15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/1

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/5

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/6

1.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei exprimată în proiectul de decizie al acesteia, astfel cum a fost comunicat Comitetului consultativ la 6 iunie 2012 în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

2.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei, conform căreia procedurile privind Siemens și Areva pot fi încheiate printr-o decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

3.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei, conform căreia angajamentele prezentate de Siemens și Areva sunt adecvate, necesare și proporționale și ar trebui să devină obligatorii din punct de vedere juridic pentru Siemens și Areva.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu poziția Comisiei, conform căreia, luând în considerare angajamentele prezentate de Siemens și Areva, nu mai există niciun temei pentru o acțiune a Comisiei împotriva Siemens și Areva, fără a se aduce atingere articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

5.

Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/7

1.

Ca urmare a unei plângeri depuse de către Siemens AG („Siemens”), care ulterior a fost retrasă, Comisia a decis să inițieze procedura, la 21 mai 2010, în legătură cu o serie de restricții contractuale convenite între Siemens și Areva SA („Areva”) cu privire la unele produse din domeniul tehnologiei nucleare civile, în cadrul fostei asociații în participațiune Areva NP („AP”).

2.

La 16 decembrie 2011, Comisia a adoptat o evaluare preliminară în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2). În evaluarea sa preliminară, Comisia și-a exprimat preocuparea conform căreia clauzele de neconcurență și de confidențialitate post-AP, convenite între Areva și Siemens în acordul acționarilor, pot constitui o încălcare a normelor de concurență din cauza faptului că domeniul de aplicare al produsului și durata erau excesive.

3.

La 16 februarie 2012, Areva și Siemens au prezentat angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea sa preliminară. La 14 martie 2012, a fost publicată o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în care se prezintă în sinteză cazul și angajamentele și se invită părțile terțe interesate să prezinte observații cu privire la angajamente (3). La 17 aprilie 2012 și, respectiv, la 18 aprilie 2012, Comisia a informat Areva și Siemens cu privire la rezultatul testului de piață, în urma publicării comunicării.

4.

În decizia sa, întemeiată pe articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia conferă caracter obligatoriu din punct de vedere juridic angajamentelor prezentate de Areva și Siemens și conchide că nu mai există niciun temei pentru o acțiune din partea sa.

5.

Consilierul-auditor nu a primit nicio cerere ori plângere de la niciuna dintre părțile implicate în procedurile inițiate în cazul de față (4). În sensul celor de mai sus, consilierul-auditor consideră că a fost respectată exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale tuturor părților implicate în procedură.

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/8

(1)

Decizia se adresează companiilor Areva SA („Areva”) și Siemens AG („Siemens”) și se referă la obligația de neconcurență și la obligația de confidențialitate convenite între Siemens și Areva într-o gamă largă de produse în domeniul tehnologiei nucleare civile. Adoptarea deciziei conferă caracter obligatoriu angajamentelor pe care Areva și Siemens le-au prezentat pentru a înlătura preocupările Comisiei în ceea ce privește concurența, exprimate cu privire la aceste cazuri.

(2)

La 16 octombrie 2009, Siemens a depus la Comisie o plângere, urmată de încă o plângere, la data de 17 februarie 2010, în temeiul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE. Ulterior, Siemens a retras aceste plângeri.

(3)

La 21 mai 2010, Comisia a inițiat procedura pentru adoptarea unei decizii în temeiul capitolului III din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 și, la 16 decembrie 2011, a adoptat o evaluare preliminară, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul menționat, în care Comisia și-a prezentat preocupările în ceea ce privește concurența. Aceste preocupări erau legate de restricțiile contractuale convenite cu privire la o gamă largă de produse în domeniul tehnologiei nucleare civile între Siemens și Areva în cadrul asociației în participațiune pe care o dețineau, și anume Areva NP SAS („Areva NP” sau „AP”).

(4)

La 16 februarie 2012, Areva și Siemens au prezentat Comisiei angajamente („angajamente”), ca răspuns la evaluarea preliminară efectuată de Comisie.

(5)

La 14 martie 2012, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată o comunicare, în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, care sintetizează cazul și angajamentele, invitând totodată părțile terțe interesate să își prezinte observațiile cu privire la aceste angajamente în termen de o lună de la publicarea comunicării.

(6)

La 17 aprilie 2012, Comisia a informat Areva, iar la 18 aprilie 2012 a informat Siemens cu privire la rezultatele testului de piață. La 6 iunie 2012, Comitetul consultativ a aprobat proiectul de decizie, adoptat în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(7)

În 2001, Siemens și Framatome SA, predecesorul legal al Areva, au înființat asociația în participațiune cu funcționalitate deplină, Areva NP, care a reunit activitățile legate de centralele nucleare („CN”). Acordul acționarilor încheiat între societățile-mamă ale asociației în participațiune include o obligație de neconcurență („ONC”). Obligația de neconcurență nu se aplică doar perioadei de existență a AP, ci, în forma sa originală, trebuia să continue pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 11 ani după ce Siemens pierde controlul în comun asupra asociației în participațiune („ONC post-AP”). Durata obligației de neconcurență post-AP, însă nu și destinația produsului, a fost redusă ulterior la aproximativ patru ani, în baza unei hotărâri arbitrale. Acordul acționarilor conține, de asemenea, o clauză de confidențialitate cu aceeași durată ca și ONC.

(8)

ONC post-AP obligă Siemens în ceea ce privește „domeniul exclusiv de aplicare” al AP. Conform evaluării preliminare, ONC post-AP acoperă acele piețe pe care a fost activă Areva NP, cum ar fi insulele nucleare („IN”) pentru centralele nucleare, serviciile nucleare și liniile pentru producția combustibilului nuclear, și, de asemenea, s-a extins și la componentele pentru IN, precum și la insulele convenționale („IC”), care au fost furnizate de către Siemens și, în unele cazuri, au fost doar revândute de către Areva NP.

(9)

În evaluarea preliminară efectuată, Comisia a ajuns la concluzia că ONC post-AP a creat preocupări cu privire la compatibilitatea acesteia cu articolul 101 din tratat, ca urmare a domeniului său de aplicare mai amplu și a duratei.

(10)

Conform evaluării preliminare, ONC post-AP nu este conexă creării AP, întrucât nu este direct legată de aceasta. ONC post-AP definește relația societăților-mamă una față de cealaltă după dizolvarea întreprinderii comune. Prin urmare, AP este legată în mod direct de dobândirea controlului unic de către Areva asupra Areva NP, adică dizolvarea întreprinderii comune.

(11)

În evaluarea preliminară efectuată, Comisia a considerat că, în principiu, ONC post-AP este obiectiv necesară pentru implementarea dobândirii controlului unic de către Areva asupra întreprinderii Areva NP, pentru garantarea transferului valorii totale a întreprinderii cumpărate, Areva NP. Pe durata de viață a AP, Siemens a beneficiat de acces privilegiat la informații confidențiale de afaceri ale întreprinderii Areva NP, pe care a putut să le utilizeze după ce a ieșit din asociația în participațiune pentru a intra, pe această bază, într-o „concurență facilitată” împotriva fostei sale filiale.

(12)

Cu toate acestea, Comisia a considerat că ONC post-AP nu este proporțională în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata. În evaluarea preliminară efectuată, Comisia a considerat că protecția este garantată numai atât timp cât informațiile confidențiale de afaceri la care Siemens a avut acces au încă o relevanță și o certitudine suficiente pentru a permite o concurență facilitată în acest fel. În evaluarea preliminară efectuată, Comisia a considerat că acest lucru este valabil pentru o perioadă de cel mult trei ani de la data la care Siemens a pierdut controlul în comun asupra întreprinderii Areva NP.

(13)

În plus, Comisia a considerat în evaluarea preliminară că protecția împotriva exercitării unei concurenței facilitate de către Siemens nu se putea justifica decât pentru piețele în care Areva NP era prezentă cu propriile produse și, prin urmare, s-a angajat în investiții proprii, a căror valoare risca să fie redusă ca urmare a concurenței facilitate. În măsura în care ONC post-AP se extinde produselor Siemens pentru care Areva NP a fost activă doar în calitate de revânzător (sau nu a fost activă în niciun fel), aceasta nu ar îndeplini cerința de proporționalitate.

(14)

În evaluarea preliminară efectuată, Comisia a analizat dacă o obligație de neconcurență post-AP a fost mijlocul cel mai puțin restrictiv pentru atingerea obiectivului de a proteja Areva NP împotriva exercitării de către Siemens a unei concurențe facilitate. În această analiză, Comisia a operat o diferențiere justificată între concurența facilitată prin accesul la informații confidențiale de afaceri și concurența facilitată prin accesul la cunoștințe tehnologice confidențiale. Conform evaluării preliminare, nu a existat un mijloc mai puțin restrictiv de a realiza o astfel de protecție în cazul unei concurențe facilitate pe baza informațiilor confidențiale de afaceri. Conform evaluării preliminare efectuate de Comisie, nu existau dovezi suficiente din care să rezulte că Siemens ar fi avut acces la cunoștințe tehnologice confidențiale într-o măsură care i-ar fi permis exercitarea unei concurențe facilitate. Cu toate acestea, chiar dacă aceasta ar fi fost situația, ea nu ar justifica o obligație de neconcurență post-AP, întrucât aceste cunoștințe tehnologice confidențiale pot fi protejate și sunt efectiv protejate prin mijlocul cel mai puțin restrictiv, și anume clauza de confidențialitate prevăzută în acordul acționarilor. În schimb, în ceea ce privește informațiile confidențiale de afaceri, se pare că nu există niciun mijloc mai puțin restrictiv cu privire la informațiile confidențiale de afaceri, întrucât Siemens ar ține seama în mod implicit și inevitabil de aceste informații atunci când își stabilește propriile strategii de afaceri.

(15)

Din acest motiv, Comisia a considerat în evaluarea preliminară că o obligație de neconcurență post-AP este proporțională în limitele stabilite mai sus pentru protecția Areva NP împotriva concurenței facilitate pe care Siemens ar putea să o exercite în baza accesului său anterior la informațiile confidențiale de afaceri ale Areva NP.

(16)

În evaluarea preliminară, Comisia a considerat că o clauză de confidențialitate, astfel cum a fost convenită între părți, este echivalentă cu o obligație de neconcurență post-AP, în măsura în care împiedică Siemens să utilizeze informațiile confidențiale de afaceri (însă nu și cunoștințele tehnologice confidențiale) la care a avut acces pe toată durata de viață a societății mixte. Siemens nu ar fi în măsură să își stabilească propriile strategii de afaceri fără să facă uz implicit de informațiile la care avusese acces anterior. Dimpotrivă, o obligație de nedivulgare nu ar împiedica Siemens să întreprindă noi activități pe piață. Prin urmare, clauza de confidențialitate reprezintă o obligație de neconcurență post-AP, în măsura în care interzice utilizarea informațiilor confidențiale de afaceri.

(17)

Obligația privind neutilizarea informațiilor confidențiale de afaceri poate fi considerată, în conformitate cu evaluarea preliminară efectuată de Comisie, drept auxiliară dobândirii controlului unic asupra Areva NP de către societatea Areva pentru aceeași durată ca și cea stabilită pentru obligația de neconcurență post-AP și pentru aceleași motive precum cele invocate în cazul obligației de neconcurență post-AP.

(18)

Comisia consideră că, în măsura în care obligația de neconcurență post-AP nu poate fi considerată auxiliară dobândirii controlului unic asupra Areva NP de către societatea Areva, acest lucru ar reprezenta o restrângere a concurenței care intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Comisia a considerat în evaluarea preliminară că obligația de neconcurență post-AP nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din TFUE, întrucât nu se poate considera că obligația de neconcurență post-AP ca atare generează o creștere a eficienței.

(19)

Chiar și în ipoteza în care absența unei obligații de neconcurență post-AP ar fi determinat o scădere a creșterii eficienței generate de AP, rezultatul evaluării ar rămâne același. Conform opiniei preliminare a Comisiei, în acest caz, analiza caracterului indispensabil al obligației de neconcurență post-AP pentru realizarea unor eventuale creșteri ale eficienței nu ar justifica o obligație de neconcurență post-AP mai amplă decât cea considerată drept auxiliară.

(20)

Clauzei de confidențialitate i se aplică aceeași evaluare întemeiată pe articolul 101 din TFUE.

(21)

La 16 februarie 2012, Siemens și Areva a oferit angajamente Comisiei pentru a răspunde preocupărilor acesteia în ceea ce privește concurența.

(22)

Siemens nu va fi autorizată, până la 16 octombrie 2012, să utilizeze informațiile confidențiale referitoare la principalele produse și servicii la care ar fi putut avea acces pe durata de viață a asociației în participațiune. Chiar și după această dată, Siemens se va afla sub interdicția de a divulga terților conținutul documentelor emanate de la societatea Areva NP referitoare la structura și la gestionarea acesteia sau al documentelor care conțin informații tehnice confidențiale sau de a utiliza astfel de informații tehnice.

(23)

Angajamentele răspund în mod suficient și proporționat preocupărilor identificate de către Comisie în evaluarea preliminară.

(24)

Angajamentele sunt suficiente, având în vedere că acestea răspund pe deplin preocupărilor Comisiei, evidențiate în evaluarea preliminară. Obligația de neconcurență post-AP este redusă la maximum trei ani în cazul acelor piețe pe care Areva NP a fost prezentă cu produse proprii (definite în angajamente drept „principalele produse și servicii”). Această obligație este eliminată în cazul tuturor celorlalte produse. Angajamentele se aplică, de asemenea, clauzei de confidențialitate post-AP, în măsura în care aceasta interzice utilizarea informațiilor confidențiale de afaceri ale Areva NP.

(25)

Angajamentele nu sunt excesive, având în vedere că nu există un mijloc mai puțin restrictiv de a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie decât eliminarea clauzelor, în măsura în care acestea se aplică piețelor de produse și pentru o perioadă care depășește ceea ce poate fi acceptat drept auxiliar sau reglementat de articolul 101 alineatul (3) din TFUE.

(26)

Decizia conferă angajamentelor un caracter obligatoriu pentru Siemens și Areva.

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/11

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/11

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/12

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/12

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/13

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/13

15.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/14

1.

La data de 7 septembrie 2012, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care CVCIGP II Employee Rosehill Limited și CVCIGP II Client Rosehill Limited (Mauritius) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun cu Cox & Kings Limited (CNK, India) asupra Holidaybreak Limited, prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6680 – CVCIGP II Employee Rosehill/CVCIGP II Client Rosehill/CNK/Holidaybreak, la următoarea adresă: