22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8680. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8717. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/2

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8705. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/3

1.

REAMINTEȘTE articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii ar trebui asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și care stipulează, de asemenea, că acțiunea la nivelul Uniunii ar trebui să completeze politicile naționale, respectând totodată responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală.

2.

REAMINTEȘTE principiile pieței interne, astfel cum sunt prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană și în TFUE.

3.

REAMINTEȘTE diferitele inițiative adoptate de Consiliu cu privire la efectele nocive asociate consumului de alcool cauzate de consumul nociv de alcool și, în special, cele mai recente concluzii ale Consiliului privind o strategie a UE referitoare la reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool, adoptate la 7 decembrie 2015 (1)  (2).

4.

REAMINTEȘTE rezoluția adoptată de Parlamentul European la 29 aprilie 2015 referitoare la strategia privind alcoolul (3) prin care invită Comisia să lucreze la o nouă strategie în domeniul alcoolului (2016-2022), rezoluție în care Parlamentul European „subliniază necesitatea indicării cu claritate și în cel mai scurt timp pe etichete cel puțin a conținutului caloric al băuturilor alcoolice” și „solicită Comisiei să evalueze și, dacă este necesar, să reformeze rolul și modalitatea de funcționare a Forumului privind sănătatea și consumul de alcool (EAHF)” (4) și să consolideze interacțiunea cu Comitetul pentru politicile și acțiunile naționale referitoare la consumul de alcool (CNAPA) (5) la nivelul UE.

5.

REAMINTEȘTE comunicarea Comisiei privind „O strategie a UE de susținere a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale alcoolului (2007-2012)” (6), în special situațiile în care aspecte transfrontaliere, de exemplu cerințele de etichetare sau publicitatea, ar beneficia de valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE, și SALUTĂ angajamentele din partea Comisiei de a continua și de a sprijini această acțiune, în special în cadrul CNAPA și al EAHF.

6.

REAMINTEȘTE raportul prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului la 13 martie 2017 referitor la etichetarea obligatorie cu lista ingredientelor și declarația nutrițională a băuturilor alcoolice (7).

7.

REAMINTEȘTE avizul emis de Comitetul Regiunilor la 9 februarie 2017 privind „Necesitatea și căile de realizare a unei strategii a UE privind problema alcoolului” (8), prin care se solicită o nouă strategie a UE privind alcoolul, sprijinind solicitarea de către Consiliu și Parlamentul European a unei orientări politice ferme pe această temă și subliniind anumite domenii de acțiune, cum ar fi reducerea expunerii copiilor și a tinerilor la comercializarea și la publicitatea alcoolului, îmbunătățirea etichetării alcoolului la nivelul UE și îmbunătățirea siguranței rutiere.

8.

REAMINTEȘTE Carta europeană privind mediul și sănătatea (9), care recunoaște, printre principiile de politică publică, faptul că sănătatea persoanelor și comunităților ar trebui să aibă prioritate clară față de considerentele legate de economie și comerț.

9.

REAMINTEȘTE Strategia globală pentru reducerea consumului nociv de alcool (10) aprobată de Adunarea Mondială a Sănătății a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la 21 mai 2010, precum și planul de acțiune european al OMS pentru reducerea consumului nociv de alcool 2012-2020 (11), aprobat de toate cele 53 de state membre din Regiunea europeană a OMS la 15 septembrie 2011. Ambele documente pun în evidență necesitatea de a se adopta o abordare globală și de a se implica în mod corespunzător sectoare precum dezvoltarea, transporturile, justiția, bunăstarea socială, politica fiscală, comerțul, agricultura, politica de protecție a consumatorilor, educația și ocuparea forței de muncă, precum și societatea civilă și operatorii economici (12).

10.

REAMINTEȘTE Planul de acțiune globală pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020 (13) aprobat de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2013, care stabilește obiectivul de a se obține o reducere relativă a consumului nociv de alcool de cel puțin 10 % până în 2025.

11.

REAMINTEȘTE obiectivele de dezvoltare durabilă adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în septembrie 2015, care includ ținta de a se consolida prevenirea și tratamentul abuzului de substanțe, inclusiv a consumului nociv de alcool (14).

12.

SALUTĂ progresele înregistrate de statele membre prin punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în foarte diversele lor strategii și planuri de acțiune naționale care vizează reducerea consumului nociv de alcool.

13.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că Europa este în continuare regiunea cu cel mai mare consum de alcool din lume. Nivelul mediu al consumului este aproape de două ori mai mare decât media la nivel mondial (15). Efectele nocive ale alcoolului sunt, la rândul lor, cele mai grave din lume, fie sub forma numeroaselor probleme de sănătate la care contribuția alcoolului este cunoscută (16), fie sub forma costurilor, printre altele pentru societate, cauzate de criminalitate, violență, capacitate redusă de muncă sau răul făcut copiilor și familiilor (17).

14.

IA ACT de faptul că reducerea consumului nociv de alcool contribuie atât la creșterea durabilă a economiei europene, cât și la bunăstarea populației. Reducerea consumului nociv de alcool aduce beneficii economice și financiare pentru toate statele membre și cetățenii acestora, de exemplu prin contribuția la sustenabilitatea sistemelor de securitate socială în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 (18).

15.

EVIDENȚIAZĂ faptul că utilizarea nocivă a alcoolului contribuie semnificativ și la inegalitățile în sănătate dintre statele membre și în interiorul acestora (19).

16.

EVIDENȚIAZĂ faptul că reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool necesită acțiuni la nivelul a diferite domenii de politică și implică mai multe sectoare ale societății, la nivel local, regional, național, european și internațional pentru a se obține beneficii umane și sociale, precum și economice și financiare pentru toate statele membre și cetățenii acestora.

17.

IA ACT de faptul că, în conformitate cu avizul științific al Grupului științific din cadrul EAHF (20) și cu studiile mai recente (21), comercializarea băuturilor alcoolice are un impact asupra comportamentului consumatorilor, în special al copiilor și tinerilor, care sunt mai expuși la publicitate prin noi mijloace de comunicare online și au mai multe șanse să aibă o impresie pozitivă despre mărci care sponsorizează activități sportive.

18.

IA ACT de faptul că în raportul său privind etichetarea obligatorie cu lista ingredientelor și declarația nutrițională a băuturilor alcoolice (22), Comisia concluzionează că nu există niciun motiv pentru care aceste informații ar trebui să lipsească în ceea ce privește băuturile alcoolice și invită industria să prezinte, în termen de un an, o propunere de autoreglementare pentru întregul sector al băuturilor alcoolice.

19.

IA ACT de faptul că, deși Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 exceptează băuturile alcoolice de la furnizarea obligatorie de informații cu privire la ingrediente și la valorile nutritive, mai multe state membre au păstrat sau au adoptat măsuri naționale prin care impun cerințe de etichetare sau avertismente de sănătate, iar unii producători de alcool oferă voluntar astfel de informații pentru consumatori.

20.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că, deși prețul alcoolului este unul dintre cei mai importanți factori care reglementează consumul total de alcool și unul dintre cele mai puternice instrumente la care țările pot recurge pentru a preveni consumul nociv de alcool (23), obiectivele în materie de sănătate din mai multe state membre pot fi compromise prin cantitățile excesiv de mari de alcool transportate, așa-zis pentru uz personal, de la o țară la alta.

21.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că disponibilitatea fizică a alcoolului și facilitatea accesului la acesta influențează consumul de alcool și, în acest context, dezvoltarea vânzărilor online prezintă noi provocări pentru statele membre în abordarea acestei probleme, în special în ceea ce privește disponibilitatea pentru minori a băuturilor alcoolice.

22.

IA ACT CU ÎNGRIJORARE de faptul că eficacitatea reglementărilor din statele membre și a planurilor destinate să introducă măsuri de protejare a sănătății publice și de prevenire a consumului nociv de alcool poate fi diminuată prin expunerea la publicitate transfrontalieră, inclusiv la publicitate online, și la comerț transfrontalier, inclusiv vânzarea prin internet. Astfel, cooperarea multilaterală, care implică diferite domenii de politică, maximizează beneficiile măsurilor naționale legate de problemele de sănătate asociate consumului de alcool.

23.

IA ACT de faptul că datele comparabile privind consumul de alcool și efectele sale nocive culese pe baza unei metodologii comune reprezintă o resursă valoroasă pentru dezvoltarea măsurilor de politici în materie de alcool în cadrul UE, precum și pentru evaluarea impactului acestora și, în acest context, SALUTĂ activitatea desfășurată deja în cadrul Acțiunii comune pentru reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool (JARARHA) (24),

24.

Să consolideze în continuare punerea în aplicare a Planului de acțiune globală pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020, în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere relativă cu 10 % a consumului nociv de alcool până în 2025.

25.

Să continue să integreze obiectivul reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool în toate politicile naționale relevante, cum ar fi în politici care ar putea avea un impact asupra prețurilor băuturilor alcoolice, precum și în politici care vizează reglementarea comercializării și a modalităților de vânzare a alcoolului, în conformitate cu recomandările formulate în Concluziile Consiliului privind integrarea chestiunilor legate de sănătate în toate politicile (25).

26.

Să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri care să vizeze reducerea consumului nociv de alcool la nivel național și în cadrul cooperării bilaterale și multilaterale, respectând în același timp buna funcționare a pieței interne, cum ar fi măsurile care au ca scop protejarea copiilor și tinerilor de expunerea la publicitatea transfrontalieră din cadrul pieței unice, creșterea eficienței informațiilor furnizate prin etichetarea băuturilor alcoolice și prevenirea activităților ilegale legate de transportul transfrontalier de alcool.

27.

Să monitorizeze îndeaproape respectarea măsurilor naționale și de la nivelul UE care vizează prevenirea consumului nociv de alcool, precum vârsta minimă pentru cumpărarea de alcool și condițiile care se aplică transportului transfrontalier de băuturi alcoolice.

28.

Să exploreze posibile modalități, inclusiv acorduri bilaterale și multilaterale, de prevenire a situației în care problemele transfrontaliere au impact negativ asupra eficacității măsurilor naționale care vizează combaterea consumului nociv de alcool,

29.

Să continue colectarea și schimbul de informații la nivelul UE cu privire la măsuri naționale adoptate în contextul politicii referitoare la alcool, precum și cu privire la asigurarea respectării măsurilor naționale legate de alcool.

30.

Să continue dezvoltarea colaborării și schimbul de cele mai bune practici care vizează reducerea consumului nociv de alcool în cadrul UE ori de câte ori este posibil, în special printr-o mai bună supraveghere a activităților de natură să submineze eficacitatea politicilor naționale legate de alcool în alte state membre, de exemplu transmiterea transfrontalieră a mesajelor promoționale și achizițiile transfrontaliere de băuturi alcoolice.

31.

Să sprijine elaborarea de studii și cercetarea științifică destinată să identifice cele mai eficiente măsuri și inițiative de combatere a consumului nociv de alcool și să împărtășească rezultatele acestora, printre altele pentru a optimiza impactul informațiilor furnizate privind băuturile alcoolice, de exemplu prin etichetare.

32.

Pornind de la activitatea desfășurată de OMS, să dezvolte, în contextul unei acțiuni comune la nivelul UE cu privire la consumul nociv de alcool și în colaborare cu agențiile UE competente și cu alte organisme (26), o metodologie comună pentru colectarea și analizarea datelor relevante pentru monitorizarea și evaluarea impactului măsurilor transsectoriale la nivel național și la nivelul UE privind reducerea consumului nociv de alcool, inclusiv statistici privind achizițiile transfrontaliere și date de evaluare a volumului, conținutului și impactului comercializării băuturilor alcoolice în noile mijloace de comunicare în masă, în special a impactului asupra copiilor și tinerilor,

33.

Să adopte o strategie dedicată reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool, astfel cum se menționează la punctul 21 din Concluziile Consiliului privind o strategie a UE referitoare la reducerea efectelor nocive asociate consumului de alcool (27), care ar trebui să țină seama de aspectele științifice, tehnologice, economice și sociale ale consumului nociv de alcool și de evoluțiile care au avut loc începând cu 2012 în diferite domenii de politică având un impact asupra efectelor nocive asociate consumului de alcool.

34.

Să continue să integreze obiectivele de reducere a efectelor nocive asociate consumului de alcool în toate politicile relevante ale UE, cu respectarea recomandărilor formulate în Concluziile Consiliului privind integrarea chestiunilor legate de sănătate în toate politicile.

35.

Respectând pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, precum și tradițiile sociale și culturale locale și regionale, să continue să sprijine politicile de prevenire ale statelor membre pentru reducerea consumului de alcool, pentru prevenirea consumului excesiv de alcool și pentru abordarea efectelor nocive pe care acesta le provoacă.

36.

Să exploreze toate posibilitățile pentru a continua să finanțeze inițiativele tuturor părților interesate în cadrul celui de-al treilea program de acțiune în domeniul sănătății publice (28), și anume în cadrul CNAPA. Să inițieze și să pună în aplicare o nouă acțiune comună privind consumul nociv de alcool, pe baza activității demarate de către JARARHA, care s-a încheiat cu succes în 2016, în concordanță cu programul în domeniul sănătății.

37.

Să continue monitorizarea dezvoltării noilor mijloace de comunicare în masă și evaluarea caracterului adecvat al măsurilor actuale care vizează reducerea expunerii, în special a copiilor și a tinerilor la publicitatea pentru alcool transmisă prin intermediul platformelor media digitale, inclusiv al platformelor de comunicare socială.

38.

Să ia în considerare, în procesul de evaluare a propunerilor de autoreglementare privind furnizarea de informații cu privire la ingrediente și la valorile nutritive ale băuturilor alcoolice care urmează a fi prezentate de industrie până în martie 2018 (29), nevoia consumatorilor de informații și de capacitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză, beneficiile potențiale ale măsurilor propuse pentru prevenirea consumului nociv de alcool și a comportamentelor de dependență, necesitatea de a se asigura buna funcționare a pieței unice și impactul pozitiv sau negativ al măsurilor propuse asupra tuturor sectoarelor.

Dacă abordarea de autoreglementare este considerată nesatisfăcătoare, să lanseze fără întârziere o evaluare a impactului cu scopul de a prezenta Parlamentului European și Consiliului până la sfârșitul anului 2019 măsuri adecvate menite să asigure furnizarea de informații relevante cu privire la ingrediente și la valorile nutritive pentru întregul sector al băuturilor alcoolice.

Să asigure transparența evaluării și a măsurilor ulterioare, punând la dispoziția publicului într-un mod ușor accesibil și detaliat argumentele acestora, precum și toate informațiile relevante.

39.

Continuând să prezinte o dată la doi ani rapoarte Consiliului cu privire la rezultatul activității sale și cu privire la progresele realizate în domeniul reducerii efectelor nocive asociate consumului de alcool (30), să păstreze la dispoziția publicului un registru unic online cu toate inițiativele și activitățile întreprinse de către Comisie cu privire la diferitele politici care ar putea avea un impact asupra combaterii consumului nociv de alcool.

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/8

1.

Articolul 67 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede constituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre.

2.

Un spațiu european de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia se poate desfășura cooperarea judiciară presupune nu numai cunoașterea dreptului european, ci și cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice ale altor state membre, inclusiv legislația națională.

3.

Obiectivul identificatorului european de legislație (ELI) este de a facilita accesul la informațiile juridice publicate prin intermediul sistemelor naționale, europene și mondiale de informații juridice, precum și de a facilita schimbul de astfel de informații și interconectarea lor.

4.

ELI este folosit pentru a crea un sistem mai deschis, mai direct și mai transparent de acces la legislație pentru cetățeni, întreprinderi și administrație la nivelul UE și dincolo de acesta.

5.

Implementarea identificatorului ELI și a metadatelor structurate pentru a face trimiteri la legislație și a o clasifica garantează un acces mai ușor la informații juridice și facilitează schimbul de astfel de informații și reutilizarea lor. Un exemplu: ELI este folosit pentru a raționaliza procesul prin care măsurile naționale de transpunere sunt notificate Comisiei, precum și publicarea acestora de către Oficiul pentru Publicații pe site-ul EUR-Lex.

6.

În special, sistemul ELI:

7.

Consiliul a adoptat următoarele concluzii.

8.

Portalurile care conțin jurnalele oficiale și gazetele juridice naționale și europene oferă acces la informații despre legislație și despre alte publicații oficiale.

9.

Cunoștințele despre conținutul și aplicarea dreptului Uniunii Europene pot fi dobândite din surse juridice ale UE și din surse naționale, mai ales din legislația națională de punere în aplicare a dreptului Uniunii Europene.

10.

Cooperarea în cadrul Uniunii Europene a accentuat nevoia ca informațiile juridice provenite de la autoritățile regionale și naționale să fie identificate și împărtășite la nivel european. Această nevoie este parțial satisfăcută prin punerea la dispoziție în format digital a informațiilor juridice și prin utilizarea extinsă a internetului. Cu toate acestea, schimbul de informații juridice în format electronic este obstrucționat din cauza diferențelor existente între diversele sisteme juridice naționale, precum și a diferențelor dintre sistemele tehnice utilizate pentru stocarea legislației și pentru redarea acesteia pe site-urile naționale. Aceste diferențe afectează interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale instituțiilor naționale și europene, în pofida disponibilității tot mai mari a documentelor în format electronic.

11.

Utilizarea identificatorului european de legislație (ELI), pe baza principiului adoptării voluntare și treptate, contribuie la depășirea acestor probleme. Optând pentru utilizarea identificatorilor unici, pentru atribuirea unor metadate structurate legislației naționale publicate în jurnalele oficiale și în gazetele juridice și pentru publicarea metadatelor în format reutilizabil, statele membre pot permite o căutare și un schimb de informații eficace, ușor de utilizat și mai rapide, precum și mecanisme eficiente de căutare pentru legiuitori, judecători, profesioniști din domeniul juridic și cetățeni.

12.

Fiecare stat membru ar trebui să își gestioneze în continuare propriile jurnale oficiale și gazete juridice naționale după cum consideră că este adecvat.

13.

Totuși, se consideră că un sistem comun de identificare a legislației și structurarea metadatelor asociate constituie un instrument util de facilitare a dezvoltării viitoare a unor legislații naționale interconectate și de sprijinire a profesioniștilor din domeniul juridic și a cetățenilor la utilizarea acestor sisteme de informații juridice.

14.

ELI garantează accesul public eficient din punct de vedere al costurilor la acte legislative fiabile și actualizate și face obiectul unei introduceri voluntare și treptate. În acest scop:

15.

ELI oferă statelor membre și Uniunii Europene o modalitate flexibilă, capabilă să genereze documentație în mod automat, consecventă și unică de a face trimiteri la legislația din diferite sisteme juridice. URI-urile ELI reprezintă o modalitate stabilă de identificare a oricărui act legislativ în întreaga Uniune Europeană, ținând seama în același timp de elementele specifice ale sistemelor juridice naționale (1).

16.

ELI ține seama nu numai de complexitatea și de specificul sistemelor legislative regionale, naționale și europene, ci și de modificările intervenite în resursele juridice (de exemplu, acte consolidate, acte abrogate etc.). Sistemul este conceput pentru a se suprapune perfect sistemelor existente care utilizează date structurate și poate fi dezvoltat de oricare editor de legislație națională la nivel european și dincolo de acesta, în propriul ritm.

17.

Pe lângă statele membre, țările candidate, statele părți la Convenția de la Lugano (2) și alte state sunt încurajate să utilizeze sistemul ELI.

18.

În urma Concluziilor Consiliului din 26 octombrie 2012, au fost puse în practică următoarele recomandări:

19.

Consiliul salută inițiativa unui grup de state membre de a implementa ELI în mod voluntar la nivel național.

20.

Grupul operativ pentru identificatorul european de legislație (ELI TF), este organul creat de Grupul de lucru pentru e-legislație (e-legislație) al Consiliului Uniunii Europene pentru a defini specificațiile legate de ELI și pentru a asigura evoluția și întreținerea lor pe viitor într-un cadru structurat:

21.

Grupul de experți pentru ELI al Grupului de lucru pentru e-legislație (e-legislație) ar trebui să dea un impuls acestei inițiative

22.

Consiliul ia act de faptul că fiecare pilon al ELI (de ex.: identificatorii unici, ontologia și metadatele) face obiectul unei introduceri voluntare, treptate și opționale.

23.

Pilonii ELI pot fi implementați în mod independent unul față de celălalt, însă toate avantajele ELI vor reieși din combinarea acestora. Consiliul invită statele membre care decid să introducă ELI în mod voluntar:

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/13

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/14

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/15

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/16

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/17

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/18

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/19

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/20

22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 441/21

1.

La data de 11 decembrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului, o notificare a unei concentrări propuse (1).

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

CEFC Europe și Rockaway Capital dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii EBT.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii CEFC Europe: face parte din grupul CEFC, care este o societate privată specializată în servicii energetice și financiare. În UE, grupul CEFC funcționează pe următoarele piețe: metalurgie, produse de inginerie, fabricarea berii, hoteluri, închirierea de imobile (spații pentru birouri și puncte de vânzare cu amănuntul) și gestionarea cluburilor sportive (de fotbal); în prezent acesta se lansează în domeniul serviciilor financiare și bancare;

—   în cazul întreprinderii Rockaway Capital: investește în întreprinderi deja existente sau nou-înființate din domeniul serviciilor de internet, inclusiv din domeniul comerțului electronic;

—   în cazul întreprinderii EBT: este o societate holding care controlează în mod indirect alte întreprinderi prestatare de servicii de turism, în special comercializarea pachetelor de vacanță oferite de către părți terțe, vânzarea online de bilete de avion și intermedierea de asigurări de călătorie (cu toate acestea, acest din urmă serviciu este oferit doar ca serviciu complementar vânzării de pachete de vacanță, nu ca produs separat).

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.8759 – CEFC/Rockaway Capital/European Bridge Travel

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos: