9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/1

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/3

(1)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 împuternicește Comisia să declare, în conformitate cu articolul 87 din tratat, că, în anumite condiții, ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”), ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare, ajutoarele pentru protecția mediului, ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă și pentru formare, precum și ajutoarele care sunt conforme cu harta aprobată de către Comisie pentru fiecare stat membru pentru acordarea ajutoarelor regionale sunt compatibile cu piața comună și nu fac obiectul obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(2)

Comisia a aplicat articolele 87 și 88 din tratat în numeroase decizii și a dobândit suficientă experiență pentru a defini criteriile generale de compatibilitate în ceea ce privește ajutorul pentru IMM-uri, sub forma ajutoarelor pentru investiții în și în afara regiunilor asistate, sub forma sistemelor de investiții de capital de risc și în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, în special în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (3) și cu privire la extinderea scopului respectivului regulament în vederea includerii ajutorului pentru cercetare și dezvoltare, al punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 364/2004 al Comisiei din 25 februarie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (4), al punerii în aplicare a Comunicării Comisiei privind ajutorul de stat și capitalul de risc (5) și al Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat în vederea promovării investițiilor de capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (6), precum și al punerii în aplicare a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și inovare (7).

(3)

Comisia a dobândit, de asemenea, suficientă experiență în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat în domeniul ajutoarelor pentru formare, ajutoarelor pentru ocuparea forței de muncă, ajutoarelor pentru protecția mediului, ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare și ajutoarelor regionale atât pentru IMM-uri, cât și pentru întreprinderile mari, în special în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 68/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele pentru formare (8), a Regulamentului (CE) nr. 2204/2002 din 12 decembrie 2002 de aplicare a articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în raport cu ajutoarele de stat pentru ocuparea forței de muncă (9), a Regulamentului (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor naționale pentru investiții regionale (10) a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare (11), a cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și inovare, Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului din 2001 (12), a Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului din 2008 (13), a Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului din 2008 și a Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (14).

(4)

În lumina acestei experiențe, este necesară adaptarea unora dintre condițiile prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 68/2001, 70/2001, 2204/2002 și 1628/2006. Din motive de simplificare și pentru a asigura o monitorizare mai eficientă a ajutoarelor de către Comisie, aceste regulamente ar trebui înlocuite cu un singur regulament. Simplificarea ar trebui să rezulte, printre altele, dintr-un set de definiții armonizate comune și din dispozițiile orizontale comune prevăzute în capitolul I din prezentul regulament. Pentru a asigura coerența legislației în domeniul ajutoarelor de stat, definițiile ajutorului de stat și schemei de ajutor ar trebui să fie identice cu definițiile date acestor noțiuni în Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (15). O astfel de simplificare este esențială pentru a asigura faptul că Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă dă rezultate, în special pentru IMM-uri.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să scutească orice ajutor care îndeplinește toate condițiile relevante prevăzute de prezentul regulament, precum și orice schemă de ajutor, cu condiția ca orice ajutor individual care ar putea fi acordat în cadrul unei astfel de scheme să îndeplinească toate condițiile relevante din prezentul regulament. Pentru a garanta transparența, precum și o monitorizare mai eficientă a ajutorului, orice măsură de ajutor individual acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui să conțină o trimitere expresă la dispoziția aplicabilă din capitolul II și la legislația națională pe care se bazează ajutorul individual.

(6)

În vederea monitorizării punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să obțină toate informațiile necesare de la statele membre cu privire la măsurile întreprinse în baza prezentului regulament. Nefurnizarea de către statul membru, într-un termen rezonabil de timp, a informațiilor privind aceste măsuri de ajutor poate, prin urmare, fi considerată o indicație a faptului că nu sunt respectate condițiile prezentului regulament. Aceasta poate, prin urmare, să determine Comisia să decidă ca prezentul regulament sau partea relevantă din prezentul regulament să nu se mai aplice, pe viitor, statului membru în cauză și să prevadă obligativitatea ca toate măsurile de ajutor ulterioare, inclusiv noile măsuri de ajutor individual acordate pe baza schemelor de ajutoare reglementate anterior de prezentul regulament, să fie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 88 din tratat. De îndată ce statul membru furnizează informații corecte și complete, Comisia ar trebui să permită reluarea aplicării integrale a regulamentului.

(7)

Ajutoarele de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din tratat care nu sunt reglementate de prezentul regulament ar trebui să se supună în continuare obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Prezentul regulament nu ar trebui să excludă posibilitatea statelor membre de a notifica ajutoarele ale căror obiective corespund obiectivelor prevăzute de prezentul regulament. Aceste ajutoare vor fi evaluate de Comisie în special pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și în conformitate cu criteriile prevăzute în orientările sau cadrele specifice adoptate de Comisie, atunci când măsura de ajutor în cauză intră în sfera de aplicare a unui astfel de instrument specific.

(8)

Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor pentru export sau ajutoarelor care favorizează produsele naționale în raport cu cele importate. În special, acesta nu ar trebui să se aplice ajutoarelor destinate înființării și exploatării unei rețele de distribuție în alte țări. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor aferente participării la târguri internaționale sau a costului studiilor sau serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau a unui produs existent pe o piață nouă nu ar trebui să constituie de obicei ajutoare pentru export.

(9)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice, teoretic, tuturor sectoarelor economice. În sectorul pescuitului și acvaculturii, prezentul regulament ar trebui să acorde exceptări numai ajutoarelor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, ajutoarelor acordate sub formă de capital de risc, ajutoarelor pentru formare și ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap.

(10)

În sectorul agricol, având în vedere normele speciale care se aplică în ceea ce privește producția primară de produse agricole, prezentul regulament ar trebui să acorde exceptări numai ajutoarelor din domeniul cercetării și dezvoltării, ajutoarelor acordate sub formă de capital de risc, ajutoarelor pentru formare, ajutoarelor pentru protecția mediului și ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap, în măsura în care aceste categorii de ajutoare nu sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (16).

(11)

Având în vedere similaritățile dintre prelucrarea și comercializarea produselor agricole și a produselor neagricole, prezentul regulament ar trebui să se aplice prelucrării și comercializării produselor agricole, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții.

(12)

Nici activitățile realizate în exploatația agricolă, necesare pentru pregătirea unui produs pentru prima vânzare, nici prima vânzare către revânzători sau prelucrători nu ar trebui considerate forme de prelucrare sau comercializare în sensul prezentului regulament. Curtea de Justiție a Comunităților Europene a stabilit că, atunci când Comunitatea adoptă o reglementare privind organizarea comună a pieței într-un anumit sector agricol, statele membre au obligația să se abțină de la a lua măsuri care ar putea să o submineze sau să creeze excepții la aceasta. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor a căror valoare este stabilită pe baza prețului sau cantității produselor achiziționate sau comercializate și nici ajutoarelor condiționate de obligația de a le împărți cu producătorii primari.

(13)

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (17), prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor care favorizează activitățile în sectorul cărbunelui, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare și inovare și a ajutoarelor pentru protecția mediului.

(14)

Atunci când o schemă de ajutor regional urmărește obiective regionale, însă este direcționat către sectoare specifice ale economiei, obiectivul și efectele probabile ale schemei pot fi sectoriale, mai degrabă decât orizontale. Prin urmare, schemele de ajutor regional direcționate către sectoare economice specifice, precum și ajutorul regional acordat pentru activități în sectorul oțelului, în sectorul construcțiilor de nave, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei privind prelungirea cadrului privind ajutoarele de stat pentru construcțiile de nave (18), și în sectorul fibrelor sintetice ar trebui să fie exceptate de la obligația notificării. Cu toate acestea, sectorul turistic joacă un rol important în economiile naționale și în general are un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale. Schemele de ajutor regional destinate activităților de turism ar trebui, prin urmare, să fie exceptate de la obligația notificării.

(15)

Ajutoarele acordate întreprinderilor în dificultate în sensul Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate (19) ar trebui evaluate în lumina respectivelor orientări, pentru a împiedica nerespectarea acestora. Ajutorul pentru aceste întreprinderi ar trebui, prin urmare, exclus din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Pentru a reduce sarcina administrativă pentru statele membre, la acordarea către IMM-uri a ajutorului reglementat de prezentul regulament, ar trebui utilizată o definiție a întreprinderilor aflate în dificultate simplificată față de definiția din orientările menționate anterior. În plus, IMM-urile cu o vechime de mai puțin de trei ani nu ar trebui considerate a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentului regulament, cu excepția cazului în care îndeplinesc criteriile din legislația relevantă internă pentru a face obiectul procedurilor de insolvență colectivă. Aceste simplificări nu ar trebui să aducă atingere calificării acestor IMM-uri în cadrul orientărilor menționate anterior în ceea ce privește ajutorul care nu este reglementat de prezentul regulament și nu ar trebui să aducă atingere calificării de întreprinderi aflate în dificultate a marilor întreprinderi, în temeiul prezentului regulament, care continuă să facă obiectul definiției complete prevăzute în orientările menționate anterior.

(16)

Comisia trebuie să se asigure că ajutoarele autorizate nu afectează condițiile de schimb comercial într-un mod contrar interesului general. Prin urmare, ajutoarele acordate unui beneficiar care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei, prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața comună, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. În consecință, orice ajutor ad hoc acordat unui astfel de beneficiar și orice schemă de ajutor care nu conține o dispoziție expresă de excludere a acestor beneficiari se supun în continuare obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Această dispoziție nu ar trebui să afecteze așteptările legitime ale beneficiarilor schemelor de ajutor care nu fac obiectul unor ordine de recuperare.

(17)

În vederea asigurării unei aplicări coerente a normelor comunitare privind ajutorul de stat, precum și din motive de simplificare administrativă, ar trebui armonizate definițiile termenilor care sunt relevanți pentru diversele categorii de ajutor reglementate de prezentul regulament.

(18)

În vederea calculării intensității ajutorului, toate cifrele utilizate sunt cele cărora nu li s-au aplicat deduceri fiscale sau alte taxe și impozite. La calcularea intensităților ajutorului, ajutorul care poate fi plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea sa în momentul acordării. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare și la calcularea valorii ajutorului care se acordă sub o formă alta decât subvenția ar trebui să fie rata de referință aplicabilă la data acordării, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (20).

(19)

În cazurile în care ajutorul se acordă sub formă de exonerări sau de reduceri a unor taxe și impozite datorate ulterior, sub rezerva respectării unei anumite intensități a ajutorului definită în echivalent-subvenție brut, tranșele ajutorului ar trebui să se actualizeze pe baza ratelor de referință aplicabile în diferitele momente în care avantajele fiscale produc efecte. În cazul exonerărilor de taxe și impozite sau a reducerii unor taxe datorate ulterior, rata de referință aplicabilă și valoarea exactă a tranșelor ajutorului nu pot fi cunoscute dinainte. În acest caz, statele membre ar trebui să stabilească dinainte un plafon al valorii actualizate a ajutorului, care să respecte intensitatea ajutorului aplicabilă. Prin urmare, atunci când se cunoaște valoarea tranșei ajutorului într-un anumit an, actualizarea se poate face pe baza ratei de referință aplicabile în acel moment. Valoarea actualizată a fiecărei tranșe a ajutorului ar trebui dedusă din valoarea totală a plafonului.

(20)

În vederea asigurării transparenței, egalității de tratament și a unei monitorizări eficiente, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice decât ajutoarelor transparente. Ajutorul transparent este ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor. În special ajutoarele conținute în împrumuturi ar trebui considerat transparent atunci când echivalentul-subvenție brut a fost calculat pe baza ratei de referință prevăzute în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont. Ajutoarele conținute în măsuri fiscale ar trebui considerate transparente atunci când măsura respectivă prevede un plafon care să asigure că pragul aplicabil nu este depășit. În cazul reducerilor taxelor de mediu, care nu fac obiectul unui prag individual care trebuie notificat în temeiul prezentului regulament, nu trebuie inclus niciun plafon pentru ca măsura să fie considerată transparentă.

(21)

Ajutoarele conținute în sisteme de garanții ar trebui considerate transparente atunci când metoda de calcul a echivalentului-subvenție brut a fost aprobată în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă și, în cazul ajutoarelor regionale pentru investiții, atunci când Comisia a aprobat o astfel de metodă în urma adoptării Regulamentului (CE) nr. 1628/2006. Comisia va examina aceste notificări pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții (21). Ajutoarele conținute în sisteme de garanții ar trebui de asemenea considerate transparente atunci când beneficiarul este un IMM, iar echivalentul-subvenție brut a fost calculat pe baza primelor „safe-harbour” prevăzute la punctele 3.3 și 3.5 din comunicarea menționată anterior.

(22)

Având în vedere dificultatea calculării echivalentului-subvenție a ajutoarelor sub formă de avansuri rambursabile, aceste ajutoare nu ar trebui să fie reglementate de prezentul regulament, cu excepția cazului în care valoarea totală a avansului rambursabil este inferioară pragului de notificare individuală aplicabil, prevăzut de prezentul regulament.

(23)

Datorită riscului mai ridicat de denaturare a concurenței, ajutoarele cu o valoare mare ar trebui să fie evaluate în continuare de Comisie pe o bază individuală. Prin urmare, ar trebui stabilite praguri pentru fiecare categorie de ajutor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, al căror nivel să țină seama de categoria de ajutor în cauză și de efectele sale probabile asupra concurenței. Orice ajutor care depășește aceste praguri este supus în continuare obligației de notificare prevăzute la articolul 88 alineatul (3) din tratat.

(24)

Pentru a garanta faptul că ajutorul este proporțional și limitat la valoarea necesară, pragurile ar trebui, atunci când este posibil, să fie exprimate ca intensități ale ajutorului în raport cu un ansamblu de costuri eligibile. Deoarece se bazează pe o formă de ajutor pentru care este dificilă stabilirea costurilor eligibile, pragul privind ajutoarele sub formă de capital de risc ar trebui exprimat ca valoare maximă a ajutorului.

(25)

Pragurile exprimate ca intensitate sau valoare a ajutorului ar trebui stabilite, având în vedere experiența Comisiei, la un nivel care să corespundă deopotrivă necesității de a reduce denaturarea concurenței în sectorul subvenționat și necesității de a rezolva disfuncționalitățile sau problemele de coeziune ale pieței. În ceea ce privește ajutoarele regionale pentru investiții, acest prag ar trebui stabilit la un nivel care să țină seama de intensitățile admisibile ale ajutorului, indicate în hărțile ajutorului regional.

(26)

Pentru a stabili dacă pragurile individuale de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute de prezentul regulament sunt respectate, ar trebui luată în considerare valoarea totală a ajutorului de stat acordat pentru activitatea sau proiectul subvenționat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau comunitare.

(27)

În plus, prezentul regulament ar trebui să precizeze condițiile în care pot fi cumulate diferitele categorii de ajutor care sunt reglementate de prezentul regulament. În ceea ce privește cumulul ajutoarelor reglementate de prezentul regulament cu ajutorul de stat care nu intră sub incidența prezentului regulament, ar trebui avută în vedere decizia Comisiei de aprobare a ajutoarelor care nu sunt reglementate de prezentul regulament, precum și normele privind ajutoarele de stat care stau la baza deciziei respective. În ceea ce privește cumularea ajutorului pentru lucrătorii cu handicap cu alte categorii de ajutor, în special cu ajutorul pentru investiții, care poate fi calculat pe baza costurilor salariale în cauză, ar trebui să se aplice dispoziții speciale. Prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, cumularea măsurilor de ajutor cu costuri eligibile identificabile și a măsurilor de ajutor fără costuri eligibile identificabile.

(28)

Pentru a se asigura că ajutorul este necesar și are un efect stimulativ cu privire la dezvoltarea de noi activități sau proiecte, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutorului destinat unor activități pe care beneficiarul ar putea să le desfășoare deja și în condițiile pieței. În ceea ce privește ajutoarele reglementate de prezentul regulament acordate unui IMM, astfel de stimulente ar trebui să fie considerate prezente atunci când, înainte de inițierea activităților legate de realizarea proiectului sau activităților respective, IMM-ul a transmis o solicitare statului membru. În ceea ce privește ajutoarele sub formă de capital de risc în favoarea IMM-urilor, condițiile prevăzute în prezentul regulament în special în ceea ce privește mărimea tranșelor investițiilor pentru fiecare întreprindere-țintă, gradul de implicare a investitorilor privați, dimensiunea societății, precum și faza de dezvoltare a întreprinderii finanțate asigură faptul că măsura privind capitalul de risc va avea un efect de stimulare.

(29)

În ceea ce privește ajutoarele care fac obiectul prezentului regulament acordate unui beneficiar care este o întreprindere mare, statul membru ar trebui, în afara condițiilor care se aplică IMM-urilor, să se asigure și că beneficiarul a analizat, în cadrul unui document intern, viabilitatea proiectului sau a activității subvenționate în situația acordării și a neacordării ajutorului. Statul membru ar trebui să verifice dacă acest document intern confirmă o creștere substanțială a dimensiunilor sau a domeniului de aplicare al proiectului/activității respective, o creștere substanțială a sumei totale cheltuite de beneficiar pentru proiectul sau activitatea subvenționată sau o creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză. În ceea ce privește ajutoarele regionale, existența unui efect stimulativ poate fi stabilită și având în vedere faptul că proiectul de investiții nu ar fi fost realizat ca atare în regiunea asistată în cauză în absența ajutorului.

(30)

În ceea ce privește ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați sau cu handicap, ar trebui să se considere că există un efect stimulativ atunci când măsura de ajutor în cauză determină o creștere netă a numărului de lucrători defavorizați sau cu handicap angajați de întreprinderea respectivă sau generează costuri suplimentare pentru instalații sau echipamente destinate lucrătorilor cu handicap. În cazul în care beneficiarul unui ajutor pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale beneficia deja de ajutor pentru încadrarea în muncă lucrătorilor cu handicap, care fie întrunea condițiile Regulamentului (CE) nr. 2204/2002, fie fusese aprobat individual de Comisie, se consideră că, în sensul prezentului regulament, condiția creșterii nete a numărului de lucrători cu handicap, condiție ce fusese îndeplinită pentru măsurile de ajutor preexistente, este în continuare întrunită.

(31)

Măsurile de ajutor fiscal ar trebui să facă obiectul unor condiții specifice cu efect stimulativ, având în vedere faptul că se acordă pe baza unor proceduri diferite față de cele pentru alte categorii de ajutoare. Reducerile taxelor de mediu care îndeplinesc condițiile prevăzute de Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (22) și care fac obiectul prezentului regulament ar trebui considerate ca având efect stimulativ ținând seama de faptul că aceste rate reduse contribuie cel puțin indirect la îmbunătățirea protecției mediului prin faptul că permit adoptarea sau continuarea sistemului fiscal general în cauză, stimulând astfel întreprinderile supuse taxei de mediu să reducă nivelul de poluare.

(32)

În plus, întrucât se consideră că efectul stimulativ al ajutoarelor ad hoc acordate întreprinderilor mari este greu de stabilit, această formă de ajutor ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Comisia va examina existența unui astfel de efect stimulativ în contextul notificării ajutorului în cauză, pe baza criteriilor stabilite în orientările, cadrele sau alte instrumente comunitare aplicabile.

(33)

Pentru a garanta transparența și monitorizarea eficientă, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, este necesar să se stabilească un formular tip pe care statele membre să îl folosească atunci când furnizează Comisiei o fișă de informații ori de câte ori, în temeiul prezentului regulament, este pus în aplicare o schemă de ajutoare sau este acordat un ajutor ad hoc. Fișa de informații ar trebui utilizată pentru publicarea măsurii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe internet. Fișa de informații trebuie trimisă Comisiei în format electronic, prin intermediul aplicației informatice stabilite. Statul membru în cauză publică pe internet textul integral al unei astfel de măsuri de ajutor. În cazul măsurilor de ajutor ad hoc, secretele comerciale pot fi eliminate. Numele beneficiarului și valoarea ajutorului nu ar trebui însă considerate secret de afaceri. Statele membre ar trebui să se asigure că aceste texte rămân accesibile pe internet atâta timp cât măsura de ajutor este în vigoare. Cu excepția ajutoarelor acordate sub formă de măsuri fiscale, actul de acordare a ajutorului trebuie să cuprindă o trimitere la dispoziția (dispozițiile) specifică (specifice) a(le) capitolului II din prezentul regulament relevantă (relevante) pentru acest act.

(34)

Pentru a asigura transparența și o monitorizare eficientă, Comisia trebuie să stabilească cerințe specifice cu privire la forma și conținutul rapoartelor anuale care trebuie prezentate Comisiei de statele membre. În plus, este necesar să se stabilească norme privind evidențele pe care trebuie să le păstreze statele membre cu privire la schemele de ajutor și la ajutoarele individuale exceptate în temeiul prezentului regulament, în lumina cerințelor prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(35)

Este necesar să se stabilească condiții suplimentare pe care ar trebui să le îndeplinească orice măsură de ajutor exceptată prin prezentul regulament. Având în vedere articolul 87 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat, pentru ca un astfel de ajutor să fie în interesul Comunității, acesta ar trebui să fie proporțional cu disfuncționalitățile pieței sau cu dificultățile care trebuie depășite. Prin urmare, este necesar ca domeniul de aplicare al prezentului regulament să fie limitat, în ceea ce privește ajutoarele pentru investiții, la ajutoarele acordate în favoarea anumitor investiții în imobilizări corporale și necorporale. Având în vedere capacitatea excedentară a Comunității și problemele specifice de denaturare a concurenței din sectorul transporturilor rutiere și aeriene, atât timp cât sunt vizate întreprinderile care își exercită activitatea economică principală în aceste sectoare, mijloacele și echipamentele de transport nu ar trebui să fie considerate ca investiții eligibile. Ar trebui să se aplice dispoziții speciale în ceea ce privește definirea imobilizărilor corporale în sensul ajutoarelor de mediu.

(36)

În conformitate cu principiile care reglementează ajutoarele care intră în sfera de aplicare a articolului 87 alineatul (1) din tratat, ajutoarele ar trebui considerate acordate în momentul în care este acordat beneficiarului dreptul legal de a primi aceste ajutoare, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

(37)

Pentru a nu favoriza factorul „capital” al unei investiții în raport cu factorul „muncă”, trebuie să se prevadă posibilitatea de a măsura ajutoarele pentru investiții în favoarea IMM-urilor și ajutoarele regionale fie pe baza costurilor de investiții, fie pe baza costurilor aferente noilor locuri de muncă direct create printr-un proiect de investiții.

(38)

Schemele de ajutor de mediu sub formă de reduceri fiscale, ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați, ajutoarele regionale pentru investiții, ajutoarele pentru întreprinderile mici nou-create, ajutoarele pentru întreprinderile nou-create de femeile antreprenor sau ajutoarele sub formă de capital de risc acordate unui beneficiar pe o bază ad hoc pot avea un impact puternic asupra concurenței pe piața relevantă, ca urmare a faptului că favorizează beneficiarul în raport cu întreprinderile care nu au primit astfel de ajutoare. Deoarece sunt acordate unei singure întreprinderi, este probabil ca ajutoarele ad hoc să nu aibă decât un efect structural pozitiv limitat asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă a lucrătorilor cu handicap și defavorizați, asupra coeziunii regionale sau asupra disfuncționalității pieței capitalului de risc. Din acest motiv, schemele de ajutor privind aceste categorii de ajutor ar trebui exceptate în temeiul prezentului regulament, în timp ce ajutoarele ad hoc ar trebui notificate Comisiei. Prezentul regulament ar trebui, cu toate acestea, să prevadă exceptări pentru ajutoarele regionale ad hoc atunci când aceste ajutoare ad hoc sunt folosite pentru a completa ajutoarele acordate în baza unei scheme de ajutor regional pentru investiții, limita maximă pentru componenta ad hoc fiind de 50 % din ajutorul total acordat pentru investiții.

(39)

Dispozițiile prezentului regulament privind ajutoarele pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor nu ar trebui să prevadă, ca în cazul Regulamentului (CE) nr. 70/2001, posibilitatea măririi intensităților maxime ale ajutorului prin acordarea unei prime regionale. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil ca intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute în dispozițiile referitoare la ajutoarele regionale pentru investiții să fie acordate și IMM-urilor, cu condiția îndeplinirii condițiilor pentru acordarea ajutoarelor regionale pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă. De asemenea, dispozițiile privind ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului nu ar trebui să prevadă posibilitatea măririi intensităților maxime ale ajutorului prin acordarea unei prime regionale. Ar trebui de asemenea să fie posibil ca intensitățile maxime ale ajutorului, prevăzute de dispozițiile referitoare la ajutoarele regionale pentru investiții să poată fi aplicate totuși și proiectelor care au un impact pozitiv asupra mediului, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea ajutorului regional pentru investiții.

(40)

Încercând să soluționeze dificultățile cu care se confruntă regiunile defavorizate, ajutoarele naționale regionale promovează coeziunea economică, socială și teritorială a statelor membre și a Comunității în ansamblul său. Ajutoarele naționale regionale au ca obiectiv susținerea dezvoltării regiunilor celor mai defavorizate, prin încurajarea investițiilor și a creării de locuri de muncă într-un context durabil. Acestea promovează înființarea de noi unități, extinderea unităților existente, diversificarea producției unei unități, prin adăugarea de noi produse sau printr-o schimbare fundamentală a procesului global de producție a unei unități existente.

(41)

Pentru a împiedica divizarea în mod artificial a proiectelor mari de investiții regionale în mai multe subproiecte, sustrăgându-se în acest fel de la aplicarea pragurilor de notificare prevăzute de prezentul regulament, un proiect mare de investiții trebuie considerat un singur proiect de investiții în cazul în care investiția este realizată, în cursul unei perioade de trei ani, de aceeași sau de aceleași întreprinderi și este constituită din elemente de capital fix combinate într-o manieră indivizibilă din punct de vedere economic. Pentru a evalua dacă o investiție este indivizibilă din punct de vedere economic, statele membre ar trebui să țină seama de legăturile tehnice, funcționale și strategice, precum și de proximitatea geografică imediată. Indivizibilitatea economică ar trebui evaluată independent de proprietate. Prin urmare, pentru a stabili dacă un proiect mare de investiții reprezintă un singur proiect de investiții, evaluarea trebuie să fie aceeași, indiferent dacă proiectul este realizat de o singură întreprindere, de mai multe întreprinderi care împart costurile de investiții sau de mai multe întreprinderi care suportă costuri de investiții separate pentru același proiect de investiții (de exemplu, în cazul unei asociații în participațiune).

(42)

Spre deosebire de ajutoarele regionale, care ar putea fi acordate zonelor asistate, ajutoarele pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în favoarea IMM-urilor ar trebui să poată să fie acordate atât în zonele asistate, cât și în cele neasistate. Statele membre ar putea, prin urmare, să fie capabile să furnizeze ajutoare pentru investiții în zonele asistate, cu condiția să respecte fie toate condițiile care se aplică ajutoarelor regionale pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă, fie toate condițiile care se aplică ajutoarelor acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă.

(43)

Dezvoltarea economică a regiunilor asistate este frânată de nivelurile relativ scăzute ale activității antreprenoriale și în special de niveluri sub medie a întreprinderilor în faza de pornire. Prin urmare, este necesară includerea în acest regulament a unei categorii de ajutoare care se poate acorda pe lângă ajutorul regional pentru investiții pentru a furniza stimulente în vederea sprijinirii întreprinderilor mici aflate în faza de pornire și în faza timpurie de dezvoltare în zonele asistate. Pentru a asigura faptul că acest ajutor pentru întreprinderile nou-create în regiunile asistate este direcționat în mod eficient, această categorie de ajutor ar trebui să fie ajustată în funcție de dificultățile întâmpinate de fiecare categorie de regiune. În plus, pentru a evita un risc inacceptabil de denaturare a concurenței, inclusiv riscul de a sufoca întreprinderile existente, ajutorul ar trebui limitat strict la micile întreprinderi, ar trebui limitat ca valoare și ar trebui să fie degresiv. Acordarea de ajutor destinat exclusiv întreprinderilor mici nou-create sau întreprinderilor nou-create de femeile antreprenor poate crea un efect nedorit, determinând întreprinderile mici să își înceteze activitatea, iar apoi să și-o reia, pentru a primi această categorie de ajutor. Statele membre ar trebui să fie conștiente de acest risc și ar trebui să conceapă schemele de ajutor în așa fel încât să evite această problemă, de exemplu prin limitarea cererilor de la proprietarii societăților care și-au încetat recent activitatea.

(44)

Dezvoltarea economică a Comunității poate fi frânată de nivelurile scăzute ale activității antreprenoriale a anumitor categorii de populație care suferă de pe urma anumitor dezavantaje, ca de exemplu accesul la finanțare. Comisia a analizat posibilitatea existenței unei disfuncționalități a pieței din acest punct de vedere din perspectiva unei serii de categorii de persoane și în acest moment este în măsură să concluzioneze că, în special în ceea ce privește femeile, ratele întreprinderilor acestora aflate în faza de pornire se situează sub medie comparativ cu cele ale bărbaților, după cum reiese, printre altele, din datele statistice furnizate de Eurostat. Prin urmare, este necesar să se includă în prezentul regulament o categorie de ajutoare care să ofere stimulente pentru crearea de întreprinderi de către femeile antreprenor, pentru a face față eșecului de piață specific cu care se confruntă femeile, în special în ceea ce privește accesul la finanțare. De asemenea, femeile se confruntă cu dificultăți deosebit de importante în ceea ce privește suportarea costurilor îngrijirii membrilor familiei. Un astfel de ajutor ar trebui să permită obținerea unei egalități de fond, nu de formă, între bărbați și femei, prin reducerea inechităților de facto existente în mediul comercial, în conformitate cu cerințele jurisprudenței Curții de Justiție a Comuităților Europene. La expirarea prezentului regulament, Comisia va trebui să reanalizeze dacă domeniul de aplicare al acestei scutiri și categoriile de beneficiari vizate mai sunt justificate.

(45)

Dezvoltarea durabilă este unul dintre pilonii principali ai Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, împreună cu competitivitatea și securitatea aprovizionării cu energie. Dezvoltarea durabilă se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului. Promovarea gestionării durabile a mediului și combaterea schimbărilor climatice conduce, de asemenea, la creșterea gradului de securitate a aprovizionării cu energie și la asigurarea competitivității economiilor europene și a disponibilității formelor economice de energie. Domeniul protecției mediului se confruntă adesea cu disfuncționalități ale pieței, manifestate sub forma unor efecte externe negative. În condițiile normale ale pieței, este posibil ca întreprinderile să nu fie motivate să reducă nivelul poluării din cauza costurilor suplimentare pe care le-ar antrena o astfel de reducere. Atunci când întreprinderile nu sunt obligate să internalizeze costurile poluării, societatea în ansamblul său suportă aceste costuri. Această internalizare a costurilor de mediu poate fi asigurată prin impunerea unei legislații sau a unor taxe în favoarea protecției mediului. Lipsa armonizării depline a standardelor de mediu la nivel comunitar creează condiții inechitabile pentru actorii implicați. În plus, un nivel superior de protecție a mediului poate fi atins prin inițiative a căror sferă de acțiune să meargă dincolo de standardele comunitare obligatorii, care pot afecta negativ poziția concurențială a întreprinderilor în cauză.

(46)

Având în vedere experiența suficientă dobândită în aplicarea Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului, ajutoarele pentru investiții care permit întreprinderilor să aplice standarde de protecție a mediului mai stricte decât cele comunitare sau să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului în absența standardelor comunitare, ajutoarele pentru achiziționarea de vehicule de transport care respectă standarde mai stricte decât standardele comunitare sau care, în cazul în care nu există standarde comunitare în domeniu, măresc nivelul de protecție a mediului, ajutoarele pentru adaptarea din timp la viitoarele standarde comunitare de către IMM-uri, ajutoarele de mediu pentru investiții în economia de energie, ajutoarele de mediu pentru investiții în cogenerarea cu randament ridicat, ajutoarele de mediu pentru investițiile menite să promoveze sursele de energie regenerabile, inclusiv ajutoarele pentru investiții legate de biocombustibilii durabili, ajutoarele pentru studii în domeniul mediului și anumite ajutoare sub formaunor reduceri ale taxelor de mediu ar trebui exceptate de la îndeplinirea condiției de notificare.

(47)

Ajutoarele sub formă de reduceri fiscale care favorizează protecția mediului și care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să se limiteze, în conformitate cu Orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului, la o perioadă de 10 ani. La încheierea acestei perioade de 10 ani, statele membre reevaluează oportunitatea măsurilor de ajutor în cauză, fără a aduce atingere posibilității statelor membre de a readopta aceste măsuri sau măsuri similare în temeiul prezentului regulament după realizarea unei astfel de reevaluări.

(48)

Pentru a stabili dacă ajutorul respectiv este compatibil sau nu cu articolul 87 alineatul (3) din tratat, este esențial să se efectueze un calcul corect al costurilor investițiilor sau de producție suplimentare necesare pentru asigurarea protecției mediului. În conformitate cu Orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului, costurile eligibile ar trebuisă se limiteze la costurile de investiții suplimentare necesare pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului.

(49)

Ținând seama de dificultățile care pot apărea, în special cu privire la deducerea beneficiilor rezultate din investițiile suplimentare, ar trebui prevăzută o metodă simplificată de calcul al costurilor investițiilor suplimentare. Prin urmare, aceste costuri ar trebui, în sensul aplicării prezentului regulament, să fie calculate fără a se ține cont de veniturile de exploatare, de reducerea costurilor sau de producția auxiliară suplimentară, precum și de costurile de exploatare generate în timpul duratei de viață a investiției. Intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute de prezentul regulament pentru diferitele categorii de ajutoare pentru investiții pentru protecția mediului în cauză au fost, prin urmare, reduse sistematic în comparație cu intensitățile maxime ale ajutorului prevăzute de Orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului.

(50)

În ceea ce privește ajutoarele de mediu pentru investiții în măsuri de economisire a energiei, este necesar să se permită statelor membre să aleagă fie metoda simplificată de calcul, fie calculul costului total, identic cu cel prevăzut în Orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului. Având în vedere dificultățile practice deosebite care pot apărea la aplicarea metodei calculării costului total, aceste calcule ale costului ar trebui certificate de un auditor extern.

(51)

În ceea ce privește ajutoarele de mediu pentru investiții în cogenerare și ajutoarele de mediu pentru investiții în vederea promovării surselor de energie regenerabilă, costurile suplimentare trebuie, în sensul aplicării prezentului regulament, să fie calculate fără a ține seama de alte măsuri de sprijin acordate pentru aceleași costuri eligibile, cu excepția altor ajutoare pentru investiții în favoarea protecției mediului.

(52)

În ceea ce privește investițiile legate de instalațiile hidroelectrice, ar trebui remarcat faptul că impactul acestora asupra mediului poate fi cu două tăișuri. Din punctul de vedere al emisiilor scăzute de gaze cu efect de seră, au cu siguranță potențial. Pe de altă parte, instalațiile de acest tip ar putea avea și un impact negativ, de exemplu asupra sistemelor de alimentare cu apă și biodiversității.

(53)

Pentru a elimina diferențele care ar putea conduce la denaturări ale concurenței și pentru a facilita coordonarea dintre diferitele inițiative comunitare și naționale referitoare la IMM-uri, precum și din motive de claritate administrativă și de certitudine juridică, definiția IMM-urilor utilizată în sensul prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe definiția din Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (23).

(54)

IMM-urile au un rol decisiv în crearea de locuri de muncă și, la un nivel mai general, constituie un factor de stabilitate socială și de dinamism economic. Cu toate acestea, dezvoltarea lor poate fi limitată de disfuncționalități ale pieței, care fac ca aceste IMM-uri să fie expuse unor dificultăți specifice. IMM-urile se confruntă adesea cu dificultăți în a obține capital, capital de risc sau împrumuturi, datorită reticenței anumitor piețe financiare de a se expune la riscuri, precum și garanției limitate pe care o pot oferi. Datorită resurselor limitate de care dispun, acestea pot, de asemenea, să aibă un acces restrâns la informații, în special la informațiile legate de noi tehnologii și piețe potențiale. Pentru a facilita dezvoltarea activităților economice ale IMM-urilor, prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să excepteze anumite categorii de ajutor atunci când acestea sunt acordate IMM-urilor. Prin urmare, este justificată exceptarea unor astfel de ajutoare de la obligația notificării prealabile și este legitim să se considere că, numai în vederea aplicării prezentului regulament, atunci când un beneficiar se încadrează în definiția IMM-urilor din prezentul regulament și atunci când valoarea ajutorului nu depășește pragul de notificare aplicabil, dezvoltarea IMM-ului în cauză este îngreunată de dificultăți specifice IMM-urilor, determinate de disfuncționalitățile pieței.

(55)

Având în vedere diferențele care există între întreprinderile mici și cele mijlocii, trebuie stabilite intensități diferite ale ajutorului de bază și prime diferite pentru fiecare dintre aceste categorii de întreprinderi. Disfuncționalitățile pieței care afectează IMM-urile în general, inclusiv dificultățile legate de accesul la finanțare, favorizează apariția unor obstacole și mai mari în calea dezvoltării întreprinderilor mici față de cele cu care se confruntă întreprinderile mijlocii.

(56)

Experiența dobândită în aplicarea Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor sub formă de capital de risc în întreprinderi mici și mijlocii a evidențiat o serie de disfuncționalități specifice pieței de capital de risc comunitare, legate de anumite tipuri de investiții, în anumite etape ale dezvoltării întreprinderilor respective. Aceste disfuncționalități ale pieței sunt generate de disparitatea dintre cererea și oferta de capital de risc. Prin urmare, este posibil ca volumul capitalului de risc de pe piață să fie prea limitat, iar întreprinderile să nu obțină finanțare în ciuda unor planuri de afaceri viabile și a perspectivei de creștere. Principala cauză a disfuncționalităților pieței în domeniul piețelor de capital de risc, care afectează în special accesul la capital al IMM-urilor și care poate justifica o intervenție publică, este legată de caracterul imperfect sau asimetric al informațiilor. Prin urmare, sistemele de investiții de capital de risc sub formă de fonduri de investiții gestionate pe bază comercială, în cadrul cărora o pondere semnificativă a fondurilor este asigurată de investitori privați sub formă de participații la societăți necotate care promovează măsuri privind capitalul de risc orientate spre profit în favoarea întreprinderilor-țintă ar trebui scutite de obligația notificării în anumite condiții. Condițiile ca fondurile de investiții să fie gestionate pe bază comercială și ca măsurile privind capitalul de risc să fie orientate spre profit nu ar trebui să împiedice fondurile de investiții să își îndrepte activitățile și să aibă în vedere anumite segmente ale pieței, ca de exemplu întreprinderile înființate de femeile antreprenor. Prezentul regulament ar trebui să nu afecteze statutul Fondului European de Investiții și al Băncii Europene de Investiții, astfel cum este definit în Orientările comunitare privind capitalul de risc.

(57)

Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare pot contribui la creșterea economică, crescând competitivitatea și impulsionând ocuparea forței de muncă. În lumina experienței dobândite în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 364/2004, a Cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și a Cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și pentru inovare, se pare că, având în vederea capacitățile disponibile în materie de cercetare și dezvoltare atât ale IMM-urilor, cât și ale întreprinderilor mari, disfuncționalitățile pieței pot împiedica piața să își atingă potențialul maxim și pot conduce la rezultate ineficiente. Astfel de rezultate ineficiente sunt legate în general de efecte externe pozitive/diseminarea cunoștințelor, de bunuri publice/diseminarea cunoștințelor, de insuficiența și asimetria informațiilor și de problemele de coordonare și de rețea.

(58)

Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare sunt extrem de importante, în special pentru IMM-uri, deoarece unul dintre dezavantajele structurale ale IMM-urilor constă în dificultățile cu care acestea se pot confrunta pentru dobândirea accesului la noile dezvoltări tehnologice, la transferul de tehnologie sau la personal cu înaltă calificare. Prin urmare, ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, ajutoarele pentru studiile de fezabilitate tehnică și ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală ale IMM-urilor, precum și ajutoarele pentru întreprinderile mici nou-create și inovatoare, ajutoarele pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și pentru serviciile de sprijin în domeniul inovării și ajutoarele pentru închirierea de personal cu înaltă calificare ar trebui exceptate de la obligația notificării prealabile, în anumite condiții.

(59)

În ceea ce privește ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, partea din proiectul de cercetare care este subvenționată ar trebui să se încadreze integral într-una din următoarele categorii: cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală. Atunci când un proiect înglobează mai multe sarcini, ar trebuisă se specifice categoria – cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală – în care se încadrează fiecare dintre aceste sarcini sau dacă nu ține de niciuna dintre acestea. Această încadrare nu trebuie neapărat să respecte o ordine cronologică, fiind posibilă trecerea progresivă în timp de la activități de cercetare fundamentală la activități mai apropiate de piață. Astfel, o sarcină efectuată într-o etapă ulterioară a derulării unui proiect poate fi încadrată la categoria „cercetare industrială”. Tot astfel, nu este exclus ca o activitate desfășurată într-o etapă incipientă a proiectului să țină de dezvoltarea experimentală.

(60)

În sectorul agricol ar trebui să se acorde exceptări anumitor ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în cazul în care sunt îndeplinite condiții similare cu cele prevăzute în dispozițiile specifice privind sectorul agricol din cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare și inovare. În cazul în care aceste condiții specifice nu sunt îndeplinite, este potrivit să se prevadă că ajutoarele pot fi exceptate dacă îndeplinesc condițiile stabilite în dispozițiile generale referitoare la cercetare și dezvoltare din prezentul regulament.

(61)

Promovarea formării și recrutarea lucrătorilor defavorizați și cu handicap, precum și acordarea de compensații pentru costurile suplimentare aferente creării de locuri de muncă pentru lucrătorii cu handicap reprezintă un obiectiv central al politicilor economice și sociale ale Comunității și ale statelor sale membre.

(62)

Formarea are, de obicei, efecte externe pozitive pentru societate în ansamblul său, ca urmare a faptului că mărește rezerva de lucrători calificați din rândul cărora pot face recrutări alte societăți, îmbunătățește competitivitatea economiei comunitare și joacă un rol important în cadrul strategiei comunitare de ocupare a forței de muncă. Formarea, inclusiv formarea prin mijloace electronice, este, de asemenea, esențială pentru constituirea, dobândirea și diseminarea cunoștințelor – un bun public de primă importanță. Având în vedere faptul că întreprinderile din cadrul Comunității investesc în general insuficient în formarea lucrătorilor lor, în special atunci când formarea respectivă are un caracter general și nu prezintă avantaje imediate și concrete pentru întreprinderea în cauză, ajutorul de stat poate contribui la remedierea acestei disfuncționalități a pieței. Prin urmare, aceste ajutoare ar trebui exceptate, în anumite condiții, de la obligația notificării prealabile. Având în vedere dificultățile specifice cu care se confruntă IMM-urile și nivelul mai ridicat al costurilor relative pe care trebuie să le suporte acestea atunci când investesc în formare, intensitățile ajutoarelor care fac obiectul exceptării în temeiul prezentului regulament ar trebui majorate pentru IMM-uri. Caracteristicile formării în sectorul transportului maritim justifică o abordare specifică pentru acest sector.

(63)

Poate fi stabilită o distincție între formarea generală și formarea specifică. Intensitățile admise ale ajutorului ar trebui să difere în funcție de tipul de formare oferit și de dimensiunea întreprinderii. Formarea generală oferă calificări transferabile și îmbunătățește considerabil șansele de încadrare în muncă ale lucrătorului calificat. Ajutoarele acordate în acest scop denaturează într-o mai mică măsură concurența, ceea ce înseamnă că intensitățile mai mari ale ajutorului pot fi exceptate de la obligația notificării prealabile. Formarea specifică, care aduce beneficii în principal întreprinderii, implică un risc mai mare de denaturare a concurenței, iar intensitatea ajutorului care poate fi exceptat de la obligația notificării prealabile ar trebui, prin urmare, să fie mult mai scăzută. Formarea ar trebui considerată a avea un caracter general atunci când se referă la gestionarea mediului, la ecoinovație sau la responsabilitatea socială a întreprinderilor și, prin urmare, mărește capacitatea beneficiarului de a contribui la realizarea unor obiective generale în domeniul protecției mediului.

(64)

Anumite categorii de lucrători cu handicap sau defavorizați se confruntă în continuare cu dificultăți deosebite legate de intrarea pe piața forței de muncă. Din acest motiv, autoritățile publice au dreptul să ia măsuri care oferă întreprinderilor stimulentele necesare pentru a atinge un nivel superior de ocupare a forței de muncă, în special în ceea ce privește lucrătorii din aceste categorii defavorizate. Costul forței de muncă face parte din cheltuielile de exploatare normale ale oricărei întreprinderi. Prin urmare, este deosebit de important ca ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă pentru lucrătorii cu handicap și defavorizați să aibă un efect pozitiv asupra nivelului de ocupare a forței de muncă pentru aceste categorii de lucrători și să nu permită pur și simplu întreprinderilor să reducă nivelul costurilor pe care ar trebui altfel să le suporte. În consecință, aceste ajutoare ar trebui să fie exceptate de la obligația notificării prealabile atunci când sunt de natură să permită acestor categorii de lucrători să se reintegreze pe piața forței de muncă sau, în cazul lucrătorilor cu handicap, să se reintegreze și să rămână pe această piață.

(65)

Ajutorul sub formă de subvenții salariale, acordat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, poate fi calculat pe baza gradului specific al handicapului lucrătorului cu handicap în cauză sau poate fi alocat ca sumă forfetară, cu condiția ca în urma aplicării oricăreia metode ajutorul să nu depășească intensitatea maximă a ajutorului pentru fiecare lucrător în cauză.

(66)

Este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii pentru ajutoarele individuale care au fost acordate înaintea intrării în vigoare a prezentului regulament și care nu au fost notificate, încălcându-se în acest fel obligația prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat. Odată cu abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1628/2006, sistemele de investiții regionale existente exceptate ar trebui să poată continua să fie puse în aplicare în condițiile prevăzute de regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf din regulamentul menționat anterior.

(67)

Având în vedere experiența Comisiei în acest domeniu și, în special, frecvența cu care se impune, în general, revizuirea politicii în domeniul ajutoarelor de stat, este necesar să se limiteze durata de aplicare a prezentului regulament. În cazul în care prezentul regulament expiră fără a fi prelungit, schemele de ajutor care fac deja obiectul unei exceptări în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în continuare exceptate pentru o perioadă suplimentară de șase luni, pentru a acorda statelor membre o perioadă suficientă de adaptare.

(68)

Regulamentul (CE) nr. 70/2001, Regulamentul (CE) nr. 68/2001 și Regulamentul (CE) nr. 2204/2002 au expirat pe 30 iunie 2008 și Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 trebuie abrogat,

Capitolul I

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Capitolul II

Secțiunea 1

Articolul 13

Articolul 14

Secțiunea 2

Articolul 15

Secțiunea 3

Articolul 16

Secțiunea 4

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

Articolul 25

Secțiunea 5

Articolul 26

Articolul 27

Secțiunea 6

Articolul 28

Articolul 29

Secțiunea 7

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Articolul 37

Secțiunea 8

Articolul 38

Articolul 39

Secțiunea 9

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 42

Chapitre III

Capitolul 43

Articolul 44

Articolul 45

Anexa I

Anexa II

Fișă de informații pentru ajutoarele în domeniul cercetării și dezvoltării în conformitate cu obligațiile extinse de raportare prevăzute la articolul 9 alineatul (4)

Fișă de informații pentru ajutoarele în favoarea proiectelor mari de investiții în conformitate cu obligațiile extinse de raportare prevăzute la articolul 9 alineatul (4)

Anexa III

(a)

ajutoare regionale;

(b)

ajutoare acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă;

(c)

ajutoare pentru înființarea de întreprinderi de către femeile antreprenor;

(d)

ajutoare pentru protecția mediului;

(e)

ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor și pentru participarea IMM-urilor la târguri;

(f)

ajutoare sub formă de capital de risc;

(g)

ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

(h)

ajutoare pentru formare;

(i)

ajutoare pentru lucrătorii defavorizați sau cu handicap.

(a)

ajutoarelor destinate activităților legate de exporturi, adică ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, de înființarea și exploatarea unei rețele de distribuție sau de alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

(b)

ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.

(a)

ajutoarelor care favorizează activitățile în sectorul pescuitului și acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 (24), cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor sub formă de capital de risc, a ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare și a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap;

(b)

ajutoarelor care favorizează activitățile în domeniul producției primare de produse agricole, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor sub formă de capital de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, a ajutoarelor de mediu și a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și cu handicap în măsura în care aceste categorii de ajutoare nu fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1857/2006;

(c)

ajutoarelor care favorizează activitățile în domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(d)

ajutoarelor care favorizează activitățile în sectorul cărbunelui, cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare și a ajutoarelor de mediu;

(e)

ajutoarelor regionale care favorizează activitățile în sectorul siderurgic;

(f)

ajutoarelor regionale care favorizează activitățile în sectorul construcțiilor navale;

(g)

ajutoarelor regionale care favorizează activitățile în sectorul fibrelor sintetice.

(a)

schemelor de ajutor care nu exclud în mod explicit plata ajutoarelor individuale în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

(b)

ajutoarelor ad hoc în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

(c)

ajutoarelor pentru întreprinderi aflate în dificultate.

(a)

în cazul societăților cu răspundere limitată, mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni, sau

(b)

în cazul societăților comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni, sau

(c)

indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență.

1.

„ajutoare” înseamnă orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din tratat;

2.

„schemă de ajutor” înseamnă orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită;

3.

„ajutoare individuale” înseamnă:

4.

„ajutoare ad hoc” înseamnă ajutoarele individuale care nu sunt acordate pe baza unei scheme de ajutor;

5.

„intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea ajutorului, exprimată ca procentaj din costurile eligibile;

6.

„ajutor transparent” înseamnă ajutorul pentru care poate fi calculat exact echivalentul-subvenție brut ex ante, fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor;

7.

„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;

8.

„întreprinderi mari” înseamnă întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;

9.

„zone asistate” înseamnă regiunile care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statul membru în cauză pentru perioada 2007-2013;

10.

„imobilizări corporale” înseamnă, fără a aduce atingere articolului 17 punctul (12), activele constând în terenuri, clădiri și instalații, mașini și echipamente;în sectorul transporturilor, mijloacele de transport și echipamentele de transport sunt considerate active care pot beneficia de ajutoare, cu excepția ajutoarelor regionale și cu excepția transportului rutier de mărfuri și a transportului aerian;

11.

„imobilizări necorporale” înseamnă activele care rezultă dintr-un transfer de tehnologie sub forma unei achiziții de drepturi de brevet, de licențe, de know-how sau de cunoștințe tehnice nebrevetate;

12.

„proiect mare de investiții” înseamnă o investiție în capital fix, ale cărei costuri eligibile depășesc 50 de milioane EUR, calculate la prețurile și la cursul de schimb în vigoare la data acordării ajutorului;

13.

„număr de angajați” înseamnă numărul de unități de muncă pe an (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an, activitatea cu normă redusă și munca sezonieră reprezentând fracțiuni ale UMA;

14.

„locuri de muncă create direct de un proiect de investiții” înseamnă locurile de muncă legate de activitatea care face obiectul investiției, inclusiv locurile de muncă create în urma unei creșteri a ratei de utilizare a capacității create de investiție;

15.

„cheltuieli salariale” înseamnă valoarea totală care trebuie plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locurile de muncă în cauză, cuprinzând:

16.

„ajutoare acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă” înseamnă ajutoarele care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 15;

17.

„ajutoare pentru investiții” înseamnă ajutoarele regionale pentru investiții și ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă în conformitate cu articolul 13, ajutoarele acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă în conformitate cu articolul 15 și ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului în conformitate cu articolele 18-23;

18.

„lucrător defavorizat” înseamnă orice persoană care:

19.

„lucrător extrem de defavorizat” înseamnă orice persoană care a fost în șomaj cel puțin 24 de luni;

20.

„lucrător cu handicap” înseamnă orice persoană:

21.

„încadrare în muncă protejată” înseamnă încadrarea într-o întreprindere în care cel puțin 50 % din lucrători sunt cu handicap;

22.

„produse agricole” înseamnă:

23.

„prelucrarea produselor agricole” înseamnă orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este, de asemenea, un produs agricol, cu excepția activităților realizate în exploatații agricole, necesare pentru pregătirea unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare;

24.

„comercializarea produselor agricole” înseamnă deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care aceasta are loc în locații distincte, rezervate în acest scop;

25.

„activități turistice” înseamnă următoarele activități comerciale, în conformitate cu NACE Rev. 2:

26.

„avans rambursabil” înseamnă un împrumut pentru un proiect, plătit în una sau mai multe rate și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului de cercetare, dezvoltare și inovare;

27.

„capital de risc” înseamnă finanțarea acordată prin investiții de capital propriu și cvasi-capital în întreprinderi aflate în stadii incipiente de dezvoltare (fază inițială, de pornire și de extindere);

28.

„întreprindere nou-creată de femei antreprenor” înseamnă o întreprindere mică care îndeplinește următoarele condiții:

29.

„sectorul oțelului” înseamnă toate activitățile legate de producția unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:

30.

„sectorul fibrelor sintetice” înseamnă:

(a)

ajutoarele conținute în subvenții și subvenții la dobândă;

(b)

ajutoarele conținute în împrumuturi, atunci când echivalentul-subvenție brut a fost calculat pe baza ratei de referință în vigoare pe piață în momentul acordării ajutorului;

(c)

ajutoarele conținute în sisteme de garanții:

(d)

ajutoarele conținute în măsuri fiscale, atunci când măsura prevede un plafon care garantează că pragul aplicabil nu este depășit.

(a)

ajutoarele conținute în infuzii de capital, fără a aduce atingere dispozițiilor specifice privind capitalul de risc;

(b)

ajutoarele conținute în măsuri privind capitalul de risc, cu excepția ajutoarelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 29.

(a)

ajutoare acordate IMM-urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă: 7,5 milioane de euro pe întreprindere pe proiect de investiții;

(b)

ajutoare pentru investiții în favoarea protecției mediului: 7,5 milioane de euro pe întreprindere pe proiect de investiții;

(c)

ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor: 2 milioane de euro pe întreprindere pe proiect;

(d)

ajutoare pentru participarea IMM-urilor la târguri: 2 milioane de euro pe întreprindere pe proiect;

(e)

ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare și studii de fezabilitate:

(f)

ajutoare pentru costurile aferente drepturilor de proprietate industrială ale IMM-urilor: 5 milioane de euro pe întreprindere pe proiect;

(g)

ajutoare pentru formare: 2 milioane de euro pe proiect de formare;

(h)

ajutoare pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați: 5 milioane de euro pe întreprindere pe an;

(i)

ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale: 10 milioane de euro pe întreprindere pe an;

(j)

ajutoare care compensează costurile suplimentare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap: 10 milioane de euro pe întreprindere pe an.

(a)

atunci când o întreprindere-țintă a primit capital în cadrul unei măsuri privind capitalul de risc în conformitate cu articolul 29 și, prin urmare, se aplică, în primii trei ani de la prima investiție sub formă de capital de risc, ajutoarelor care fac obiectul prezentului regulament, pragurile de ajutor relevante sau valorile eligibile maxime prevăzute de prezentul regulament se reduc cu 50 % în general și cu 20 % în cazul întreprinderilor-țintă situate în zone asistate;reducerea nu depășește valoarea totală a capitalului de risc primit;această reducere nu se aplică ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare exceptate în temeiul articolelor 31-37;

(b)

în cursul primilor 3 ani de la acordarea acestora, ajutoarele pentru întreprinderile nou-create inovatoare pot să nu fie cumulate cu alte ajutoare exceptate în temeiul prezentului regulament, cu excepția singulară a ajutoarelor exceptate în temeiul articolului 29 și a ajutoarelor exceptate în temeiul articolelor 31-37.

(a)

o creștere substanțială a dimensiunii proiectului/activității ca urmare a ajutorului;

(b)

o creștere substanțială a domeniului de aplicare al proiectului/activității ca urmare a ajutorului;

(c)

o creștere substanțială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a ajutorului;

(d)

o creștere substanțială a ritmului de finalizare a proiectului/activității în cauză;

(e)

în ceea ce privește ajutoarele regionale pentru investiții menționate la articolul 13, faptul că proiectul nu ar fi fost realizat ca atare în regiunea asistată în cauză în absența ajutorului.

(a)

măsura fiscală respectivă instituie un drept legal la ajutor, pe baza unor criterii obiective și fără exercitarea altei puteri discreționare de către statul membru; și

(b)

măsura fiscală respectivă a fost adoptată înainte de demararea proiectului sau activității subvenționate;această condiție nu se aplică în cazul versiunilor ulterioare a sistemelor fiscale.

(a)

o investiție în imobilizări corporale și/sau necorporale referitoare la înființarea unei noi unități, la extinderea unei unități existente, la diversificarea producției unei unități pe noi piețe de produse sau la o schimbare fundamentală a ansamblului procesului de producție a unei unități existente, sau

(b)

achiziția activelor fixe legate direct de o unitate, atunci când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziție, iar activele sunt cumpărate de un investitor independent;în cazul transmiterii prin succesiune a unei întreprinderi mici familiei proprietarului (proprietarilor) inițial(i) sau foștilor angajați, se renunță la condiția ca activele să fie cumpărate de un investitor independent.

(a)

trebuie să fie exploatate exclusiv în întreprinderea care beneficiază de ajutor; în ceea ce privește ajutoarele regionale pentru investiții, acestea trebuie să fie folosite exclusiv în unitatea care beneficiază de ajutor;

(b)

trebuie să fie considerate drept active amortizabile;

(c)

trebuie să fie achiziționate de la terți în condițiile pieței, fără ca achizitorul să fie în măsură să își exercite controlul, în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (28), asupra vânzătorului sau viceversa;

(d)

în cazul ajutoarelor pentru investiții pentru IMM-uri, acestea trebuie să fie incluse în activele întreprinderii cel puțin trei ani;în cazul ajutoarelor regionale pentru investiții, acestea trebuie să fie incluse în activele întreprinderii și să rămână în unitatea beneficiară a ajutorului timp de cel puțin cinci ani sau trei ani, în cazul IMM-urilor.

(a)

locurile de muncă sunt create în termen de trei ani de la încheierea investiției;

(b)

proiectul de investiții determină o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele douăsprezece luni;

(c)

locurile de muncă create sunt păstrate pentru o perioadă minimă de cinci ani în cazul întreprinderilor mari și de trei ani în cazul IMM-urilor.

(a)

50 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat și 40 % din investițiile eligibile în celelalte regiuni care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statele membre în cauză pentru perioada 2007-2013, în cazul în care beneficiarul este un IMM;

(b)

25 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat și 20 % din investițiile eligibile în celelalte regiuni care pot beneficia de ajutoare regionale, astfel cum sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru statele membre în cauză pentru perioada 2007-2013, în cazul în care beneficiarul are mai puțin de 750 de angajați și/sau o cifră de afaceri mai mică de 200 de milioane EUR, calculată în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

(a)

2 milioane EUR în cazul întreprinderilor mici care își desfășoară activitatea economică în regiuni eligibile pentru derogarea prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(b)

1 milion EUR în cazul întreprinderilor mici care își desfășoară activitatea economică în regiuni eligibile pentru derogarea prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(a)

în regiunile care fac obiectul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat, 35 % din costurile eligibile suportate în primii trei ani de la înființarea întreprinderii și 25 % în următorii doi ani;

(b)

în regiunile care fac obiectul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat, 25 % din costurile eligibile suportate în primii trei ani de la înființarea întreprinderii și 15 % în următorii doi ani.

(a)

dobânda percepută la finanțările externe și dividendele la capitalul propriu utilizat care nu depășește rata de referință;

(b)

taxele pentru închirierea de instalații/echipamente de producție;

(c)

energia electrică, apa, energia termică, taxele și impozitele (altele decât TVA-ul și impozitul pe profitul societății) și cheltuielile administrative;

(d)

amortizarea, cheltuielile pentru achiziționarea în regim de leasing a instalațiilor/echipamentelor de producție, precum și costurile salariale, cu condiția ca investițiile de bază sau măsurile de creare de locuri de muncă și de recrutare de personal să nu fi beneficiat de alte forme de ajutor.

(a)

20 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici;

(b)

10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii.

(a)

costurile investițiilor în imobilizări corporale și necorporale sau

(b)

costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiții pe o perioadă de doi ani.

(a)

75 % din investițiile eligibile în regiunile ultraperiferice;

(b)

65 % din investițiile eligibile în insulele mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 (29);

(c)

50 % din investițiile eligibile în regiunile eligibile conform articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(d)

40 % din investițiile eligibile în toate celelalte regiuni.

(a)

dobânda percepută la finanțările externe și dividendele la capitalul propriu utilizat care nu depășește rata de referință;

(b)

comisioane pentru închirierea de instalații/echipamente de producție;

(c)

energia electrică, apa, energia termică, taxele și impozitele (altele decât TVA-ul și impozitul pe profitul societății) și cheltuielile administrative;

(d)

amortizarea, cheltuielile pentru achiziționarea în regim de leasing a instalațiilor/echipamentelor de producție, precum și costurile salariale, cu condiția ca investițiile de bază sau măsurile de creare de locuri de muncă și de recrutare de personal să nu fi beneficiat de alte forme de ajutor.

(e)

costurile îngrijirii copilului și îngrijirii părinților, inclusiv, dacă este cazul, costurile legate de concediul pentru îngrijirea copilului.

1.

„protecția mediului” înseamnă orice acțiune destinată să remedieze sau să prevină prejudiciile aduse mediului fizic înconjurător sau a resurselor naturale de către activitățile unui beneficiar, să reducă riscul unor asemenea prejudicii sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsurile de economisire a energiei și utilizarea unor surse de energie regenerabile;

2.

„măsuri privind economisirea energiei” înseamnă orice acțiune care permite întreprinderilor să reducă cantitatea de energie utilizată în special în ciclul lor de producție;

3.

„standard comunitar” înseamnă:

4.

„surse regenerabile de energie” înseamnă următoarele surse regenerabile de energie non-fosilă: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, maremotrică, instalații hidroelectrice, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gazele provenite de la instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;

5.

„biocombustibili” înseamnă combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă;

6.

„biocombustibili durabili” înseamnă biocombustibilii care îndeplinesc criteriile de durabilitate ecologică prevăzute la articolul 15 din propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (31); de îndată ce directiva va fi adoptată de Parlamentul European și de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se vor aplica criteriile privind durabilitatea prevăzute în directivă;

7.

„energie din surse regenerabile de energie” înseamnă energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, precum și cota, din punct de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile de energie în instalații hibride care utilizeazăși surse de energie convențională. Aceasta include electricitatea regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare, dar exclude electricitatea produsă ca urmare a sistemelor de stocare;

8.

„cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;

9.

„cogenerare cu randament ridicat” înseamnă cogenerarea care îndeplinește criteriile stabilite în anexa III la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) și care îndeplinește valorile de referință armonizate definite în Decizia 2007/74/CE a Comisiei (33);

10.

„taxă de mediu” înseamnă taxa a cărei bază de impozitare specifică are un efect negativ clar asupra mediului sau care urmărește să taxeze anumite activități, bunuri sau servicii astfel încât costurile de mediu să poată fi incluse în prețul lor și/sau astfel încât producătorii și consumatorii să fie orientați către activități care respectă mai mult mediul;

11.

„nivelul minim al taxei comunitare” înseamnă nivelul minim de impozitare prevăzut de legislația comunitară; pentru produsele energetice și pentru electricitate, nivelul taxei comunitare minime corespunde nivelului minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE;

12.

„active corporale” înseamnă investițiile în terenuri care sunt strict necesare pentru a îndeplini obiectivele de mediu, investițiile în clădiri, instalații și echipamente destinate să reducă sau să elimine poluarea și alte consecințe negative, precum și investițiile pentru adaptarea metodelor de producție în vederea protejării mediului.

(a)

investițiile îi permit beneficiarului să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului rezultat din activitățile sale aplicând standarde mai stricte în domeniu decât cele comunitare, chiar dacă există standarde naționale obligatorii mai stricte decât cele comunitare;

(b)

investițiile îi permit beneficiarului să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului rezultat din activitățile sale în absența standardelor comunitare.

(a)

în cazul în care costul investițiilor în protecția mediului poate fi ușor identificat în costurile totale de investiții, acest cost strict legat de protecția mediului reprezintă costurile eligibile;

(b)

în toate celelalte cazuri, costurile de investiții suplimentare se stabilesc prin compararea investițiilor cu situația contrafactuală în lipsa ajutorului de stat;costul contrafactual corect este costul unei investiții comparabile din punct de vedere tehnic, care oferă un grad mai scăzut de protecție a mediului (care corespunde standardelor comunitare obligatorii, în cazul în care acestea există) și care ar putea fi realizată în mod credibil fără ajutor („investiție de referință”); investiția comparabilă din punct de vedere tehnic înseamnă investiția cu aceeași capacitate de producție și toate celelalte caracteristici tehnice (cu excepția celor legate direct de investițiile suplimentare pentru protecția mediului); în plus, o astfel de investiție de referință trebuie, din punct de vedere comercial, să fie o alternativă credibilă la investiția care face obiectul evaluării.

(a)

atunci când întreprinderea se adaptează la standardele naționale adoptate în absența standardelor comunitare, costurile investițiilor suplimentare necesare pentru a atinge nivelul de protecție a mediului cerut de normele naționale reprezintă costurile eligibile;

(b)

atunci când întreprinderea se adaptează la standardele naționale sau aplică standarde care sunt mai stricte decât cele naționale, care sunt mai exigente decât standardele comunitare relevante sau aplică standarde mai stricte decât cele comunitare, costurile investițiilor suplimentare necesare pentru atingerea unui nivel de protecție a mediului mai ridicat decât normele comunitare reprezintă costurile eligibile. Costul investițiilor necesare pentru atingerea nivelului de protecție cerut de standardele comunitare nu este eligibil;

(c)

în cazul în care nu există niciun standard, costurile eligibile sunt costurile investițiilor suplimentare necesare pentru atingerea unui nivel de protecție a mediului mai ridicat decât cel pe care l-ar atinge întreprinderea sau întreprinderile în cauză în lipsa oricărui ajutor de mediu.

(a)

condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3) ale prezentului articol;

(b)

condițiile prevăzute la alineatele (4) și (5).

1.

„capital propriu” înseamnă participația deținută într-o întreprindere, reprezentată de acțiunile emise în favoarea investitorilor;

2.

„cvasi-capital” înseamnă instrumente financiare a căror profitabilitate pentru deținător este bazată în mod predominant pe profiturile sau pierderile întreprinderii-țintă de bază și care sunt negarantate în caz de neplată;

3.

„participații în societăți necotate” înseamnă investiții private, spre deosebire de cele publice, din capitalul propriu sau din cvasi-capital în întreprinderi necotate la o bursă, inclusiv capitalul de risc;

4.

„capital inițial” înseamnă finanțarea furnizată pentru a studia, evalua și dezvolta un concept inițial, înaintea fazei de lansare;

5.

„capital de pornire” înseamnă finanțare acordată pentru dezvoltarea produsului și marketing inițial unor întreprinderi care nu și-au vândut produsul sau serviciul în mod comercial și care nu generează încă un profit;

6.

„capital de extindere” înseamnă finanțare acordată pentru dezvoltarea și extinderea unei întreprinderi, care poate sau nu să fi atins pragul de rentabilitate sau să genereze profit, în scopul creșterii capacității de producție, dezvoltării unei piețe sau a unui produs sau furnizării de fond de rulment suplimentar;

7.

„strategie de ieșire” înseamnă o strategie de lichidare a participațiilor deținute de un fond de capital de risc sau de un fond de investiții în societăți necotate în conformitate cu un plan de realizare a unei rentabilități maxime, inclusiv vânzare comercială, ștergerea debitelor, rambursarea acțiunilor sau creditelor preferențiale, vânzarea către o altă organizație de capital de risc, vânzarea către o instituție financiară și vânzarea prin ofertă publică, inclusiv printr-o ofertă publică inițială de vânzare;

8.

„întreprindere-țintă” înseamnă o întreprindere în care un investitor sau un fond de investiții dorește să investească.

(a)

realizarea unui plan de afaceri pentru fiecare investiție, cuprinzând detalii despre dezvoltarea produsului, a vânzărilor și a profitabilității și stabilind viabilitatea ex ante a proiectului; și

(b)

elaborarea unei strategii de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție.

(a)

încheierea unui contract între un administrator de fonduri profesionist și participanții la fond, în care se prevede că remunerația administratorului este corelată cu rezultatele obținute și care stabilește obiectivele fondului și calendarul investițiilor; și

(b)

investitorii privați sunt reprezentați în procesul de luare a deciziilor, de exemplu printr-un comitet al investitorilor sau printr-un comitet consultativ; și

(c)

gestionarea fondurilor este efectuată în conformitate cu cele mai bune practici și este supusă unei supravegheri prudențiale.

1.

„organism de cercetare” înseamnă o entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic (organizată conform dreptului public sau privat) sau de modul său de finanțare, al cărei scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie; toate profiturile trebuie reinvestite în aceste activități, în difuzarea rezultatelor sau în predare; întreprinderile care pot exercita influență asupra unui astfel de organism, de exemplu prin calitatea lor de acționari sau membri ai organismului, nu se bucură de acces preferențial la capacitățile de cercetare ale organismului în cauză sau la rezultatele cercetărilor acestuia;

2.

„cercetare fundamentală” înseamnă muncă experimentală sau teoretică întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a avea în vedere nicio aplicație sau utilizare practică directă;

3.

„cercetare industrială” înseamnă cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe, care este necesară pentru cercetarea industrială, în special pentru validarea tehnologiilor generice, cu excepția prototipurilor;

4.

„dezvoltare experimentală” înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și din alte domenii relevante, în scopul producerii unor planuri, aranjamente sau proiecte pentru produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite. Acestea mai pot include, de exemplu, alte activități care vizează definirea conceptuală, planificarea și documentarea noilor produse, procese sau servicii. Activitățile pot cuprinde elaborarea de schițe, desene, planuri și alte documentații, numai dacă acestea nu sunt destinate uzului comercial;

Dezvoltarea de prototipuri și proiecte pilot cărora li se poate da o utilizare comercială este de asemenea inclusă, în cazul în care prototipul este în mod obligatoriu produsul comercial final și fabricarea sa este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare. În cazul unei utilizări comerciale ulterioare a proiectelor demonstrative sau pilot, orice venit generat de o astfel de utilizare trebuie dedus din costurile eligibile.

Producția experimentală și testarea produselor, proceselor și serviciilor sunt, de asemenea, eligibile, cu condiția ca aceste produse, procese și servicii să nu poată fi utilizate sau transformate pentru utilizare în aplicații industriale sau în activități comerciale.

Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de producție, serviciilor existente și altor operațiuni în desfășurare, chiar dacă astfel de modificări constituie îmbunătățiri;

5.

„personal cu înaltă calificare” înseamnă cercetători, ingineri, proiectanți și directori comerciali deținători ai unei diplome universitare și care au o experiență profesională de minimum 5 ani în domeniul în cauză; formarea în cadrul unui doctorat poate fi considerată ca fiind o experiență profesională relevantă;

6.

„detașare” înseamnă încadrarea în muncă temporară de personal de către un beneficiar pe o anumită perioadă, la sfârșitul căreia persoana respectivă are dreptul să se întoarcă la angajatorul anterior.

(a)

cercetare fundamentală;

(b)

cercetare industrială;

(c)

dezvoltare experimentală.

(a)

100 % din costurile eligibile pentru cercetarea fundamentală;

(b)

50 % din costurile eligibile pentru cercetarea industrială;

(c)

25 % din costurile eligibile pentru dezvoltarea experimentală.

(a)

în cazul în care ajutorul este acordat unor IMM-uri, intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mici; și

(b)

poate fi adăugată o primă de 15 puncte procentuale, până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, dacă:

(a)

costuri de personal (cercetători, tehnicieni și alți membri ai personalului auxiliar, în măsura în care aceștia sunt angajați în proiectul de cercetare);

(b)

costul instrumentelor și al echipamentelor, în măsura și pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare;dacă aceste instrumente și echipamente au o durată de funcționare mai mare decât durata proiectului de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile;

(c)

costurile pentru clădiri și terenuri, în măsura și pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare; în cazul clădirilor, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare care corespund duratei proiectului de cercetare, calculate pe baza bunelor practici contabile; în cazul terenurilor, sunt eligibile costurile transferului comercial sau costurile de capital efectiv suportate;

(d)

costuri pentru cercetare contractuală, pentru achiziții de cunoștințe tehnice și de brevete sau de drepturi de utilizare a acestora din surse externe la prețul pieței, în cazul în care tranzacția a fost realizată obiectiv și nu există niciun element de înțelegere secretă implicat, precum și costuri aferente serviciilor de consultanță și serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitatea de cercetare;

(e)

cheltuieli de regie suplimentare implicate direct de proiectul de cercetare;

(f)

alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor și ale altor produse similare suportate direct ca rezultat al activității de cercetare.

(a)

pentru IMM-uri, 75 % din costurile eligibile pentru studii pregătitoare pentru activități de cercetare industrială și 50 % din costurile eligibile pentru studii pregătitoare pentru activități de dezvoltare experimentală;

(b)

pentru întreprinderi mari, 65 % din costurile eligibile pentru studii pregătitoare pentru activități de cercetare industrială și 40 % din costurile eligibile pentru studii pregătitoare pentru activități de dezvoltare experimentală.

(a)

toate costurile anterioare acordării dreptului în prima jurisdicție, inclusiv costurile legate de pregătirea, depunerea și examinarea cererii, precum și costurile suportate pentru reînnoirea cererii înainte de acordarea dreptului;

(b)

costurile pentru traducere și alte costuri suportate pentru obținerea sau validarea dreptului în alte jurisdicții;

(c)

costurile suportate pentru apărarea valabilității dreptului pe parcursul examinării oficiale a cererii și a eventualelor proceduri de opoziție, chiar dacă astfel de costuri intervin după recunoașterea dreptului.

(a)

în ceea ce privește serviciile de consultanță în domeniul inovării, costurile cu: consultanța managerială, asistența tehnologică, serviciile de transfer de tehnologie, formare, consultanța în materie de achiziția, protejarea și comercializarea drepturilor de proprietate intelectuală și pentru acordurile de acordare a licențelor, activitățile de consiliere referitoare la utilizarea standardelor;

(b)

în ceea ce privește serviciile de sprijinire a inovării, costurile cu: spațiile de lucru, băncile de date, bibliotecile tehnice, studiile de piață, utilizarea laboratoarelor, etichetarea, testarea și certificarea calității.

1.

„formare specifică” înseamnă formare cu un conținut aplicabil direct și principal postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere și care oferă calificări ce nu pot fi transferate către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate sau care pot fi transferate numai într-o măsură limitată;

2.

„formare generală” înseamnă formare cu un conținut care nu este aplicabil exclusiv sau preponderent postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere, însă care oferă calificări ce pot fi transferate într-o mare măsură către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate. Formarea este considerată „generală” dacă, de exemplu:

(a)

25 % din costurile eligibile pentru formarea specifică și

(b)

60 % din costurile eligibile pentru formarea generală.

(a)

cu 10 puncte procentuale dacă formarea este acordată lucrătorilor cu handicap sau defavorizați;

(b)

cu 10 puncte procentuale dacă ajutorul este acordat întreprinderilor mijlocii și cu 20 de puncte procentuale dacă ajutorul este acordat întreprinderilor mici.

(a)

beneficiarul formării nu este membru activ al echipei, ci este supranumerar la bord și

(b)

formarea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele Comunității.

(a)

costurile de personal ale formatorilor;

(b)

costurile de deplasare ale formatorilor și participanților la formare, inclusiv pentru cazare;

(c)

alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale și furnituri direct legate de proiect;

(d)

amortizarea instrumentelor și echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;

(e)

costul serviciilor de îndrumare și consiliere privind proiectul de formare;

(f)

costurile de personal ale participanților la formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli generale) până la valoarea totalului altor costuri eligibile menționate la literele (a)-(e). În privința costurilor de personal ale participanților la formare, se iau în considerare numai orele în care participanții participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare.

(a)

costurile de adaptare a spațiilor;

(b)

costurile privind încadrarea în muncă a personalului pentru timpul utilizat exclusiv în scopul acordării de asistență lucrătorilor cu handicap;

(c)

costurile adaptării sau dobândirii echipamentelor, ori ale dobândirii și validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv facilități tehnologice adaptate sau de asistență, care sunt suplimentare față de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap;

(d)

atunci când beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcție, instalare sau extindere a spațiilor în cauză, precum și orice costuri de administrare și transport ce rezultă direct din încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap.

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/48

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2007/2008 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1109/2007 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 786/2008 al Comisiei (4).

(2)

Datele de care dispune în prezent Comisia duc la modificarea valorilor respective, în conformitate cu regulile și normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/50

(1)

Regulamentul (CE) nr. 40/2008 al Consiliului din 16 ianuarie 2008 de stabilire, pentru 2008, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pești și grupe de stocuri de pești, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în apele în care sunt necesare limitări ale capturilor (3) stabilește cotele pentru 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de către navele care arborează pavilionul statului membru menționat în anexa respectivă sau care sunt înmatriculate în statul membru în cauză au epuizat cota alocată pentru 2008.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării acestuia,

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/52

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

(2)

La 23, 28 și 31 iulie 2008, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a decis modificarea listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Prin urmare, anexa 1 ar trebui modificată în consecință.

(3)

Pentru a garanta eficiența măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta trebuie să intre în vigoare imediat,

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/56

(1)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește reguli generale pentru efectuarea controalelor oficiale de către Comunitate sau de către autoritatea competentă din statele membre pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana animalelor și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor.

(2)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, reglementarea nu trebuie să aducă atingere prevederilor comunitare specifice cu privire la controalele oficiale.

(3)

Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede ca fiecare stat membru să elaboreze un plan unic de control național multianual integrat pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (2), a normelor de sănătate animală și de bunăstare a animalelor și a articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 („planul de control național”).

(4)

Scopul planurilor de control naționale este, de asemenea, acela de a stabili o bază solidă pentru desfășurarea controalelor comunitare în statele membre.

(5)

Articolul 27a din Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (3) prevede că articolele 41 până la 46 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind planurile de control naționale, rapoartele anuale și controalele Comunității în statele membre și în țări terțe trebuie aplicate, după caz, pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a respectivei directive.

(6)

Articolul 43 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede elaborarea de către Comisie a unor orientări care să încurajeze adoptarea celor mai bune practici la toate nivelurile sistemelor de control.

(7)

Articolul 43 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede elaborarea de către Comisie a unor linii directoare care să stabilească structura și conținutul în informații al rapoartelor anuale prevăzute la articolul 44 din respectivul regulament.

(8)

Articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede ca statele membre să prezinte Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a planului de control național. Respectivul raport trebuie să fie prezentat anual începând după un an de la punerea în aplicare a planurilor de control naționale. În plus, articolul 44 alineatul (1) stabilește informațiile care trebuie să fie furnizate de rapoartele anuale.

(9)

Articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stipulează că informațiile care trebuie incluse în rapoartele anuale trebuie să țină seama de liniile directoare care urmează a fi elaborate de către Comisie în scopul de a promova o prezentare corespunzătoare a rapoartelor în cauză. Liniile directoare nu sunt obligatorii, dar oferă statelor membre o asistență utilă punerii în aplicare a respectivului regulament.

(10)

Articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede efectuarea în mod regulat de audituri comunitare în statele membre pentru a verifica dacă controalele oficiale sunt efectuate în conformitate cu planurile de control naționale și în conformitate cu legislația comunitară.

(11)

Comisia trebuie să revizuiască liniile directoare menționate în prezenta decizie și să le actualizeze, după caz, în urma primirii și examinării rapoartelor anuale ale statelor membre, luând în considerare concluziile și recomandările conținute în raportul anual care trebuie să fie elaborat de către Comisie, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, și ținând seama de experiența statelor membre cu ocazia punerii în aplicare a respectivului regulament.

(12)

În sensul liniilor directoare oferite de prezenta decizie, ar trebui să se ia în considerare activitatea curentă a organismului Eurostat în contextul programului statistic comunitar pentru dezvoltarea unei baze de date relative la „Activitățile de Control și de Monitorizare” care să cuprindă termeni și definiții armonizate pentru gestionarea hranei animalelor și a produselor alimentare.

(13)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

9.8.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 214/66

(1)

În 2007 au apărut focare de boală a limbii albastre în mai multe state membre, mai precis serotipul 8 în Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și serotipul 1 în Spania, Franța și Portugalia. În 2008 au apărut pentru prima dată în Italia focare de boală a limbii albastre, serotipul 8.

(2)

Boala limbii albastre este o boală transmisă de un vector, motiv pentru care sacrificarea animalelor din speciile care pot fi afectate nu este, în general, o măsură adecvată, cu excepția cazurilor în care animalele sunt afectate clinic. Apariția acestei boli poate reprezenta un risc grav pentru șeptelul Comunității.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta (3) a fost adoptat de Comisie pentru a delimita zonele cu acces reglementat, inclusiv zonele de protecție și de supraveghere, precum și pentru a stabili condițiile care reglementează deplasarea animalelor din aceste zone.

(4)

Vaccinarea este cea mai eficientă măsură veterinară de combatere a bolii limbii albastre, o campanie de vaccinare în masă fiind cea mai bună soluție pentru a realiza obiectivele de reducere a cazurilor clinice și a pierderilor, de limitare a răspândirii bolii, de protejare a teritoriilor neafectate din statele membre și de facilitare a comerțului cu animale vii în condiții de siguranță. Prin urmare, vaccinarea animalelor împotriva bolii limbii albastre în statele în cauză ar trebui să fie aprobată în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2000/75/CE.

(5)

Vaccinarea împotriva unui anumit serotip al bolii limbii albastre trebuie să fie considerată o măsură de urgență atunci când este aplicată pentru prima dată pe un teritoriu după apariția unui nou serotip. În schimb, campaniile de vaccinare ulterioare împotriva aceluiași serotip pe aceleași teritorii nu ar trebui să fie considerate măsuri de urgență, ci ar trebui să fie luate în considerare în contextul programelor de eradicare.

(6)

Pentru a preveni în cel mai scurt timp răspândirea bolii, Comunitatea ar trebui să contribuie financiar la cheltuielile eligibile suportate de statele membre în cauză în cadrul măsurilor de urgență luate pentru a combate boala, astfel cum se prevede în Decizia 90/424/CEE. Deoarece Comunitatea nu este în măsură să furnizeze vaccinurile, achiziția dozelor de vaccin ar trebui să fie considerată o cheltuială eligibilă.

(7)

Statele membre în cauză au informat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile aplicate, conform legislației comunitare, pentru a combate focarele recente de boală a limbii albastre. Statele membre respective și-au prezentat planurile pentru vaccinarea de urgență, precizând numărul aproximativ de doze de vaccin care urmează să fie folosite în 2007 și 2008, precum și costurile estimative pentru efectuarea vaccinărilor respective. Comisia a evaluat aceste planuri atât din punct de vedere veterinar, cât și financiar, considerându-le conforme cu legislația comunitară relevantă din domeniul veterinar.

(8)

Conform prevederilor articolului 3 alineatul (5) din Decizia 90/424/CEE, contribuția financiară din partea Comunității trebuie să fie egală cu 100 % din costul aprovizionării cu vaccin și cu 50 % din costurile implicate de efectuarea vaccinării. Cu toate acestea, pentru a evita cheltuirea unor sume excesive din bugetul comunitar, este necesară stabilirea unor sume maxime care să reflecte o plată rezonabilă pentru costurile aprovizionării cu vaccin și costurile implicate de efectuarea vaccinării. O plată rezonabilă este plata pentru un produs sau un serviciu la un preț proporțional cu prețul pieței. În așteptarea rezultatelor oricărui control la fața locului efectuat de Comisie, este necesar să fie aprobată o contribuție financiară specifică acordată de Comunitate statelor membre în cauză și să se stabilească suma corespunzătoare primei rate a contribuției financiare comunitare.

(9)

Contribuția financiară comunitară va fi plătită pe baza unei cereri oficiale de rambursare prezentate de statele membre și a documentelor justificative prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei din 28 februarie 2005 de stabilire a normelor privind finanțarea comunitară a intervențiilor de urgență și a combaterii anumitor boli ale animalelor menționate în Decizia 90/424/CEE a Consiliului (4).

(10)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (5), programele de măsuri veterinare de urgență desfășurate în conformitate cu regulile comunitare sunt finanțate prin Fondul european de garantare agricolă. În vederea controlului financiar, se aplică articolele 9, 36 și 37 din regulamentul respectiv.

(11)

Acordarea ajutorului financiar comunitar ar trebui să fie subordonată condiției ca acțiunile programate să fie desfășurate în mod eficient și ca autoritățile competente să furnizeze toate informațiile necesare în termenele stabilite prin prezenta decizie.

(12)

Din motive de eficiență administrativă, toate cheltuielile prezentate pentru a obține o contribuție financiară a Comunității ar trebui exprimate în euro. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, rata de conversie pentru cheltuielile efectuate în altă monedă decât euro ar trebui să fie ultima rată de schimb stabilită de Banca Centrală Europeană înaintea primei zile din luna în care statul membru respectiv trimite cererea.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

100 % din costul aprovizionării cu vaccin (fără TVA);

(b)

50 % din costurile salariilor și retribuțiilor plătite personalului care efectuează vaccinările și 50 % din sumele (fără TVA) ale cheltuielilor direct asociate cu vaccinările (inclusiv materialele consumabile și echipamentul specific).

(a)

pentru achiziționarea vaccinului inactivat, 0,6 EUR pe doză;

(b)

pentru vaccinarea bovinelor, 2 EUR pentru fiecare bovină vaccinată, indiferent de numărul și tipul dozelor de vaccin utilizate;

(c)

pentru vaccinarea ovinelor și a caprinelor, 0,75 EUR pentru fiecare ovină sau caprină vaccinată, indiferent de numărul și tipul dozelor de vaccin utilizate.

(a)

maximum 4 500 000 EUR pentru Belgia;

(b)

maximum 1 250 000 EUR pentru Republica Cehă;

(c)

maximum 800 000 EUR pentru Danemarca;

(d)

maximum 17 000 000 EUR pentru Germania;

(e)

maximum 8 000 000 EUR pentru Spania;

(f)

maximum 27 000 000 EUR pentru Franța;

(g)

maximum 3 500 000 EUR pentru Italia;

(h)

maximum 200 000 EUR pentru Luxemburg;

(i)

maximum 3 500 000 EUR pentru Țările de Jos;

(j)

maximum 1 700 000 EUR pentru Portugalia;

(a)

unui raport tehnic intermediar cu privire la executarea tehnică a măsurilor de supraveghere, care să includă rezultatele obținute în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 august 2008;

(b)

unui raport financiar intermediar, în format electronic, conform anexei, cu privire la costurile suportate de statul membru în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 august 2008;

(c)

unui raport tehnic final cu privire la executarea tehnică a măsurilor de supraveghere, care să includă rezultatele obținute în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 decembrie 2008;

(d)

unui raport financiar final, în format electronic, conform anexei, cu privire la costurile suportate de statul membru în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2007 și 31 decembrie 2008;

(e)

rezultatelor oricăruia dintre controalele la fața locului desfășurate conform articolului 9 alineatul (1) din Decizia 90/424/CEE.