10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/1

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/2

—

anularea hotărârii atacate;

—

anularea deciziei (1);

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

a)

Hotărârea Tribunalului este eronată în drept în condițiile în care a reținut că principiul securității juridice nu se aplica și/sau Irlanda și Aughinish Alumina Ltd nu se puteau prevala de acesta, în pofida întârzierii inexcuzabile a Comisiei în emiterea deciziei atacate.

b)

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a statuat că nu exista o încălcare a principiului respectării încrederii legitime, în pofida constatării că întârzierea în investigarea efectuată de Comisie era nejustificată și inexcuzabilă.

c)

Tribunalul a săvârșit o eroare concluzionând că ajutorul în cauză „corespundea unei scheme de ajutor” astfel cum este definite la articolul 1 litera (d) din Regulamentul 659/1999 al Consiliului (2); în continuare, Tribunalul a săvârșit o eroare concluzionând că termenul de prescripție prevăzut la articolul 15 din Regulamentul nr. 659/1999 curgea de la data fiecărui import de uleiuri minerale efectuat de Aughinish Alumina Ltd.

d)

Tribunalul a săvârșit o eroare refuzând să admită acțiunea pentru motivul că ajutorul putea fi definit ca ajutor existent anterior aderării.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/3

1)

Articolul 5 alineatul (4) și articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 (1) al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe […] coroborate cu prevederile privind jurnalul de călătorie din anexa II la acest regulament trebuie să fie interpretate în sensul că cuprind, pentru organizatorul transportului și/sau pentru deținătorul animalelor, obligația de a completa, la transportarea animalelor într-o țară terță, jurnalul de călătorie până la locul de destinație din acea țară terță?

2)

Articolele 5 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 817/2010 (2) al Comisiei din 16 septembrie 2010 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește cerințele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export […] coroborate cu articolul 4 din acest regulament trebuie să fie interpretate în sensul că restituirile la export trebuie rambursate dacă jurnalul de călătorie nu este completat până la locul de destinație din țara terță, deoarece transportatorul a îndeplinit obligația prevăzută la punctul 7 din anexa II la Regulamentul nr. 1/2005 de a înmâna jurnalul de călătorie medicului veterinar oficial de la punctul de ieșire [de pe teritoriul Uniunii]?

3)

Articolele 5 și 7 din Regulamentul nr. 817/2010 coroborate cu articolul 4 din acest regulament trebuie să fie interpretate în sensul că restituirile la export trebuie să fie rambursate dacă exportatorul nu poate dovedi respectarea prevederilor Regulamentului nr. 1/2005, în situația în care medicul veterinar nu poate verifica în cadrul controalelor pe care trebuie să le efectueze în țara terță conform articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 817/2010, dacă planul de drum (jurnalul de călătorie) este satisfăcător sau nu, adică, dacă se respectă prevederile Regulamentului nr. 1/2005 (și, prin urmare, nici nu poate confirma că rezultatul acestor controale este satisfăcător), deoarece transportatorul a înmânat jurnalul de călătorie medicului veterinar oficial de la punctul de ieșire [de pe teritoriul Uniunii]?

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/4

1)

Principiile în materia liberei circulații a mărfurilor și a liberei prestări a serviciilor pe piața internă, (b) principiul efectivității normelor de drept al Uniunii cu privire la concurență și a liberalizării pieței interne, (c) principiile efectului util și aplicării uniforme a dreptului Uniunii în cadrul Uniunii Europene și (d) dispozițiile de drept secundar al Uniunii Europene precum Directiva 98/71 (1), în special articolul 14 din aceasta, articolul 1 din Regulamentul nr. 461/2010 (2) și Regulamentul CEE-ONU nr. 124 se opun unei interpretări a articolului 110 din Regulamentul nr. 6/2002 (3), care conține clauza privind reparațiile, care exclude jantele replici cu aspect identic cu cel al jantelor originale inițiale, omologate în temeiul Regulamentului CEE ONU nr. 124 citat anterior, din noțiunea de piesă a unui produs complex (autovehicul) în scopul de a permite repararea acestuia și de a-i reda aspectul inițial?

2)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, normele privind drepturile de exclusivitate industrială asupra modelelor industriale înregistrate, în temeiul echilibrării intereselor la care se referă prima întrebare, se opun aplicării clauzei privind reparațiile în ceea ce privește produsele replici complementare care pot fi alese în mod diferit de către client, pentru motivul că clauza privind reparațiile trebuie interpretată în sens restrictiv și că poate fi invocată numai cu privire la piesele de schimb cu formă obligatorie, cu alte cuvinte la piesele a căror formă a fost stabilită în mod, în esență, imuabil în raport cu aspectul exterior al produsului complex, cu excluderea altor piese, care trebuie considerate substituibile și aplicabile în mod liber după gustul clientului?

3)

În cazul unui răspuns pozitiv la întrebarea nr. 2, ce măsuri trebuie să adopte producătorul de jante replici în scopul de a asigura circulația legală a produselor destinate reparării și reconstituirii aspectului exterior inițial al produsului complex?

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/4

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/5

1)

Articolele 43 și 48 CE (în prezent, articolele 49 și 54 TFUE) trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale pe baza căreia o societate-mamă stabilită într-un stat membru nu poate lua în considerare pierderile din diferența de curs valutar în ceea ce privește suma investită de ea în cadrul unei filiale stabilite în alt stat membru, în condițiile în care acest lucru ar fi posibil în cazul în care filiala menționată ar fi fost inclusă într-o entitate fiscală, cu caracteristicile unei entități fiscale olandeze, alături de societatea-mamă menționată, stabilită în primul stat membru, aspect datorat consolidării din cadrul unei asemenea entități fiscale?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: În acest caz, în cadrul determinării pierderii din diferența de curs valutar, se poate porni sau este obligatoriu să se pornească de la premisa că în entitatea fiscală ar fi fost incluse și (una sau mai multe) dintre filialele directe și indirecte stabilite în Uniunea Europeană și deținute de respectiva societate-mamă, în mod indirect, prin intermediul societății menționate?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: În acest caz, se vor lua în considerare numai pierderile din diferența de curs valutar înregistrate în cazul includerii în entitatea fiscală a societății-mamă în anii în litigiu, sau trebuie să se ia în considerare și rezultatele diferenței de curs valutar înregistrate în anii anteriori?

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/6

1)

Articolul 101 alineatul (1) TFUE (interzicerea împiedicării, restrângerii sau denaturării concurenței) se opune articolului 36 alineatul 2 din Legea profesiei de avocat, potrivit căreia o asociație de întreprinderii care exercită profesii liberale (Consiliul Superior al Avocaților) are puterea de apreciere pentru a stabili în avans valoarea minimă a prețurilor serviciilor prestate de aceste întreprinderi (a onorariilor avocațiale), pe baza competenței conferite de către stat?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: Articolul 78 alineatul 5 din Codul de procedură civilă in fine este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE (în ceea ce privește faptul că nu permite reducerea onorariului avocațial sub o valoare minimă stabilită)?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: Articolul 132 punctul 5 din Legea profesiei de avocat este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE (în ceea ce privește aplicarea articolului 136 alineatul 1 din lege)?

4)

Articolul 56 primul paragraf TFUE (interzicerea restricțiilor privind libera prestare a serviciilor) se opune articolului 36 alineatul 2 din Legea privind profesia de avocat?

5)

Articolul 78 alineatul 8 din Codul de procedură civilă este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE?

6)

Articolul 78 alineatul 8 din Codul de procedură civilă este contrar Directivei 77/249/CEE (1) (în ceea ce privește dreptul persoanelor reprezentate de consilieri juridici de a solicita onorarii avocațiale)?

7)

Articolul 2a din Dispozițiile complementare la Regulamentul nr. 1, care permite să se considere că TVA-ul este o componentă a prețului unui serviciu prestat în cadrul exercitării unei profesii liberale (cu privire la includerea TVA-ului ca parte a onorariului avocațial datorat) este contrar Directivei 2006/112/CE (2)?

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/6

1)

Articolul 101 alineatul (1) TFUE (interzicerea împiedicării, restrângerii sau denaturării concurenței) se opune articolului 36 alineatul 2 din Legea profesiei de avocat, potrivit căreia o asociație de întreprinderii care exercită profesii liberale (Consiliul Superior al Avocaților) are puterea de apreciere pentru a stabili în avans valoarea minimă a prețurilor serviciilor prestate de aceste întreprinderi (a onorariilor avocațiale), pe baza competenței conferite de către stat?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: Articolul 78 alineatul 5 din Codul de procedură civilă in fine este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE (în ceea ce privește faptul că nu permite reducerea onorariului avocațial sub o valoare minimă stabilită)?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: Articolul 132 punctul 5 din Legea profesiei de avocat este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE (în ceea ce privește aplicarea articolului 136 alineatul 1 din lege)?

4)

Articolul 56 primul paragraf TFUE (interzicerea restricțiilor privind libera prestare a serviciilor) se opune articolului 36 alineatul 2 din Legea privind profesia de avocat?

5)

Articolul 78 alineatul 8 din Codul de procedură civilă este contrar articolului 101 alineatul (1) TFUE?

6)

Articolul 78 alineatul 8 din Codul de procedură civilă este contrar Directivei 77/249/CEE (1) (în ceea ce privește dreptul persoanelor reprezentate de consilieri juridici de a solicita onorarii avocațiale)?

7)

Articolul 2a din Dispozițiile complementare la Regulamentul nr. 1, care permite să se considere că TVA-ul este o componentă a prețului unui serviciu prestat în cadrul exercitării unei profesii liberale (cu privire la includerea TVA-ului ca parte a onorariului avocațial datorat) este contrar Directivei 2006/112/CE (2)?

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/7

—

Anularea hotărârii;

—

anularea articolului 1 punctul 15 din Regulamentul nr 1263/2012 (1), în totalitate sau în măsura în care se aplică recurentei;

—

declararea inaplicabilității în privința recurentei a articolului 1 punctul 6 din Decizia 2012/635/PESC (2); și

—

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului și procedurii aflate pe rolul Tribunalului.

1.

Recurenta, Bank Mellat (denumită în continuare „banca”), declară recurs împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 2 iunie 2016 în cauza T-160/13, Bank Mellat/Consiliul (denumită în continuare „hotărârea”). Pe scurt, banca susține că Tribunalul a săvârșit o eroare prin faptul că nu i-a admis acțiunea având ca obiect anularea sau declararea inaplicabilității în privința sa a diferitor dispoziții care constituie un „embargo financiar” asupra băncii, și anume:

2.

Mai exact, banca a identificat trei motive privind erori de drept în aprecierea de către Tribunal a fondului acțiunii pe care aceasta a formulat-o:

3.

Banca a identificat, de asemenea, două motive extensive de recurs privind erori de drept în aprecierea de către Tribunal a admisibilității anumitor părți ale cererii băncii:

4.

Banca solicită Curții anularea hotărârii și admiterea concluziilor sale.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/9

—

anularea Regulamentului (UE) 2016/646 al Comisiei din 20 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) (1) și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 191 TFUE, care definește obiectivele politicii Uniunii în domeniul mediului.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la un nivel ridicat de protecție a mediului.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (2).

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/9

—

anularea Deciziei Comisiei din 11 ianuarie 2016 privind schema de ajutoare de stat referitoare la scutirea aplicabilă profitului excedentar SA.37667 (2015/C) (ex 2015/NN);

—

în temeiul articolului 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate de eventuali intervenienți.

1.

Primul motiv, prin intermediul căruia se invocă săvârșirea unei erori de drept și a unei erori vădite de apreciere în identificarea pretinsei măsuri de ajutor de stat și în calificarea sa drept schemă de ajutor, în sensul articolului 1 litera (d) din Regulamentul nr. 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 107 TFUE.

2.

Al doilea motiv, prin intermediul căruia se invocă săvârșirea unei erori de drept și a unei aplicări eronate a articolului 107 alineatul (1) TFUE, prin faptul că s-a reținut că sistemul de ajustare a profitului excedentar constituie ajutor de stat.

3.

Al treilea motiv, prin intermediul căruia se invocă săvârșirea unei erori vădite de aprecierea în identificarea grupurilor de beneficiari ai pretinsului ajutor și încălcarea principiului legalității și a articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

4.

Al patrulea motiv, prin intermediul căruia se invocă încălcarea principiilor securității juridice, protecției încrederii legitime și bunei administrări.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/10

—

anularea Deciziei Comisiei Europene din 11 mai 2016, C (2016) 2796, în cauza COMP/M.7612 – Hutchison 3G UK Investments Limited/Telefónica (Europe plc), notificată către Hutchison la 13 mai 2016, prin care s-a declarat achiziționarea Telefónica Europe plc avută în vedere de Hutchison drept incompatibilă, în toate elementele sale, cu piața internă și cu Acordul privind SEE, în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 139/2004 al Consiliului și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor referitoare la orice posibilă intervenție.

1.

Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori de drept și a unor erori vădite de apreciere, precum și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură în interpretarea și în aplicarea criteriului juridic de evaluare a efectelor orizontale necoordonate pe piața cu amănuntul a serviciilor de telecomunicații mobile din Regatul Unit. În particular, Comisia a săvârșit o eroare calificând reclamanta drept o „forță concurențială importantă” și apreciind intensitatea raportului de concurență. Comisia a săvârșit de asemenea erori vădite de apreciere în analiza efectelor prevăzute asupra prețurilor și a avantajelor probabile ale entității rezultate în urma concentrării.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere și pe denaturarea elementelor de probă în ceea ce privește analiza scenariului contrafactual. În particular, Comisia a omis să evalueze capacitatea de rețea a Hutchison în raport cu cea a concurenților acesteia și se întemeiază în mod necorespunzător pe presupusa capacitate a Hutchison de a-și asuma inițiative de „gestionare a cererii”, precum creșterea prețurilor, pentru a motiva respingerea dovezilor furnizate de Hutchison privind viitoarea capacitate a rețelei.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe erori de fapt, pe erori de drept și pe erori vădite de apreciere, precum și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură cu privire la efectele orizontale necoordonate care rezultă din partajarea rețelei. În particular, Comisia a săvârșit o eroare în ceea ce privește noile sale propuneri privind necesitatea și gradul de „aliniere” a concurenților în acordurile de partajare a rețelei. Comisia a săvârșit o eroare de drept și erori vădite de apreciere întemeindu-și concluziile mai mult pe prejudiciul potențial cauzat concurenților de entitatea rezultată din concentrare decât pe încălcarea concurenței. Comisia a săvârșit alte erori prin respingerea angajamentelor propuse de Hutchison, care ar fi răspuns pe deplin tuturor preocupărilor sale privind partajarea rețelei.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere, pe erori de drept și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură cu privire la evaluarea efectelor orizontale necoordonate care apar pe piața cu ridicata a serviciilor de acces și de inițiere a apelurilor la rețelele publice de telefonie mobilă din Regatul Unit. În particular, Comisia a săvârșit o eroare concluzionând că Hutchison este o „forță concurențială importantă” pe piața cu ridicata, în pofida deținerii unei cote de piață foarte mici (mai puțin de 3 %) și întemeindu-și concluziile pe opiniile unor terți în loc să efectueze o analiză proprie.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe erori de drept, pe erori vădite de apreciere, pe o motivare insuficientă și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură în ceea ce privește aprecierea angajamentelor propuse de Hutchison ca răspuns la preocupările referitoare la piețele cu ridicata și cu amănuntul ale telecomunicațiilor mobile din Regatul Unit. În particular, Comisia a ridicat în mod incorect obiecții la angajamentele propuse, invocând incertitudinea punerii lor în aplicare. Comisia a săvârșit o eroare vădită în evaluarea capacității concurenților noi și consolidați de a face efectiv concurență pe baza angajamentelor propuse, iar Comisia a săvârșit o eroare în aprecierea capacității globale a angajamentelor propuse de a compensa scăderea concurenței invocată în decizie.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/11

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și a articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009;

—

neluarea în considerare în mod corespunzător a unor mărci anterioare ale Uniunii Europene și naționale, precum și a unei cereri de înregistrare naționale.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/12

—

declararea acțiunii reclamantei ca fiind admisibilă și fondată;

—

în consecință, anularea Deciziei (PESC) 2016/850 din 27 mai 2016 și a actelor subsecvente de punere în aplicare a acesteia, în măsura în care acestea o privesc pe reclamantă;

—

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/13

—

declararea acțiunii reclamantului ca fiind admisibilă și fondată;

—

în consecință, anularea Deciziei (PESC) 2016/850 din 27 mai 2016 și a actelor subsecvente de punere în aplicare a acesteia, în măsura în care acestea îl privesc pe reclamant;

—

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, prevăzute la articolele 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „CEDO”), la articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”), precum și la articolele 41 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, în măsura în care motivarea furnizată de Consiliu nu ar îndeplini obligația care incumbă instituțiilor Uniunii Europene prevăzută la articolul 6 din CEDO, la articolul 296 TFUE, precum și la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere pe care Consiliul ar fi comis-o în privința implicării reclamantului în finanțarea regimului sirian.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe împrejurarea că măsurile atacate restrâng în mod nejustificat și disproporționat drepturile fundamentale ale reclamantului, în special dreptul său de proprietate, prevăzut la articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO și la articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dreptul său la respectarea reputației, prevăzut la articolul 8 și la articolul 10 alineatul (2) din CEDO, principiul prezumției de nevinovăție, prevăzut la articolul 6 din CEDO și la articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, libertatea sa de exprimare, prevăzută la articolul 10 din CEDO, precum și dreptul său la libertatea de circulație, prevăzut la articolul 2 alineatul (2) din Protocolul nr. 4 la CEDO.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea orientărilor din 2 decembrie 2005 ale Consiliului privind punerea în aplicare și evaluarea măsurilor restrictive (sancțiuni) în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene (documentul 15114/05 al Consiliului din 2 decembrie 2005).

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/14

—

anularea Deciziei C(2013) 7884 final a Comisiei din 20 noiembrie 2013 în cazul privind ajutorul de stat SA.36740 (2013/NN) acordat de Lituania în favoarea Klaipėdos nafta – GNL Terminal (JO C 161, 2016, p. 1), şi

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea normelor de procedură prevăzute la articolul 108 alineatul (2) TFUE, la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2015/1589 (1) şi a principiului bunei administrări, întrucât, în pofida dificultăţilor serioase pe care le implica evaluarea compatibilităţii măsurilor de ajutor de stat în discuţie cu piaţa internă, Comisia s-a bazat doar pe o analiză prelimină a măsurilor de ajutor de stat, în condiţiile în care, date fiind aceste dificultăţi serioase, Comisa era obligată să iniţieze procedura întemeiată pe articolul 108 alineatul (2) TFUE şi pe articolul 6 din Regulamentul nr. 2015/1589.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE, deoarece Comisia nu a aplicat corect criteriile de evaluare, astfel cum au fost stabilite în considerentul (135) din decizia contestată, având în vedere că

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 106 alineatul (2) TFUE, a Cadrului SIEG şi a unor principii generale precum egalitatea de tratament şi protecţia încrederii legitime, precum şi a normelor privind achiziţiile publice cuprinse în Directiva 2004/18 (2),şi a articolului 14 din Directiva 2004/18, deoarece Comisia a aplicat greşit Cadrul SGEI prin faptul că a acceptat atribuirea directă către KN pentru o perioadă de 55 de ani cu un profit corespunzător cotei de randament intern a proiectului, în condiţiile în care

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/15

—

anularea deciziei pârâtei din 20 mai 2016 privind cererea de acces la documentele grupului „Code of Conduct”;

—

anularea deciziei pârâtei din 13 iulie 2016 privind cererea de acces la documentele grupului „Code of Conduct”;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu articolul 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului și la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de eventualii intervenienți.

1.

Primul motiv: încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1)

Reclamantul susține că deciziile pârâtei din 20 mai 2016 și din 13 iulie 2016 încalcă dreptul pe care i-l conferă dispoziția menționată la un tratament adecvat al cererii sale confirmative.

2.

Al doilea motiv: încălcarea articolului 15 alineatul (3) TFUE coroborat cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001

În plus, reclamantul susține că prin refuzul unui acces complet la documentele grupului „codul de conduită” (fiscalitatea întreprinderilor) înființat de Consiliu i-a fost încălcat și dreptul de a consulta aceste documente, drept care îi este garantat de dispozițiile menționate anterior.

În acest context, reclamantul arată că excepțiile de la principiul transparenței prevăzute la articolul 4 alineatul (3) și articolul 1 litera (a) a patra liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 nu sunt aplicabile în speță.

În plus, un interes public superior impune comunicarea documentelor, dar pârâta nu a efectuat o evaluare comparativă a acestui interes și nu a motivat de ce a refuzat accesul.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/16

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

—

încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și a articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/16

—

anularea Deciziei Comisiei din 27 mai 2016 (cazul AT.40231 — VIMC/WK&FGB),

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/17

—

cu titlu principal, anularea deciziei atacate;

—

cu titlu subsidiar, anularea sau reducerea sancțiunii aplicate Pometon;

—

obligarea pârâtei la restituirea sumelor eventual plătite de reclamantă în așteptarea finalizării procedurii, în executarea deciziei atacate, precum și la rambursarea oricărui alt cost efectuat de reclamantă în executarea respectivei decizii atacate;

—

în orice caz, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor cu procedura și a oricărei cheltuieli sau sarcini aferente prezentei proceduri suportate de reclamantă.

1.

Primul motiv se întemeiază pe încălcarea principiului imparțialității procedurii, a principiului prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare, în măsura în care pârâta a atribuit reclamantei comportamente specifice în cadrul Deciziei C(2014) 2074 final din 2 aprilie 2014 (decizie de tranzacționare) adoptate față de Ervin industries Inc și Ervin Amasteel, Winoa SA și WHA Holding SAS, Metalltechnik Schmidt GmbH & CO.KG și Eisenwerk Würth GmbH (denumite în continuare „părțile”), și astfel a adoptat decizia atacată fără să fi putut să aprecieze cu calm, și fără nicio condiționare, poziția Pometon și argumentele pe care aceasta le-a invocat în apărare.

2.

Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea și aplicarea eronată a articolului 101 TFUE, precum și a articolului 53 din Acordul privind SEE, precum și pe caracterul insuficient și contradictoriu al motivării, pe încălcarea dreptului la apărare și a principiului privind sarcina probei, în măsura în care pârâta a imputat reclamantei, în lipsa oricăror elemente de probă, participarea la o așa-zisă înțelegere la care nu a luat niciodată parte.

3.

Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea și aplicarea eronată a articolului 101 TFUE, precum și a articolului 53 din Acordul privind SEE, pe o eroare de apreciere, pe lipsa cercetării și pe lipsa vădită de logică, în măsura în care pârâta a apreciat că conduita imputată reclamantei avea ca obiect o restrângere a concurenței.

4.

Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcarea și aplicarea eronată a articolului 101 TFUE, precum și a articolului 53 din Acordul privind SEE, pe o motivare și cercetare insuficiente, pe o încălcare a sarcinii probei în ceea ce privește durata așa-zisei participări a reclamantei la pretinsa încălcare și, în consecință, pe încălcarea articolului 23 alineatul (2) și a articolului 25 alineatele (1) și (5) din Regulamentul nr. 1/2003 (1), pe încălcarea principiului securității juridice, în măsura în care Comisia a aplicat o sancțiune pecuniară reclamantei în pofida prescripției care a intervenit.

5.

Al cincilea motiv se întemeiază pe lipsa totală a motivării, pe încălcarea principiilor proporționalității, egalității de tratament în stabilirea cuantumului amenzii în ceea ce privește modificarea cuantumului de bază în sensul punctului 37 din Orientările privind calcularea cuantumului amenzilor în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1/2003.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/19

—

obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 536 912 euro reprezentând pierderile financiare suferite prin investițiile irecuperabile pentru vizitele prealabile atribuirii contractelor de achiziții publice, atribuiri care s-au efectuat fraudulos;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 2 092 650 de euro cu titlu de beneficiu nerealizat pentru contractele de achiziții publice pe care reclamanta le-ar fi putut obține în cazul în care acestea ar fi fost atribuite în mod echitabil și fără corupție;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 85 000 de euro constituind cheltuielile și onorariile avocațiale pe care a fost obligat să le plătească pentru a-și organiza apărarea ca urmare a corupției funcționarului european;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 150 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamantă a unor dobânzi compensatorii aferente tuturor acestor sume începând cu luna decembrie 2005, acesta constituind sfârșitul perioadei încălcării;

—

obligarea pârâtei la restituirea cheltuielilor și a onorariilor avocațiale aferente prezentei proceduri reprezentând suma de 75 000 de euro;

—

obligarea pârâtei la plata unor dobânzi moratorii începând de la data pronunțării hotărârii;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/20

—

anularea anunțului de concurs general EPSO/AD/322/16 pentru constituirea unei liste de rezervă de 86 de posturi în vederea acoperirii unor posturi vacante de administrator (AD 5 și 7) în sectorul auditului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 12 mai 2016, C 171 A;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 263, 264 și 266 TFUE.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 342 TFUE și a articolelor 1 și 6 din Regulamentul 1/58 care stabilește regimul lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 1958, 17, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3)

3.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 12 CE, a articolului 18 TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 6 alineatul (3) TUE, a articolului 1 alineatul (2) și a articolului 3 din anexa III la Statutul funcționarilor, a articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6), a articolului 27 alineatul (2) și a articolului 28 litera (f) din Statutul funcționarilor.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul (3) UE în măsura în care acesta instituie principiul protecției încrederii legitime ca drept fundamental rezultat din tradițiile constituționale comune ale statelor membre.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe abuzul de putere și pe încălcarea normelor substanțiale inerente naturii și finalității anunțurilor de concurs.

6.

Al șaselea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 18 și a articolului 24 alineatul (4) TFUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a articolului 2 din Regulamentul nr. 1/58 și a articolului 1d alineatele (1) și (6) din Statutul funcționarilor.

7.

Al șaptelea motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 1 și 6 din Regulamentul nr. 1/58, a articolului 1d alineatele (1) și (6) și a articolului 28 litera (f) din Statutul funcționarilor, a articolului 1 alineatul (1) litera (f) din anexa III la Statutul funcționarilor, a articolului 296 alineatul (2) TFUE (lipsa motivării), precum și pe încălcarea principiului proporționalității. Denaturarea faptelor.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/21

—

anularea anunțurilor de concursuri generale EPSO/AD/323/16 şi EPSO/AD/324/16.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/22

—

declararea cererii de recurs ca fiind admisibilă și fondată;

—

prin urmare, anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 21 iulie 2016 în cauza F-9/12 RENV (CC/Parlamentul European), cu excepția punctului 3 din dispozitiv referitor la cheltuielile de judecată;

—

prin urmare, recunoașterea răspunderii extracontractuale a Parlamentului European pentru erorile săvârșite în administrarea listei de candidați eligibili pe care era înscrisă recurenta și obligarea acestuia la repararea prejudiciului care decurge de aici;

—

prin urmare, pronunțarea unei hotărâri în conformitate cu concluziile formulate de recurentă în primă instanță,

—

în consecință, să decidă:

1.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept privind excepția de inadmisibilitate a propunerilor de probe noi;

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept privind lipsa calificării juridice și a motivării deciziei Secretarului general din 19 mai 2005 și pe încălcarea hotărârii de anulare a Tribunalului Uniunii Europene;

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe denaturarea faptelor privind scrisorile EPSO.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe denaturarea scrisorii din 15 octombrie 2007 a Parlamentului referitoare la afirmația că recurenta ar fi fost informată cu privire la distrugerea dosarului său de concurs.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept în ceea ce privește calificarea juridică a deciziei președintelui Parlamentului European din 25 februarie 2003.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea hotărârii de anulare privind calculul prejudiciului.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/23

—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

—

încălcarea articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009;

—

încălcarea articolelor 75 și 76 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 207/2009.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/24

—

anularea Hotărârii din 10 iunie 2016 pronunțate în cauza F-133/15 și păstrarea cauzei spre soluționare;

—

cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Funcției Publice;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului Uniunii Europene în ceea ce privește obligația de motivare și dreptul la apărare, întrucât autoritatea împuternicită să facă numiri a Comisiei Europene nu ar fi precizat în mod detaliat motivele care îi justifică decizia de a aplica recurentei, cu titlu de sancțiune disciplinară, o retrogradare cu două grade în cadrul aceleiași grupe de funcții.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcările dreptului Uniunii Europene pe care le-ar fi săvârșit Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”) în ceea ce privește respectarea termenului rezonabil, a dreptului la apărare, precum și a obligației de motivare. Pe de altă parte, TFP ar fi denaturat faptele și mijloacele de probă.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe denaturarea faptelor și a mijloacelor de probă, precum și pe încălcarea dreptului Uniunii Europene și a articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pe care le-ar fi săvârșit TFP.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității săvârșită de TFP.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/25

—

Admiterea prezentării probelor propuse;

—

anularea şi lipsirea de efecte a deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

—

încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 şi a jurisprudenţei Tribunalului, în special Hotărârea din 20 ianuarie 2009 pronunţată în cauza T-424/07, Pioneer Hi-Bred International/OAPI (OPTIMUM)

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/25

—

anularea deciziei pârâtului privind contribuțiile sale anuale la Fondul de unic de rezoluție pentru exercițiul 1 ianuarie 2016 -31 decembrie 2016;

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolul 103 alineatele (2) și (7) din Directiva 2014/59/UE (1) articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (2)

Reclamanta susține că decizia pârâtului de stabilire a contribuției sale nu este legală, deoarece la reducerea contribuției sale s-au avut în vedere numai activitățile sale de dezvoltare, nu și activitățile sale auxiliare de dezvoltare. Prin urmare, contribuția sa la Fondul de unic de rezoluție pentru exercițiul 1 ianuarie 2016 -31 decembrie 2016 a fost stabilită într-un cuantum prea mare.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea regulamentelor de punere în aplicare a Directivei 2014/59/UE și a Regulamentului (UE) nr. 806/2014, care, în acord cu aceste acte juridice, trebuie interpretate în sensul că privilegiază activitățile de dezvoltare.

3.

Al treilea motiv, invocat în subsidiar, întemeiat pe nelegalitatea regulamentelor de punere în aplicare a Directivei 2014/59/UE și a Regulamentului (UE) mr. 806/2014

În acest context, reclamanta susține că atunci când nu este posibilă o interpretare conformă a regulamentelor de punere în aplicare cu Directiva 2014/59/UE și cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014, regulamentele de punere în aplicare sunt nelegale. Prin urmare, este nelegală și decizia pârâtului întemeiată pe aceste regulamente.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/26

—

anularea deciziei din 10 iunie 2016 adoptată de secretarul general în numele Comisiei în temeiul articolului 4 din normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 alineatul (3) TUE, a articolului 11 alineatul (2) TUE și a articolului 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) – inexistența unui dialog deschis și transparent

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 15 alineatul (1) TFUE, a articolului 42 din cartă, precum și a articolului 2 alineatul (1), a articolului 3 și a articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1) – refuzul parțial al accesului la documente

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/28

—

declararea admisibilității și temeiniciei cererii reclamantei privind conexarea prezentei cauze cu cauza T-818/14;

—

declararea admisibilității și temeiniciei prezentei acțiuni,

—

anularea articolelor 3, 4, 5 și 6 din Decizia Comisiei din 1 octombrie 2014 nr. SA.14093 privind măsurile puse în aplicare de Belgia în favoarea Brussels South Charleroi Airport și Ryanair;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv întemeiat pe eroarea de drept pe care ar fi săvârșit-o Comisia în măsura în care a examinat redevențele plătite de Brussels South Charleroi Airport (BSCA) reclamantei din perspectiva articolului 107 TFUE, în timp ce deciziile de a investi, de a proceda la construirea de infrastructuri aeroportuare și de a le pune la dispoziția BSCA ar fi fost luate înainte de pronunțarea Hotărârii din 12 decembrie 2000, Aéroports de Paris/Comisia (T-128/98, EU:T:2000:290), confirmată de Curtea de Justiție în Hotărârea sa din 24 octombrie 2002, Aéroports de Paris/Comisia (C-82/01 P, EU:C:2002:617).

2.

Al doilea motiv întemeiat pe eroarea de drept pe care ar fi săvârșit-o Comisia calificând Instrument Landing System (ILS) și serviciul de balizaj al pistei drept echipamente și servicii de natură economică.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe împrejurarea că raționamentul Comisiei pentru a determina redevența anuală a pieței în sarcina BSCA ar fi fondat pe o metodă și pe factori de calcul eronați care au un impact substanțial asupra cuantumului ajutorului și ar fi de altfel afectat de o lipsă vădită de motivare.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe eroarea de drept pe care ar fi săvârșit-o Comisia, pe de o parte, prin includerea, în cuantumul redevenței de recuperat de la BSCA, a ajutorului acordat pentru misiunea de securitate (cu alte cuvinte subvenția „incendiu-întreținere”) și, pe de altă parte, prin neluarea în considerare a reducerii „subvenției incendiu-întreținere” în 2014 și 2015.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/29

—

Anularea deciziei juriului concursului EPSO/AD/309/15 (AD11) – Medici pentru sediile din Luxemburg și Ispra (Domeniu: Medici Luxemburg), comunicată la 28 septembrie 2015, de a nu o admite pe reclamantă la probele de selecție organizate la centrul de evaluare al Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO);

—

obligarea pârâtei la plata sumei de 10 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/29

—

declararea nulității deciziei pârâtului din 12 mai 2016 privind reclamațiile R/18/16 și R/19/16 formulate de reclamant și a deciziilor contestate prin intermediul acestora, referitoare la anul școlar 2014/2015;

—

cu titlu subsidiar, anularea deciziei pârâtului din 12 mai 2016 privind reclamațiile R/18/16 și R/19/16 formulate de reclamant și a deciziilor contestate prin intermediul acestora, referitoare la anul școlar 2014/2015;

—

obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumelor reținute în mod nejustificat în temeiul acestei decizii;

—

obligarea SEAE la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/30

(1)

Obligarea BEI la plata către reclamant a unei sume egale cu de opt ori salariul său anual pe baza articolului 33a din Regulamentul personalului și a articolului 9.1.1 din Dispozițiile administrative aplicabile personalului;

(2)

Anularea deciziei BEI din 4 iunie 2015 de închidere a contului RVCP al reclamantului începând de la 28/02/2015 și obligarea BEI la plata către reclamant:

(3)

Obligarea BEI la plata de daune interese evaluate ex aequo et bono la 15.000 de euro cu titlu de reparații pentru prejudiciul moral suferit;

(4)

Obligarea BEI la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/31

—

Anularea deciziei din 19 mai 2016, luată ca urmare a cererii de reexaminare introduse de reclamant la 5 noiembrie 2015, prin care președintele comisiei de evaluare a concursului EPSO/AST-SC/03/15 a confirmat decizia de a-l exclude pe acesta din concursul amintit, precum și, dacă este cazul, a deciziei de respingere a reclamației și a deciziei inițiale;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/31

—

Anularea deciziei din 18 februarie 2015 a șefului de unitate al comitetului de selecție al EPSO prin care este informat în legătură cu faptul că candidatura sa la postul de secretar (EPSO/ASTSC/01/14) a fost respinsă din cauza faptului că nu ar fi în posesia diplomei și nu ar avea experiența profesională care să îi ofere acces la concursul vizat;

—

anularea deciziei din 17 septembrie 2015 a șefului de unitate al comitetului de selecție al EPSO prin care este informat în legătură cu respingerea cererii sale de reexaminare și prin care se confirmă decizia din 18 februarie 2015;

—

anularea, în măsura necesară, a răspunsului explicit de respingere a reclamației din 12 mai 2016;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/32

—

Despăgubirea pentru prejudiciul suferit de reclamant sau despăgubirea în parte, în cazul în care societatea AXA BELGIUM, asigurătoarea BEI, efectuează o rambursare parțială;

—

plata sumei de 150 000 de euro cu titlu de daune interese pentru prejudiciul moral suferit de reclamant;

—

rambursarea cheltuielilor medicale și de monitorizare psihologică viitoare, legate de problemele de sănătate întâmpinate de reclamant în urma stresului semnificativ suferit și nerambursate de sistemul de asigurări de sănătate al BEI;

—

rambursarea cheltuielilor medicale și de monitorizare psihologică de până în prezent, legate de problemele de sănătate întâmpinate de reclamant în urma stresului semnificativ suferit și nerambursate de sistemul de asigurări de sănătate al BEI,

—

rambursarea cheltuielilor cu apărarea, efectuate de reclamant în cazul prezentei proceduri, evaluate la suma provizorie de 30 000 de euro.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/32

—

Anularea deciziei din 27 octombrie 2015 prin care DG „Resurse umane” a Comisiei Europene a luat măsuri de executare a Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 6 octombrie 2015, F-119/14, FE/Comisia;

—

anularea deciziei AIPN din 19 mai 2016 prin care AIPN a respins reclamația introdusă de reclamant împotriva deciziei sus-menționate;

—

obligarea pârâtei la plata a 25 000 de euro pentru repararea prejudiciului moral, această sumă fiind stabilită cu titlu provizoriu;

—

obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/33

—

anularea deciziei AIPN de a nu îl promova pe reclamant în cadrul exercițiului

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/33

—

anularea deciziei din 6 noiembrie 2015 prin care autoritatea împuternicită să facă numiri a adoptat decizia finală de a stabili cuantumul transferat către sistemul de pensii al Uniunii la 135 955,38 euro în loc de 155 237,25 euro;

—

obligarea pârâtei la compensarea pierderii de 10 739,28 euro suferită de reclamant ca urmare a încălcării principiului bunei administrări de către serviciile Comisiei;

—

obligarea pârâtei la repararea prejudiciului moral suferit de reclamant în urma deciziei finale atacate, prejudiciu al cărui cuantum este la aprecierea Curții, dar nu mai mic de 1 000 de euro;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/34

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/34

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/35

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/35

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/35

10.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/35