COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

16.6.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/1

COMUNICAREA COMISIEI

Orientări interpretative referitoare la Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului – Norme privind proprietatea și controlul transportatorilor aerieni din UE

(2017/C 191/01)

Cuprins

Introducere

Aspecte procedurale

Sarcina probei

Cetățenia

Proprietatea

5.1.

Abordare generală

5.2.

Aspecte ale proprietății legate de întreprinderile cotate public și investițiile instituționale

Controlul efectiv

6.1.

Abordare generală

6.2.

Criterii de evaluare

6.2.1.

Guvernanță corporativă

6.2.2.

Drepturile acționarilor

6.2.3.

Legăturile financiare dintre întreprindere și acționarul dintr-o țară terță

6.2.4.

Cooperarea comercială

Monitorizarea și posibilele măsuri

1. INTRODUCERE

Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (1) (denumit în continuare „regulamentul”) este actul juridic de bază care reglementează piața internă din domeniul aviației (2). Regulament menționat reglementează acordarea de licențe transportatorilor aerieni comunitari, dreptul transportatorilor aerieni comunitari de a opera servicii aeriene intracomunitare și prețul serviciilor aeriene intracomunitare.

Regulamentul în cauză definește conceptul de „transportator aerian comunitar” (denumit în continuare „transportator din UE”) ca fiind un „transportator aerian care deține o licență de operare valabilă acordată de o autoritate competentă pentru acordarea licențelor în conformitate cu capitolul II” (articolul 2 punctul 11 din regulament). Un transportator din UE are dreptul de a opera servicii aeriene în interiorul UE [articolul 15 alineatul (1) din regulament], în special în ceea ce privește transportul de pasageri, de marfă și de poștă, fără a fi necesară o autorizație suplimentară.

Regulamentul prevede condițiile de obținere a unei licențe de operare ca transportator din UE, inclusiv o cerință privind cetățenia. Articolul 4 din regulament prevede următoarele: „Autoritatea competentă pentru acordarea licențelor dintr-un stat membru acordă o licență de operare unei întreprinderi numai în cazul în care aceasta respectă următoarele condiții: […] (f) state membre și/sau resortisanți ai acestora dețin peste 50 % din întreprindere și au controlul efectiv asupra acesteia, fie direct, fie indirect prin intermediul uneia sau a mai multor întreprinderi intermediare, cu excepția cazului în care există dispoziții ale unui acord încheiat cu o țară terță la care Comunitatea este parte;”.

Cele două componente ale cerinței, și anume deținerea unei participații de peste 50 %, precum și controlul efectiv de către statele membre sau resortisanții acestora, sunt distincte și cumulative, adică ambele trebuie îndeplinite întotdeauna.

Țările terțe și resortisanții acestora nu sunt eligibili pentru a deține cota majoritară sau pentru a controla efectiv transportatori din UE, cu excepția cazului în care UE a convenit altfel cu țara terță în cauză, de exemplu, printr-o relaxare corespunzătoare (și, în general, reciprocă) a cerințelor referitoare la proprietate și control. În cazul în care un transportator nu mai este deținut (în proporție de peste 50 %) sau controlat efectiv de un stat membru și/sau de resortisanți ai statelor membre, acesta nu mai are dreptul să dețină o licență și, prin urmare, nu ar mai putea să beneficieze de liberalizarea pieței transportului aerian din UE.

Responsabilitatea de a evalua respectarea dispozițiilor referitoare la proprietate și control îi revine, în primul rând, autorității competente pentru acordarea licențelor, care este autoritatea unui stat membru ce are dreptul să acorde, să refuze, să retragă sau să suspende o licență de operare, în conformitate cu capitolul II din regulament (articolul 2 punctul 2 din regulament). Însă și Comisia are posibilitatea de a efectua o evaluare pe baza informațiilor obținute și poate lua decizia de a solicita autorității competente pentru acordarea licențelor să ia măsurile corective adecvate sau să suspende sau să retragă licența de operare [articolul 15 alineatul (3) din regulament].

Cerințele referitoare la proprietate și control aplicabile obținerii unei licențe de operare pe baza criteriilor de cetățenie reprezintă o trăsătură comună în sectorul aviației internaționale și sunt incluse și în alte legislații din afara UE. În plus, cerințele de acest tip sunt de regulă incluse și în acordurile bilaterale privind serviciile aeriene drept condiție pentru acordarea de drepturi de trafic. Aceste cerințe sunt menite în prezent să asigure, în primul rând, că drepturile de trafic acordate reciproc în temeiul unor astfel de acorduri vor fi exploatate efectiv în beneficiul părților participante și că nu vor fi exercitate, direct sau prin intermediul unor filiale, de către întreprinderi (3) din țări care nu sunt părți la acord. În plus, cerințele în cauză împiedică astfel de întreprinderi să opereze servicii integral pe teritoriul unui stat sau al unui grup de state prin intermediul unor filiale stabilite în respectivul stat sau grup de state.

La 7 decembrie 2015, Comisia a adoptat o strategie în domeniul aviației pentru Europa, menită să garanteze că sectorul aviației din UE rămâne competitiv și beneficiază de avantajele unei economii și piețe aviatice mondiale aflate în schimbare și dezvoltare rapidă (4).

Strategia în domeniul aviației a identificat necesitatea de a clarifica investitorilor și transportatorilor aerieni deopotrivă modul în care se aplică regulamentul în ceea ce privește dispoziția referitoare la proprietate și control. Pentru a răspunde dorinței exprimate în câteva rânduri de statele membre și de alte părți interesate, Comisia a decis să adopte orientări interpretative cu privire la punerea în aplicare a dispoziției respective.

10.

În ultimii ani, pentru a stabili conformitatea cu cerințele de la articolul 4 litera (f) din regulament, Comisia a efectuat mai multe anchete în cazuri în care un investitor dintr-o țară terță (și anume din afara UE) a achiziționat o cotă semnificativă din capitalul unui transportator din UE.

11.

Comisia a adoptat doar o singură decizie formală privind respectarea dispozițiilor referitoare la proprietate și control, ca urmare a investiției Swiss Air în Sabena [denumită în continuare „Decizia Swissair/Sabena” (5)]. Decizia respectivă a fost adoptată în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențele operatorilor de transport aerieni [denumit în continuare „Regulamentul (CEE) nr. 2407/92” (6)], predecesorul regulamentului în speță. Comisia a constatat că, potrivit condițiilor din acordul dintre statul belgian și Swissair, Sabena a respectat cerințele referitoare la proprietate și control stabilite în Regulamentul (CEE) nr. 2407/92. Comisia a considerat că criteriile referitoare la proprietate și controlul efectiv trebuie interpretate și aplicate în contextul general al Regulamentului (CEE) nr. 2407/92. În speță, fiecare caz în parte trebuie evaluat pe baza obiectivului de a proteja interesele industriei transportului aerian din Uniune, ceea ce presupune mai exact că societăților din țări terțe nu trebuie să li se ofere posibilitatea de a profita pe deplin, în mod unilateral, de piața internă liberalizată a transportului aerian din Uniune. Cu alte cuvinte, aceste societăți pot profita de avantajele pieței interne prin deținerea unei cote dintr-un transportator din UE numai în limitele de proprietate și control stabilite în regulament.

12.

În plus, Comisia a precizat „că orice evaluare a consecințelor unei investiții substanțiale a unui transportator aerian dintr-o țară terță într-un transportator comunitar ar trebui să ia în considerare și contextul mai larg în care se efectuează respectiva investiție și, în special, relațiile în domeniul aviației pe care le are Comunitatea cu țara terță în cauză” (7). În cazul în speță, contextul mai larg a fost marcat de negocierile în curs de desfășurare între Comunitate și Elveția în vederea ridicării restricțiilor existente referitoare la proprietate și control pe bază de reciprocitate. Având în vedere acest context mai larg, Comisia a considerat că acordurile dintre statul belgian și Swissair „par a avea, în esență, un caracter provizoriu” (8).

13.

Scopul prezentelor orientări este de a oferi îndrumări pentru evaluarea respectării, de către o întreprindere care solicită sau care deține o licență de operare, a dispoziției referitoare la proprietate și control din regulament, pe baza experienței dobândite de Comisie în evaluarea cazurilor din ultimii ani. Orientările țin, totodată, seama de analiza efectuată în cazul Deciziei Sabena/Swissair, precum și de cele mai bune practici elaborate de autoritățile competente pentru acordarea licențelor la nivel național. Prezentele orientări expun modul în care înțelege Comisia regulamentul în privința acestui aspect și modul în care consideră că ar trebui aplicat. Ele nu sunt menite să creeze noi obligații juridice și nu aduc atingere competenței Curții de Justiție a UE în ceea ce privește interpretarea obligatorie.

2. ASPECTE PROCEDURALE

14.

Capitolul II din regulament cuprinde dispoziții referitoare la licența de operare. Articolul 3 alineatul (2) din regulament prevede: „Autoritatea competentă pentru acordarea licențelor nu acordă licențe de operare sau nu le menține în vigoare în cazul nerespectării cerințelor prezentului capitol”. Deținerea proprietății și controlul efectiv de către statele membre sau de către resortisanții acestora se numără printre cerințele care trebuie îndeplinite pentru obținerea și menținerea licenței. Responsabilitatea de a evalua dacă această cerință (ambele componente) este îndeplinită revine, în primul rând, autorității competente pentru acordarea licențelor care îi acordă transportatorului aerian licența de operare.

15.

Potrivit articolului 8 alineatul (2) din regulament: „Autoritatea competentă pentru acordarea licențelor supraveghează îndeaproape respectarea cerințelor prevăzute în prezentul capitol”. În conformitate cu articolul 8 alineatul (7) din regulament: „În privința transportatorilor aerieni comunitari cărora le-a acordat licențe, autoritatea competentă pentru acordarea licențelor decide dacă licența de operare trebuie prezentată din nou în vederea aprobării în cazul modificării unuia sau a mai multor elemente care afectează situația juridică a transportatorului aerian comunitar și, în special, în cazul unei fuziuni sau preluări”. Potrivit articolului 8 alineatul (5), transportatorii aerieni din UE trebuie să notifice în prealabil astfel de schimbări autorității competente pentru acordarea licențelor.

16.

O autoritate competentă pentru acordarea licențelor s-ar putea confrunta cu o cerere de licență (sau cu examinarea unei licențe existente) în condițiile în care o altă întreprindere, care aparține grupului din care face parte întreprinderea vizată de caz, deține deja o licență de operare emisă de o altă autoritate competentă pentru acordarea licențelor. Autoritatea care se confruntă cu un astfel de caz ar trebui să țină seama în mod corespunzător de evaluarea realizată de cealaltă autoritate, în special în cazul în care structura acționariatului este aceeași. Ea are însă în continuare obligația de a evalua pe fond cazul respectiv, în conformitate cu dispozițiile din capitolul II din regulament. Ca exemplu de bună practică, o autoritate care are anumite îndoieli sau întrebări legate de evaluarea anterioară ar trebui să contacteze cealaltă autoritate implicată pentru a obține informații suplimentare sau pentru a discuta chestiunea respectivă.

17.

În ceea ce privește posibila examinare de către Comisie, se face trimitere la articolul 15 alineatul (3) și la articolul 26 alineatul (2) din regulament.

18.

La articolul 15 alineatul (3) se prevede: „În cazul în care Comisia constată […] că licența de operare acordată unui transportator aerian comunitar nu respectă cerințele prezentului regulament, aceasta înaintează constatările sale autorității competente pentru acordarea licențelor, care transmite observațiile sale Comisiei în termen de 15 zile lucrătoare.

În cazul în care, după examinarea observațiilor autorității competente pentru acordarea licențelor, Comisia consideră în continuare că licența de operare nu este corespunzătoare, sau în cazul în care nu au fost primite observații din partea autorității competente pentru acordarea licențelor, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), o decizie prin care solicită autorității competente pentru acordarea licențelor să ia măsurile corective adecvate sau să suspende sau să retragă licența de operare. Decizia stabilește o dată până la care măsurile sau acțiunile corective trebuie puse în aplicare de către autoritatea competentă pentru acordarea licențelor. În cazul în care măsurile sau acțiunile corective nu au fost puse în aplicare până la data respectivă, transportatorul aerian comunitar nu are dreptul de a […] [opera servicii aeriene intracomunitare]”.

19.

Potrivit articolului 26 alineatul (2): „Pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Comisia poate obține toate informațiile necesare de la statele membre care facilitează, la rândul lor, furnizarea informațiilor necesare de către transportatorii aerieni cărora li s-a acordat licența de către autoritățile competente pentru acordarea licențelor din respectivele state”.

3. SARCINA PROBEI

20.

Astfel cum se afirmă clar la articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf, întreprinderile care solicită eliberarea unei licențe au sarcina de a demonstra conformarea cu articolul 4 litera (f) și cu celelalte cerințe din regulament. Același lucru este valabil și în cazul în care, după ce a fost eliberată licența, autoritatea competentă pentru acordarea licențelor are motive să verifice dacă aceste cerințe continuă să fie îndeplinite.

21.

Este responsabilitatea întreprinderii interesate să se asigure că există suficiente dovezi la dispoziția autorității competente pentru acordarea licențelor. În acest context, trebuie să se aibă în vedere că la articolul 10 alineatul (1) se prevede obligația autorității competente pentru acordarea licențelor de a adopta „o decizie cu privire la fiecare cerere de îndată ce este posibil și în termen de cel mult trei luni de la data la care au fost prezentate toate informațiile necesare, ținând seama de toate elementele de care dispune”. Acest lucru înseamnă că, fără a aduce atingere obligației autorității de a derula procedura cu bună credință, o întreprindere are tot interesul să prezinte probele de care dispune cât mai curând posibil, deoarece, în caz contrar, cererea sa de acordare a unei licențe poate fi respinsă.

4. CETĂȚENIA

22.

Numai persoanele fizice pot deține cetățenia unui stat membru. În cazul unei întreprinderi care este deținută și/sau controlată efectiv, în întregime sau parțial, de către una sau mai multe entități intermediare care nu sunt persoane fizice, Comisia consideră că cerința privind cetățenia de la articolul 4 litera (f) din regulament trebuie înțeleasă ca referindu-se la persoanele fizice care au în proprietate și/sau controlează efectiv respectivele entități la ultimul nivel al structurii de proprietate și de control.

23.

La articolul 4 litera (f) din regulament se prevede că resortisanții statelor membre trebuie să dețină peste 50 % din întreprindere și să aibă controlul efectiv asupra acesteia.

24.

Pot apărea anumite dificultăți atunci când persoanele vizate au mai mult de o cetățenie, iar cetățenia unui stat membru nu este dobândită prin naștere. În principiu, fiecărui stat membru îi revine sarcina de a stabili condițiile de dobândire și de pierdere a cetățeniei sale. Cu toate acestea, astfel cum s-a confirmat în jurisprudența constantă a Curții de Justiție a UE (9), atunci când își exercită competențele în domeniul cetățeniei, statele membre trebuie să țină seama în mod corespunzător de dreptul Uniunii. Cu alte cuvinte, condițiile și procedurile de obținere și de pierdere a cetățeniei unui stat membru sunt reglementate de legislația națională a fiecăruia dintre acestea, sub rezerva respectării dreptului Uniunii.

25.

Statele membre trebuie să facă uz de prerogativele de care dispun pentru a acorda cetățenia în spiritul cooperării loiale cu celelalte state membre și cu UE [articolul 4 alineatul (3) din Tratatul UE]. Ar trebui să se țină seama de normele și de obligațiile pe care trebuie să le respecte statele membre în temeiul dreptului internațional, precum și de criteriile pe baza cărora își creează acestea, în mod tradițional, legile privind cetățenia. Aceste principii presupun în special existența unei legături reale între solicitant și țara în cauză sau resortisanții acesteia.

5. PROPRIETATEA

5.1. Abordare generală

26.

În ceea ce privește deținerea în proprietate, la articolul 4 litera (f) din regulament se prevede că autoritatea competentă pentru acordarea licențelor acordă o licență de operare unei întreprinderi numai dacă „statele membre și/sau resortisanți ai acestora dețin peste 50 % din întreprindere”.

27.

Comisia consideră că această cerință referitoare la proprietate este îndeplinită în cazul în care statele membre și/sau resortisanți ai statelor membre dețin cel puțin o cotă de 50 % plus o acțiune din capitalul întreprinderii respective.

28.

În acest context, prin capital Comisia înțelege capitalul social al unei întreprinderi. Prin urmare, pentru evaluarea conformării cu cerința referitoare la proprietate este crucial să se determine ce capital al întreprinderii intră în categoria capitalului social.

29.

În decizia Sabena/Swissair, Comisia a susținut că răspunsul la întrebarea dacă un anumit tip de capital se califică drept capital social poate fi dat doar de la caz la caz, ținând seama de toate circumstanțele relevante. Dacă însă capitalul în cauză nu conferă deținătorilor săi oricare dintre următoarele două drepturi într-o măsură destul de mare, el nu trebuie, în principiu, luat în calcul pentru a determina situația proprietății asupra unei întreprinderi în temeiul articolului 4 litera (f):

(a)	dreptul de a participa la deciziile care afectează operațiunile întreprinderii; și

(b)	dreptul de a beneficia de o parte din profiturile reziduale sau, în cazul lichidării, de o parte din activele reziduale ale întreprinderii după îndeplinirea tuturor celorlalte obligații (cu alte cuvinte, acțiunile reflectă riscurile și câștigurile asociate activității normale).

30.

Autoritatea competentă pentru acordarea licențelor ar trebui să analizeze întotdeauna în detaliu structurile complexe, însă Comisia consideră că o astfel de analiză amănunțită este îndeosebi necesară în cazul în care apar următoarele situații:

(a)	existența unor categorii de acțiuni cu valori și caracteristici diferite;

(b)	existența unor opțiuni sau a unor certificate cu opțiuni care prezintă riscul de a anula atributele de „capital social” ale unei categorii de acțiuni (10);

(c)	existența unor investitori instituționali în cazul cărora nu se poate identifica ușor beneficiarul final în conformitate cu punctul 44.

31.

După cum reiese de la punctul 22 de mai sus, Comisia consideră că proprietatea asupra unei întreprinderi ale cărei acțiuni sunt deținute de o altă entitate (alta decât o persoană fizică), denumită în continuare „entitate intermediară”, trebuie evaluată pe baza cetățeniei persoanelor (sau a identității statelor) care dețin acțiunile celeilalte entități.

32.

În acest context, considerațiile prezentate la punctele 22-24 de mai sus se aplică la fel și în cazul acțiunilor deținute în cadrul entității intermediare.

33.

Pot apărea probleme specifice în cazul în care atât cota deținută de acționarii din UE în cadrul entității intermediare, cât și cota deținută de aceasta din urmă în cadrul transportatorului aerian reprezintă mai puțin de 100 % din acțiunile respective.

34.

Cazul următor poate servi drept exemplu: acționari din UE dețin 55 % din întreprinderea A (restul fiind deținut de țări terțe sau de resortisanți ai țărilor terțe, denumiți în continuare „acționari din țări terțe”) și, la rândul său, societatea A deține 60 % din transportatorul B, restul de 40 % din transportatorul B fiind deținut de acționari din țări terțe.

35.

În acest caz, se ridică problema dacă acționarii din UE „dețin peste 50 % din întreprindere”.

36.

După cum s-a arătat la punctul 28 de mai sus, „proprietate” înseamnă dreptul de a participa la deciziile care afectează operațiunile desfășurate de întreprindere, precum și drepturi pecuniare, și anume de a beneficia de o parte din profiturile reziduale sau, în cazul lichidării, de o parte din activele reziduale ale întreprinderii după achitarea în întregime a oricăror alte obligații.

37.

În ceea ce privește dreptul de a participa la deciziile care afectează operațiunile întreprinderii, o situație ca cea descrisă mai sus ar trebui considerată, în mod normal, a respecta articolul 4 litera (f) din regulament, presupunând că toate acțiunile în cauză au aceleași drepturi de vot și că nu există acorduri specifice care să împiedice acționarii din UE să controleze voturile pe care societatea A le are în privința transportatorului B datorită cotei sale majoritare.

38.

În ceea ce privește drepturile pecuniare, trebuie să se țină seama de faptul că, chiar și în cazul în care cota respectivă din transportatorul în cauză este deținută direct de către acționarii din UE, și nu prin intermediul unei entități intermediare, astfel de drepturi pot face obiectul unor acorduri interne specifice. Printre acestea se pot număra privilegii ale acționarilor din țări terțe față de acționarii din UE. După cum se explică în Decizia Swissair/Sabena, astfel de situații nu sunt excluse în temeiul articolului 4 litera (f) din regulament, cu condiția ca drepturile (pecuniare) în cauză să le revină acționarilor din UE „într-o măsură destul de mare”.

39.

Aceleași principii ar trebui să se aplice în cazul în care drepturile pecuniare sunt afectate de faptul că participațiunea acționarilor din UE la transportator trece printr-o entitate intermediară și că, în fiecare etapă, participațiunea reprezintă sub 100 % din capitalul social.

40.

În exemplul de mai sus, dacă profiturile distribuite de transportatorul B și încasările din vânzarea activelor reziduale în cazul lichidării acestuia revin acționarilor din UE proporțional cu acțiunile diluate (pornind de la premisa că toate acțiunile deținute în societatea A și în transportatorul B sunt de aceeași categorie), drepturile pecuniare pot fi totuși considerate suficiente în scopul aplicării articolului 4 litera (f) din regulament.

41.

Cazurile asemănătoare ar trebui însă analizate individual, ținându-se cont de toate circumstanțele și în special de toate acordurile care afectează drepturile și obligațiile relevante.

42.

Pentru efectuarea evaluării menționate anterior, titularii sau solicitanții de licențe ar trebui să furnizeze autorității care acordă licențele dovezi cu privire la drepturile asociate diverselor categorii de acțiuni, precum și cu privire la proprietarul final real al acțiunilor.

5.2. Aspecte ale proprietății legate de întreprinderile cotate public și investițiile instituționale

43.

La evaluarea cerinței referitoare la proprietate ar putea apărea probleme specifice în ceea ce privește întreprinderile cotate public la bursă sau deținute de instituții de investiții, dat fiind că participațiunile pot varia de la o zi la alta și pot exista mai multe etape ale deținerii în proprietate. Întreprinderea ar trebui să poată demonstra în orice moment că majoritatea acțiunilor sunt deținute de acționari din UE.

44.

În cazul în care acțiunile sunt deținute de un mandatar, de un fiduciar sau de orice alți investitori instituționali, cerința referitoare la proprietate poate fi îndeplinită în cazul în care mandatarul, administratorul fiduciar sau alt proprietar înregistrat este un stat membru sau un resortisant al unui stat membru. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de toate elementele care ar putea indica faptul că o persoană diferită este proprietarul din punct de vedere economic, și anume beneficiarul final al drepturilor menționate mai sus. Acest lucru va depinde în special de acordurile sau de alte înțelegeri în care sunt angajați astfel de investitori instituționali.

6. CONTROLUL EFECTIV

6.1. Abordare generală

45.

La articolul 4 litera (f) din regulament se stipulează că autoritatea competentă pentru acordarea licențelor acordă o licență de operare unei întreprinderi numai dacă „statele membre și/sau resortisanți ai acestora […] au controlul efectiv asupra acesteia”.

46.

Noțiunea de control efectiv este definită la articolul 2 punctul 9 din regulament drept:

„o relație constituită din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, fie separat, fie împreună și având în vedere împrejurările de fapt sau de drept în cauză, conferă posibilitatea de a exercita în mod direct sau indirect o influență decisivă asupra unei întreprinderi, în special prin:

(a)	dreptul de folosință, totală sau parțială, a activelor unei întreprinderi;

(b)	drepturi sau contracte care conferă o influență hotărâtoare asupra componenței, votului sau deciziilor organelor unei întreprinderi sau conferă în alt mod o influență hotărâtoare asupra conducerii afacerilor întreprinderii;”.

47.

După cum s-a explicat în Decizia Sabena/Swissair, această dispoziție impune o evaluare a poziției statelor membre și/sau a resortisanților acestora prin care să se stabilească dacă, per total, au o influență decisivă asupra administrării întreprinderii în cauză într-un mod care depășește influența acționarilor din țări terțe. Această analiză ține seama de posibilitățile de care dispune un acționar din UE ca să influențeze în sens pozitiv deciziile strategice de afaceri ale întreprinderii.

48.

Deciziile strategice de afaceri țin în special de numirea conducerii, de adoptarea bugetului și/sau a planului de afaceri și de investițiile majore sau de drepturile specifice unei anumite piețe.

49.

În acest context, ar trebui mai întâi să se identifice când se iau astfel de decizii și în ce condiții, iar aceasta presupune o analiză a guvernanței corporative a întreprinderii, care ar trebui efectuată din perspectiva mai amplă a modului de funcționare al întreprinderii.

50.

Într-o a doua etapă ar trebui luate în considerare alte aspecte de natură să influențeze procesul de luare a deciziilor strategice importante de afaceri. Printre aceste aspecte se numără drepturile acționarilor, legăturile financiare și cooperarea comercială dintre întreprindere și acționarii din țări terțe. Mai jos se pot regăsi îndrumări mai detaliate în privința acestor criterii de evaluare. Cu toate acestea, este imposibil să se întocmească o listă exhaustivă a elementelor care pot fi relevante pentru analiză într-un anumit caz. Prin urmare, pot fi relevante și alte elemente decât cele menționate în prezentul document, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz.

51.

După cum s-a explicat în Decizia Sabena/Swissair, controlul efectiv trebuie exercitat exclusiv de statele membre sau de resortisanții acestora. În mod evident, nu acesta este cazul atunci când statele membre sau resortisanții acestora au doar drept de veto și nu au niciun drept care să le permită să influențeze pozitiv gestionarea întreprinderii în cauză.

52.

Există o serie întreagă de factori care pot conferi o influență pozitivă acționarilor din UE, precum puterea de inițiativă sau mecanismele care le acordă accesul timpuriu sau privilegiat la informații în cadrul întreprinderii.

53.

Principiile generale prezentate mai sus trebuie aplicate având în vedere ansamblul împrejurărilor de fapt sau de drept implicate de caz. Fiecare caz în parte trebuie evaluat în funcție de specificul său.

54.

Cazurile care necesită o analiză în temeiul articolului 4 litera (f) din regulament implică adeseori și aplicarea Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (11) (denumit în continuare „Regulamentul privind concentrările economice”), ținând seama de condițiile din acesta din urmă. Dat fiind că definițiile controlului din respectivele regulamente prezintă anumite asemănări, pare util să se adauge clarificările ce urmează.

55.

În primul rând, este important să se ia act de faptul că, în ceea ce privește acționarul din UE, „controlul în comun” în sensul Regulamentului privind concentrările economice și „controlul efectiv” în sensul regulamentului ce face obiectul prezentului document nu se exclud reciproc, astfel cum rezultă din Decizia Swissair/Sabena.

56.

În al doilea rând, cerința privind controlul de la articolul 4 litera (f) din regulament nu este îndeplinită atunci când acționarul dintr-o țară terță deține controlul exclusiv asupra întreprinderii (12). Într-un astfel de caz, întreprinderea nu poate fi, prin definiție, sub controlul efectiv al acționarilor din UE în sensul regulamentului.

57.

Având în vedere că problemele ridicate de Regulamentul privind concentrările economice, pe de o parte, și cerința referitoare la proprietate și control din regulament, pe de altă parte, prezintă o serie de asemănări, în pofida diferențelor dintre cele două regimuri juridice, Comisia evaluează cazurile în paralel în cadrul ambelor regimuri atunci când este relevant. În acest scop, serviciile competente ale Comisiei vor coopera, desigur, îndeaproape.

6.2. Criterii de evaluare

58.

Nicio orientare nu poate anticipa toate configurațiile posibile ale controlului asupra unei întreprinderi, având în vedere și diferențele dintre normele naționale privind guvernanța corporativă. Orice evaluare trebuie să se facă de la caz la caz, analizând, în fiecare caz în parte, poziția de fapt și de drept.

59.

În acest context, prezentele orientări oferă câteva principii generale de evaluare și subliniază anumite aspecte care pot ridica probleme, care necesită o analiză mai detaliată în raport cu criteriul controlului efectiv (13).

6.2.1. Guvernanță corporativă

60.

Prima etapă a evaluării controlului efectiv constă în analizarea guvernanței corporative a întreprinderii. În acest context, guvernanța corporativă înseamnă procesele și procedurile prin care întreprinderea adoptă deciziile relevante pentru desfășurarea activității sale.

61.

Analiza guvernanței corporative ar trebui să ia în considerare atât elementele de fapt, cât și pe cele de drept.

62.

Analiza ar trebui să identifice organismele decizionale ale întreprinderii, competențele și compoziția acestora, reglementările relevante în materie de numire, de alegere, de remunerare și de eliberare din funcție, natura deciziilor pe care le iau acestea, procedurile lor decizionale, inclusiv cerințele privind cvorumul și regulile de votare (prin vot majoritar, prin consens), toate prerogativele acordate altor organisme (de exemplu, legate de propuneri, numiri, consultare, avize cu sau fără caracter obligatoriu, recomandări, aprobare).

63.

Această trecere în revistă ar trebui să acopere toate organismele decizionale, în special adunarea acționarilor, organismul executiv (de exemplu, consiliul director, consiliul de administrație), organismele de control (de exemplu, consiliul de supraveghere), personalul-cheie (personalul cu funcții de conducere care are dreptul de a adopta decizii relevante pentru desfășurarea activității) și comitetele interne (consultative sau nu).

64.

Analiza ar trebui să evalueze modul în care sunt reprezentate statele membre și/sau resortisanții acestora în organismele decizionale și modul în care drepturile de care dispun în acest context le permit să determine deciziile strategice, ținând seama de procedura prin care urmează să fie adoptate. În acest context, analiza ar trebui să vizeze și cvorumul necesar pentru luarea deciziilor.

65.

În ceea ce privește procesul de luare a deciziilor, este deosebit de importantă analiza drepturilor de veto ale oricăror acționari din țări terțe. Acordarea unor drepturi de veto ample respectivilor acționari în privința unor aspecte importante pentru desfășurarea activității ar putea afecta capacitatea acționarilor din UE de a exercita controlul efectiv asupra întreprinderii. Prin urmare, pentru fiecare caz în parte, ar trebui să se efectueze o evaluare globală amănunțită a drepturilor acționarilor din UE și din țările terțe.

66.

Capacitatea unui anumit acționar de a se opune unor decizii nu presupune neapărat că respectivul acționar are controlul efectiv. Trebuie verificat dacă drepturile de veto în chestiune afectează numai anumite decizii care nu sunt foarte importante sau, mai degrabă, principalele decizii strategice. Întrebarea care se pune este dacă, la o evaluare globală a diverselor drepturi ale acționarilor, statele membre sau resortisanții acestora au sau nu o influență decisivă asupra deciziilor strategice de afaceri, după cum se explică la punctul 47 de mai sus. Ar trebui ca, de la caz la caz, să se efectueze o astfel de evaluare globală, pe baza unei multitudini de factori.

67.

Un acționar dintr-o țară terță poate avea drepturi de veto fără ca acest fapt să ducă în mod necesar la pierderea controlului efectiv al acționarilor din UE.

68.

Un scenariu posibil este cel în care drepturile de veto ale acționarilor din țări terțe sunt necesare și proporționale cu obiectivul de a proteja valoarea investițiilor minoritare. De obicei, un astfel de drept de veto va viza modificările aduse actului constitutiv sau unui document constitutiv similar, o creștere sau o reducere a capitalului, o emisiune de obligațiuni convertibile în acțiuni, o modificare a drepturilor asociate acțiunilor, cotarea la bursă sau o ofertă publică, distribuirea de dividende, încetarea activității sau o modificare substanțială a activităților, deciziile referitoare la fuziune, divizare sau lichidare. Ca atare, respectivul drept nu implică faptul că acționarii din UE nu dețin controlul efectiv.

69.

Poate fi necesară efectuarea unei evaluări mai aprofundate în cazul în care drepturile de veto ale acționarilor din țări terțe vizează alte aspecte, în special deciziile care pot influența în mod semnificativ sau pot bloca desfășurarea activității întreprinderii, precum achizițiile de active, investițiile, prelungirea sau acceptarea unor instrumente financiare ca garanțiile ori împrumuturile, contractele, tranzacțiile comerciale cu persoane afiliate întreprinderii sau unuia dintre acționari.

70.

Printre elementele care pot determina efectuarea unei astfel de evaluări aprofundate, în funcție de obiectul deciziei care urmează să fie luată, se numără: exercitarea drepturilor de vot, deciziile luate prin consens, dreptul acționarilor dintr-o țară terță de a nominaliza persoane în anumite posturi (importante), cerința ca deciziile (importante) să fie precedate de propuneri sau de recomandări din partea acționarilor menționați anterior, prevederi conform cărora, la cererea acestor acționari, nu are loc votul, „votul în bloc” etc.

71.

În ceea ce privește deciziile luate în adunările acționarilor întreprinderii, ar putea fi necesar să se țină seama de structura acționariatului, de participarea la aceste adunări ale acționarilor și de tiparele de vot la aceste adunări. În cazurile în care acțiunile deținute în întreprindere sunt larg răspândite și un singur acționar dintr-o țară terță este unul dintre principalii acționari, propunerile respectivului acționar ar putea fi votate chiar dacă deține o cotă cu mult sub 50 %. Poate fi necesară evaluarea ratei de participare a acționarilor din statele membre la adunările acționarilor, precum și a tiparelor de vot ale acestor acționari, în scopul de a stabili dacă ei exercită, de facto, controlul efectiv asupra întreprinderii.

72.

În speță, deținerea de către o țară terță sau de către un resortisant al unei țări terțe a unei cote mai mari de 30 % într-o întreprindere poate necesita, ca regulă generală, efectuarea unei evaluări aprofundate de către autoritatea competentă pentru acordarea licențelor. În cazurile în care acțiunile deținute în întreprindere sunt larg răspândite și un singur acționar dintr-o țară terță este unul dintre principalii acționari, chiar și o cotă mai mică ar putea necesita o evaluare.

73.

În acest context poate fi relevant și dacă persoanele care ocupă posturi-cheie în cadrul întreprinderii au legături cu acționarul din țara terță. Acest raționament nu este valabil însă în cazul cetățeniei persoanelor respective. Cetățenia nu indică în niciun fel dacă întreprinderea este controlată efectiv de state membre și/sau de resortisanți ai acestora, cu atât mai puțin într-o industrie globală precum aviația. Poate fi relevant numai faptul că statele membre și/sau resortisanți ai acestora dețin controlul proceselor care duc la adoptarea de decizii importante, printre care numirea sau eliberarea din funcție a personalului-cheie.

6.2.2. Drepturile acționarilor

74.

Este necesară o evaluare a drepturilor acționarilor în contextul evaluării controlului efectiv, deoarece deținerea de către acționari din țări terțe a unor drepturi extinse ar putea duce, de facto, la situația în care aceștia, și nu acționarul sau acționarii din UE, controlează efectiv întreprinderea, eventual prin influența pe care cei dintâi o exercită asupra acestora din urmă. Poate fi vorba, de exemplu, de capacitatea de a obține concesii în privința unor chestiuni care, la prima vedere și având în vedere guvernanța corporativă convenită, par a fi controlate de acționarul sau acționarii din UE.

75.

Mai jos sunt descrise unele exemple de drepturi ale acționarilor care, în general, necesită o examinare mai amănunțită.

6.2.2.1. Dreptul de a se opune unui transfer de acțiuni

76.

Ar trebui examinat în detaliu dreptul unui acționar dintr-o țară terță de a se opune unui transfer de acțiuni deținute în întreprindere de un acționar dintr-un stat membru. Se obișnuiește ca, în urma investiției realizate de un acționar dintr-o țară terță, să existe o perioadă în care efectuarea unui transfer de acțiuni de către oricare dintre părți nu este permisă sau este condiționată de acordul celeilalte părți. Atât timp cât nu depășește practicile uzuale din acest sector, această perioadă poate fi văzută, în mod normal, ca fiind o garanție a stabilității investiției și, în consecință, drept un factor care nu afectează poziția în ceea ce privește controlul efectiv. Însă chiar și în astfel de cazuri, unele circumstanțe specifice pot necesita o examinare mai amănunțită. În speță, dacă această limitare se aplică doar în favoarea acționarului dintr-o țară terță, acest fapt poate indica un dezechilibru, în sensul că s-ar putea ca acționarul din UE să depindă destul de mult de respectivul acționar din țara terță, însă, posibil, nu și viceversa.

6.2.2.2. Drepturile de preempțiune

77.

Dreptul de preempțiune este un drept în temeiul căruia unui acționar existent i se oferă posibilitatea de a achiziționa primul acțiunile în cazul în care celălalt acționar dorește să și le vândă. Drepturile de preempțiune sunt o practică de afaceri uzuală și, dacă nu depășesc ceea ce este necesar pentru a proteja investițiile acționarilor, nu ridică probleme specifice în ceea ce privește controlul efectiv. Totuși, anumite forme de drepturi de preemțiune ar putea avea un efect similar unui drept de veto în ceea ce privește transferul de acțiuni. Așa se poate întâmpla în cazul în care acționarul dintr-o țară terță are dreptul să stabilească prețul de vânzare al acțiunilor respective.

6.2.2.3. Dreptul acționarului dintr-o țară terță de a-și vinde acțiunile

78.

Pentru a-și proteja valoarea investiției și pentru a-și proteja împotriva diluării influența în cadrul întreprinderii, acționarii minoritari negociază frecvent o anumită formă de opțiune „put”. O astfel de opțiune „put” îi conferă acționarului minoritar în cauză dreptul de a-și vinde întreprinderii (transportatorului aerian) acțiunile deținute sau de a le vinde altor acționari, la un preț prestabilit, atunci când are loc un eveniment prestabilit. Într-un astfel de caz, respectivele drepturi de preempțiune ar trebui luate în considerare la evaluarea globală a controlului efectiv.

79.

Atunci când o astfel de opțiune „put” îi este conferită unui acționar dintr-o țară terță, această situație poate avea un impact asupra deținerii controlului efectiv de către acționarul sau acționarii din UE, dat fiind că ieșirea primului ar putea destabiliza întreprinderea financiar și comercial. Astfel se poate crea o situație în care acționarul dintr-o țară terță are o asemenea influență asupra acționarului sau acționarilor din UE, încât aceștia din urmă nu reușesc să dețină controlul efectiv.

80.

Impactul opțiunii „put” va depinde de condițiile aplicabile care ar trebui, prin urmare, să fie examinate cu atenție. O opțiune „put” foarte extinsă, care permite acționarului din țara terță să o exercite în foarte multe împrejurări, îi poate înlesni acestuia obținerea de concesii din partea întreprinderii sau a celorlalți acționari cu privire la aspecte în cazul cărora, în mod normal, un acționar dintr-o țară terță nu poate decide și nici nu poate avea drept de veto. Dacă opțiunea „put” este limitată la ceea ce este necesar și proporțional pentru a proteja acționarii din țări terțe împotriva diluării acțiunilor lor, nu apar probleme speciale, însă alte cazuri necesită o examinare mai amănunțită.

6.2.2.4. Dreptul de a achiziționa acțiuni suplimentare

81.

Opțiunile „call” sau opțiunile de conversie permit acționarului dintr-o țară terță fie să cumpere mai multe acțiuni în întreprindere, fie să convertească creanțele sau cvasicapitalul în acțiuni. Orice drepturi de vot suplimentare sau alte drepturi pe care le-ar dobândi un astfel de acționar în urma exercitării unei opțiuni „call” sau a unei opțiuni de conversie ar trebui examinate din punctul de vedere al impactului lor potențial asupra controlului efectiv al întreprinderii.

6.2.2.5. Condițiile aplicabile investiției

82.

Dacă acționarul dintr-o țară terță face investiția sub rezerva unor condiții, acestea trebuie analizate în detaliu din punctul de vedere al impactului lor asupra controlului efectiv. Atât timp cât condițiile sunt necesare și proporționale cu obiectivul de a proteja valoarea investiției, nu apar probleme speciale, însă existența altor condiții ar putea necesita o examinare mai aprofundată.

83.

În mod normal, nu vor avea un impact asupra controlului efectiv condițiile legate de autorizarea reglementară sau de alte aspecte care pot fi considerate ca ținând de domeniul politicii publice.

84.

De regulă, condițiile impuse de acționarul dintr-o țară terță în privința chestiunilor financiare ale întreprinderii, precum auditarea conturilor anuale, solvabilitatea, restructurarea datoriilor sau consultarea asupra chestiunilor esențiale înainte de finalizarea investiției, ar trebui să nu aibă niciun impact asupra controlului efectiv, deoarece ele vizează situația financiară a întreprinderii înainte de investiție și, prin urmare, valoarea investiției pentru acționarul din țara terță.

85.

Condițiile asociate investiției care se referă, în special, la planul de afaceri al întreprinderii, la numirea personalului-cheie sau la încheierea unui acord de cooperare ar putea limita, parțial sau în întregime, de iure sau de facto, competențele organismelor decizionale ale întreprinderii. Condițiile impuse ar trebui luate în considerare la evaluarea globală a controlului efectiv. Pot exista cazuri în care acționarul dintr-o țară terță își condiționează investiția de luarea unor decizii strategice importante, astfel încât influența pe care o pot exercita acționarii din UE, conform acordurilor încheiate, în cadrul organismelor decizionale ale întreprinderii nu mai are efect practic. Acest aspect trebuie analizat în contextul general, având în vedere în special mijloacele și procedurile exacte prin care acționarii din UE au dreptul să își exercite influența în cadrul întreprinderii.

6.2.3. Legăturile financiare dintre întreprindere și acționarul dintr-o țară terță

86.

Situația în care contribuția financiară a acționarului dintr-o țară terță are ca rezultat privarea acționarilor din statele membre de controlul efectiv trebuie evaluată din perspectiva dependenței financiare asociate respectivei contribuții în cazul în speță. O astfel de dependență poate însemna că acționarii din statele membre sunt privați, de facto, parțial sau în totalitate, de capacitatea de a influența modul de funcționare al întreprinderii prin intermediul organismelor decizionale ale acesteia. Cazurile tipice în astfel de situații sunt cele în care, din cauza dependenței întreprinderii de finanțarea acordată sau menținută de acționarul dintr-o țară terță, aceasta din urmă este în măsură să obțină concesii în domenii strategice, chiar dacă, din punct de vedere juridic, acționarii statelor membre ar dispune de mijloacele necesare pentru a refuza astfel de concesii.

87.

Pentru a evalua gradul de dependență financiară, ar trebui stabilit mai întâi dacă acționarul dintr-o țară terță a contribuit la finanțarea întreprinderii proporțional cu participațiunea sa (14). În acest caz, cu excepția situației în care există circumstanțe speciale, s-ar putea considera că, în urma acțiunilor achiziționate și a acordurilor încheiate, acționarul dintr-o țară terță nu a dobândit o influență asupra operațiunilor întreprinderii mai mare decât cea conferită de drepturile pe care le deține în ceea ce privește funcționarea ei.

88.

Pentru a efectua această evaluare, nivelul contribuției acționarilor din țări terțe ar trebui comparat cu contribuția celorlalți acționari și a surselor externe întreprinderii. Ar trebui luate în considerare toate modurile de finanțare, în sensul cel mai larg, precum majorarea capitalului, împrumuturile, garanțiile, obligațiunile, scutirile de la plata datoriilor, garanțiile bancare (15) și granturile. Ar trebui să se țină seama nu numai de contribuțiile obținute în urma investiției efectuate de un acționar dintr-o țară terță, ci și de contribuțiile oferite de acționarii existenți și de sursele externe în decursul procesului de pregătire a vânzării acțiunilor întreprinderii (vânzare care a dus la intrarea în acționariat a acționarului dintr-o țară terță).

89.

Dacă acționarul dintr-o țară terță a contribuit la finanțarea întreprinderii cu mai mult decât valoarea corespunzătoare participațiunii sale, acest lucru ar trebui luat în considerare la efectuarea evaluării globale.

6.2.4. Cooperarea comercială

90.

Cooperarea comercială poate consta într-o cooperare la nivel operațional între două întreprinderi (transportatori aerieni), de exemplu partajare de coduri, sau poate avea forma unei asocieri în participație sau a achiziționării și vânzării de bunuri și servicii între acționarul dintr-o țară terță și întreprindere.

91.

În măsura în care întreprinderea este dependentă de o astfel de cooperare cu acționarul dintr-o țară terță, acesta din urmă va câștiga influența aferentă asupra celei dintâi. Prin urmare, atunci când există o astfel de cooperare, trebuie să se evalueze dacă dependența care rezultă este de natură a-i obliga pe acționarii din UE să sprijine deciziile strategice ale partenerului dintr-o țară terță.

92.

Unele acorduri de cooperare ar putea cuprinde procese decizionale specifice prin care cele două întreprinderi iau deciziile cu privire la respectiva cooperare, în special în cazul asocierilor în participație.

93.

În cazul în care investiția acționarului dintr-o țară terță este condiționată de cooperarea comercială, această condiționare ar trebui evaluată din perspectiva considerentelor prezentate mai sus.

94.

În cazul în care rezilierea sau încălcarea acordului de cooperare comercială poate atrage după sine ieșirea acționarului dintr-o țară terță, un astfel de drept al acționarului ar trebui și el evaluat după cum se descrie mai sus.

7. MONITORIZAREA ȘI POSIBILELE MĂSURI

95.

În ceea ce privește monitorizarea conformării întreprinderilor, la articolul 8 alineatul (2) din regulament se prevăd obligațiile juridice minime ale autorității competente pentru acordarea licențelor. În afară de aceste sarcini, autoritățile pot considera oportun să verifice situația acționariatului mai frecvent, de exemplu trimestrial, lunar sau chiar la intervale mai scurte, în funcție de cota acțiunilor deținute de țările terțe.

96.

În acest context, întreprinderile cotate la bursă sau deținute de instituții de investiții în special trebuie să se asigure că autoritatea competentă pentru acordarea licențelor dispune de suficiente informații astfel încât aceasta să aibă certitudinea că întreprinderile în cauză respectă cerința de la articolul 4 litera (f) din regulament. În acest scop, întreprinderile pot opta să urmărească, în măsura în care este posibil, acțiunile achiziționate și vândute. În actul constitutiv sau în statutul întreprinderilor ar putea fi introduse prevederi care să permită administratorilor să controleze cetățenia acționarilor și să solicite declarații de cetățenie de la acționarii principali.

97.

Acționarul dintr-o țară terță are responsabilitatea de a pune la dispoziția autorității competente pentru acordarea licențelor toate informațiile solicitate în cadrul procesului de evaluare a licenței pentru a demonstra îndeplinirea cerințelor de la articolul 4 litera (f) din regulament (cf. secțiunea 3 de mai sus).

98.

Autoritatea competentă pentru acordarea licențelor trebuie să asigure confidențialitatea tuturor secretelor de afaceri care îi parvin în timpul evaluării.

99.

În mod și mai particular, în ceea ce privește „controlul efectiv”, se aplică considerațiile suplimentare prezentate în continuare.

100.

În cursul activităților sale, autoritatea competentă pentru acordarea licențelor ar putea ajunge la concluzia că anumite elemente detectate nu duc la pierderea controlului efectiv de către statele membre sau de către resortisanții acestora, dar că, pe viitor, pot apărea noutăți legate de respectivele elemente care ar putea avea această consecință. Este posibil ca, în aceste cazuri, autoritatea competentă pentru acordarea licențelor să trebuiască să monitorizeze în special evoluția acestor elemente, în cadrul examinării pe care o face în mod regulat, și anume în ceea ce privește respectarea de către întreprinderea în cauză a cerințelor regulamentului. Scopul este ca autoritatea respectivă să ia cunoștință, cât mai curând posibil, de orice situație în care acționarul sau acționarii din UE nu mai dețin controlul efectiv, iar cerințele din regulament nu mai sunt îndeplinite.

101.

În cazul în care autoritatea competentă pentru acordarea licențelor are anumite dubii în acest sens, ea ar trebui să ia măsurile de rigoare. În cazul în care dubiile nu pot fi îndepărtate, autoritatea va trebui să le aducă la cunoștința întreprinderii în cauză.

102.

Dacă, în consecință, întreprinderea în cauză decide să facă anumite schimbări, ar putea fi necesară, în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul privind concentrările economice, o notificare sau o renotificare în temeiul regulamentului menționat în ceea ce privește guvernanța sa corporativă sau alte aspecte relevante.

(1) JO L 293, 31.10.2008, p. 3.

(2) Regulamentul este aplicabil în țările terțe cu care UE a încheiat acorduri în care a fost încorporat. În prezent, acesta este cazul Acordului privind SEE (în ceea ce privește Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și al Acordului UE-Elveția privind transportul aerian (JO L 114, 30.4.2002). În viitor s-ar putea negocia/aplica acorduri similare. În scopul interpretării articolului 4 litera (f) oferite în prezentele orientări, Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein sunt considerate state membre ale UE, iar resortisanții lor sunt considerați cetățeni ai statelor membre ale UE.

(3) Pe tot parcursul prezentelor orientări, Comisia va utiliza termenul „întreprinderi” în sensul definit la articolul 2 punctul 3 din regulament.

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie în domeniul aviației pentru Europa [COM(2015) 598 final din 7 decembrie 2015].

(5) Decizia 95/404/CE a Comisiei din 19 iulie 1995 privind o procedură de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului (Swissair/Sabena) (JO L 239, 7.10.1995, p. 19).

(6) JO L 240, 24.8.1992, p. 1.

(7) A se vedea punctul XI, p. 27 din Decizia Swiss/Sabena.

(8) Decizia Swissair/Sabena, punctul XI.

(9) Cauza C-135/08, 2.3.2010, Rottmann, punctele 39, 45 și 48.

(10) Existența unor opțiuni sau a unor certificate cu opțiuni care pot altera echilibrul participațiilor la un moment dat în viitor nu prezintă relevanță în prezent pentru chestiunea proprietății. Cu toate acestea, pot exista anumite structuri complexe, în care existența unor opțiuni va risca să anuleze atributele de „capital social” ale unei categorii de acțiuni. Acestea vor trebui examinate îndeaproape. În orice caz, opțiunile pot reprezenta o problemă stringentă în ceea ce privește controlul dacă existența lor conferă unui acționar minoritar capacitatea de a-și impune cerințele asupra întreprinderii.

(11) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(12) Această situație apare atunci când, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, doar o persoană preia controlul asupra întreprinderii.

(13) Pentru evaluarea controlului în comun în temeiul Regulamentului privind concentrările economice sunt relevante prevederile din Comunicarea jurisdicțională consolidată a Comisiei (JO C 95, 16.4.2008, p. 1).

(14) De exemplu: o întreprindere are un capital social total de 100 de milioane EUR, din care acționarii din UE dețin o participație de 60 de milioane EUR, iar acționarii din țări terțe dețin o participație de 40 de milioane EUR. Acționarii din UE au oferit întreprinderii un împrumut pe termen lung în condiții de piață, de 6 milioane EUR, ceea ce reprezintă 10 % din cota lor de capital social. Prin urmare, pentru a menține un echilibru la nivelul legăturilor financiare, acționarii din țări terțe pot contribui doar cu o finanțare suplimentară (în plus față de cota lor din capitalul social) de maximum 10 % din cota lor din capitalul social (și anume 4 milioane EUR).

(15) De exemplu, un investitor emite o garanție unei bănci; prin urmare, banca este dispusă să acorde un împrumut.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

16.6.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/14

Decizia Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

din 4 mai 2017

privind înregistrarea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa ca partid politic european

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2017/C 191/04)

AUTORITATEA PENTRU PARTIDELE POLITICE EUROPENE ȘI FUNDAȚIILE POLITICE EUROPENE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), în special articolul 9,

având în vedere cererea primită din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa,

întrucât:

(1)

Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene („Autoritatea”) a primit din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa („solicitantul”), la 20 martie 2017, o cerere de înregistrare a acesteia ca partid politic european, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, iar la 25 aprilie 2017 a primit informații suplimentare care completează această cerere.

(2)

Solicitantul a transmis documentele necesare care dovedesc faptul că acesta îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, inclusiv declarația oficială în forma stabilită în anexa la acest regulament, precum și statutul său, care conține dispozițiile obligatorii prevăzute la articolului 4 din regulamentul menționat.

(3)

Cererea de înregistrare este însoțită, de asemenea, de o declarație emisă de Gérard Indekeu, notar, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, prin care se atestă faptul că sediul solicitantului se află în Belgia și că statutul său este conform cu legislația națională aplicabilă.

(4)	Solicitantul a transmis documente suplimentare în conformitate cu articolele 1 și 2 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE, Euratom) 2015/2401 (2).

(5)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, Autoritatea a examinat cererea și documentele justificative transmise de solicitant și consideră că acesta îndeplinește condițiile de înregistrare stabilite la articolul 3 din regulamentul menționat și că statutul său conține dispozițiile obligatorii prevăzute la articolului 4 din regulament,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa se înregistrează ca partid politic european.

Acesta dobândește personalitate juridică europeană la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data notificării sale.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează următoarei entități:

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

Rue d’Idalie/Idaliestraat 11 (box 2)

1050 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Adoptată la Bruxelles, 4 mai 2017.

Pentru Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene

Directorul

M. ADAM

(1) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE, Euratom) 2015/2401 al Comisiei din 2 octombrie 2015 cu privire la conținutul și la funcționarea registrului de repertoriere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 333, 19.12.2015, p 50).

ANEXĂ

Statuts de l'Alliance of Liberals and Democrats for Europe Party, parti politique européen (en abrégé « PPEU »)

Adoptés par le Congrès de l'ALDE Party le 3 décembre 2016

CHAPITRE I – NOM, SIEGE, OBJET ET DUREE DE L'ASSOCIATION

Article 1 – Nom et logo

Un parti politique européen est constitué en vertu du droit européen. Son nom est «Alliance of Liberals and Democrats for Europe Party», en abrégé «ALDE Party», ci-après dénommé l' « Association ». Tant la forme complète qu'abrégée du nom peuvent être utilisées de manière indifférente.

Tous les actes, factures, annonces, publications, courriers, bons de commande et autres documents émanant de l'Association doivent mentionner sa dénomination complète ou abrégée, précédée ou suivie immédiatement des mots « parti européen », ainsi que l'adresse du siège de l'Association.

L'Association est régie par le Règlement no 1141/2014 du Parlement européen et du Conseil du 22 octobre 2014 relatif au statut et au financement des partis politiques européens et des fondations politiques européennes (le «Règlement»), ainsi que par la loi du 27 juin 1921 sur les associations sans but lucratif, les fondations, les partis politiques européens et les fondations politiques européennes (la «Loi») pour les aspects légaux qui ne sont pas couverts par le Règlement, tel que le prévoit l'article 14 du Règlement.

Le logo de l'Association est repris à l'Annexe I aux présents statuts.

Article 2 – Siège

Le siège de l'Association est situé à B-1050 Bruxelles, rue d'Idalie, 11. Le siège de l'Association peut être transféré en tout autre lieu dans l'Union européenne par décision prise par le Bureau.

Article 3 – Objet et objectifs

L'Association observe les valeurs sur lesquelles l'Union européenne est fondée, telles que reprises à l'article 2 du Traité sur l'Union européenne, à savoir les valeurs de respect de la dignité humaine, de liberté, de démocratie, d'égalité, de l'État de droit, ainsi que de respect des droits de l'homme, y compris des droits des personnes appartenant à des minorités.

L'Association a pour objet non-lucratif d'apporter son soutien au rassemblement des partis politiques et citoyens d'Europe qui, se réclamant des valeurs libérales, démocratiques et réformatrices, veulent contribuer à l'Union européenne.

L'Association réalisera son objet par :

—	le renforcement du mouvement libéral, démocrate et réformateur dans l'Union européenne et dans toute l'Europe ;

—	la recherche d'une position commune sur toutes les questions importantes concernant l'Union européenne ;

—	l'information du public et sa participation à la construction d'une démocratie européenne unie ;

—	l'appui et la coordination de ses membres dans le contexte des élections du Parlement européen ;

—	le soutien à la constitution d'un groupe parlementaire libéral, démocratique et réformateur dans toutes les assemblées parlementaires internationales ;

—	le développement de relations de travail étroites entre et avec ses membres, leurs groupes parlementaires nationaux, le Groupe parlementaire de l'ALDE Party au Parlement européen, dans d'autres enceintes internationales et l'Internationale Libérale.

L'Association peut, également, valablement constituer une filiale dédiée aux activités de collecte de fonds, de sponsoring ainsi que toute autre activité qui contribue au financement privé ou public de l'Association, pour autant que les bénéfices réalisés par la filiale et attribués à l'Association soient affectés à la réalisation des objectifs non-lucratifs.

L'Association peut accomplir tous les actes et mener toutes les activités, en Europe, visant directement ou indirectement à améliorer ou promouvoir son objet et ses objectifs.

Article 4 – Durée

L'Association est constituée pour une durée illimitée.

Article 5 – Fondation

La fondation politique européenne affiliée à l'Association est le Forum Libéral Européen. Cette entité est formellement affiliée à l'ALDE Party et, par ses activités, qui s'inscrivent dans le respect des objectifs et valeurs fondamentales poursuivis par l'Union européenne, appuie et complète les objectifs du parti politique au niveau européen.

CHAPITRE II – MEMBRES

Article 6 – Critères d'admission des membres, catégories de membres et droits et obligations des membres

La qualité de membre de l'Association est ouverte à tous les partis politiques en Europe et aux citoyens qui acceptent les statuts, le règlement d'ordre intérieur de l'Association, les programmes politiques de l'Association et la Déclaration de Stuttgart.

L'Association doit être composée d'au moins deux membres effectifs. L'Association est composée de membres effectifs, associés et individuels, personnes physiques ou morales légalement constituées selon les lois et usages de leur pays d'origine.

La qualité de membre effectif est attribuée de plein droit à l'a.s.b.l. de droit belge European Liberal Youth, en abrégé LYMEC.

Si un candidat membre ne dispose pas de la personnalité juridique selon les lois et usages de son pays d'origine, il doit désigner, dans sa demande écrite d'admission, une personne physique qui agira au nom et pour compte de tous les membres dudit candidat membre, en qualité de mandataire commun.

Les membres effectifs doivent payer une cotisation, à l'exception de l'a.s.b.l. LYMEC. Ils ont le droit de prendre part aux réunions du Conseil et du Congrès, de faire valoir leur opinion et de voter.

Les membres associés doivent payer une cotisation. Ils ont le droit de prendre part aux réunions du Conseil et du Congrès, de faire valoir leur opinion mais ils n'ont pas le droit de vote. Tout membre associé peut à tout moment demander à devenir membre effectif.

Les membres individuels doivent payer une cotisation. Ils ont le droit de prendre part aux réunions du Conseil et du Congrès, selon les modalités prévues dans le règlement d'ordre intérieur. Ils peuvent faire valoir leur opinion et voter.

Article 7 – Registre des membres et liste des membres

Un registre contenant une liste à jour de tous les membres effectifs et associés de l'Association et une liste des membres individuels sont conservés au siège de l'Association.

Les membres effectifs, associés et individuels ont le droit d'avoir accès au registre et à la liste des membres individuels au siège de l'Association.

La liste des partis membres effectifs et associés de l'Association est reprise à l'Annexe II aux présents statuts.

Article 8 – Admission des membres

Toute candidature comme membre effectif ou associé est adressée au Bureau, accompagnée de tous les documents nécessaires démontrant que le candidat remplit les conditions d'éligibilité. Le Bureau soumet la candidature et son rapport préliminaire et avis au Conseil, qui vérifie si la candidature remplit ou non les conditions d'éligibilité. Le Conseil se prononce à la majorité de deux-tiers des voix émises. La décision du Conseil d'admettre un candidat ou non est définitive et le Conseil n'est pas tenu de motiver sa décision.

Toute candidature comme membre individuel est adressée au secrétaire-général. La candidature est soumise au Bureau. Le Bureau se prononce à la majorité simple des voix émises. La décision du Bureau d'admettre ou non un candidat est définitive et le Bureau n'est pas obligé de motiver sa décision.

Article 9 – Démission et exclusion de membres

Tout membre effectif ou associé peut démissionner de l'Association à tout moment en donnant un préavis de trois mois par lettre recommandée adressée au secrétaire-général. La démission entre en vigueur à la fin de l'exercice social.

Un membre individuel peut démissionner à tout moment par notification écrite adressée au secrétaire-général. La démission prend effet immédiatement.

Un membre démissionnaire reste tenu de ses obligations financières vis-à-vis de l'Association jusqu'à la fin de l'exercice social au cours duquel sa démission a pris effet.

Si un membre effectif manque à ses obligations financières après un avertissement adressé par le secrétaire-général de payer ses dettes dans un délai de trois mois, le droit de vote du membre effectif est suspendu à compter de l'expiration de ce délai de trois mois.

Si un membre individuel manque à ses obligations financières, son droit de vote sera suspendu.

Si un membre effectif associé ou individuel manque à ses obligations financières pendant deux exercices sociaux consécutifs, il est réputé démissionnaire à compter du premier jour de l'exercice social suivant.

Tout membre peut être exclu pour chacune des raisons suivantes :

(i)	ne pas respecter les statuts ou le règlement d'ordre intérieur ;

(ii)	ne pas respecter les décisions de tout organe de l'Association ;

(iii)

ne plus satisfaire aux conditions d'éligibilité comme membre ;

(iv)	si un de ses actes est contraire aux intérêts et aux valeurs de l'Association en général.

L'exclusion de membres effectifs ou associés est décidée par le Conseil avec une majorité de deux-tiers des voix émises. Le membre effectif ou associé est informé par lettre recommandée, télécopie, courrier électronique ou tout autre écrit de la proposition d'exclusion. La lettre décrit les motifs sur lesquels l'exclusion proposée est basée. Le membre effectif ou associé a le droit d'adresser ses remarques par écrit au secrétaire-général, dans un délai des 15 jours calendrier à compter de la réception de la lettre. A sa demande préalable exprimée par écrit, le membre effectif ou associé peut être entendu.

La décision d'exclusion décrit les motifs sur lesquels l'exclusion est basée, mais pour le surplus, la décision ne doit pas être motivée. Le secrétaire-général adresse une copie de la décision au membre exclu par lettre recommandée, télécopie, courrier électronique ou tout autre écrit dans un délai de 15 jours calendrier. L'exclusion prend effet immédiatement mais le membre exclu reste tenu de ses obligations financières vis-à-vis de l'Association jusqu'à la fin de l'exercice social.

L'expulsion d'un membre individuel est décidée par le Bureau en conformité avec le règlement d'ordre intérieur. La décision ne doit pas être motivée. Le secrétaire-général adresse une copie de la décision au membre individuel exclu par écrit dans un délai de 15 jours calendrier. L'exclusion entre en vigueur immédiatement mais le membre exclu reste tenu à ses obligations financières vis-à-vis de l'Association jusqu'à la fin de l'exercice social.

Un membre démissionnaire ou exclu n'a aucun droit à faire valoir sur l'avoir social de l'Association.

CHAPITRE III – ORGANES DE L'ASSOCIATION

Article 10 – Les organes de l'Association

(i)	Le Congrès ;

(ii)	Le Conseil ;

(iii)

Le Bureau.

CHAPITRE IV – CONGRES

Article 11 – Composition et pouvoirs

Le Congrès est composé de tous les membres effectifs, associés et individuels et des membres du Bureau.

En conformité avec le règlement d'ordre intérieur, des tiers peuvent se voir accorder le droit de prendre part aux réunions du Congrès. Ils ont le droit de faire valoir leur opinion mais n'ont pas le droit de vote.

Les décisions prises par le Congrès sont contraignantes pour tous les membres, en ce compris les membres absents, dissidents ou ceux qui s'abstiennent de voter.

Les pouvoirs suivants sont réservés au Congrès :

a)	L'élection, la révocation et la décharge des membres du Bureau ;

b)	Les modifications aux statuts ;

c)	La dissolution et la liquidation de l'Association ;

d)	L'approbation d'un programme politique commun pour les élections européennes ;

e)	L'élection du ou des candidat(s) de tête commun(s) aux élections européennes.

Article 12 – Convocations et réunions

Le Congrès est convoqué par le Conseil. Le Congrès se réunit au moins une fois par an dans chaque année calendrier et pas plus de dix-huit mois ne peuvent s'écouler entre deux réunions du Congrès.

Des réunions extraordinaires du Congrès peuvent être convoquées par le Bureau ou le Conseil ou au moins un tiers des membres effectifs.

La convocation est adressée par courrier, télécopie, courrier électronique ou tout autre moyen écrit. Pour le surplus, les règles relatives à l'ordre du jour, à l'horaire et la manière dont les réunions du Congrès sont tenues sont décrites dans le règlement d'ordre intérieur.

Article 13 – Représentation

Les membres effectifs, associés et individuels sont représentés au Congrès par des délégués, nommés en conformité avec les règles décrites dans le règlement d'ordre intérieur.

Chaque membre effectif a autant de voix que de délégués. Les membres individuels auront autant de voix que de délégués, tel que stipulé dans le règlement d'ordre intérieur. Un délégué peut émettre deux voix au plus.

Article 14 – Délibérations, quorums et votes

Une liste des présences des membres effectifs, associés et individuels est signée avant la réunion par les délégués, en dessous du nom du membre qu'ils représentent.

Le Congrès peut valablement délibérer si au moins un tiers des membres effectifs sont présents. Si ce quorum n'est pas atteint, une nouvelle réunion du Congrès est convoquée au plus tôt 15 jours calendrier après la première réunion. La seconde réunion du Congrès peut valablement prendre des décisions, quel que soit le nombre de membres effectifs présents.

Les décisions du Congrès, en ce compris les élections et les révocations des membres du Bureau sont prises à la majorité simple des voix émises. Les abstentions ne sont pas prises en compte et en cas de vote écrit, les votes blancs ou irréguliers ne sont pas pris en compte dans le décompte des voix. En cas d'égalité des voix, la décision est rejetée.

Article 15 – Procès-verbaux

Les décisions du Congrès sont consignées dans des procès-verbaux. Les procès-verbaux sont approuvés à l'occasion de la réunion suivante du Congrès et sont signés par la personne qui préside cette réunion.

Les procès-verbaux sont conservés dans un registre à la disposition des membres au siège de l'Association. Une copie du procès-verbal est également adressée à tous les membres effectifs et associés.

Les procès-verbaux du Congrès peuvent également être publiés en tout ou en partie.

CHAPITRE V – CONSEIL

Article 16 – Composition et pouvoirs

Le Conseil est composé de tous les membres effectifs, associés et individuels et des membres du Bureau.

En conformité avec le règlement d'ordre intérieur, des tiers peuvent se voir accorder le droit de prendre part aux réunions du Conseil. Ils ont le droit de faire valoir leur opinion mais n'ont pas le droit de vote.

Les décisions prises par le Conseil sont contraignantes pour tous les membres, en ce compris les membres absents, dissidents ou ceux qui s'abstiennent de voter.

Les pouvoirs suivants sont réservés au Conseil :

a)	L'approbation des comptes annuels, du rapport annuel, du budget, des cotisations et de tout autre forme de financement proposés par le Bureau ;

b)	L'admission, la suspension et l'exclusion des membres effectifs ou associés ;

c)	L'approbation et les modifications au règlement d'ordre intérieur ;

d)	La préparation du programme politique commun pour les élections européennes à approuver par le Congrès ;

e)	L'interprétation des statuts et du règlement d'ordre intérieur ;

f)	Sur proposition du Bureau, la nomination et la révocation du secrétaire-général ;

g)	La nomination, la révocation et la détermination des émoluments du ou des commissaire(s)-réviseur(s) ;

h)	La modification de l'Annexe I aux présents statuts relative au logo de l'Association ainsi que la modification de l'Annexe II aux présents statuts relative à la liste des membres effectifs (les partis membres) de l'Association.

Article 17 - Convocation et réunions

Le Conseil est convoqué par le Bureau chaque fois que nécessaire pour l'intérêt de l'Association ou sur requête écrite d'un quart des membres effectifs.

Au moins deux réunions du Conseil doivent être tenues chaque année.

La convocation est adressée par courrier, télécopie, courrier électronique ou tout autre moyen écrit. Pour le surplus, les règles relatives à l'ordre du jour, à l'horaire et à la manière dont les réunions du Conseil sont tenues sont décrites dans le règlement d'ordre intérieur.

Article 18 - Représentation

Les membres effectifs, associés et individuels sont représentés au Conseil par des délégués, nommés en conformité avec les règles décrites dans le règlement d'ordre intérieur.

Chaque membre effectif a autant de voix que de délégués. Les membres individuels auront autant de voix que de délégués, tel que stipulé dans le règlement d'ordre intérieur.

Article 19 - Délibérations, quorums et votes

Une liste des présences des membres effectifs, associés et individuels est signée avant la réunion par les délégués, en dessous du nom du membre qu'ils représentent.

Sauf disposition contraire des statuts, le Conseil peut valablement délibérer si au moins un tiers des membres effectifs sont présents. Si ce quorum n'est pas atteint, une nouvelle réunion du Conseil est convoquée au plus tôt 15 jours calendrier après la première réunion. La seconde réunion du Conseil peut valablement prendre des décisions, quel que soit le nombre de membres effectifs présents.

Sauf disposition contraire des statuts, les décisions du Conseil sont prises à la majorité simple des voix émises. Les abstentions ne sont pas prises en compte et en cas de vote écrit, les votes blancs ou irréguliers ne sont pas pris en compte dans le décompte des voix. En cas d'égalité des voix, la décision est rejetée.

Les décisions du Conseil peuvent être également prises par lettre circulaire, en conformité avec les règles décrites dans le règlement d'ordre intérieur. Les décisions prises par lettre circulaire sont considérées comme ayant été prises au siège de l'Association et sont réputées entrer en vigueur à la date mentionnée sur la lettre circulaire.

Article 20 – Procès-verbaux

Les décisions du Conseil sont consignées dans des procès-verbaux. Les procès-verbaux sont approuvés à l'occasion de la réunion suivante du Conseil et sont signés par la personne qui préside cette réunion.

CHAPITRE VI – BUREAU

Article 21 – Composition, pouvoirs et élections

Le Bureau est composé de onze membres, élus par le Congrès, parmi lesquels un Président, neuf Vice-Présidents et un Trésorier. Les membres du Bureau ne peuvent exercer plus de trois mandats consécutifs de chacun deux années à une même fonction et pas plus de huit années au total.

Les membres du Bureau sont au service de l'ALDE Party dans son ensemble et ne sont pas des représentants de leurs partis membres nationaux. En cela, ils se voient confier des droits de vote, tel que spécifié plus en détails dans le règlement d'ordre intérieur.

En conformité avec les règles décrites dans le règlement d'ordre intérieur, des tiers peuvent être invités à prendre part à une réunion du Bureau, comme observateurs. Les observateurs peuvent faire valoir leur opinion mais n'ont pas le droit de vote.

Sauf si décidé autrement par le Congrès, le mandat prend effet immédiatement et prend fin à l'issue de la deuxième réunion du Congrès qui se tient après celle qui a procédé à l'élection.

La fonction de membre du Bureau n'est pas rémunérée. Les dépenses raisonnables appuyées par des pièces justificatives appropriées sont remboursées.

Le Bureau est investi du pouvoir d'accomplir tous les actes nécessaires ou utiles pour réaliser l'objet et les objectifs de l'Association, à l'exception des pouvoirs que la loi ou les statuts réservent au Conseil ou au Congrès.

Le Bureau peut déléguer, sous sa responsabilité, une partie de ses pouvoirs pour des objets spéciaux et déterminés à un mandataire.

Le Bureau peut créer des groupes consultatifs et de travail, pour tout objet qu'il considère approprié. La composition, les termes de leur objet et les règles de procédure de ces groupes consultatifs et de travail sont décrites dans le règlement d'ordre intérieur.

Le Congrès peut attribuer le titre de Président Honoraire de l'Association.

Le scrutin est secret. En plus de leur propre vote, les délégués votants peuvent se voir attribuer un maximum d'une procuration par élection, ce qui signifie que deux voix au maximum par délégué peuvent être émises. Les abstentions, les votes blancs et irréguliers ne sont pas pris en compte dans le décompte des voix.

Election du Président et du Trésorier

Le Président et le Trésorier sont élus séparément, par une majorité de plus de 50 % des voix émises. S'il y a plus de deux candidats, et que personne n'atteint plus de 50 % des voix émises, un second tour a lieu entre les deux candidats ayant obtenu le plus grand nombre de voix.

Election des Vice-Présidents

Les Vice-Présidents sont élus au moyen d'un scrutin à bulletin unique. Les délégués peuvent choisir autant de candidats qu'ils le veulent, jusqu'au nombre maximal de postes à pourvoir.

Les candidats avec le plus de voix sont élus dans l'ordre du nombre de voix. Seuls les candidats atteignant le quorum défini ci-après sont élus : 1 divisé par le nombre de postes à pourvoir, c'est-à-dire que pour deux postes le quorum est de 1/2 = 50 % des bulletins émis (et non du total de voix), pour 3 postes à pourvoir 1/3 = 33,33 % des bulletins émis, pour 4 postes à pourvoir 1/4 = 25 % des bulletins émis, etc.

Lorsqu'il n'y a qu'un poste vacant à un tour d'une élection, le principe de la majorité simple est appliqué, comme c'est le cas pour les postes de Président et Trésorier.

Les candidats n'arrivant pas à obtenir le quorum au premier tour peuvent être candidats au second tour pour lequel il n'y a pas de quorum. Ceux obtenant le plus grand nombre de voix sont élus jusqu'à ce que tous les mandats vacants aient été attribués.

Si deux candidats ou plus obtiennent le même nombre de voix pour le dernier mandat vacant, un ultime tour est organisé entre ces candidats en vue de déterminer à qui le mandat sera attribué.

Dans l'hypothèse où un Vice-Président en exercice ou un Trésorier en exercice est candidat au poste de Président, un mandat supplémentaire deviendrait vacant si cette personne est élue Président.

Les candidats à l'élection du Bureau doivent être désignés par un parti membre effectif de l'Association en ordre de paiement de sa cotisation annuelle. Le dirigeant du parti du candidat doit envoyer une lettre de désignation signée adressée au Président de l'ALDE Party.

Article 22 - Vacance

En cas de vacance, un nouveau membre du Bureau peut être nommé par le Bureau, en conformité avec les règles décrites à l'article 21.

Le mandat du membre du Bureau remplaçant prend fin en même temps que le terme du mandat de membre du Bureau qu'il remplace. La nomination est ratifiée à la prochaine réunion du Congrès.

Article 23 – Convocation et réunions

Le Bureau se réunit au moins trois fois par an.

Les réunions du Bureau sont convoquées par le Président ou par trois membres du Bureau.

Les réunions du Bureau sont présidées par le Président ou en son absence, par un autre membre du Bureau désigné à cet effet par ses collègues.

La convocation doit contenir le lieu, la date, l'heure, l'ordre du jour et le cas échéant, les documents de travail. Elle doit être adressée à tous les membres du Bureau par lettre, télécopie, courrier électronique ou tout autre moyen écrit, au moins huit jours calendrier avant la date de la réunion.

Article 24 – Délibérations, quorums et votes

Le Bureau peut valablement délibérer si au moins la moitié des membres du Bureau sont présents. Si ce quorum n'est pas atteint, une nouvelle réunion du Bureau est convoquée au plus tôt huit jours calendrier après la première réunion. La seconde réunion du Bureau peut valablement prendre des décisions, quel que soit le nombre des membres du Bureau présents.

Le Bureau peut seulement délibérer sur les points repris dans l'ordre du jour, à moins que tous les membres du Bureau soient présents et décident de manière unanime de discuter d'autres points.

Chaque membre du Bureau dispose d'une voix. Un membre du Bureau ne peut pas accorder de procuration à un autre membre du Bureau.

Les décisions du Bureau sont prises à la majorité simple des voix émises. Les abstentions ne sont pas prises en compte et en cas de vote écrit, les votes blancs ou irréguliers ne sont pas pris en compte dans le décompte des voix. En cas d'égalité des voix, le président de la réunion dispose d'une voix prépondérante.

Les décisions peuvent également être prises par lettre circulaire, conférence téléphonique ou vidéoconférence. Les décisions prises par conférence téléphonique ou par vidéoconférence sont considérées comme ayant été prises au siège de l'Association et sont réputées entrer en vigueur à la date de la réunion.

Article 25 – Procès-verbaux

Les décisions du Bureau sont consignées dans des procès-verbaux. Les procès-verbaux sont approuvés à l'occasion de la réunion suivante du Bureau et sont signés par la personne qui préside cette réunion.

Les procès-verbaux sont conservés dans un registre à la disposition des membres du Bureau au siège de l'Association. Une copie du procès-verbal est également adressée à tous les membres du Bureau.

CHAPITRE VII – GESTION DE L'ASSOCIATION

Article 26 – Secrétaire-général

Le Conseil délègue la gestion journalière de l'Association au secrétaire-général, sur proposition du Bureau. Le Bureau définit l'étendue et les limitations financières des pouvoirs de gestion journalière du secrétaire-général.

Le terme du mandat du secrétaire-général est de deux ans au plus, renouvelable.

Le secrétaire-général est rémunéré, en conformité avec la décision du Bureau. Les dépenses raisonnables appuyées par des pièces justificatives appropriées sont également remboursées.

Le secrétaire-général peut déléguer une partie de ses pouvoirs pour des objets spéciaux et déterminés à un tiers, sous sa responsabilité.

CHAPITRE VIII – REPRESENTATION DE L'ASSOCIATION

Article 27

L'Association est valablement représentée dans tous ses actes, en ce compris en justice, soit par le Président, soit par deux membres du Bureau agissant conjointement, qui n'ont pas à justifier d'une décision préalable du Bureau vis-à-vis des tiers.

Le secrétaire-général peut valablement représenter l'Association individuellement dans tous les actes de gestion journalière en ce compris en justice, et n'a pas à justifier d'une décision préalable du Bureau vis-à-vis des tiers.

L'Association est également valablement représentée par un mandataire, dans les limites de son mandat.

CHAPITRE IX – AUDIT

Article 28

Le contrôle de la situation financière, des comptes annuels et la vérification que les opérations décrites dans les comptes annuels sont conformes au Règlement, aux statuts et au règlement financier du Parlement européen, est confié à un ou plusieurs commissaires, nommés par le Conseil parmi les membres de l'Institut des Réviseurs d'Entreprises.

CHAPITRE X – REGLEMENT D'ORDRE INTERIEUR

Article 29

Le Conseil adopte et modifie le règlement d'ordre intérieur de l'Association. Le règlement d'ordre intérieur règle le fonctionnement de l'Association et de ses organes en général, sans être contraire aux statuts.

CHAPITRE XI – EXERCICE SOCIAL, BUDGET ET COMPTES ANNUELS

Article 30

L'exercice social coïncide avec l'année calendrier.

Article 31

Le Bureau prépare les comptes annuels à la fin de chaque exercice social. Le Trésorier, au nom du Bureau, émet le rapport annuel justifiant de la gestion de l'Association. Ce rapport annuel contient des commentaires sur les comptes annuels afin de présenter l'évolution de l'Association et des activités de l'Association.

L'Association, en ce qui concerne la comptabilité, les comptes, les donations, la vie privée et la protection des données à caractère personnel, respecte le règlement (CE) no 45/2001 ainsi que la directive 95/46/CE concernant la protection des personnes physiques à l'égard du traitement des données à caractère personnel.

Le rapport annuel et le rapport du commissaire sont présentés au Conseil pour approbation, en même temps que le projet de comptes annuels.

CHAPITRE XII – FINANCEMENT

Article 32

L'Association assure son financement par :

(i)	le paiement des cotisations, comme décrit à l'article 5 ;

(ii)	les ressources accordées par toute autorité, en particulier les autorités européennes ;

(iii)

la rémunération de tout service rendu par l'Association à ses membres ou à des tiers ;

(iv)	le paiement de royalties pour l'usage des droits de propriété intellectuelle détenus par l'Association ;

(v)	les donations ;

(vi)	toute autre forme de ressource financière autorisée.

En tout état de cause, le financement de l'Association doit respecter strictement les conditions et obligations relatives au financement des partis politiques édictées par le Règlement.

La cotisation doit être payée avant le 1er avril de chaque année.

CHAPITRE XIII – RESPONSABILITE LIMITEE

Article 33

Les membres de l'Association, les membres du Bureau et les personnes chargées de la gestion journalière de l'Association ne sont pas personnellement tenus des obligations de l'Association.

La responsabilité des membres du Bureau ou des personnes chargées de la gestion journalière de l'Association est limitée à l'exécution conforme de leur mandat.

CHAPITRE XIV – MODIFICATIONS AUX STATUTS, DISSOLUTION ET LIQUIDATION DE L'ASSOCIATION

Article 34 – Modifications aux statuts

Toute proposition de modifier les statuts n'est valable que si elle est proposée par le Bureau ou un tiers des membres effectifs.

Les modifications proposées aux statuts doivent être jointes à la convocation de la réunion du Congrès.

Un quorum de présence d'au moins deux-tiers des membres effectifs est requis pour les décisions relatives aux modifications des statuts.

Si ce quorum n'est pas atteint, une nouvelle réunion du Congrès est convoquée au plus tôt 15 jours calendrier après la première réunion. La seconde réunion du Congrès peut valablement prendre des décisions quel que soit le nombre de membres effectifs présents.

Les décisions relatives aux modifications des statuts sont prises à la majorité de deux-tiers des voix émises.

Toute décision de modification des statuts devra être soumise à l'Autorité et publiée au Journal officiel.

Article 35 – Dissolution et liquidation de l'Association

L'Association peut être dissoute de manière volontaire par une décision du Congrès à la majorité des quatre cinquièmes des voix émises.

Si l'Association est dissoute, le Congrès décide à la majorité simple des voix émises de (i) la nomination, des pouvoirs et de la rémunération des liquidateurs, (ii) des méthodes et procédures de liquidation de l'Association et (iii) de l'affectation à donner à l'actif net de l'Association.

L'actif net de l'Association devra être affecté à une fin désintéressée.

CHAPITRE XV – DISPOSITIONS FINALES

Article 36

Les statuts sont rédigés en français et en anglais. La version française est la version officielle des statuts et prévaut.

Article 37

Tout ce qui n'est pas réglé par les statuts et le Règlement est soumis aux lois de l'Etat membre dans lequel l'Association est établie.

Annexe I : logo.

Annexe II : liste des partis membres.

Annexe I

Logo

Annexe II

Liste des partis membres

ALLIANCE OF LIBERALS AND DEMOCRATS FOR EUROPE PARTY (ALDE) membership overview as of May 2017:

FULL MEMBERS

Nr	Name	English translation	Abbreviation	Country	Accession date	Website	Government participation	Parliamentary presence
1	NEOS	New Austria	NEOS	Austria	May 2014 (in succession to LIF member since 1993)	www.neos.eu		Yes
2	Mouvement Réformateur	Reform Movement	MR	Belgium	March 1976 (founding member as Parti des Réformes et de la Liberté)	www.mr.be	Yes	Yes
3	Vlaamse Liberalen en Democraten	Flemish Liberal Democrats	Open VLD	Belgium	March 1976 (founding member as Partij voor Vrijheid en Vooruitgang)	www.openvld.be	Yes	Yes
4	Dvizhenie za prava i svobodi	Movement for Rights and Freedoms	MRF	Bulgaria	December 2001	www.dps.bg		Yes
5	Enomeni Dimokrates	United Democrats	EDI	Cyprus	December 1996	www.edi.org.cy
6	Akce nespokojených občanů	Action of Dissatisfied Citizens	ANO	Czech Republic	November 2014	www.anobudelip.cz	Yes	Yes
7	Hrvatska narodna stranka – liberalni demokrati	Croatian People's Party - Liberal Democrats	HNS	Croatia	December 2001	www.hns.hr		Yes
8	Istarski demokratski sabor	Istrian Democratic Assembly	IDS	Croatia, Istria	May 2006	www.ids-ddi.hr		Yes
9	Venstre Danmarks Liberale Parti	Left, Liberal Party of Denmark	Venstre	Denmark	March 1976 (founding member)	www.venstre.dk	Yes	Yes
10	Det Radikale Venstre	Danish Social Liberal Party	Radikale Venstre	Denmark	February 1992	www.radikale.dk		Yes
11	Eesti Keskerakond	Estonian Centre Party	CPE	Estonia	July 2003	www.keskerakond.ee	Yes	Yes
12	Eesti Reformierakond	Estonian Reform Party	ERP	Estonia	December 1995	www.reform.ee		Yes
13	Suomen Keskusta	Center Party	Keskusta	Finland	March 1992	www.keskusta.fi	Yes	Yes
14	Svenska Folkpartiet	Swedish People's Party	SFP	Finland	July 1992	www.sfp.fi		Yes
15	Union des Démocrates et Indépendants	Union of Democrats and Independants	UDI	France	December 2016	www.parti-udi.fr		Yes
16	Freie Demokratische Partei	Free Democratic Party	FDP	Germany	March 1976 (founding member)	www.fdp.de
17	Liberálisok	Liberal Party	Liberálisok	Hungary	April 2013	www.liberalisok.hu		Yes
18	Fianna Fail	Soldiers of Destiny	Fianna Fail	Ireland	April 2009	www.fiannafail.ie		Yes
19	Latvijas Attīstībai	Latvia's Development Party	LA	Latvia	September 2000	www.attistibai.lv
20	Liberalų Sąjūdis	Liberal Movement	Liberal Movement	Lithuania	October 2006	www.liberalusajudis.lt		Yes
21	Lietuvos Laisvės Sajunga	Lithuanian Liberty Union	LiCS	Lithuania	December 1997	www.lics.lt
22	Darbo Partija	Labor Party	DP	Lithuania	May 2012	www.darbopartija.lt		Yes
23	Parti Démocratique	Democratic Party	PD	Luxembourg	March 1976 (founding member)	www.dp.lu	Yes	Yes
24	Democraten 66	Democrats 66	D66	Netherlands	December 1994	www.d66.nl		Yes
25	Volkspartij voor Vrijheid en Democratie	People's Party for Freedom and Democracy	VVD	Netherlands	March 1976 (founding member)	www.vvd.nl	Yes	Yes
26	Nowoczesna	Modern	NC	Poland	June 2016	www.nowoczesna.org		Yes
27	Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor	Alliance of Liberals and Democrats	ALDE	Romania	June 2015	www.alde.ro	Yes	Yes
28	Ciudadanos - Partido de la Ciudadanía	Citizens	C's	Spain	June 2016	www.ciudadanos-cs.org		Yes
29	Partit Demòcrata Europeu Català	Catalan European Democratic Party (as legal successor to CDC since Dec 2016)	PDeCAT	Spain, Catalonia	May 2005	www.partitdemocrata.cat	Yes, Catalonia	Yes
30	Stranka modernega centra	Modern Centre Party	SMC	Slovenia	November 2014	www.mirocerar.si	Yes	Yes
31	Centerpartiet	Centre Party	CP	Sweden	April 2000	www.centerpartiet.se		Yes
32	Liberalerna	Liberals	L	Sweden	July 1991	www.folkpartiet.se		Yes
33	Liberal Democrats	Liberal Democrats	LibDems	UK	November 1988 (founding member as ‘Liberal Party Organisation’)	www.libdems.org.uk		Yes
TOTAL FULL MEMBERS:		33

AFFILIATE MEMBERS

Nr	Name	English translation	Abbreviation	Country	Accession date	Website	Government participation	Parliamentary presence
1	Liberal Party of Gibraltar	Liberal Party of Gibraltar	LPG	Gibraltar	May 2015	www.liberal.gi	Yes, Gibraltar	Yes
2	Hrvatska socijalno liberalna stranka	Croatian Social Liberal Party	HSLS	Croatia	March 1994	www.hsls.hr		Yes
3	Åländsk Center	Centre Party Åland Islands	CPA	Finland, Aland Islands	May 2013	www.centern.ax	Yes, Aland Islands	Yes
4	Δράση	Drassi (Action)	Drassi	Greece	November 2013	www.drassi.gr
5	Radicali Italiani	Italian Radicals	I Radicali	Italy	October 2004	www.radicali.it
6	Zavezništvo Socialno-Liberalnih Demokratov	Alliance of Social-Liberal Democrats	ZSD	Slovenia	November 2014	www.alenkabratusek.si		Yes
TOTAL AFFILIATE MEMBERS:		6

NON EU

FULL MEMBERS

Nr	Name	English translation	Abbreviation	Country	Accession date	Website	Government participation	Parliamentary presence
1	Partit Liberal Andorra	Liberal Party of Andorra	PLA	Andorra	March 1996	www.partitliberal.ad		Yes
2	Hay Azgayin Congress	Armenian National Congress Party	ANC	Armenia	March 2010	www.anc.am
3	sak’art’velos respublikuri partia	Republican Party of Georgia	RP	Georgia	October 2007	www.republicans.ge
4	t’avisup’ali demokratebi	Free Democrats	FD	Georgia	November 2012	www.fd.ge
5	Partidul Liberal	Liberal Party	PL	Moldova	October 2010	www.pl.md		Yes
6	Venstre	Left	Venstre	Norway	October 2000	www.venstre.no		Yes
7	Yabloko	Yabloko	Yabloko	Russian Federation	October 2008	www.eng.yabloko.ru
8	Partiya narodnoy svobody	People's Freedom Party	PARNAS	Russian Federation	October 2008	www.parnasparty.ru
9	Aleanca Kosova e Re	New Kosovo Alliance	AKR	Kosovo	November 2009	www.akr-ks.com
10	Freisinnig-Demokratische Partei der Schweiz	Free Democratic Party	FDP Die Liberalen	Switzerland	October 1993	www.fdp.ch	Yes	Yes
11	Gromadianska pozitsiya	Civic Position	CP	Ukraine	June 2016	www.grytsenko.com.ua
12	Yevropeyska partiya Ukrainy	European Party Ukraine	EPU	Ukraine	May 2013	www.epu.in.ua
TOTAL FULL MEMBERS:		12

AFFILIATE MEMBERS

Nr	Name	English translation	Abbreviation	Country	Accession date	Website	Government participation	Parliamentary presence
1	Müsavat Partiyası	Equality Party	MP	Azerbaijan	October 2007	www.musavat.com
2	Партыя свабоды і прагрэсу	Party of Freedom and Progress	PFP	Belarus	November 2013	http://liberaly.org/
3	Naša Stranka	Our Party	NS	Bosnia and Herzegovina	June 2016	www.nasastranka.ba		Yes
4	Björt framtíð	Bright Future	BF	Iceland	November 2013	www.bjortframtid.is	Yes	Yes
5	Partia Liberale e Kosoves	Liberal Party of Kosovo	PLK	Kosovo	July 1996
6	Liberalno-demokratska Partija	Liberal Democratic Party	LDP	Macedonia	December 2016	www.ldp.mk		Yes
7	Liberalna Partija Crne Gore	Liberal Party of Montenegro	LPCG	Montenegro	November 2014	www.lpcg.me		Yes
8	Liberalno Demokratska Partija	Liberal Democratic Party	LDP	Serbia	October 2008	www.ldp.rs		yes
TOTAL AFFILIATE MEMBERS:		8
EU members		39
Non EU members		20
TOTAL ALDE MEMBERS:		59	59 parties from 42 countries (25 EU countries)

12 member parties (10 EU parties) in government in 11 countries (9 EU countries) as of May 2017

16.6.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/34

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 191/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„PERA DELL’EMILIA ROMAGNA”

Nr. UE: PGI-IT-02192 – 28.9.2016

DOP ( ) IGP ( X )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Centro Servizi Ortofrutticoli

Adresă:

Via Bologna 534

44040 Ferrara

ITALIA

Tel.

+39 0532904511

Fax

+39 0532904520

E-mail:

info@csoservizi.com

Centro Servizi Ortofrutticoli este îndreptățit să depună cererea de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☐	Denumirea produsului
—	☒	Descrierea produsului
—	☒	Aria geografică
—	☒	Dovada originii
—	☒	Metoda de producție
—	☐	Legătura
—	☒	Etichetarea
—	☒	Altele [ambalarea; trimiterile la organismul de control]

4. Tipul modificării (modificărilor)

—	☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
—	☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. Modificare (modificări)

Descrierea produsului

Articolul 2 din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare

Paragraful:

„Indicația «Pera dell’Emilia Romagna» desemnează doar fructele următoarelor cultivare de păr: Abate Fetel, Cascade, Conference, Decana del Comizio, Kaiser, Max Red. Bartlett, Passa Crassana și Williams.”

se modifică după cum urmează:

„Indicația «Pera dell’Emilia Romagna» desemnează doar fructele următoarelor cultivare de păr: Abate Fetel, Cascade, Conference, Doyenné du Comice, Kaiser, Max Red. Bartlett, Passa Crassana, Williams, Santa Maria și Carmen.”

Pentru a se completa și actualiza gama de cultivare și pentru ca perele cu IGP „Pera dell’Emilia Romagna” să fie disponibile mai timpuriu, se adaugă următoarele două cultivare timpurii:

—

cultivarul Santa Maria: acest cultivar este prezent în Emilia Romagna din 1948, iar numărul hectarelor dedicate cultivării sale a crescut de-a lungul anilor. În plus, odată cu introducerea acestui cultivar, se va garanta prezența mai îndelungată pe piață a fructelor „Pera dell’Emilia Romagna” IGP, având în vedere că Santa Maria este considerat un cultivar estival și timpuriu;

—

cultivarul Carmen: este un cultivar timpuriu care devine tot mai important pentru producția regiunii Emilia Romagna. Este un cultivar relativ nou, dar obținut prin încrucișarea dintre cultivarele Dr. Guyot și Bella di Giugno, două cultivare de pere cu tradiție. Introducerea acestui cultivar în caietul de sarcini ar permite o disponibilitate mai îndelungată a produsului și ar anticipa și ar completa oferta de produse pe timpul verii, înlocuind cultivarele care nu se mai cultivă.

Pe baza acestei modificări, următoarea propoziție de la punctul 4.2 al fișei rezumat (JO C 284, 8.11.2008, p. 7):

„Pera dell’Emilia Romagna IGP este un produs obținut din soiurile de pere Abate Fetel, Cascade, Conference, Decana del Comizio, Kaiser, Max Red. Bartlett, Passa Crassana și Williams.”

se modifică după cum urmează:

„«Pera dell’Emilia Romagna» IGP este un produs obținut din cultivarele de pere Abate Fetel, Cascade, Conference, Doyenné du Comice, Kaiser, Max Red. Bartlett, Passa Crassana, Williams, Santa Maria și Carmen.”

Articolul 6 din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare – punctul 4.2 din fișa rezumat

Următorul text:

„Abate Fetel

epicarp: verde deschis – gălbui, ruginos în jurul bazei și al peduncului; formă: piriformă, alungită; dimensiune: diametru de cel puțin 55 mm; conținut de zahăr: 13° Brix; limita maximă de fermitate: 5; gust: dulce.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu pete mari de rugină în jurul bazei, acoperind deseori o treime din baza fructului; formă: piriformă, deseori simetrică; dimensiune: diametru de cel puțin 55 mm; conținut de zahăr: peste 13° Brix; limita maximă de fermitate: 5,5; gust: dulce.

Decana del Comizio

epicarp: lucios, verde deschis – gălbui, având deseori o tentă rozalie pe partea expusă la soare, cu pete de rugină; formă: turbiformă; dimensiune: diametru de cel puțin 55 mm; conținut de zahăr: peste 13° Brix; limita maximă de fermitate: 4,5; gust: dulce-aromat.

Kaiser

epicarp: aspru, complet ruginos; formă: piriformă alungită; dimensiune: diametru de cel puțin 55 mm; conținut de zahăr: peste 13° Brix; fermitate: 5,7; gust: pulpă moale, suculentă și gustoasă.

Williams și Max Red. Bartlett

epicarp: lucios, în principal galben, acoperit mai mult sau mai puțin cu pete rozalii sau roșu deschis, uneori cu dungi; formă: piriform rotunjit; dimensiune: diametru de cel puțin 60 mm; conținut de zahăr: peste 12° Brix; limita maximă de fermitate: 6,5; gust: dulce-aromat.

Cascade

epicarp, formă, dimensiune, greutate medie minimă, conținut de zahăr de peste 13° Brix, fermitate și gust în funcție de caracteristicile specifice soiului.

Passa Crassana

epicarp, formă, dimensiune, conținut de zahăr de peste 13° Brix, limită maximă de fermitate și gust în funcție de caracteristicile specifice soiului.”

se modifică după cum urmează:

„Abate Fetel

epicarp: verde deschis-gălbui, cu rugină în jurul cavității caliciului și al pedunculului;

formă: de tigvă, destul de alungită;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 5 kg/0,5 cm2.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu rugină răspândită în jurul cavității caliciului, acoperind deseori o treime din baza fructului;

formă: piriformă, deseori simetrică;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Doyenné du Comice

epicarp: neted, verde deschis-gălbui, având deseori o tentă roz pe partea expusă la soare, cu rugină răspândită;

formă: de titirez;

calibru: diametru de cel puțin 70 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 4,5 kg/0,5 cm2.

Kaiser

epicarp: aspru, complet acoperit de rugină;

formă: de tigvă, piriformă;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Williams și Max Red. Bartlett

epicarp: neted, cu un fond verde-galben mai mult sau mai puțin acoperit cu pete roz sau roșu aprins, uneori cu dungi;

formă: de gutuie pitică sau piriformă;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 12° Brix;

duritate maximă: 6,5 kg/0,5 cm2.

Cascade

epicarp: fond verde deschis, cu pete de culoare roșu aprins și cu rugină pe 10-25 % din suprafață;

formă: de dolium, eterogenă, cu asimetrie verticală și transversală;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Passa Crassana

epicarp: consistent, verde și cu rugină la nivelul lenticelelor;

formă: de măr, adesea de dolium;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 13° Brix;

duritate maximă: 6,5 kg/0,5 cm2.

Santa Maria

epicarp: neted, cu fond de culoare verde-galben;

formă: piriformă sau piriformă trunchiată;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 12° Brix;

duritate maximă: 6 kg/0,5 cm2.

Carmen

epicarp: verde, cu zone rozii;

formă: de tigvă, ușor alungită;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm;

conținut minim de zahăr: 12° Brix;

duritate maximă: 6 kg/0,5 cm2.”

Pentru a se garanta un nivel calitativ mai ridicat, se solicită majorarea calibrului minim impus. În cazul cultivarelor Abate Fetel, Conference și Kaiser, s-a trecut de la un diametru minim de 55 mm la un diametru minim de 60 mm. În cazul cultivarului Doyenné du Comice, s-a trecut de la 55 la 70 mm.

A fost uniformizată indicarea conținutului de zahăr. În plus, s-a considerat oportună eliminarea descrierii gustului, fiind vorba despre indicații inutile, dat fiind caracterul subiectiv și neverificabil, deci irelevante în scopurile caietului de sarcini. În scopul uniformizării descrierilor tuturor cultivarelor menite a fi introduse în caietul de sarcini, au fost adăugați și/sau specificați parametrii descriptivi acolo unde lipseau. În cazul cultivarelor Santa Maria și Carmen nu existau parametri și au fost introduși.

Pentru un plus de claritate, se specifică unitatea de măsurare a durității fructului, indicându-se raportul dintre forță (kg) și presiunea exercitată de piston pe suprafața fructului (cm2).

Aria geografică

Articolul 3 litera (a) din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare

„(a)	Provincia Reggio Emilia: Casalgrande, Correggio și Rubiera”

se modifică după cum urmează:

„(a)	Provincia Reggio Emilia: Casalgrande, Reggio Emilia, Correggio, Rubiera, San Martino in Rio și Scandiano.”

Provincia Reggio Emilia: Se solicită inserarea comunelor Reggio Emilia, San Martino in Rio și Scandiano. Cultivarea perelor este destul de consistentă în aceste comune, mai ales în comuna Reggio Emilia. În plus, aceste comune sunt limitrofe și învecinate cu comunele cuprinse deja în caietul de sarcini, inclusiv în Provincia Modena, și ca atare beneficiază de caracteristici climatice și tradiții cu totul similare celor din comunele deja incluse.

Articolul 3 litera (c) din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare

„(c)

Provincia Ferrara: Argenta, Berra, Bondeno, Cento, Codigoro, Comacchio, Copparo, Ferrara, Formignana, Jolanda di Savoia, Lagosanto, Masi Torello, Massa Fiscaglia, Mesola, Fiscaglia, Migliarino e Migliaro, Mirabello, Ostellato, Poggio Renatico, Portomaggiore, Ro Ferrarese, S. Agostino, Tresigallo, Vigarano Mainarda și Voghiera.”

se modifică după cum urmează:

„(c)	Provincia Ferrara: Argenta, Berra, Bondeno, Cento, Codigoro, Comacchio, Copparo, Ferrara, Formignana, Jolanda di Savoia, Lagosanto, Masi Torello, Mesola, Fiscaglia, Mirabello, Ostellato, Poggio Renatico, Portomaggiore, Ro Ferrarese, S. Agostino, Tresigallo, Vigarano Mainarda și Voghiera.”

Provincia Ferrara: în ceea ce privește comuna Ro, se precizează că denumirea corectă a comunei este Ro Ferrarese, nu Ro. În plus, de la 1 ianuarie 2014, a fost înființată comuna Fiscaglia, prin fuzionarea comunelor adiacente Massa Fiscaglia, Migliarino și Migliaro. În plus, se precizează că cele 3 comune incluse anterior sunt înlocuite în întregime de comuna Fiscaglia, fără a se modifica aria delimitată în caietul de sarcini.

Articolul 3 litera (d) din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare

„(d)

Provincia Bologna: Anzona dell’Emilia, Argelato, Baricella, Bazzano, Bentivoglio, Budrio, Calderara di Reno, Castello d’Argile, Castelguelfo, Castelmaggiore, Crespellano, Crevalcore, Galliera, Granarolo dell’Emilia, Malalbergo, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano, Pieve di Cento, S. Agata Bolognese, S. Giorgio di Piano, S. Giovanni in Persiceto, S. Pietro in Casale și Sala Bolognese.”

se modifică după cum urmează:

„(d)

Provincia Bologna: Anzola dell’Emilia, Argelato, Baricella, Valsamoggia – Loc. Bazzano, Bentivoglio, Budrio, Calderara di Reno, Castel d’Argile, Castelguelfo, Castelmaggiore, Valsamoggia – Loc. Crespellano, Crevalcore, Galliera, Granarolo dell’Emilia, Malalbergo, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano, Pieve di Cento, S. Agata Bolognese, S. Giorgio di Piano, S. Giovanni in Persiceto, S. Pietro in Casale și Sala Bolognese.”

Provincia Bologna: este vorba despre corectarea unei erori materiale referitoare la comuna Anzola dell’Emilia, a cărei denumire corectă este Anzola dell’Emilia, nu Anzona dell’Emilia. În ceea ce privește comuna Valsamoggia, și în acest caz, de la 1 ianuarie 2014, a fost înființată comuna Valsamoggia, în provincia Bologna, prin fuzionarea comunelor adiacente Bazzano, Castello di Serravalle, Crespellano, Monteveglio și Savigno. Așadar, pentru a se actualiza denumirile corecte ale localităților, la denumirile localităților Bazzano și Crespellano a fost adăugat numele comunei. Și în acest caz, zonele de producție au rămas neschimbate.

Articolul 3 litera (e) din caietul de sarcini al produsului aflat în vigoare

„(e)	Provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Conselice, Cotignola, Castelbolognese, Faenza, Fusignano, Lugo, Massalombarda, Ravenna, Russi, S. Agata sul Santerno și Solarolo.”

se modifică după cum urmează:

„(e)	Provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Conselice, Cotignola, Castelbolognese, Faenza, Fusignano, Lugo, Massalombarda, Ravenna, Russi, S. Agata sul Santerno și Solarolo.”

Provincia Ravenna: se inserează comuna Bagnara di Romagna, aflată în provincia Ravenna și complet înconjurată de comune deja incluse în caietul de sarcini al produsului (Massalombarda, Lugo, Cotignola, Solarolo și Mordano). Este o comună care beneficiază de condiții propice pentru cultivarea perelor și care, dată fiind poziția deosebită în care se găsește, prezintă caracteristici climatice și tradiții cu totul similare celor din comunele deja incluse.

Metoda de producție

Articolul 4 din caietul de sarcini în vigoare

Propoziția:

„Practicile de irigare, de fertilizare și celelalte tehnici agronomice și de cultivare trebuie să respecte modalitățile tehnice prevăzute de serviciile competente ale regiunii Emilia Romagna.”

a fost eliminată.

Partea referitoare la tehnici agronomice și de cultivare fost eliminată pentru că prevedea cerințe preliminare pe care trebuie să le respecte toate exploatațiile. Într-adevăr, evoluția legislației și cunoașterea anumitor cerințe determină automat respectarea anumitor criterii. Așadar, este considerată inutilă indicarea acestui lucru în caietul de sarcini.

Propoziția:

„Schemele de plantare utilizabile sunt cele utilizate în general, cu posibilitatea ca noile plantări să se efectueze cu o densitate pe hectar de până la 3 000 de plante.”

se modifică după cum urmează:

„Schemele de plantare utilizabile sunt cele utilizate în general, cu posibilitatea ca noile plantări să se efectueze cu o densitate pe hectar de până la 6 000 de plante.”

Evoluția și inovarea tehnologiilor, sprijinite de disponibilitatea unor noi portaltoaie, permit cultivarea perilor cu o densitate de plantare mult mai mare decât în trecut. Recentele evoluții ale tehnicii de cultivare permit majorarea numărului de plante pe hectar, vizând atât scurtarea perioadelor neproductive ale plantației, cât și uniformizarea și îmbunătățirea calității produsului. Deși nu se precizează în mod univoc un număr de plante exact la hectar, plafonul de 6 000 de plante pare o limită rezonabilă care permite menținerea unui nivel calitativ ridicat al produsului, cu respectarea, totodată, a metodelor de cultivare tradiționale.

Propoziția:

„Practicile de cultivare trebuie să cuprindă cel puțin o operațiune de tăiere a ramurilor pe timp de iarnă și două în sezonul verde.”

a fost eliminată.

Se elimină limitarea referitoare la numărul tăierilor, astfel încât agricultorii să poată efectua, în funcție de exigențe și cu respectarea bunelor practici de cultivare și agronomice, cel mai adecvat număr de tăieri.

Propoziția:

„Producția unitară maximă este de 450 de chintale la hectar în cazul tuturor cultivarelor admise.”

se modifică după cum urmează:

„Producția unitară maximă este de 550 de chintale la hectar în cazul tuturor cultivarelor admise.”

Fraza:

„În cadrul acestei limite, ținând seama de evoluția sezonieră și de condițiile ambientale ale culturii, Regiunea Emilia Romagna fixează anual, până la 15 iulie, cu titlu indicativ, producția medie unitară în cazul fiecărui cultivar prevăzut la articolul 2.”

a fost eliminată.

Această dispoziție a devenit caducă în urma legislației în vigoare.

Propozițiile:

„Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul camerelor frigorifice trebuie să se încadreze între 4 și 6 °C. Cultivarele destinate comercializării primăvara trebuie conservate în atmosferă controlată.”

au fost eliminate.

Nu este considerată oportună specificarea temperaturilor, dat fiind că s-a precizat deja că trebuie utilizată tehnica refrigerării. Valorile referitoare la temperaturile de conservare indicate în caietul de sarcini în vigoare îngreunează conservarea produsului în condiții optime, deoarece respectivele temperaturi sunt adecvate pentru prerefrigerare, deci nu pentru conservarea corectă a produsului în camere frigorifice și pentru menținerea în timp a caracteristicilor calitative și organoleptice. În plus, se elimină referirea la conservarea în atmosferă controlată a cultivarelor destinate comercializării primăvara, pentru a li se permite producătorilor să utilizeze și alte tehnice de conservare.

Dovada originii

Articolul 5 din caietul de sarcini în vigoare

Următorul text:

„Regiunea Emilia Romagna se asigură că există condițiile tehnice adecvate menționate la articolul 4. Livezile de peri adecvate pentru producția de «Pera dell’Emilia Romagna» sunt înscrise în registrul anume creat, actualizat și publicat în fiecare an. O copie a acestui registru este depusă la sediul fiecărei comune cuprinse în teritoriul de producție. Ministerul Resurselor Agricole, Alimentare și Forestiere indică modalitățile de înscriere, de depunere a declarațiilor de producție anuale și de certificare în vederea controlării corecte și oportune a producției recunoscute și comercializate în fiecare an cu indicația geografică protejată.”

se înlocuiește cu textul următor:

„Toate etapele procesului de producție sunt monitorizate, pentru fiecare înregistrându-se intrările și ieșirile. În acest mod și prin înscrierea în listele corespunzătoare, gestionate de organismul de control, a parcelelor din cadastru pe care se realizează producția fermierilor și activitatea ambalatorilor, precum și prin declararea cantităților produse către organismul de control, se garantează trasabilitatea produsului. Toate persoanele, fizice sau juridice, înscrise în listele respective sunt supuse unor controale efectuate de organismul de control, în conformitate cu dispozițiile din caietul de sarcini al produsului și din planul de control aferent.”

A fost înlocuit în întregime și adaptat articolul privind dovada originii, deoarece articolul inițial făcea referire la metode și la instrumente care nu mai sunt în uz. Noul articol reflectă procedurile prevăzute de actualele sisteme de control.

Ambalarea și etichetarea

Articolul 7 din caietul de sarcini în vigoare

Paragraful:

„Atunci când sunt comercializate pentru a fi puse în consum, Pera dell’Emilia Romagna trebuie să fie ambalate în orice tip de ambalaj care respectă normele comunitare în vigoare, printre care:

coșuri de 60 × 80, 80 × 120, 100 × 120, cu mai multe straturi și alveolare,

lădițe de 30 × 40 din carton, lemn sau plastic, cu un strat și cu mai multe straturi,

lădițe de 40 × 60 din carton, lemn sau plastic, cu un strat și cu mai multe straturi,

lădițe de 20 × 30 cu un strat și în vrac;

ambalaje sigilate (tăvițe, caserole, cutii etc.) conținând unul sau mai multe fructe.”

se modifică după cum urmează:

„Atunci când sunt comercializate în vederea consumului, fructele «Pera dell’Emilia Romagna» sunt ambalate în orice tip de ambalaj acceptat de normele Uniunii, în conformitate cu legislația în vigoare.”

Se elimină referirile la diversele tipuri de ambalaje, având în vedere că acestea sunt prezente cu titlu de exemplificare în articol și dat fiind că articolul prevede deja că ambalajele trebuie să fie conforme cu legislația în vigoare.

Fraza:

„Atunci când sunt ambalate în lădițe și coșuri, produsele IGP sunt identificate prin autocolante individuale, marcate cu sigla aferentă, aplicate pe cel puțin 70 % din fructele din ambalaj.”

se modifică și completează după cum urmează:

„Atunci când sunt ambalate în lădițe și coșuri, produsele IGP sunt identificate prin autocolante individuale aplicate pe cel puțin 70 % din fructele din ambalaj.

În cazul în care pe fructe nu se aplică autocolante, ambalajele, de exemplu tăvițele și coșulețele, trebuie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului.

De asemenea, la punctele de vânzare este permisă vânzarea în vrac a produsului provenit din ambalaje sau lădițe sigilate sau cu fructe cu autocolante, cu condiția ca produsul să fie pus în separeuri specifice sau în recipiente pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.”

În ceea ce privește autocolantele, este considerată suficientă indicarea faptului că fructele trebuie să prezinte autocolante, deci se elimină formularea „marcate cu sigla aferentă”. În plus, pentru a se garanta identificarea de către consumator, au fost inserate și detaliate următoarele 2 situații suplimentare:

1.	Situația în care fructele nu prezintă autocolante: pentru a se garanta identificarea, se consideră necesar să se indice că ambalajele trebuie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului.

2.	Situația vânzării în vrac: au fost introduse indicații pentru a se efectua vânzarea în vrac a produsului cu garantarea identificării acestuia.

Propoziția:

„Comercializarea trebuie să aibă loc în perioada dintre data de 10 august și data de 31 mai a anului următor.”

se modifică după cum urmează:

„Comercializarea trebuie să aibă loc în perioada dintre data de 25 iulie și data de 31 mai a anului următor.”

Modificarea este legată strict de introducerea în caietul de sarcini a celor 2 cultivare mai timpurii, Santa Maria și Carmen; este considerată oportună adecvarea perioadei de comercializare, prin prevederea unei date anterioare, și anume 25 iulie.

Paragraful:

„Pe ambalaje trebuie să figureze, cu caractere de tipar cu aceleași dimensiuni, mențiunea «Pera dell’Emilia Romagna», urmată de indicarea cultivarului și, imediat dedesubt, de mențiunea «Indicație geografică protejată». În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și greutatea brută inițială.”

se modifică după cum urmează:

„Pe ambalaje trebuie să figureze mențiunea «Pera dell’Emilia Romagna», urmată imediat de mențiunea «Indicație geografică protejată» sau de acronimul «IGP», precum și de numele cultivarului. În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului.”

Pentru o indicare corectă și mai clară a situațiilor, se precizează următoarele:

1.	Indicarea mențiunilor: nu este vorba despre o modificare substanțială, dar a fost inserată ordinea corectă a mențiunilor („Pera dell’Emilia Romagna”, urmată imediat de mențiunea „Indicație geografică protejată” sau de acronimul „IGP” și de numele cultivarului).

2.	Indicarea greutății: dispozițiile în vigoare în materie de etichetare prevăd indicarea greutății nete, nu a greutății brute. Deoarece aceasta este o dispoziție legislativă și deci este obligatorie pentru toți, se consideră oportună eliminarea acestei indicații.

A fost eliminat următorul paragraf:

„La cererea producătorilor interesați, poate fi utilizat un simbol grafic legat de imaginea artistică a logoului figurativ sau a logoului specific și univoc, inclusiv cu eventuala sa bază cromatică, în asociere obligatorie cu indicația geografică.”

Este considerată oportună eliminarea din text a acestui paragraf, având în vedere că simbolul grafic nu figurează în caietul de sarcini.

Propoziția:

„În cazul loturilor destinate exportului, trebuie să figureze în plus mențiunea «produs în Italia».”

a fost eliminată.

Eliminarea acestei propoziții este considerată oportună deoarece aceasta este o indicație obligatorie prevăzută de dispozițiile legislative în vigoare.

Altele [trimiterile la organismul de control]

Caietul de sarcini a fost completat prin introducerea trimiterilor la organismul de control.

DOCUMENT UNIC

„PERA DELL’EMILIA ROMAGNA”

Nr. UE: PGI-IT-02192 – 28.9.2016

DOP ( ) IGP ( X )

1. Denumirea

„Pera dell’Emilia Romagna”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1.

„Pera dell’Emilia Romagna” IGP este un produs obținut din cultivarele de pere Abate Fetel, Cascade, Conference, Doyenné du Comice, Kaiser, Max Red. Bartlett, Passa Crassana, Williams, Santa Maria și Carmen.

La momentul comercializării, „Pera dell’Emilia Romagna” IGP trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Abate Fetel

epicarp: verde deschis-gălbui, cu rugină în jurul cavității caliciului și al pedunculului; formă: de tigvă, destul de alungită; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 5 kg/0,5 cm2.

Conference

epicarp: verde-gălbui, cu rugină răspândită în jurul cavității caliciului, acoperind deseori o treime din baza fructului; formă: piriformă, deseori simetrică; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Doyenné du Comice

epicarp: neted, verde deschis-gălbui, având deseori o tentă roz pe partea expusă la soare, cu rugină răspândită; formă: de titirez; calibru: diametru de cel puțin 70 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 4,5 kg/0,5 cm2.

Kaiser

epicarp: aspru, complet acoperit de rugină; formă: de tigvă, piriformă;

calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Williams și Max Red. Bartlett

epicarp: neted, cu un fond verde-galben mai mult sau mai puțin acoperit cu pete roz sau roșu aprins, uneori cu dungi; formă: de gutuie pitică sau piriformă; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 12° Brix; duritate maximă: 6,5 kg/0,5 cm2.

Cascade

epicarp: fond verde deschis, cu pete de culoare roșu aprins și cu rugină pe 10-25 % din suprafață; formă: de dolium, eterogenă, cu asimetrie verticală și transversală; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 5,5 kg/0,5 cm2.

Passa Crassana

epicarp: consistent, verde și cu rugină la nivelul lenticelelor; formă: de măr, adesea de dolium; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 13° Brix; duritate maximă: 6,5 kg/0,5 cm2.

Santa Maria

epicarp: neted, cu fond de culoare verde-galben; formă: piriformă sau piriformă trunchiată; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 12° Brix; duritate maximă: 6 kg/0,5 cm2.

Carmen

epicarp: verde, cu zone rozii; formă: de tigvă, ușor alungită; calibru: diametru de cel puțin 60 mm; conținut minim de zahăr: 12° Brix; duritate maximă: 6 kg/0,5 cm2.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de la cultivare la recoltare trebuie să se desfășoare pe teritoriul delimitat la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când sunt ambalate în lădițe și coșuri, produsele IGP sunt identificate prin autocolante individuale, aplicate pe cel puțin 70 % din fructele din ambalaj.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Sub rezerva respectării legislației în vigoare în acest domeniu, pe ambalaje trebuie să figureze următoarele mențiuni:

„Pera dell’Emilia Romagna”, „Indicație geografică protejată”, datele de identificare ale ambalatorului, mai exact numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și categoria comercială și calibrul.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

(a)	Provincia Reggio Emilia: Casalgrande, Reggio Emilia, Correggio, Rubiera, San Martino in Rio și Scandiano.

(b)

Provincia Modena: Bastiglia, Bomporto, Campogalliano, Camposanto, Carpi, Castelfranco Emilia, Castelnuovo Rangone, Cavezzo, Concordia sulla Secchia, Finale Emilia, Formigine, Medolla, Mirandola, Modena, Nonantola, Novi di Modena, Ravarino, S. Cesario sul Panaro, S. Felice sul Panaro, S. Possidonio, S. Prospero, Savignano sul Panaro, Soliera, Spilamberto și Vignola.

(c)	Provincia Ferrara: Argenta, Berra, Bondeno, Cento, Codigoro, Comacchio, Copparo, Ferrara, Formignana, Jolanda di Savoia, Lagosanto, Masi Torello, Mesola, Fiscaglia, Mirabello, Ostellato, Poggio Renatico, Portomaggiore, Ro Ferrarese, S. Agostino, Tresigallo, Vigarano Mainarda și Voghiera.

(d)

Provincia Bologna: Anzola dell’Emilia, Argelato, Baricella, Valsamoggia – Loc. Bazzano, Bentivoglio, Budrio, Calderara di Reno, Castello d’Argile, Castelguelfo, Castelmaggiore, Valsamoggia – Loc. Crespellano, Crevalcore, Galliera, Granarolo dell’Emilia, Malalbergo, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano, Pieve di Cento, Sant’Agata Bolognese, S. Giorgio di Piano, S. Giovanni in Persiceto, S. Pietro in Casale și Sala Bolognese.

(e)	Provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Conselice, Cotignola, Castelbolognese, Faenza, Fusignano, Lugo, Massalombarda, Ravenna, Russi, Sant’Agata sul Santerno și Solarolo.

5. Legătura cu aria geografică

Calitățile produsului „Pera dell’Emilia Romagna” IGP depind în principal de caracteristicile pedoclimatice și de profesionalismul operatorilor din aria de producție. Acești factori permit obținerea unor pere cu calități chimico-fizice și organoleptice distincte și speciale, comercializate pe piețele naționale și europene ca produse specifice regiunii Emilia Romagna. Întrucât perii sunt pomi deosebit de sensibili la îngheț, cultivarea lor s-a răspândit în aria delimitată, având în vedere că temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în această arie decât în restul regiunii, iar nivelul precipitațiilor este, în medie, mai scăzut. Solul este bogat în substanțe organice, ca urmare a depunerilor aluvionare din trecut ale fluviului Pad. Aria delimitată este extrem de propice pentru producția de pere, într-atât încât reprezintă de fapt aproximativ jumătate din producția totală de pere din Italia.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

Actuala administrație a lansat procedura națională de opoziție, publicând propunerea de recunoaștere a IGP „Pera dell’Emilia Romagna” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 187 din 11 august 2016.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Prodotti DOP e IGP” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP, IGP e STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 191

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 16 iunie 2017

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2017/C 191/02	Decizia Consiliului din 12 iunie 2017 de numire a vicepreședintelui Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante	12
	Comisia Europeană
2017/C 191/03	Rata de schimb a monedei euro	13
	Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene
2017/C 191/04	Decizia Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene din 4 mai 2017 privind înregistrarea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa ca partid politic european	14
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2017/C 191/05	Deschiderea procedurii de lichidare a unei societăți de asigurare – Decizia de a retrage autorizația societății INTERNATIONAL LIFE Life Insurance S.A. și de a deschide procedura de lichidare [Publicare efectuată în baza articolului 280 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)]	32
2017/C 191/06	Deschiderea procedurii de lichidare a unei societăți de asigurare – Decizia de a retrage autorizația societății INTERNATIONAL LIFE General Insurance S.A. și de a deschide procedura de lichidare [Publicare efectuată în baza articolului 280 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)]	33

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1166
JPY	yen japonez	122,95
DKK	coroana daneză	7,4360
GBP	lira sterlină	0,87640
SEK	coroana suedeză	9,7278
CHF	franc elvețian	1,0874
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,4718
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	26,213
HUF	forint maghiar	307,79
PLN	zlot polonez	4,2122
RON	leu românesc nou	4,5893
TRY	lira turcească	3,9266
AUD	dolar australian	1,4722
CAD	dolar canadian	1,4826
HKD	dolar Hong Kong	8,7118
NZD	dolar neozeelandez	1,5505
SGD	dolar Singapore	1,5444
KRW	won sud-coreean	1 263,07
ZAR	rand sud-african	14,3723
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,5985
HRK	kuna croată	7,4050
IDR	rupia indoneziană	14 871,15
MYR	ringgit Malaiezia	4,7651
PHP	peso Filipine	55,657
RUB	rubla rusească	64,3175
THB	baht thailandez	37,953
BRL	real brazilian	3,6559
MXN	peso mexican	20,1825
INR	rupie indiană	72,1420

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2017/C 191/01	Comunicarea Comisiei – Orientări interpretative referitoare la Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului – Norme privind proprietatea și controlul transportatorilor aerieni din UE	1

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2017/C 191/07	Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	34