15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/1

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8570. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/2

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussels

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/3

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

DG C 1C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussels

BELGIQUE/BELGIË

e-mail: sanctions@consilium.europa.eu

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/4

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/5

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/7

1.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia comportamentul anticoncurențial care face obiectul proiectului de decizie reprezintă acorduri și/sau practici concertate între întreprinderile în cauză în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea efectuată de Comisie cu privire la produs și la sfera geografică a acordurilor și/sau a practicilor concertate la care se referă proiectul de decizie.

3.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia întreprinderile vizate de proiectul de decizie au participat la unul sau mai multe dintre cele șapte acte separate, unice și continue de încălcare a articolului 101 din TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia obiectivul acordurilor și/sau al practicilor concertate a fost restricționarea concurenței în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

5.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei conform căreia acordurile și/sau practicile concertate au fost de natură să afecteze considerabil schimburile comerciale între statele membre ale UE și părțile contractante la Acordul privind SEE.

6.

Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei în ceea ce privește durata încălcărilor.

7.

Comitetul consultativ este de acord cu proiectul de decizie al Comisiei în ceea ce privește destinatarii.

8.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia destinatarilor proiectului de decizie ar trebui să li se aplice amenzi.

9.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește aplicarea Orientărilor din 2006 privind metoda de stabilire a amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

10.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește cuantumul de bază al amenzilor.

11.

Comitetul consultativ este de acord cu durata stabilită în vederea calculării amenzilor.

12.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei în privința faptului că nu există circumstanțe agravante aplicabile în acest caz.

13.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește aplicarea Comunicării din 2006 privind politica de clemență.

14.

Comitetul consultativ este de acord cu Comisia în ceea ce privește cuantumurile finale ale amenzilor.

15.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/8

2.1.

La data de 12 februarie 2013, Comisia Europeană („Comisia”) a inițiat procedura întemeiată pe articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (3) împotriva UBS AG, UBS Securities Japan Co., Ltd, The Royal Bank of Scotland Group plc, The Royal Bank of Scotland plc, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, Citigroup Inc., Citigroup Global Markets Japan Inc., JPMorgan Chase & Co, JPMorgan Chase Bank, National Association, J.P. Morgan Europe Limited, R.P. Martin Holdings Ltd, și Martin Brokers (UK) Ltd, (denumite împreună „părțile care participă la procedura de tranzacție”).

2.2.

La data de 29 octombrie 2013, Comisia a inițiat procedura întemeiată pe articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva ICAP plc, ICAP Management Services Ltd, și ICAP New Zealand Ltd („ICAP”).

3.1.

În urma discuțiilor privind soluționarea și a propunerilor de soluționare în conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 (4), Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile („comunicarea privind obiecțiunile”), la data de 29 octombrie 2013, adresată părților care participă la procedura de soluționare.

Părțile care participă la procedura de soluționare au fost acuzate că au participat, între 2007 și 2010 la una sau mai multe încălcări bilaterale dintre cele șapte acte de încălcare a articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE, respectivele încălcări fiind distincte și separate. Aceste încălcări vizează instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi („YIRD”), care se raportau la LIBOR în yeni japonezi și, de asemenea, în cazul uneia dintre încălcări, YIRD care se raportau la Euroyen TIBOR. Părțile au încercat să influențeze nivelurile LIBOR în yeni japonezi și/sau ale Euroyen TIBOR pentru a influența pozitiv pozițiile de tranzacționare ale băncilor pentru instrumente financiare derivate care utilizează aceste rate ca parte a termenilor lor de decontare.

3.2.

Ca urmare a confirmării de către părțile care participă la soluționare a faptului că afirmațiile din comunicarea privind obiecțiunile reflectau conținutul propunerilor lor de soluționare, la data de 4 decembrie 2013, Comisia a adoptat o decizie de soluționare, adresată tuturor părților care participă la soluționare, și a aplicat amenzi întreprinderilor Citigroup, DB, JPMorgan, RBS și RP Martin.

3.3.

La data de 12 noiembrie 2013, după o întâlnire cu echipa de caz a Direcției Generale Concurență („DG Concurență”), ICAP s-a retras din procedura de soluționare. Astfel, ancheta împotriva ICAP a fost reluată și a continuat în temeiul procedurii standard (a se vedea mai jos).

4.1.

La data de 6 iunie 2014, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile împotriva ICAP. Comisia afirmă că ICAP a participat, în calitate de facilitator, la șase încălcări separate ale articolului 101 TFUE, care vizau sectorul YIRD.

4.2.

DG Concurență acordase inițial ICAP un termen limită de patru săptămâni pentru a răspunde comunicării privind obiecțiunile, termen care a fost prelungit cu două săptămâni la solicitarea ICAP. La solicitarea ICAP, am prelungit încă o dată termenul limită pentru răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile cu încă două săptămâni, până la 14 august 2014.

4.3.

În răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, ICAP a înaintat mai multe plângeri invocând încălcarea de către Comisie a prezumției de nevinovăție, a dreptului ICAP la apărare și a principiilor bunei administrări. Toate aceste revendicări au fost abordate în mod corespunzător în proiectul de decizie.

4.4.

Audierea a avut loc la data de 12 septembrie 2014.

4.5.

După audiere, ICAP a solicitat și a obținut accesul la decizia de soluționare. DG Concurență a acordat un termen scurt ICAP pentru a depune observații scrise suplimentare. Ca răspuns la cererea ICAP de prelungire a termenului, am informat ICAP că termenul limită acordat de DG Concurență era suficient pentru a-i permite să verifice decizia de soluționare, în special cu privire la metodologia de stabilire a amenzilor pe care Comisia le-a aplicat RP Martin în calitate de facilitator și să depună comentarii suplimentare în această privință.

4.6.

La data de 9 octombrie 2014, ICAP a înaintat DG Concurență o cerere tardivă solicitând acces suplimentar la mai multe documente care vizau informații referitoare la cifra de afaceri, care fuseseră înaintate Comisiei de băncile care participă la soluționare. DG Concurență a respins această solicitare și, în consecință, ICAP mi-a înaintat cazul mie la data de 17 octombrie 2014.

4.7.

La data de 5 noiembrie 2014, am respins cererea formulată de ICAP, în special în temeiul faptului că nu există un drept general al unei părți de a obține date privind vânzările aparținând celorlalte părți în faza administrativă, chiar dacă, după aplicarea unei amenzi prin decizie, se poate considera că datele respective sunt relevante în mod indirect în vederea calculării amenzii solicitantului. În plus, în cazul de față, am considerat că informațiile din comunicarea privind obiecțiunile nu justificau nevoia de a obține acces la datele de vânzări aparținând celorlalte părți în temeiul dreptului la apărare al ICAP.

4.8.

În final, la 8, 9 și 16 octombrie 2014, ICAP a furnizat informații referitoare în mod specific la afirmațiile Comisiei din comunicarea privind obiecțiunile. DG Concurență a luat în considerare toate aceste informații suplimentare în proiectul său de decizie.

5.1.

În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, am examinat dacă proiectul de decizie adresată ICAP se referă exclusiv la obiecțiunile cu privire la care ICAP a avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere și am ajuns la o concluzie afirmativă.

5.2.

Având în vedere cele de mai sus, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale ICAP a fost respectată în acest caz.

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/10

(1)

Decizia se referă la șase cazuri separate de comportament anticoncurențial bilateral, privind instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi („instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi” sau „YIRD”), care se raportau la LIBOR în yeni japonezi („JPY LIBOR”) în care destinatarii prezentei decizii au participat în calitate de facilitatori.

(2)

Comportamentul anticoncurențial al băncilor implicate a constat în discuții referitoare la nivelul viitoarelor propuneri privind JPY LIBOR, exprimându-și preferințele privind direcția viitoare a JPY LIBOR, și în schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial (2). Brokerul ICAP a facilitat comportamentul respectiv funcționând drept canal pentru comunicările coluzive (într-unul dintre cazuri) și contactând alte bănci din grupul JPY LIBOR sau difuzând informații prin intermediul „Run Thrus” (3) zilnice manipulate, cu scopul de a influența propunerile lor de JPY LIBOR în direcții convenabile pentru participanții la comportamentul respectiv (în celelalte cinci cazuri).

(3)

JPY LIBOR și Euroyen TIBOR sunt rate importante ale dobânzii de referință (denumite și rate de referință) pentru numeroase instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în yeni japonezi. JPY LIBOR era stabilită de British Bankers Association (BBA), iar Euroyen TIBOR era stabilită de Japanese Bankers Association (JBA). Ratele erau stabilite zilnic pentru diferite durate (scadențe ale împrumuturilor) pe baza propunerilor transmise de băncile care erau membre ale grupurilor pentru JPY LIBOR și Euroyen TIBOR. Aceste bănci erau invitate să înainteze în fiecare zi lucrătoare, înainte de o anumită oră, estimări ale ratelor dobânzii la care considerau că ar putea împrumuta fonduri negarantate, pe o piață de dimensiuni rezonabile, de pe piața monetară interbancară din Londra (în cazul JPY LIBOR) sau estimări ale ceea ce ele considerau că reprezintă rate predominante pe piață pentru tranzacțiile dintre băncile de prim rang de pe piața offshore din Japonia (în cazul Euroyen TIBOR), cu diverse scadențe. BBA și JBA calculau apoi, pe baza unei medii a acestor estimări, excluzând, în același timp, cele mai mari 4 (în cazul BBA) și cele mai mici 2 (în cazul JBA) propuneri, ratele JPY LIBOR și Euroyen TIBOR pentru fiecare scadență. Ratele rezultate erau imediat publicate și puse la dispoziția publicului în fiecare zi lucrătoare.

(4)

Ratele JPY LIBOR și Euroyen TIBOR sunt luate în considerare, printre altele, la stabilirea prețului YIRD, care sunt produse financiare tranzacționate la nivel mondial și utilizate de corporații, instituții financiare, fonduri de hedging și alte întreprinderi pentru a-și gestiona expunerea la riscul de rată a dobânzii (acoperirea riscurilor – hedging, atât pentru debitori, cât și pentru investitori) sau în scop speculativ.

(5)

Cele mai comune YIRD sunt: (i) contractele forward pe rata dobânzii, (ii) swap pe rata dobânzii, (iii) opțiuni pe rata dobânzii, și (iv) contracte futures pe rata dobânzii. YIRD pot fi tranzacționate extrabursier sau, în cazul contractelor futures pe rata dobânzii, tranzacționate la bursă. Toate aceste produse presupun, de obicei, o rată fluctuantă (rata de referință a dobânzii din contract) și o rată fixă. Ratele fixe reflectă așteptările pieței în privința viitoarelor rate ale dobânzii de referință și sunt calculate în mod normal de către instituțiile financiare care participă la tranzacționarea YIRD pe baza așa-numitelor curbe ale randamentului.

(6)

Prezenta decizie se adresează următoarelor entități juridice care aparțin întreprinderii ICAP (denumite în continuare „destinatarii”):

(7)

Cazul a fost deschis pe baza unei cereri de imunitate introduse de UBS la data de 17 decembrie 2010. La 20 aprilie 2011, Comisia a transmis cereri de informații mai multor întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul YIRD. La data de […], Citigroup a transmis o cerere de imunitate și/sau de clemență. La data de […], Deutsche Bank a înaintat o cerere de reducere a amenzilor. La data de […], RP Martin a înaintat o cerere de reducere a amenzilor. La data de […], RBS a înaintat o cerere de reducere a amenzilor.

(8)

La data de 12 februarie 2013, Comisia a inițiat procedura întemeiată pe articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva UBS AG și UBS Securities Japan Co., Ltd, The Royal Bank of Scotland Group plc și The Royal Bank of Scotland plc; Deutsche Bank Aktiengesellschaft; Citigroup Inc. și Citigroup Global Markets Japan Inc.; JPMorgan Chase & Co. și JPMorgan Chase Bank, National Association și J.P. Morgan Europe Limited; și R.P. Martin Holdings Ltd și Martin Brokers (UK) Ltd. La data de 29 octombrie 2013, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile, cu numărul de referință C(2013)7395, adresată acestor întreprinderi.

(9)

La data de 29 octombrie 2013, Comisia a inițiat procedura întemeiată pe articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva ICAP plc, ICAP Management Services Ltd și ICAP New Zealand Limited.

(10)

La data de 31 octombrie 2013, a avut loc o discuție de tranzacție cu ICAP. La data de 12 noiembrie 2013, ICAP a informat Comisia că dorește să întrerupă discuțiile de soluționare.

(11)

La data de 4 decembrie 2013, Comisia a adoptat o decizie de interdicție cu aplicarea unor amenzi, având numărul de referință C(2013) 8602/7 („decizia de soluționare”) adresată întreprinderilor enumerate în expunerea de motive (8).

(12)

La data de 6 iunie 2014, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile adresată ICAP plc, ICAP Management Services Ltd și ICAP New Zealand Limited, având numărul de referință C(2014) 3768 final. ICAP a făcut cunoscute Comisiei opiniile sale cu privire la obiecțiunile formulate împotriva sa în scris la 14 August 2014 și verbal în cadrul unei audieri care a avut loc la 12 septembrie 2014.

(13)

Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis aviz favorabil la 30 ianuarie 2015, iar Comisia a adoptat decizia la 4 februarie 2015.

(14)

În acest caz, Comisia a identificat următoarele șase încălcări bilaterale (4), precum și durata implicării întreprinderii în fiecare încălcare, după cum urmează:

(15)

Părțile (băncile) la încălcările respective s-au angajat în următoarele practici anticoncurențiale:

(16)

[entitate care nu este destinatar al deciziei] a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din perioada 2008-2009, de la 29 iunie 2009 până la 10 august 2009, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], [entitate care nu este destinatar al deciziei] a promis să contacteze, iar în unele ocazii chiar a contactat, o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, cu scopul de a le influența propunerile privind JPY LIBOR. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(17)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din 2007, de la 14 august 2007 până la 1 noiembrie 2007, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], ICAP a încercat să influențeze o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, să propună rate JPY LIBOR în conformitate cu cerințele [entitate care nu este destinatar al deciziei] (i) prin transmiterea unor informații înșelătoare către acestea prin intermediul așa-numitelor „Run Thrus” și/sau (ii) contactându-le în mod direct. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(18)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din 2008, de la 28 august 2008 până la 3 noiembrie 2008, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], ICAP a încercat să influențeze o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, să propună rate JPY LIBOR în conformitate cu cerințele [entitate care nu este destinatar al deciziei] (i) prin transmiterea unor informații înșelătoare către acestea prin intermediul așa-numitelor „Run Thrus” și/sau (ii) contactându-le în mod direct. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(19)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din perioada 2008-2009, de la 22 mai 2009 până la 10 august 2009, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], ICAP a încercat să influențeze o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, să propună rate JPY LIBOR în conformitate cu cerințele [entitate care nu este destinatar al deciziei] (i) prin transmiterea unor informații înșelătoare către acestea prin intermediul așa-numitelor „Run Thrus” și/sau (ii) contactându-le în mod direct. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(20)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din 2010, de la 3 martie 2010 până la 22 iunie 2010, funcționând drept canal de comunicare între un trader al [entitate care nu este destinatar al deciziei] și un trader al [entitate care nu este destinatar al deciziei], facilitând astfel practici anticoncurențiale între acestea.

(21)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din 2010, de la 7 aprilie 2010 până la 7 iunie 2010, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], ICAP a încercat să influențeze o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, să propună rate JPY LIBOR în conformitate cu cerințele [entitate care nu este destinatar al deciziei] (i) prin transmiterea unor informații înșelătoare către acestea prin intermediul așa-numitelor „Run Thrus” și/sau (ii) contactându-le în mod direct. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(22)

ICAP a facilitat încălcarea din partea [entitate care nu este destinatar al deciziei]/[entitate care nu este destinatar al deciziei] din 2010 cu privire la YIRD care se raportau la JPY LIBOR (5), de la 28 aprilie 2010 până la 2 iunie 2010, prin care, la solicitarea [entitate care nu este destinatar al deciziei], ICAP a încercat să influențeze o serie de bănci din cadrul grupului pentru JPY LIBOR care nu au participat la încălcare, să propună rate JPY LIBOR în conformitate cu cerințele [entitate care nu este destinatar al deciziei] (i) prin transmiterea unor informații înșelătoare către acestea prin intermediul așa-numitelor „Run Thrus” și/sau (ii) contactându-le în mod direct. [entitate care nu este destinatar al deciziei] nu a avut cunoștință de această circumstanță.

(23)

Aria geografică a fiecăreia dintre cele șase încălcări și pentru toți participanții la acestea a fost întregul SEE.

(24)

Decizia aplică Orientările din 2006 privind amenzile (6). Comisia impune amenzi întreprinderilor care sunt vizate de prezenta decizie.

(25)

Orientările privind amenzile oferă numai îndrumări limitate cu privire la modul de calculare a amenzilor care pot fi impuse facilitatorilor precum ICAP, care nu a fost activ în mod direct în sectorul acoperit de cartel, respectiv instrumente financiare derivate pe rata dobânzii, în sensul încălcărilor. Prin urmare, cuantumul de bază pentru ICAP pentru fiecare încălcare este stabilit în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1/2003, cu jurisprudența și cu punctul 37 din Orientările din 2006 privind amenzile, reflectând gravitatea, durata și natura implicării sale, precum și necesitatea asigurării unui efect suficient de disuasiv al amenzilor.

(26)

În evaluarea gravității încălcărilor, Comisia ține cont de faptul că fiecare dintre încălcări reprezintă, prin însăși natura sa, una dintre cele mai grave restrângeri ale concurenței, faptul că fiecare încălcare a acoperit întregul SEE și faptul că activitățile coluzive au vizat indici financiari de referință.

(27)

La calcularea amenzilor care trebuie aplicate destinatarilor prezentei decizii, Comisia ia, de asemenea, în considerare durata participării ICAP în fiecare din cele șase încălcări.

(28)

În ceea ce privește fiecare dintre încălcări, Comisia ține seama de faptul că ICAP a participat la încălcare în calitate de facilitator, un rol care nu este de aceeași natură cu cel al băncilor care au participat la încălcările respective. Ca urmare, pentru determinarea cuantumului de bază al amenzii aplicate ICAP pentru fiecare încălcare, Comisia aplică un coeficient de reducere corespunzător.

(29)

În ceea ce privește destinatarii prezentei decizii, nu există circumstanțe agravante sau atenuante în legătură cu vreuna dintre încălcări.

(30)

Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede faptul că amenda aplicată pentru fiecare încălcare nu trebuie să depășească 10 % din cifra de afaceri totală a ICAP din exercițiul financiar anterior datei deciziei Comisiei.

(31)

În acest caz, niciuna dintre amenzi nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală realizată de ICAP în exercițiul financiar anterior datei prezentei decizii.

(32)

S-au aplicat următoarele amenzi, în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003:

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/15

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/16

1.

La data de 8 septembrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

Cambourne Life Investment Pte. Ltd („Cambourne”) și Massachusetts Mutual Life Insurance Company („MassMutual”) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Rothesay HoldCo UK Ltd din Regatul Unit („Rothesay”), la care Blackstone Group LP („Blackstone”) este deja acționar majoritar. Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii Blackstone: gestionarea de active;

—   în cazul întreprinderii Cambourne: companie controlată, în ultimă instanță, de GIC Pte. Ltd, care se ocupă cu gestionarea de investiții la nivel mondial;

—   în cazul întreprinderii MassMutual: asigurări de viață, pensii și produse de investiții, activă în principal în Statele Unite;

—   în cazul întreprinderii Rothesay: asigurări, în special transferuri de risc privind beneficiile de tip pensii în Regatul Unit. Rothesay oferă o gamă de produse, inclusiv: (i) soluții de asigurare „buy-out”; (ii) soluții de asigurare „buy-in”; și (iii) swap-uri pe longevitate.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Următoarea trimitere trebuie specificată întotdeauna:

M.8630 – Blackstone/MassMutual/Cambourne/Rothesay

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/18

1.

La data de 7 septembrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea Valeo Holding GmbH (Germania), controlată de Valeo S.A. („Valeo”, Franța), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi FTE Group Holding GmbH („FTE”, Germania), prin achiziționare de acțiuni.

Aceeași concentrare a fost deja notificată Comisiei Europene la 10 octombrie 2016, însă notificarea a fost apoi retrasă la 29 noiembrie 2016.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii Valeo: proiectarea, fabricarea și vânzarea de echipamente auto, printre care se numără, în special, sistemele termice, sistemele de propulsie, sistemele de asigurare a confortului și de asistență la condus, precum și sistemele de vizibilitate;

—   în cazul întreprinderii FTE: proiectarea, fabricarea și vânzarea de (i) produse de acționare a ambreiajului; (ii) produse de acționare a frânei; (iii) pompe de ulei pentru transmisia electrică și alte componente pentru cutiile de viteze și grupurile motopropulsoare bazate pe tehnologia electrohidraulică. FTE desfășoară, de asemenea, activități în sectorul refabricării calibrelor de frână.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8102 – Valeo/FTE Group, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/19

1.

La data de 8 septembrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Prezenta notificare vizează următoarele întreprinderi:

Shell Midstream dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Crestwood Permian Basin. Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Următoarea trimitere trebuie specificată întotdeauna:

M.8638 – Shell Midstream Partners/Crestwood Permian Basin Holdings/Crestwood Permian Basin

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/20

Consorzio di Tutela del Pane di Matera IGP

Via De Amicis n. 54

75100 Matera

ITALIA

—

☐

Denumirea produsului

—

☒

Descrierea produsului

—

☐

Aria geografică

—

☐

Dovada originii

—

☒

Metoda de producție

—

☐

Legătura

—

☐

Etichetarea

—

☒

Altele [ambalarea, organismul de control, aria geografică]

—

☒

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

—

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

—

Următoarea teză de la articolul 2 din caietul de sarcini în vigoare:

se înlocuiește cu următoarea teză de la articolul 2 din caietul de sarcini modificat:

Se specifică faptul că, pentru producția de „Pane di Matera”, se poate utiliza făină grișată remăcinată și/sau griș din grâu dur. Această precizare îmbunătățește descrierea materiei prime utilizate pentru producția de „Pane di Matera”. Utilizarea grișului pentru producția de pâine este o practică răspândită în sectorul panificației, mai ales în regiunile meridionale ale Italiei, inclusiv în provincia Matera. Așadar, având în vedere solicitarea producătorilor, se consideră că nu există elemente care să împiedice utilizarea grișului din grâu dur pentru producția de „Pane di Matera” IGP.

În plus, sunt mai bine definiți și actualizați parametrii chimici ai făinurilor grișate și ai grișului. Mai exact:

Redefinirea parametrilor chimici ai făinurilor grișate și ai grișului, astfel cum se propune în modificare, permite adecvarea caietului de sarcini al produsului la caracteristicile materiilor prime utilizate pentru producția de „Pane di Matera” IGP.

—

Următoarele tabele:

se modifică după cum urmează:

Modificarea tabelului referitor la compoziția produsului „Pane di Matera” este necesară din cauza unei variații progresive a caracteristicilor materiilor prime disponibile pe piață, observată de brutari. Deși se menține obligația de a se utiliza făină grișată și griș remăcinat care să provină în proporție de cel puțin 20 % din ecotipuri și soiuri locale, producătorii au posibilitatea de a avea valori mai ridicate pentru proteine, glucide, grăsimi și cenuși, pentru a se putea utiliza și noile soiuri de grâu dur introduse pe piață și pentru a li se permite producătorilor să își extindă, în cadrul celor 80 de procente rămase, gama de făină grișată și griș de utilizat în procesul de producție a pâinii „Pane di Matera”.

Intervalele valorilor definite pentru descriptorii senzoriali ai pâinii „Pane di Matera” au fost extinse pe baza experienței de producție a brutarilor. Pentru mai multă precizie, s-a considerat oportun să se indice în caietul de sarcini metodele oficiale de stabilire a profilului senzorial al pâinii „Pane di Matera”.

—

A fost eliminat următorul tabel:

Pe lângă că permite diminuarea sarcinii de efectuare a analizelor și reducerea costurilor economice aferente suportate de producători, eliminarea tabelului este necesară având în vedere modificările propuse și în special lărgirea intervalului referitor la greutate. Rezultatele indicate în tabel sunt imprecise, deoarece nu țin seama de modificările efectuate. Așadar, s-a considerat oportun să se elimine tabelul, lăsându-se, totuși, în seama producătorilor determinarea caracteristicilor de conservare ale produsului „Pane di Matera” în raport cu dimensiunea acestuia, cu respectarea duratelor indicate la articolul 6 din caietul de sarcini.

A fost modificată descrierea pâinii „Pane di Matera” la momentul comercializării. Următorul paragraf de la articolul 7 din caietul de sarcini și punctul corespunzător 3.2 din documentul unic:

„La momentul comercializării, «Pane di Matera» trebuie să corespundă următoarelor caracteristici:

umiditate de maximum 33 %.”,

se modifică după cum urmează:

„La momentul comercializării, «Pane di Matera» trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Parametrii referitori la umiditate sunt cei prevăzuți de normele cu caracter obligatoriu.

Mai exact, pentru a răspunde noilor exigențe ale consumatorilor și ale sectorului alimentației publice, a fost lărgit intervalul referitor la greutate, trecându-se de la 1 și 2 kg la 500 g-10 kg. Această modificare urmărește să răspundă pe de o parte exigenței nucleelor familiale mici, care doresc pâini mici, pentru a evita irosirea, și pe de altă parte sectorului alimentației publice, care solicită pâini mari ce au o durată de conservare mai lungă și ce se pretează mai bine la feliere.

Nivelul de umiditate de maximum 33 % a fost eliminat și se face trimitere la normele obligatorii (articolul 16 din Legea nr. 580 din 4 iulie 1967).

În plus, printre caracteristicile produsului este introdusă prezența marcajului sub forma siglei „MT”, care permite recunoașterea produsului cu mai mare ușurință. Sigla „MT” este imprimată în partea de deasupra a aluatului, înainte de coacere, cu ajutorul unei ștampile cu presiune.

—

Pentru a se permite punerea aluatului la dospit în alte recipiente, mai compatibile cu normele referitoare la igienă, exprimarea „cilindru de iută înalt și îngust” se înlocuiește cu exprimarea „recipient gradat pentru alimente”.

—

Cantitatea de apă utilizată în aluat se modifică de la 40 la 50 % din greutatea aluatului, prin efectul diminuării umidității făinii grișate remăcinate și/sau a grișului.

—

Următorul paragraf a fost eliminat în favoarea unei formulări mai clare și mai practice pentru producători:

Acest paragraf se înlocuiește cu paragraful următor:

—

Cantitatea minimă de sare utilizată în procesul de producție se reduce de la 2,5 la 2 kg, în conformitate cu noile indicații dietetice.

—

S-a considerat oportună eliminarea referirii la utilizarea pânzelor de bumbac sau de lână pentru acoperirea aluatului. Această modificare este necesară pentru a permite producătorilor să utilizeze și pânze din alte materiale, mai polivalente și mai adecvate din punct de vedere igienico-sanitar. Fraza:

se modifică după cum urmează:

—

Se stabilește un interval mai amplu pentru greutatea pâinilor, pentru a se răspunde atât exigențelor familiilor care preferă pâinile mai mici, cât și exigențelor sectorului alimentației publice, care preferă pâinile mai mari. Fraza:

se modifică după cum urmează:

—

S-a considerat oportună reformularea frazei următoare pentru a se permite utilizarea în procesul de producție a altor unelte și materiale (recipiente și pânze), care sunt preferate de producători în locul meselor de lemn atât din motive legate de normele igienico-sanitare, cât și din motive tehnice. Sunt admise recipiente care pot fi din lemn sau din inox și pânze din orice material adecvat pentru uzul alimentar. Așadar, fraza:

se modifică după cum urmează:

—

Pentru ca produsul să fie mai ușor de recunoscut, în caietul de sarcini al produsului se introduce, prin următoarea frază, etapa marcării pâinilor cu sigla „MT”:

—

Fraza: „După o dospire finală timp de 30 de minute, bucățile se pun la copt în cuptoare cu lemne sau cu gaz” este eliminată deoarece nu este suficient de clară. De fapt, fraza se referă la etapa care precedă marcarea. Nu sunt prevăzute etape de dospire ulterioare, după modelare. Etapa de după marcare este coacerea în cuptor.

—

Pentru a se extinde tipologia cuptoarelor de utilizat pentru coacerea pâinii, s-a prevăzut înlocuirea referirii la „cuptoarele cu gaz” cu cea la „cuptoare cu încălzire indirectă”. Astfel, producătorii pot utiliza atât cuptoare cu gaz, cât și alte tipuri de cuptoare. În plus, au fost reevaluați timpii de coacere, având în vedere diversele greutăți ale pâinilor.

Textul:

se modifică după cum urmează:

—

Au fost eliminate referirile la „între 2-3 mm și până chiar la 60 mm” în ceea ce privește diametrul porilor miezului. Aceste informații sunt cu totul irelevante, având în vedere variabilitatea extremă a dimensiunilor bulelor de aer care se creează în etapa dospirii pâinii. Așadar, fraza:

se modifică după cum urmează:

—

Duratele de conservare a pâinii au fost adaptate și se face referire la noile greutăți introduse.

Mai exact, fraza:

se modifică după cum urmează:

„Produsul astfel obținut se poate păstra timp de șapte zile în cazul pâinii de 1 kg și timp de 14 zile în cazul pâinii de 10 kg.” În cazul pâinilor cu greutăți intermediare, durata de păstrare este stabilită de brutar, cu respectarea duratelor în zile indicate mai sus.

—

Pentru a se permite utilizarea unor materiale diferite pentru ambalare, referirea la „ambalarea care trebuie să se facă fie în pungi de plastic microperforate, parțial colorate și parțial transparente, pentru a da vizibilitate produsului, fie în hârtie multistrat cu fereastră.”,

se modifică după cum urmează:

Au fost eliminate detaliile referitoare la caracteristicile plasticului microperforat, pentru a se acorda producătorilor o flexibilitate sporită în ceea ce privește prezentarea produsului ambalat.

—

Este reglementată reprezentarea mențiunii „pâine coaptă în cuptor cu lemne”, deja prevăzută în caietul de sarcini al produsului, prin inserarea următoarei fraze:

—

În cazul produsului destinat piețelor internaționale, se prevede că mențiunea „indicazione geografica protetta” poate fi utilizată în limba țării de destinație. Fraza inserată este următoarea:

—

Conținutul articolului 3 din caietul de sarcini al produsului a fost adaptat în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, al doilea paragraf, care conținea referirile la ambalare și etichetare, fiind mutat la articolul 6 din caietul de sarcini al produsului.

Nu au fost efectuate modificări în ceea ce privește aria geografică de producție a pâinii „Pane di Matera” față de versiunea caietului de sarcini în vigoare în prezent.

—

formă de corn sau de pâine înaltă;

—

greutate între 500 g și 10 kg;

—

grosime a cojii de minimum 3 mm;

—

miez de culoare galben-pai, cu găurele caracteristice;

—

marcare a aluatului cu majusculele „MT” în partea de deasupra înainte de coacere, cu ajutorul unei ștampile cu presiune.

15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/30

Associazione Produttori Marroni della Marca Trevigiana

Piazza Case Rosse 14

31040 Onigo di Pederobba (TV)

ITALIA

—

☒

Descrierea produsului

—

☐

Dovada originii

—

☐

Metoda de producție

—

☐

Legătura

—

☒

Etichetarea

—

☒

Altele (ambalarea)

—

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care nu impune modificarea documentului unic publicat.

—

☒

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care impune modificarea documentului unic publicat.

—

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

—

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

1.

„Fruct: formă în general ovoidală, cu apex puțin pronunțat, cu una din laturi în general plată, iar cealaltă foarte convexă. Număr de fructe la kilogram: maximum 90.” […]

„Pot obține IGP: fructele care aparțin categoriei „extra” (dimensiunea fructului este mai mare de 3 cm; maximum 4 % în greutate fructe cu endocarpul atacat de insecte; maximum 3 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului) și categoriei I (dimensiunea fructului este de 2,8-3 cm; maximum 6 % în greutate fructe cu endocarpul afectat de insecte; maximum 5 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului).”

și de la punctul 3.2 din documentul unic:

2.

„fruct: formă ovoidală, cu apex puțin pronunțat, cu una din laturi în general plată, iar cealaltă foarte convexă. Număr de fructe la kilogram: maximum 90.” […]

„Pot obține IGP: fructele care aparțin categoriei „extra” (dimensiunea fructului este mai mare de 3 cm; maximum 4 % în greutate fructe cu endocarpul atacat de insecte; maximum 3 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului) și categoriei I (dimensiunea fructului este de 2,8-3 cm; maximum 6 % în greutate fructe cu endocarpul afectat de insecte; maximum 5 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului).”

se modifică după cum urmează:

„Fruct: formă în general ovoidală, cu apex puțin pronunțat, cu una din laturi în general plată, iar cealaltă foarte convexă. Număr de fructe la kilogram: maximum 120.” […]

„Pot obține IGP: fructele care aparțin categoriei „extra” (dimensiunea fructului este mai mare de 3 cm; maximum 4 % în greutate fructe cu endocarpul atacat de insecte; maximum 3 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului), categoriei I (dimensiunea fructului este de 2,8-3 cm; maximum 6 % în greutate fructe cu endocarpul afectat de insecte; maximum 5 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului) și categoriei II (dimensiunea fructului este de 2,6-2,8 cm; maximum 6 % în greutate fructe cu endocarpul afectat de insecte; maximum 5 % în greutate fructe prezentând rosături ale pericarpului).”

Motive:

Modificările de la punctele 1 și 2 se datorează faptului că fructele au devenit mai mici, ceea ce înseamnă că într-un kilogram de produs intră mai multe fructe. Într-adevăr, verile deosebit de uscate din ultimii ani au rezultat în fructe mai mici, făcând necesară și comercializarea unor castane de dimensiuni mai mici sub indicația geografică protejată.

În plus, a fost corectată o neconcordanță între descrierea formei fructului din documentul unic și cea din specificația tehnică. Fiind un produs natural, garantarea unei regularități absolute a formei nu este posibilă, fapt pentru care formularea „Fruct: formă în general ovoidală”, deja existentă în caietul de sarcini, a fost preluată în documentul unic.

Având în vedere că celelalte caracteristici prevăzute la articolul 2 și la punctul 3.2 din documentul unic nu sunt afectate de forma sau de dimensiunea fructului, caracteristicile sale calitative specifice rămân neschimbate. Prin urmare, se consideră că modificarea poate fi clasificată ca „minoră”, în temeiul articolului 53 alineatul (2) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

3.

„Produsul trebuie ambalat în plase pentru alimente, închise în partea superioară prin lipire la cald sau prin coasere.”

se modifică după cum urmează:

„Produsul trebuie ambalat în plase pentru alimente sau în recipiente adecvate uzului alimentar, de diferite dimensiuni și materiale. Toate tipurile de ambalaje sunt sigilate, astfel încât fructele nu pot fi scoase fără ruperea sigiliului.”

4.

„Produsul este comercializat în plase pentru alimente, în ambalaje de 1, 2, 3 (închise prin lipire la cald), 5 sau 10 kg (închise prin coasere).”

se modifică după cum urmează:

„Ambalajele pot cântări 0,5 kg, 1 kg, 2 kg, 3 kg, 5 kg, 10 kg sau 25 kg.”

Motive:

Modificările 3 și 4 reflectă necesitatea de a nu limita tipul de ambalaj, având în vedere că disponibilitatea materialului de ambalaj poate varia (de exemplu, sistemele de lipire la cald nu mai sunt disponibile pe piața italiană) și că, în viitor, alte tipuri de materiale de ambalaj ar putea deveni o opțiune, de exemplu materialele mai ecologice. Având în vedere că modificarea afectează numai ambalajul și greutatea produsului, se consideră că poate fi clasificată ca „minoră” în temeiul articolului 53 alineatul (2) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.

Punctul:

se modifică după cum urmează:

Se inserează o referință la categoria II. Având în vedere că modificarea este menită să asigure consecvența cu modificările de la punctele 1 și 2 și afectează numai etichetarea produsului, se consideră că poate fi clasificată ca „minoră” în temeiul articolului 53 alineatul (2) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.