 525 661

498 635 432

509 252 494

547 603 625

563 304 619

578 709 743

3 805 843 392

2 496 094 593

Malta

12 434 359

11 527 788

10 656 597

10 544 212

10 347 884

10 459 190

10 663 325

76 633 355

18 077 067

Țările de Jos

70 536 869

72 638 338

71 391 337

72 215 293

70 606 648

69 682 449

68 550 233

495 621 167

0

Austria

628 154 610

594 709 669

553 552 057

560 657 505

545 170 574

531 468 629

514 856 948

3 928 569 992

31 938 190

Polonia

1 989 717 841

1 932 933 351

1 872 739 817

1 866 782 838

1 860 573 543

1 857 244 519

1 850 046 247

13 230 038 156

6 997 976 121

Portugalia

560 524 173

562 491 944

557 240 154

606 561 895

611 642 601

611 692 105

610 872 156

4 121 025 028

2 180 735 857

România (2)

0

1 146 687 683

1 442 871 530

1 359 770 651

1 357 854 634

1 359 146 997

1 356 173 250

8 022 504 745

1 995 991 720

Slovenia

149 549 387

139 868 094

129 728 049

129 354 946

124 076 091

118 858 866

113 031 296

904 466 729

287 815 759

Slovacia

303 163 265

286 531 906

268 049 256

256 310 239

263 028 387

275 025 447

317 309 578

1 969 418 078

1 106 011 592

Finlanda

335 121 543

316 143 440

293 685 407

297 667 134

289 390 092

282 108 238

273 317 053

2 087 432 907

0

Suedia

292 133 703

277 225 207

258 396 031

261 797 463

254 575 513

248 360 755

240 859 282

1 833 347 954

0

Regatul Unit

263 996 373

645 001 582

698 742 271

741 160 084

748 994 332

752 455 626

749 224 152

4 599 574 420

188 337 515

Total

10 873 879 246

13 274 839 325

13 373 664 584

13 468 236 182

13 693 511 311

13 649 623 242

13 597 920 797

91 931 674 687

31 232 644 963


(1)  Pentru anii 2007, 2008 și 2009, creditele provenind din secțiunea „Garantare” a FEOGA se ridică la 193 715 561 EUR, 263 453 163 EUR și, respectiv, 337 004 104 EUR.

(2)  Pentru anii 2007, 2008 și 2009, creditele provenind din secțiunea „Garantare” a FEOGA se ridică la 610 786 223 EUR, 831 389 081 EUR și, respectiv, 1 058 369 098 EUR.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/24


DECIZIA COMISIEI

din 19 decembrie 2008

de respingere a unei cereri de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (Džiugas) (IGP)

[notificată cu numărul C(2008) 8423]

(Numai textul în limba lituaniană este autentic)

(2009/15/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din respectivul regulament, Comisia a examinat cererea de înregistrare a denumirii „Džiugas” ca indicație de origine protejată pentru o varietate de brânză, depusă de Lituania și primită la 15 iunie 2005.

(2)

Ca răspuns la solicitările Comisiei, Lituania a furnizat o nouă versiune a caietului de sarcini, un rezumat și informații suplimentare, primite la 3 iulie 2006, 5 decembrie 2006 și, respectiv, 3 septembrie 2008.

(3)

Comisia a cerut, între altele, clarificări privind natura legăturii dintre caracteristicile produsului pentru care se solicită înregistrarea și originea sa geografică specifică.

(4)

În urma examinării materialului conținut în cererea depusă de Lituania, Comisia a observat că, în ceea ce privește calitatea sau caracteristicile specifice ale brânzei, acestea se datorează metodei de producție și nu pot fi atribuite originii geografice. În caietul de sarcini se afirmă că legătura dintre brânza „Džiugas” și aria sa de producție se exprimă prin intermediul metodei specifice de producție, care conferă acestei varietăți de brânză caracteristici fizice, chimice și organoleptice care nu se regăsesc la alte brânzeturi. În caietul de sarcini se susține, în plus, că metoda de producție a brânzei „Džiugas” determină conținutul mai ridicat de magneziu și calciu al acesteia, precum și caracteristicile sale organoleptice specifice, respectiv culoarea galben pal cu nuanțe cenușii și gustul proaspăt. În lipsa unei legături între acești factori și originea geografică, cererea nu îndeplinește criteriile de bază pentru înregistrarea unei indicații geografice protejate.

(5)

Prin urmare, nu a fost demonstrată o legătură în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (b) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 510/2006.

(6)

Având în vedere cele de mai sus, cererea de înregistrare a denumirii „Džiugas” ca indicație geografică protejată trebuie respinsă.

(7)

Măsura prevăzută în prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului permanent pentru indicațiile geografice și denumirile de origine protejate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se respinge cererea de înregistrare a denumirii „Džiugas”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Lituania.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/25


DECIZIA COMISIEI

din 19 decembrie 2008

de respingere a unei cereri de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (Germantas) (IGP)

[notificată cu numărul C(2008) 8430]

(Numai textul în limba lituaniană este autentic)

(2009/16/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul menționat, Comisia a examinat cererea de înregistrare a denumirii „Germantas” ca indicație geografică protejată a unui tip de brânză, prezentată de Lituania și primită la 15 iunie 2005.

(2)

Ca răspuns la solicitările Comisiei, Lituania a furnizat o nouă versiune a caietului de sarcini, alături de un rezumat și informații suplimentare, primite la 3 iulie 2006, la 5 decembrie 2006 și la 3 septembrie 2008.

(3)

Comisia a solicitat, printre altele, clarificări cu privire la natura legăturii dintre caracteristicile produsului pentru care se solicită înregistrarea și originea sa geografică specifică.

(4)

În urma examinării documentației prezentate de Lituania în cerere, Comisia a observat că ceea ce îi conferă acestei brânze caracteristici specifice este metoda sa de producție, și nu originea geografică. Caietul de sarcini precizează că legătura dintre brânza „Germantas” și aria sa de producție se bazează pe o metodă specifică de producție, care îi conferă caracteristici organoleptice particulare ce o diferențiază de alte brânzeturi. Caietul de sarcini subliniază că respectivele caracteristici organoleptice specifice brânzei „Germantas”, culoarea ușor gălbuie cu nuanțe de la verde la gri, aroma ușoară de lapte acidulat, zer și lapte pasteurizat, precum și gustul acrișor de lapte pasteurizat la temperaturi înalte, sunt legate de metoda de producție a acesteia. Mai departe, caietul de sarcini explică cum maturarea într-o folie transparentă sau colorată, care reduce descompunerea la lumină a ingredientelor fotosensibile, este cea care îi conferă brânzei „Germantas” culoarea sa tipică. Având în vedere absența unei legături între acești factori și originea geografică, cererea nu îndeplinește criteriile de bază prevăzute pentru înregistrarea ca indicație geografică protejată.

(5)

Prin urmare, nu s-a demonstrat existența unei legături în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (b) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 510/2006.

(6)

Ținând seama de cele prezentate mai sus, cererea de înregistrare a denumirii „Germantas” ca indicație geografică protejată ar trebui respinsă.

(7)

Măsura prevăzută în prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului permanent pentru indicațiile geografice și denumirile de origine protejate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Cererea de înregistrare a denumirii „Germantas” se respinge.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Lituania.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/26


DECIZIA COMISIEI

din 19 decembrie 2008

de instituire a Comitetului de experți privind detașarea lucrătorilor

(2009/17/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

întrucât:

(1)

Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii (1), în special articolul 4, impune obligații clare referitoare la cooperarea dintre administrațiile naționale și atribuie statelor membre responsabilitatea de a crea condițiile necesare unei astfel de cooperări. În plus, directiva menționată impune, în mod clar, statelor membre obligația de a lua măsurile adecvate pentru ca informațiile privind condițiile de încadrare în muncă să fie accesibile în mod general, nu doar prestatorilor de servicii străini, ci și lucrătorilor detașați respectivi.

(2)

Comunicarea Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor „Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – creșterea beneficiilor și a potențialului acesteia, garantându-se în același timp protecția lucrătorilor” (2) din 13 iunie 2007 a precizat intenția acesteia de a institui un comitet la nivel înalt destinat sprijinirii și asistării statelor membre în vederea identificării și schimbului de bune practici, instituționalizării grupului de experți naționali, în prezent neoficial, și implicării în mod formal și periodic a partenerilor sociali.

(3)

În Recomandarea Comisiei din 3 aprilie 2008 privind cooperarea administrativă în contextul detașării lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (3), se precizează că statele membre ar trebui să participe în mod activ la un proces sistematic și formal de identificare și de schimb de bune practici în domeniul detașării lucrătorilor, prin intermediul oricărui forum de cooperare instituit în acest scop de către Comisie.

(4)

Concluziile Consiliului din 9 iunie 2008 invitau Comisia să instituționalizeze grupul informal privind detașarea lucrătorilor, prin instituirea unui comitet de experți.

(5)

În conformitate cu concluziile aceluiași Consiliu, comitetul care urmează a fi instituit ar trebui să intre în contact cu organismele publice cu responsabilități de control, cum ar fi inspectoratele de muncă, precum și, la nivelurile corespunzătoare și în conformitate cu legislația și practicile naționale, să implice în mod formal și periodic partenerii sociali, în special reprezentanții partenerilor sociali în sectoarele care utilizează în mod frecvent lucrători detașați.

(6)

Prin urmare, este necesar să se instituie un comitet de experți în domeniul detașării lucrătorilor și să se definească sarcinile, responsabilitățile și structura acestuia.

(7)

Comitetul de experți ar trebui, inter alia, să sprijine și să asiste statele membre în vederea identificării și schimbului de bune practici, să promoveze schimbul de informații relevante, să examineze orice chestiuni și dificultăți care ar putea apărea în punerea în aplicare a legislației privind detașarea lucrătorilor, precum și în respectarea acesteia și să monitorizeze strict progresele înregistrate în îmbunătățirea atât a accesului la informații, cât și a cooperării administrative, inclusiv în privința dezvoltării unui posibil sistem electronic destinat schimbului de informații.

(8)

Comitetul ar trebui să fie compus din experți reprezentând autoritățile naționale și care, în fiecare stat membru, sunt însărcinați cu sau implicați în punerea în aplicare, respectarea și monitorizarea normelor aplicabile detașării lucrătorilor în cadrul prestării de servicii. Acești experți ar trebui să dispună de toate cunoștințele, competențele și experiența în diferitele domenii de acțiune vizate. În conformitate cu legislația și practicile naționale, în comitet ar putea fi reprezentate organisme specializate responsabile cu controlul legislației, cum ar fi inspecțiile muncii, precum și partenerii sociali.

(9)

De asemenea, comitetul ar trebui să implice în mod formal și periodic partenerii sociali la nivel european, în special reprezentanții sectoarelor în care se face apel mai frecvent la lucrători detașați, cum ar fi construcțiile, munca temporară, activitățile de catering, agricultura și transporturile. Comitetul ar trebui, de asemenea, să se poată sprijini pe experiența profesioniștilor cu competențe specifice în anumite domenii înscrise în ordinea sa de zi.

(10)

Ar trebui să se permită participarea, în calitate de observatori, a reprezentanților statelor SEE/AELS, Autorității de Supraveghere a AELS, țărilor în curs de aderare și candidate, precum și a Elveției.

(11)

Este necesară definirea unor norme privind divulgarea informațiilor de către membri, fără a aduce atingere normelor Comisiei privind securitatea, astfel cum sunt menționate în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (4).

(12)

Datele cu caracter personal privind membrii ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5).

(13)

Cheltuielile ocazionate ar trebui finanțate în conformitate cu Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress (6),

DECIDE:

Articolul 1

Se instituie un comitet de experți cu denumirea „Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor”, denumit în continuare „comitetul”.

Articolul 2

Atribuții

Atribuțiile comitetului sunt:

1.

sprijinirea și asistarea statelor membre în vederea identificării și promovării schimbului de experiență și de bune practici;

2.

promovarea schimbului de informații importante, inclusiv informațiile privind formele existente de cooperare administrativă (bilaterală) între statele membre și/sau partenerii sociali;

3.

examinarea oricăror întrebări, dificultăți și chestiuni specifice care ar putea apărea în ceea ce privește punerea în aplicare și utilizarea în practică a Directivei 96/71/CE sau măsurile naționale de punere în aplicare, cât și controlul punerii în aplicare a directivei;

4.

examinarea oricăror dificultăți care ar putea surveni în cadrul aplicării articolului 3 alineatul (10) din Directiva 96/71/CE;

5.

monitorizarea progreselor înregistrate în îmbunătățirea atât a accesului la informații, cât și a cooperării administrative și, în acest context, inter alia, evaluarea diferitelor opțiuni de sprijin tehnic adecvat pentru efectuarea unui schimb de informații necesar în vederea îmbunătățirii cooperării administrative, inclusiv a unui sistem electronic pentru schimbul de informații;

6.

examinarea posibilităților de îmbunătățire a respectării efective a drepturilor lucrătorilor și controlul respectării acestor drepturi, precum și protecția situației lucrătorilor, dacă este cazul;

7.

efectuarea unei examinări aprofundate a problemelor concrete de control transfrontalier al aplicării legislației, în scopul soluționării problemelor existente, îmbunătățirii aplicării practice a instrumentelor juridice existente și, dacă este cazul, a asistenței reciproce dintre statele membre.

Articolul 3

Componența – Numirea membrilor

(1)   Fiecare stat membru numește doi reprezentanți în cadrul comitetului. De asemenea, statele pot numi doi membri supleanți.

La numirea reprezentanților lor, statele membre ar trebui să implice organismele publice responsabile cu controlul legislației aplicabile lucrătorilor detașați, cum ar fi inspecțiile muncii. Ele pot să implice, de asemenea, partenerii sociali, în conformitate cu legislația și/sau practica naționale.

(2)   Reprezentanții partenerilor sociali la nivel comunitar, precum și cei ai partenerilor sociali din sectoarele în care se utilizează în mod frecvent lucrători detașați pot participa la reuniunile comitetului în calitate de observatori, în conformitate cu procedurile stabilite de organizațiile lor și de Comisie.

Reprezentanții sunt numiți de Comisie la propunerea partenerilor sociali în cauză la nivel comunitar sau de sector.

Acest grup de observatori include cel mult 20 de membri, având următoarea structură:

5 membri care reprezintă organizațiile patronale la nivelul Comunității;

5 membri care reprezintă organizațiile lucrătorilor la nivelul Comunității;

cel mult 10 reprezentanți ai partenerilor sociali (împărțiți în mod egal între organizațiile patronale și organizațiile lucrătorilor) din sectoare în care se utilizează în mod frecvent lucrători detașați.

(3)   De asemenea, reprezentanți ai statelor SEE/AELS, Autorității de Supraveghere a AELS, țărilor în curs de aderare și candidate, precum și ai Elveției pot participa la reuniunile comitetului în calitate de observatori.

(4)   Numele membrilor sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

Articolul 4

Mod de funcționare

(1)   Președinția comitetului este asigurată de Comisie.

(2)   De comun acord cu Comisia, se pot înființa subgrupuri care să examineze aspecte speciale, pe baza unui mandat stabilit de comitet. Aceste subgrupuri se dizolvă de îndată ce își îndeplinesc mandatele.

(3)   În acord cu Comisia, anumiți experți – care pot include reprezentanți ai organizațiilor internaționale cu o competență specifică într-un domeniu aflat în discuție – pot fi invitați, de la caz la caz, să participe la deliberările comitetului sau subgrupului, dacă acest lucru este util și/sau necesar.

(4)   Comitetul și subgrupurile sale se reunesc în mod normal la sediul Comisiei, în conformitate cu procedurile și programul stabilite în acest sens. Acestea pot fi invitate să se reunească în locuri diferite, în special la propunerea unui stat membru care dorește să fie gazda comitetului sau a unuia dintre subgrupurile sale în legătură cu un eveniment care prezintă un interes deosebit pentru comitet, pentru subgrupul (subgrupurile) lui sau pentru statul membru respectiv.

Serviciile de secretariat sunt asigurate de către Comisie. Alți funcționari ai Comisiei interesați în mod special de proceduri pot participa la reuniunile comitetului și ale subgrupurilor sale.

(5)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură pe baza regulamentului de procedură standard adoptat de Comisie.

(6)   Informațiile obținute prin participarea la deliberările comitetului sau ale unui subgrup nu se divulgă în cazul în care, în opinia Comisiei, acestea privesc chestiuni de natură confidențială.

(7)   Comisia poate publica pe internet, în limba originală a documentului în cauză, orice rezumat, concluzie, concluzie parțială sau document de lucru al comitetului.

Articolul 5

Rambursarea cheltuielilor

În conformitate cu normele Comisiei privind compensarea cheltuielilor experților externi, aceasta rambursează cheltuielile de călătorie și, dacă este cazul, de subzistență ale membrilor grupului, ale observatorilor și ale experților invitați, legate de activitățile comitetului.

Membrii, observatorii și experții invitați nu sunt remunerați pentru serviciile pe care le prestează.

Necesarul de resurse umane și administrative este acoperit din alocarea care poate fi acordată direcției generale coordonatoare în cadrul procedurii anuale de alocare, în funcție de constrângerile bugetare.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Vladimír ŠPIDLA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

(2)  COM(2007) 304 final.

(3)  JO C 85, 4.4.2008, p. 1.

(4)  JO L 317, 3.12.2001, p. 1.

(5)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(6)  JO L 315, 15.11.2006, p. 1.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/29


DECIZIA COMISIEI

din 22 decembrie 2008

privind conformitatea standardului EN 1273:2005 referitor la premergătoarele pentru copii cu cerința generală de siguranță din Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului și publicarea trimiterii la standard în Jurnalul Oficial

[notificată cu numărul C(2008) 8616]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/18/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (1), în special articolul 4 alineatul (2) primul paragraf,

după consultarea comitetului permanent instituit în conformitate cu articolul 5 din Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și a normelor privind societatea informațională (2),

întrucât:

(1)

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/95/CE obligă producătorii să introducă pe piață doar produse sigure.

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2001/95/CE, un produs este considerat sigur, în ceea ce privește riscurile și categoriile de risc reglementate de standardele naționale relevante, în cazul în care este conform cu standardele naționale neobligatorii care transpun standardele europene, ale căror referințe trebuie publicate de Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din directiva respectivă.

(3)

În temeiul articolului 4 alineatul (1) din directiva respectivă, standardele europene trebuie să fie stabilite de organismele europene de standardizare, pe baza unui mandat stabilit de Comisie. Comisia va publica trimiterile la standardele respective.

(4)

Articolul 4 alineatul (2) din directiva respectivă stabilește o procedură de publicare a trimiterilor la standardele adoptate de organismele europene de standardizare înainte de intrarea în vigoare a directivei. În cazul în care standardele în cauză asigură conformitatea cu cerința generală de siguranță, Comisia va decide să publice trimiterile respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În astfel de cazuri, Comisia hotărăște, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, în conformitate cu procedura menționată la articolul 15 alineatul (2) din respectiva directivă, dacă standardul în cauză îndeplinește cerința generală de siguranță. Comisia va decide publicarea trimiterii la standard după consultarea comitetului înființat în conformitate cu articolul 5 din Directiva 98/34/CE. Comisia va notifica statele membre cu privire la decizia sa.

(5)

Premergătoarele pentru copii sunt dispozitive care ajută copii care încă nu merg să se deplaseze autonom. Datele provenite din serviciile de urgență ale spitalelor, atât din Europa, cât și din SUA, din ultimii 20 de ani arată constant că premergătoarele pentru copii generează riscul de cădere, deoarece cresc mobilitatea și viteza de deplasare a copiilor care nu sunt încă capabili să mențină poziția ortostatică sau să meargă autonom.

(6)

Accidentele în condițiile utilizării premergătoarelor pentru copii se datorează în principal căderii pe scări sau răsturnării, în special atunci când copiii încearcă să se deplaseze pe suprafețe care nu sunt netede, cum sunt pragurile ușilor sau marginile covoarelor. Leziunile rezultate ca urmare a unor astfel de accidente sunt foarte grave, deoarece, în majoritatea cazurilor, ele afectează capul copilului.

(7)

În septembrie 1997, Comisia a acordat un mandat (3) Comitetului European de Standardizare (CEN) de a face referire la riscurile de siguranță specifice generate de mobilitatea și viteza sporite conferite de utilizarea premergătoarelor pentru copii de către copii aflați la vârsta preambulatorie în standardul relevant pe care CEN îl elabora la vremea aceea.

(8)

Comisia a considerat că prima versiune a standardului EN 1273 adoptată de CEN în 2001 nu era satisfăcătoare, deoarece standardul nu se referea la riscurile specifice descrise în mandat.

(9)

Totuși, versiunea revizuită a standardului EN 1273 din mai 2005 prevede teste de stabilitate și cerințe privind designul destinate să reducă leziunile cauzate de căderea pe scări sau răsturnare, astfel cum se solicită în mandatul din partea Comisiei.

(10)

EN 1273:2005 este larg folosit de autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, după cum a fost confirmat de o serie de notificări RAPEX care s-au referit la acest standard. În plus, unele state membre fac referire la standardul respectiv în legislația lor privind siguranța articolelor pentru copii (4).

(11)

Siguranța sporită în cazurile de cădere pe scară sau de răsturnare conferită de EN 1273:2005 crește gradul de prevenție pasivă a accidentelor care se produc datorită utilizării premergătoarelor pentru copii.

(12)

Comisia consideră că EN 1273:2005 satisface cerința generală de siguranță. Deoarece standardul a fost adoptat în urma unui mandat acordat înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2001/95/CE, ar trebui ca trimiterea la EN 1273:2005 să fie publicată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf.

(13)

Prezenta decizie privind conformitatea standardului EN 1273:2005 cu cerința generală de siguranță este adoptată la inițiativa Comisiei.

(14)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului instituit prin Directiva 2001/95/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Standardul EN 1273:2005 „Articole de puericultură. Premergătoare. Cerințe de securitate și metode de încercare” îndeplinește cerința generală de siguranță din Directiva 2001/95/CE privind riscurile menționate de aceasta.

Articolul 2

Trimiterea la standardul EN 1273:2005 se publică în partea C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Meglena KUNEVA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(2)  JO L 204, 21.7.1998, p. 37.

(3)  Mandatul M/253 din 14 septembrie 1997.

(4)  Franța: Avis relatif à l’application du décret no 91-1292 du 20 décembre 1991 relatif à la prévention des risques résultant de l’usage des articles de puériculture (JO din 8 aprilie 2008).

Austria: Kinderlaufhilfenverordnung 2007, Austrian Official Journal, 7 august 2008.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/31


DECIZIA COMISIEI

din 9 ianuarie 2009

de modificare a Deciziei 2008/655/CE de aprobare a planurilor de vaccinare de urgență împotriva bolii limbii albastre în anumite state membre și de stabilire a nivelului contribuției financiare comunitare pentru 2007 și 2008

[notificată cu numărul C(2008) 8966]

(Numai textele în limbile cehă, daneză, franceză, germană, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză sunt autentice)

(2009/19/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispozițiilor specifice privind măsurile de combatere și de eradicare a febrei catarale ovine (1), în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (2), în special articolul 3 alineatele (3) și (4) și alineatul (5) a doua liniuță,

întrucât:

(1)

Decizia 2008/655/CE a Comisiei din 24 iulie 2008 de aprobare a planurilor de vaccinare de urgență împotriva bolii limbii albastre în anumite state membre și de stabilire a nivelului contribuției financiare comunitare pentru 2007 și 2008 (3) a aprobat planurile de vaccinare prezentate de Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Portugalia și a stabilit valoarea maximă a contribuției financiare comunitare.

(2)

În al doilea semestru al anului 2008, în mai multe state membre au apărut focare de boală a limbii albastre. Mai precis, boala limbii albastre serotipul 8 a apărut pentru prima dată în Austria și Suedia. Noi focare de boala limbii albastre serotipul 8 au fost identificate în Danemarca și Spania. În plus, boala limbii albastre serotipul 1 s-a răspândit ulterior în Franța, Spania și Portugalia.

(3)

Dat fiind că focarele din Austria și Suedia au apărut după publicarea Deciziei 2008/655/CE, aceste două state membre și-au prezentat planurile de vaccinare prea târziu pentru ca termenul limită stabilit la articolul 4 alineatul (2) din decizia respectivă să poată fi respectat. Prin urmare, dispozițiile referitoare la rapoartele intermediare, inclusiv dispozițiile referitoare la reducerea contribuției comunitare, nu se aplică în cazul statelor membre respective.

(4)

Statele membre în cauză au informat Comisia și celelalte state membre cu privire la apariția bolii. Statele membre respective și-au prezentat planurile noi sau modificate pentru vaccinarea de urgență, indicând numărul aproximativ de doze de vaccin care urmează să fie folosite în 2007 și 2008, precum și costurile estimative pentru efectuarea vaccinărilor respective. Comisia a evaluat planurile noi prezentate de Austria și de Suedia, precum și planurile modificate prezentate de Danemarca, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia, atât din punct de vedere veterinar, cât și din punct de vedere financiar, concluzionând că planurile sunt conforme legislației veterinare comunitare relevante. Prin urmare, vaccinarea animalelor împotriva bolii limbii albastre în statele în cauză ar trebui aprobată în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2000/75/CE.

(5)

Eligibilitatea cheltuielilor se limitează în prezent la costurile efectuate în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 decembrie 2008. Cu toate acestea, planurile de vaccinare de urgență continuă până la sfârșitul anului 2008. Prin urmare, efectuarea vaccinărilor constituie faptul generator al eligibilității cheltuielilor. Măsurile al căror fapt generator a avut loc în perioada menționată anterior sunt eligibile pentru cofinanțare.

(6)

Prin urmare, Decizia 2008/655/CE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2008/655/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Planurile de vaccinare, care constau în dispoziții tehnice și financiare, prezentate de Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Suedia sunt aprobate pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 decembrie 2008.”

2.

La articolul 2 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În contextul măsurilor de urgență întreprinse pentru combaterea bolii limbii albastre în 2007 și 2008, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Suedia au dreptul la o contribuție specifică din partea Comunității pentru planurile de vaccinare de urgență împotriva bolii limbii albastre menționate la articolul 1, care se ridică la:”.

3.

La articolul 4 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

unui raport financiar final, în format electronic, conform anexei, cu privire la costurile suportate de statul membru în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 decembrie 2008 și plătite înainte de prezentarea raportului;”.

4.

La articolul 4 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Cu toate acestea, alineatul (1) literele (a) și (b) și alineatul (2) nu se aplică în cazul planurilor prezentate de Austria și de Suedia.”

Articolul 2

Destinatari

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Marelui Ducat al Luxemburgului, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Portugheze și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 9 ianuarie 2009.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 327, 22.12.2000, p. 74.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 19.

(3)  JO L 214, 9.8.2008, p. 66.


Rectificări

13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/33


Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare a cărnii de pasăre

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 17 iunie 2008 )

1.

La pagina 53, articolul 11 alineatul (1):

în loc de:

„(a)

„furajat cu … % …”;

(b)

„crescute în spații închise – sistem extensiv”;

(c)

„crescute în semilibertate”;

(d)

„tradițional – crescute în aer liber”;

(e)

„tradițional – în libertate totală”.”,

se va citi:

„(a)

„furajate cu … % de …”;

(b)

„crescute în spații închise – sistem extensiv”;

(c)

„creștere liberă”;

(d)

„creștere liberă tradițională”;

(e)

„creștere liberă totală”.”

La paginile 66 și 67, tabelul din anexa IV se înlocuiește cu următorul:

„ANEXA IV

Articolul 11 alineatul (1) –   Moduri de creștere

 

bg

es

cs

da

de

et

el

en

fr

it

lv

a)

Хранен с … % …

гъска, хранена с овес

Alimentado con … % de …

Oca engordada con avena

Krmena z … % (čím) …

Husa krmená ovsem

Fodret med … % …

Havrefodret gås

Gefüttert mit … % …

Hafermastgans

Söödetud …, mis sisaldab … % …

Kaeraga toidetud hani

Έχει τραφεί με … % …

Χήνα που παχαίνεται με βρώμη

Fed with … % of …

Oats fed goose

Alimenté avec … % de …

Oie nourrie à l'avoine

Alimentato con il … % di …

Oca ingrassata con avena

Baroti ar … % …

ar auzām barotas zosis

b)

Екстензивно закрито

(отгледан на закрито)

Sistema extensivo en gallinero

Extenzivní v hale

Ekstensivt staldopdræt

(skrabe …)

Extensive Bodenhaltung

Ekstensiivne seespidamine

(lindlas pidamine)

Εκτατικής εκτροφής

Extensive indoor

(barnreared)

Élevé à l'intérieur:

système extensif

Estensivo al coperto

Turēšana galvenokārt telpās

(“Audzēti kūtī”)

c)

Свободен начин на отглеждане

Gallinero con salida libre

Volný výběh

Fritgående

Freilandhaltung

Vabapidamine

Ελεύθερης βοσκής

Free range

Sortant à l'extérieur

All'aperto

Brīvā turēšana

d)

Традиционен свободен начин на отглеждане

Granja al aire libre

Tradiční volný výběh

Frilands …

Bäuerliche Freilandhaltung

Traditsiooniline vabapidamine

Παραδοσιακής ελεύθερης βοσκής

Traditional free range

Fermier-élevé en plein air

Rurale all'aperto

Tradicionālā brīvā turēšana

e)

Свободен начин на отглеждане – пълна свобода

Granja de cría en libertad

Volný výběh – úplná volnost

Frilands … opdrættet i fuld frihed

Bäuerliche Freilandhaltung

Unbegrenzter Auslauf

Täieliku liikumisvabadusega traditsiooniline vabapidamine

Απεριόριστης ελεύθερης βοσκής

Free-range — total freedom

Fermier-élevé en liberté

Rurale in libertà

Brīvā turēšana – pilnīgā brīvībā


 

lt

hu

mt

nl

pl

pt

ro

sk

sl

fi

sv

a)

Lesinta … % …

Avižomis penėtos žąsys

… %-ban …-val/vel etetve

Zabbal etetett liba

Mitmugħa bi … % ta’ …

Wiżża mitmugħa bilħafur

Gevoed met … % …

Met haver vetgemeste gans

Żywione z udziałem … % …

tucz owsiany (gęsi)

Alimentado com … % de …

Ganso engordado com aveia

Furajate cu … % de …

Gâște furajate cu ovăz

Kŕmené … % …

husi kŕmené ovsom

Krmljeno z … %

gos, krmljena z ovsom

Ruokittu rehulla, joka sisältää … %

Kauralla ruokittu hanhi

Utfodrad med … % …

Havreutfodrad gås

b)

Ekstensyvus paukščių auginimas patalpose

(tvartuose)

Istállóban külterjesen tartott

Imrobbija ġewwa: sistema estensiva

Scharrel … binnengehouden

Ekstensywny chów ściółkowy

Produção extensiva em interior

Crescute în spații închise – sistem extensiv

Chované na hlbokej podstielke (chov v hale)

Ekstenzivna zaprta reja

Laajaperäinen sisäkasvatus

Extensivt uppfödd inomhus

c)

Laisvai auginami paukščiai

Szabadtartás

Trobbija fil-beraħ

(free range)

Scharrel … met uitloop

Chów wybiegowy

Produção em semiliberdade

Creștere liberă

Výbehový chov (chov v exteriéri)

Prosta reja

Vapaa laidun

Tillgång till utomhusvistelse

d)

Tradiciškai laisvai auginami paukščiai

Hagyományos szabadtartás

Trobbija fil-beraħ tradizzjonali

Boerenscharrel … met uitloop

Hoeve … met uitloop

Tradycyjny chów wybiegowy

Produção ao ar livre

Creștere liberă tradițională

Chované navol'no

Tradicionalna prosta reja

Vapaa laidun – perinteinen kasvatustapa

Traditionell utomhusvistelse

e)

Visiškoje laisvėje auginami paukščiai

Teljes szabadtartás

Trobbija fil-beraħ – libertà totali

Boerenscharrel … met vrije uitloop

Hoeve … met vrije uitloop

Chów wybiegowy bez ograniczeń

Produção em liberdade

Creștere liberă totală

Úplne vol'ný chov

Prosta reja – neomejen izpust

Vapaa laidun – täydellinen liikkumavapaus

Uppfödd i full frihet”

La pagina 68, anexa V:

în loc de:

„(a)

Furajat cu …% …”,

se va citi:

„(a)

Furajate cu …% de …”.

La pagina 69, anexa V:

în loc de:

„(c)

„Crescute în aer liber” ”,

se va citi:

„(c)

„Creștere liberă” ”;

în loc de:

„(d)

„Tradițional – crescute în aer liber” ”,

se va citi:

„(d)

„Creștere liberă tradițională” ”.

La pagina 71, anexa V:

în loc de:

„(e)

„Tradițional – crescute în libertate totală” ”,

se va citi:

„(e)

„Creștere liberă totală” ”.

La pagina 82, anexa XI:

în loc de:

„Germania

Bundesforschungsanstalt für Ernährung und Lebensmittel

Standort Kulmbach

E.C.-Baumann-Straße 20

D-95326 Kulmbach […]

Italia

Ministero Politiche Agricole e Forestali

Ispettorato centrale per il controllo della qualità dei prodotti agroalimentari

Laboratorio di Modena

Via Jacopo Cavedone n. 29

I-41100 Modena […]

Ungaria

Országos Élelmiszervizsgáló Intézet

Budapest 94. Pf. 1740

Mester u. 81.

HU-1465”.

se va citi:

„Germania

Max Rubner-Institut

Bundesforschungsinstitut für Ernährung und Lebensmittel

(Federal Research Institute of Nutrition and Food)

- Institut für Sicherheit und Qualität bei Fleisch -

(Department of Safety and Quality of Meat)

E.-C.-Baumann-Str. 20

D-95326 Kulmbach […]

Italia

Ministero delle politiche agricole alimentari e forestali

Ispettorato centrale per il controllo della qualità dei prodotti agroalimentari

Laboratorio di Modena

Via Jacopo Cavedone N. 29

IT – 41100 Modena […]

Ungaria

Mezőgazdasági Szakigazgatási Hivatal Központ Élelmiszer- és Takarmánybiztonsági Igazgatóság

(Central Agricultural Office Food and Feed Safety Directorate)

Budapest 94. Pf. 1740

Mester u. 81

HU-1465”.


13.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/s3


AVIZ CITITORILOR

Instituțiile au hotărât să nu mai menționeze, în textele lor, ultima modificare a actelor citate.

În lipsa unor dispoziții contrare, actele la care se face trimitere în textele publicate se consideră ca fiind actele în versiunea în vigoare a acestora.