ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.319.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 53 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
AVIZE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 319/01 |
||
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 319/02 |
||
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE |
|
2010/C 319/03 |
Informații comunicate de statele membre despre încetarea activităților de pescuit |
|
2010/C 319/04 |
Informații comunicate de statele membre despre încetarea activităților de pescuit |
|
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 319/05 |
Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.6056 – DnB NOR Bank/Bank DnB NORD) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
ALTE ACTE |
|
|
Comisia Europeană |
|
2010/C 319/06 |
||
2010/C 319/07 |
||
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
AVIZE
Comisia Europeană
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/1 |
AVIZUL COMISIEI
din 23 noiembrie 2010
privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenind de la uzina de conversie a uraniului Comurhex II de la Malvési, Franța, în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom
(Numai textul în limba franceză este autentic)
2010/C 319/01
La 11 mai 2010, Comisia Europeană a primit de la guvernul francez, în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom, date generale cu privire la proiectul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la uzina de conversie a uraniului Comurhex II de la Malvési.
Pe baza acestor date și a informațiilor suplimentare solicitate de Comisie la 8 iunie 2010 și furnizate de autoritățile franceze la 29 iulie 2010 și în urma consultării grupului de experți, Comisia emite următorul aviz:
1. |
distanța dintre instalație și cel mai apropiat punct situat pe teritoriul altui stat membru, în acest caz Spania, este de 80 km. Următorul stat, ca depărtare, este Italia, aflat la o distanță de aproximativ 340 de kilometri; |
2. |
în condiții normale de funcționare, evacuarea efluenților lichizi și gazoși nu va cauza o expunere de natură să afecteze sănătatea populației din alt stat membru; |
3. |
deșeurile radioactive solide se depozitează temporar la fața locului, urmând a fi transferate ulterior la centre de tratare sau instalații de eliminare autorizate, situate în Franța; |
4. |
în cazul unor degajări neprevăzute de efluenți radioactivi, care ar putea rezulta în urma unui accident de tipul sau de amploarea celor prevăzute în datele generale, dozele care ar ajunge în alte state membre nu ar fi de natură să afecteze sănătatea populației. |
În concluzie, Comisia consideră că implementarea planului de modificare a eliminării deșeurilor radioactive sub orice formă, provenind de la uzina de conversie a uraniului Comurhex II de la Malvési din Franța, nu poate provoca, nici în timpul funcționării normale și nici în cazul unui accident de tipul și amploarea celor prevăzute în datele generale, o contaminare radioactivă a apei, a solului sau a spațiului aerian ale unui alt stat membru.
Adoptat la Bruxelles, 23 noiembrie 2010.
Pentru Comisie
Günther OETTINGER
Membru al Comisiei
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/2 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
23 noiembrie 2010
2010/C 319/02
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,3496 |
JPY |
yen japonez |
112,50 |
DKK |
coroana daneză |
7,4553 |
GBP |
lira sterlină |
0,84795 |
SEK |
coroana suedeză |
9,3865 |
CHF |
franc elvețian |
1,3338 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,2070 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
24,680 |
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
HUF |
forint maghiar |
275,30 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
LVL |
lats leton |
0,7096 |
PLN |
zlot polonez |
3,9543 |
RON |
leu românesc nou |
4,3113 |
TRY |
lira turcească |
1,9920 |
AUD |
dolar australian |
1,3789 |
CAD |
dolar canadian |
1,3799 |
HKD |
dolar Hong Kong |
10,4711 |
NZD |
dolar neozeelandez |
1,7626 |
SGD |
dolar Singapore |
1,7713 |
KRW |
won sud-coreean |
1 576,84 |
ZAR |
rand sud-african |
9,5464 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
8,9680 |
HRK |
kuna croată |
7,3970 |
IDR |
rupia indoneziană |
12 129,30 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,2365 |
PHP |
peso Filipine |
59,848 |
RUB |
rubla rusească |
42,3040 |
THB |
baht thailandez |
40,576 |
BRL |
real brazilian |
2,3388 |
MXN |
peso mexican |
16,7259 |
INR |
rupie indiană |
61,5200 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/3 |
Informații comunicate de statele membre despre încetarea activităților de pescuit
2010/C 319/03
În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), a fost luată o decizie de încetare a activităților de pescuit descrisă în tabelul următor:
Data și ora încetării |
18.9.2010 |
Durată |
18.9.2010-31.12.2010 |
Stat membru |
Țările de Jos |
Stoc sau grup de stocuri |
PLE/03AN. |
Specie |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
Zonă |
Skagerrak |
Tip sau tipuri de nave de pescuit |
— |
Număr de referință |
606518 |
Adresa web la care poate fi consultată decizia statului membru:
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/fishing_rules/tacs/index_en.htm
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/4 |
Informații comunicate de statele membre despre încetarea activităților de pescuit
2010/C 319/04
În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), a fost luată o decizie de încetare a activităților de pescuit descrisă în tabelul următor:
Data și ora încetării |
29.5.2010 |
Durată |
29.5.2010-31.12.2010 |
Stat membru |
Germania |
Stoc sau grup de stocuri |
SRX/2AC4-C |
Specie |
Vulpi și pisici-de-mare (Rajidae) |
Zonă |
Apele UE din zonele IIa și IV |
Tip sau tipuri de nave de pescuit |
— |
Număr de referință |
— |
Adresa web la care poate fi consultată decizia statului membru:
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/fishing_rules/tacs/index_en.htm
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisia Europeană
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/5 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.6056 – DnB NOR Bank/Bank DnB NORD)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2010/C 319/05
1. |
La data de 17 noiembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea DnB NOR Bank ASA („DnB NOR Bank”, Norvegia), care aparține grupului DnB NOR („DnB NOR”, Norvegia), dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Bank DnB NORD A/S („Bank DnB NORD”, Danemarca), prin achiziționare de acțiuni. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6056 – DnB NOR Bank/Bank DnB NORD, la următoarea adresă:
|
(1) JO L 24, 29.1.2004, p. 1 [„Regulamentul (CE) privind concentrările economice”].
(2) JO C 56, 5.3.2005, p. 32 („Comunicarea privind o procedură simplificată”).
ALTE ACTE
Comisia Europeană
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/6 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare
2010/C 319/06
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
„VINAGRE DEL CONDADO DE HUELVA”
NR. CE: ES-PDO-0005-0724-15.10.2008
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire:
„Vinagre del Condado de Huelva”
2. Statul membru sau țara terță:
Spania
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:
3.1. Tip de produs:
Clasa 1.8. |
Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.) |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:
„Vinagre del Condado de Huelva” este un oțet din vin, obținut prin fermentația acetică a vinurilor certificate de Consejo Regulador de la Denominación de Origen„Condado de Huelva” (Consiliul de reglementare a denumirii de origine „Condado de Huelva”).
1. |
Valorile rezultate în urma examenului analitic al oțeturilor care beneficiază de denumirea de origine trebuie să se încadreze în următoarele limite:
|
2. |
Cantitățile maxime ale componentelor indicate în continuare sunt următoarele:
|
3. |
În ceea ce privește caracterizarea cromatică, determinată prin colorimetrie de transmisie, se respectă următorii indici:
|
Tipuri de produs
(a) „Vinagre Condado de Huelva”
Oțet obținut prin fermentația acetică a vinului certificat cu denumirea de origine „Condado de Huelva”, având un conținut de alcool rezidual provenit din vinul utilizat de maximum 0,5 % vol.
Analiză organoleptică:
Aspect: culoare galben-pal spre chihlimbar, de intensitate scăzută, adecvată pentru un oțet „Condado de Huelva”.
Miros: arome acetice cu ușoare note de vin.
Gust: savoare suavă de vin, cu aciditate echilibrată. Gust rezidual persistent cu nuanțe amintind de mere, specifice varietății de struguri Zalema.
(b) „Vinagre Viejo Condado de Huelva”
„Vinagre del Condado de Huelva” învechit în butoaie de stejar, îmbogățit cu vinuri licoroase cu denumirea de origine „Condado de Huelva”, având un conținut de alcool rezidual provenit din aceste vinuri de maximum 3 % vol.
(b)1. „Vinagre Viejo Condado de Huelva Solera”
Este un „Vinagre del Condado de Huelva” învechit prin metoda tradițională de tip dinamic criaderas y soleras timp de minimum șase luni.
Analiză organoleptică:
Aspect: culoare de chihlimbar cu tonuri roșietice, de intensitate medie.
Miros: arome acetice cu note de fructe uscate.
Gust: savoare de vin, buchet amplu și echilibrat.
(b)2. „Vinagre Viejo Condado de Huelva Reserva”
Este un „Vinagre del Condado de Huelva” învechit prin metoda tradițională de tip dinamic criaderas y soleras timp de minimum doi ani.
Analiza organoleptică:
Aspect: culoare roșiatică cu reflexe de chihlimbar și intensitate foarte ridicată.
Miros: aromă agresivă cu intensitate acetică ridicată, cu note de vin vechi cu denumirea de origine „Condado de Huelva”, cu nuanțe amintind de vanilie, smochine uscate și stafide.
Gust: savoare seacă și buchet foarte acid.
(b)3. „Vinagre Viejo Condado de Huelva Añada”
Este un „Vinagre del Condado de Huelva” obținut prin metoda de învechire de tip static, în butoaie din lemn, pe o perioadă de timp de minimum trei ani.
Analiză organoleptică:
Aspect: culoare roșiatică intensă, reflectă conținutul de sedimente, intensitate ridicată.
Miros: arome acetice puternice, cu note de vinuri licoroase, cu nuanțe amintind de lemnul de stejar.
Gust: amplu, acid, cu un buchet puternic, echilibrat și gust rezidual persistent și intens, cu nuanțe amintind de fructe uscate și condimente.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):
Materia primă pentru producerea oțeturilor este vinul alb sau licoros cu denumirea de origine „Condado de Huelva”.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):
—
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:
Nu se aplică.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:
Nu se aplică.
3.7. Norme specifice privind etichetarea:
Pe etichetele autorizate de Consiliul de reglementare, precum și pe sigiliile de garanție care certifică autenticitatea produsului figurează în mod obligatoriu mențiunea „Vinagre del Condado de Huelva”.
4. Delimitare concisă a ariei geografice:
Aria geografică a denumirii de origine protejate „Vinagre del Condado de Huelva” cuprinde localitățile Almonte, Beas, Bollullos Par del Condado, Bonares, Chucena, Gibraleón, Hinojos, La Palma del Condado, Lucena del Puerto, Manzanilla, Moguer, Niebla, Palos de la Frontera, Rociana del Condado, San Juan del Puerto, Trigueros, Villalba del Alcor și Villarrasa, situate în câmpia de pe cursul inferior al râului Guadalquivir și învecinate cu Parcul Național Doñana.
5. Legătura cu aria geografică:
5.1. Specificitatea ariei geografice:
(a)
Caracteristicile oțeturilor produse în ținutul Condado de Huelva se datorează în mod esențial mediului natural în care sunt obținute și învechite, influențat în proporție semnificativă de proximitatea Parcului Național Doñana, care este considerat unul dintre plămânii Europei și constituie zona ținutului Condado de Huelva denumită „Entorno de Doñana”.
Ținutul Condado de Huelva, aflat în depresiunea râului Guadalquivir situată în partea sud-estică a provinciei Huelva, se întinde de la poalele munților Sierra de Aracena până la coastă, învecinându-se cu Parcul Național Doñana.
Aria geografică de producție și învechire a oțeturilor cuprinde terenuri plate sau ușor ondulate, cu pante care nu trec de 17 % și altitudini cuprinse între 50 m și 180 m de la sud spre nord, cu soluri uniforme.
Ca urmare a situării sale geografice, ținutul Condado de Huelva aparține zonei climatice mediteraneene, cu influențe oceanice datorate deschiderii atlantice facilitate de dispunerea reliefului. Prin urmare, clima este relativ umedă.
— |
Media temperaturilor maxime este destul de stabilă, de 22,5 °C. |
— |
Media temperaturilor minime oscilează între 9,8 °C și 11,9 °C. |
— |
Temperatura medie anuală variază între 15,8 °C și 16,9 °C. |
— |
Regimul pluviometric este variabil, oscilând între 810 mm și 716 mm. |
— |
Gradul de însorire mediu este cuprins între 3 000 și 3 100 ore de soare efectiv. |
— |
Umiditatea relativă variază între 60 % și 80 %. |
(b)
Oțeturile produse în ținutul Condado de Huelva se încadrează în două tipuri.
Primul tip este obținut prin fermentația acetică a vinului alb sau licoros cu denumirea de origine „Condado de Huelva” prin metoda industrială de fermentație submersă care se bazează pentru acetifiere pe prezența în vin a culturii de bacterii acetice, saturată constant cu aer distribuit sub formă de bule fine în toată masa lichidului.
Condițiile de fermentare aplicate pentru obținerea acestui tip de oțet, denumit „Vinagre Condado de Huelva”, sunt temperatura de fermentație cuprinsă în intervalul 28-33 °C și aerarea adecvată atât calitativ, cât și cantitativ.
Al doilea tip, denumit „Vinagre Viejo”, se obține pornind de la „Vinagre del Condado de Huelva” care, la rândul său, în funcție de perioada de timp și de metoda utilizată pentru învechire se împarte în trei subtipuri: „Vinagre Viejo Solera”, „Vinagre Viejo Reserva” și „Vinagre Viejo Añada”.
Atât „Vinagre Viejo Solera”, cât și „Vinagre Viejo Reserva” sunt produse supuse învechirii prin metoda tradițională de tip dinamic („criaderas y soleras”), în care butoaiele din stejar american sunt stivuite sub formă piramidală. Oțeturile cu vechime mai mică sunt amestecate cu cele cu vechime mai mare, formând așa-numitele („rocíos”), dinspre nivelul cel mai înalt al stivei piramidale, denumit „criadera”, către cel de la bază, denumit „solera”, de unde se efectuează prelevările de oțet („sacas”). Pe măsură ce se golesc, butoaiele se completează cu oțeturi de vechime imediat inferioară și așa mai departe. Această trecere treptată prin mai multe butoaie se numește „correr escalas” și duce la obținerea unui oțet rezultat din vinuri provenite din diferite recolte, caracterizat prin omogenitatea produsului final. Procedeul utilizat exclusiv în ținutul Condado de Huelva constă în adiționarea sau îmbogățirea oțeturilor, pe întreaga durată a procesului de învechire până la prelevare, cu vinuri licoroase cu denumirea de origine „Condado de Huelva”. În acest mod, se facilitează oxidarea pe durata procesului de învechire, se îmbunătățește buchetul oțetului prin formarea de esteri și se asigură bacteriilor acetice nutrienți din alcoolul provenit din vinurile licoroase, astfel încât acestea să nu degradeze acidul acetic deja format.
Perioada minimă de învechire în butoaie de stejar este de șase luni pentru „Vinagre Viejo Solera” și de douăzeci și patru de luni pentru „Vinagre Viejo Reserva”.
„Vinagre Viejo Añada”, spre deosebire de „Vinagre Viejo Solera” și „Vinagre Viejo Reserva”, este învechit printr-un procedeu de tip static, prin metoda tradițională „añadas”, pe parcursul unei perioade minime de învechire de treizeci și șase de luni. În acest caz, oțetul este lăsat să se învechească în butoaie; pe durata procesului de învechire nu se poate adăuga decât vin licoros. Produsul este obținut din vinuri provenite dintr-o singură recoltă, întrucât nu se efectuează amestecuri, iar caracteristicile acestuia sunt specifice recoltei respective. Similar metodei de tip dinamic, adăugarea de vin licoros pe perioada învechirii conferă produsului final o serie de caracteristici unice.
Spațiile de depozitare în care are loc învechirea sunt astfel proiectate încât să permită menținerea unei temperaturi constante între 15-18 °C pe întreaga perioadă a anului, o umiditate relativă cât mai ridicată posibil, între 60 % și 80 %, o bună ventilație și o orientare adecvată, obținute cu ajutorul acoperișurilor înalte, al ferestrelor bine orientate și al podelelor din ardezie udate în zilele cu temperaturi ridicate, toate acestea fiind corelate pentru a crea microclimatul necesar în vederea desfășurării optime a procesului de învechire a oțeturilor.
Butoaiele din stejar american utilizate în ținutul Condado de Huelva joacă un rol esențial în ameliorarea calității oțeturilor pe parcursul procesului de învechire. Lemnul de stejar are porozitatea adecvată pentru a permite contactul oțetului cu oxigenul din aer, facilitând astfel oxidarea care favorizează maturarea. Penetrarea oxigenului prin lemn este calculată la 25 cm3 pe litru și pe an, depinzând de grosimea și de natura lemnului.
Pe perioada învechirii au loc modificări în compoziția chimică a oțetului, care, la rândul lor, determină modificări ale caracteristicilor acestuia. Fenomenele implicate includ:
— |
evaporare; |
— |
extracție directă din lemn; |
— |
reacție între componentele lemnului și cele ale oțetului supus învechirii; |
— |
reacții între componentele oțetului supus învechirii; |
— |
procese chimice precum oxidare și hidroliză. |
5.2. Specificitatea produsului:
(a)
Oțet obținut prin fermentația acetică a vinului alb sau licoros cu denumirea de origine „Condado de Huelva”.
Analiză organoleptică:
Aspect: culoare galben-pal spre chihlimbar, de intensitate scăzută, adecvată pentru un oțet „Condado de Huelva”.
Miros: arome acetice cu ușoare note de vin cu denumirea de origine „Condado de Huelva”.
Gust: savoare suavă de vin, cu aciditate echilibrată. Gust rezidual persistent, cu nuanțe amintind de mere, specifice varietății autohtone de struguri Zalema.
(b)
„Vinagre del Condado de Huelva” învechit în butoaie de stejar, îmbogățit pe durata procesului de învechire, ca practică exclusivă, cu vinuri licoroase cu denumirea de origine „Condado de Huelva”, ceea ce îi conferă o serie de caracteristici unice, cu un conținut de alcool rezidual provenit din aceste vinuri de maximum 3 % vol.
În funcție de tipul și durata învechirii, se disting trei subtipuri.
Analiză organoleptică:
|
„Vinagre Viejo Condado de Huelva Solera” Aspect: culoare de chihlimbar cu tonuri roșietice, de intensitate medie. Miros: arome acetice cu note de fructe uscate. Gust: savoare de vin, buchet amplu și echilibrat. |
|
„Vinagre Viejo Condado de Huelva Reserva” Aspect: culoare roșiatică cu reflexe de chihlimbar și intensitate foarte ridicată. Miros: aromă agresivă cu intensitate acetică ridicată, cu note de vin vechi „Condado de Huelva” și nuanțe amintind de vanilie, smochine uscate și stafide. Gust: savoare seacă și buchet foarte acid. |
|
„Vinagre Viejo Condado de Huelva Añada” Aspect: culoare roșiatică intensă, reflectă conținutul de sedimente, intensitate ridicată. Miros: arome acetice puternice, cu note de vinuri licoroase, cu nuanțe amintind de lemnul de stejar. Gust: amplu, acid, cu un bogat echilibru gustativ și gust rezidual persistent și intens, cu nuanțe amintind de fructe uscate și condimente. |
Caracterizarea cromatică a oțeturilor cu denumirea de origine protejată „Vinagre del Condado de Huelva”, determinată prin colorimetrie de transmisie, prezintă ca elemente specifice următorii indici:
(a) valoarea maximă a clarității (L*) este de: 93 %;
(b) intensitatea culorii măsurată în croma (C ab): este de peste 20 de unități.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):
Caracteristicile specifice ale oțeturilor „Vinagre del Condado de Huelva” se datorează în principal materiei prime din care sunt obținute, și anume vinul cu denumirea de origine „Condado de Huelva” care își datorează specificitatea varietății autohtone de struguri Zalema, proprie și exclusivă ariei geografice delimitate, precum și producerii și învechirii lor în ținutul Condado de Huelva.
De asemenea, datorită poziționării ariei geografice corespunzătoare denumirii de origine, procesul de oxidare este favorizat de umiditatea relativă ridicată, de temperaturile moderate și de conținutul crescut de oxigen din aer, datorate proximității Oceanului Atlantic și Parcului Național Doñana.
Relieful de câmpie neted sau ușor ondulat facilitează accesul curenților de aer. Orientarea și construcția spațiilor de depozitare permite o bună ventilație, favorizând transferul de oxigen prin intermediul lemnului butoaielor din stejar.
Aceste condiții climatice influențează producția de „Vinagre Viejo”, permițând învechirea oțetului în curțile închise ale spațiilor de depozitare.
Caracteristicile produsului sunt definite de valoarea următorilor parametri.
— |
Conținutul de alcool rezidual se datorează îmbogățirii oțeturilor cu vinuri licoroase certificate de Consiliul de reglementare a denumirii de origine „Condado de Huelva”, putând atinge o concentrație de maximum 3 % vol. |
— |
Porozitatea lemnului utilizat la fabricarea butoaielor este adecvată pentru favorizarea contactului oțetului cu oxigenul, facilitând astfel fermentația acetică în urma căreia se obține o aciditate totală minimă exprimată în acid acetic de 70 g/l. |
— |
Oțeturile supuse învechirii scad în volum ca urmare a evaporării, ceea ce generează o creștere a conținutului de substanță uscată, favorizată, la rândul său, de cantitatea de substanțe extrase din lemn și de reacția dintre componentele lemnului și cele ale oțetului supus învechirii. |
— |
Udarea podelelor din ardezie este o practică utilizată în spațiile destinate învechirii oțetului, care permite controlarea condițiilor ambientale de umiditate relativă și temperatură, astfel încât acestea rămân stabile pe întreaga durată a procesului de învechire, ceea ce favorizează maturarea oțeturilor și reduce pierderile prin evaporare. |
— |
Pe durata învechirii, se produce o degradare a ligninei din lemn datorită hidrolizei produse de etanol și apă. Hidroliza este reacția principală prin care are loc schimbul de substanțe între butoi și oțet care influențează aroma și culoarea oțeturilor supuse maturării. |
Trimitere la publicarea caietului de sarcini:
[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
[Boletín Oficial de la Junta de Andalucía No 184 de 16 de Septiembre de 2008, pág. 29 (Jurnalul Oficial al Comunității Autonome Andalucia nr. 184 din 16 septembrie 2008, p. 29)]
http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal/opencms-cap/opencms/handle404?exporturi=/agriculturaypesca/portal/export/sites/default/comun/galerias/galeriaDescargas/cap/industrias-agroalimentarias/denominacion-de-origen/Pliegos/Pliego_Vinagre_Condado.pdf&exporturi=/agriculturaypesca/portal/export/sites/default/comun/galerias/galeriaDescargas/cap/industrias-agroalimentarias/denominacion-de-origen/Pliegos/Pliego_Vinagre_Condado.pdf
24.11.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/12 |
Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare
2010/C 319/07
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
„VINAGRE DE JEREZ”
NR. CE: ES-PDO-0005-0723-15.10.2008
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire:
„Vinagre de Jerez”
2. Statul membru sau țara terță:
Spania
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar:
3.1. Tip de produs:
Clasa 1.8: |
Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.) |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:
Produsul „Vinagre de Jerez” este un oțet obținut prin fermentarea acetică a vinurilor apte provenite din aria de producție, produs și învechit prin metodele tradiționale descrise la punctul 3.5 și reunind caracteristicile organoleptice și analitice descrise în continuare.
Caracteristicile analitice specifice oțeturilor protejate de denumirea de origine sunt următoarele:
— |
conținutul de alcool rezidual este de maximum 3 % vol., cu excepția oțeturilor de tip „Pedro Ximénez” și „Moscatel”, în cazul cărora acesta este de maximum 4 % vol.; |
— |
aciditatea totală exprimată în acid acetic este de minimum 70 grame/litru, cu excepția oțeturilor de tip „Pedro Ximénez” și „Moscatel”, în cazul cărora aceasta poate fi de 60 grame/litru. În cazul oțeturilor din categoria „Gran Reserva”, aciditatea totală exprimată în acid acetic este de minimum 80 grame/litru; |
— |
prezintă un conținut de substanță uscată de minimum 1,30 grame pe litru și grad de acid acetic, respectiv de minimum 2,3 grame pe litru și grad de acid acetic pentru categoria „Vinagre de Jerez Gran Reserva”; |
— |
un conținut de cenuși între 2 și 7 grame/litru, cu excepția categoriei „Vinagre de Jerez Gran Reserva” în cazul căreia acesta este între 4 și 8 grame/litru; |
— |
un conținut maxim de sulfați de 3,5 grame/litru; |
— |
categoriile tipurilor „Vinagre de Jerez Pedro Ximénez” și „Vinagre de Jerez Moscatel” prezintă un conținut de materii reductoare, rezultate din tipurile de vinuri respective, de minimum 60 grame/litru. |
Oțeturile protejate de denumirea de origine „Vinagre de Jerez” prezintă o culoare de aur vechi spre brun și un aspect dens și onctuos; aroma acestora este intensă, ușor alcoolică, predominând notele de vin și de lemn; savoarea este agreabilă în ciuda acidității, cu un buchet persistent.
În funcție de perioada de învechire la care sunt supuse oțeturile în cauză, se disting următoarele categorii:
(a) |
„Vinagre de Jerez”: este oțetul protejat de această denumire supus unei perioade de învechire de minimum șase luni; |
(b) |
„Vinagre de Jerez Reserva”: este oțetul protejat de această denumire supus unei perioade de învechire de minimum doi ani; |
(c) |
„Vinagre de Jerez Gran Reserva”: este oțetul protejat de această denumire supus unei perioade de învechire de minimum zece ani. |
De asemenea, în funcție de utilizarea vinurilor din varietățile corespunzătoare, se disting următoarele tipuri de „Vinagre de Jerez” demidulce, care pot corespunde oricăreia dintre categoriile descrise la punctul anterior:
— |
„Vinagre de Jerez al Pedro Ximénez”: este oțetul protejat de această denumire căruia i se adaugă pe parcursul procesului de maturare vinuri din varietatea „Pedro Ximénez”; |
— |
„Vinagre de Jerez al Moscatel”: este oțetul protejat de această denumire căruia i se adaugă pe parcursul procesului de maturare vinuri din varietatea „Pedro Moscatel”. |
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):
Oțeturile protejate de denumirea de origine „Vinagre de Jerez” se obțin exclusiv prin fermentarea acetică a „vinurilor apte”.
Prin urmare, materia primă pentru obținerea „Vinagre de Jerez” sunt așa-numitele „vinuri apte”. Acestea sunt produse de întreprinderile vinicole situate în aria de producție a oțetului, care coincide cu aria de producție corespunzătoare denumirii de origine „Jerez-Xérès-Sherry” și „Manzanilla – Sanlúcar de Barrameda” și pot fi:
(a) |
vinuri din recolta anului respectiv prezentate cu concentrația lor alcoolică volumetrică naturală; |
(b) |
vinuri maturate care respectă perioadele de învechire medii minime stabilite în caietele lor de sarcini respective. |
Vinurile în cauză sunt produse cu respectarea dispozițiilor din caietele de sarcini ale denumirilor vinicole respective, în conformitate cu cerințele privind proveniența strugurilor din aria denumirii de origine protejate și cu practicile oenologice prevăzute în regulamentul de aplicare.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):
Nu se aplică.
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:
(a)
Toate loturile de vin apt trebuie supuse denaturării prin intermediul acetificării parțiale în momentul intrării acestora în instalațiile întreprinderilor înregistrate, utilizându-se în acest scop oțet din stocurile acestora în cantitate suficientă pentru ca amestecul rezultat să atingă un nivel minim de aciditate de 1 grad acid acetic.
(b)
Acetificarea constă în transformarea conținutului alcoolic al vinului în acid acetic prin intermediul acțiunii bacteriilor acetice. Se disting două procese posibile pentru obținerea „Vinagre de Jerez”:
1. |
Procesul realizat de așa-numitele „Bodegas de Elaboración de Vinagre” (întreprinderi de producție a oțetului): instalații industriale care dețin acetificatoare în care, printr-un proces de fermentație acetică controlată, materia primă – vinul apt – este transformată în oțet apt. |
2. |
Procesul realizat de „Bodegas de Crianza y Expedición de vinagres” (întreprinderile de maturare și livrare a oțetului) printr-un proces de acetificare realizat în interiorul acelorași recipiente din lemn în care are loc învechirea. |
(c)
Sistemul specific de maturare sau învechire necesar pentru obținerea oțeturilor protejate poate fi cel clasic, „criaderas y solera”, sau sistemul „añadas”, căruia îi sunt supuse oțeturile apte pe perioada de timp necesară pentru obținerea calităților organoleptice și analitice ale tipurilor respective.
(a) Recipientele pentru învechire
Stocurile totale de oțeturi supuse maturării trebuie depozitate în recipiente din lemn utilizate anterior pentru învechirea vinului și având o capacitate de maximum 1 000 de litri. În mod excepțional, organismul de control poate aproba, de asemenea, utilizarea de recipiente din lemn pentru maturarea vinurilor având o capacitate de peste 1 000 de litri, cu condiția ca acestea să aibă un caracter istoric, iar utilizarea lor să fi fost înregistrată ca atare la organismul de control, anterior publicării caietului de sarcini.
(b) Vechimea medie minimă
Toate oțeturile trebuie să aibă cel puțin o vechime medie de șase luni pentru a putea fi livrate spre consum. În cazul „Vinagre de Jerez Reserva”, vechimea medie minimă este de doi ani, iar în cazul „Vinagre de Jerez Gran Reserva”, de zece ani.
Oțeturile obținute integral din aceeași recoltă și care, prin urmare, sunt maturate fără a fi amestecate în niciun moment cu oțeturi rezultate din recolte distincte pot utiliza mențiunea „Añada” cu condiția ca vechimea acestora să fie de minimum doi ani. Mențiunea trebuie să fie compatibilă cu restul mențiunilor prevăzute la punctul 3.2, cu condiția ca vinul să îndeplinească cerințele stipulate în fiecare caz.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:
Recipientele care conțin „Vinagre de Jerez” destinat consumului direct trebuie să fie din sticlă sau din alte materiale care nu interferează cu proprietățile specifice ale produsului și să aibă capacitățile nominale autorizate la momentul respectiv pentru produsul alimentar în cauză.
Ambalarea produsului „Vinagre de Jerez” se poate realiza:
1. |
în instalațiile de îmbuteliere aparținând întreprinderilor înscrise în registrul întreprinderilor de maturare și livrare a oțeturilor; sau |
2. |
în instalațiile îmbuteliatorilor autorizați de organismul de control, aflate în proprietatea unor operatori economici situați în cadrul sau în afara ariei de producție, care achiziționează „Vinagre de Jerez” vrac de la întreprinderile înscrise, participând exclusiv la faza de îmbuteliere. |
În ambele cazuri, pentru autorizare, îmbuteliatorii trebuie să dovedească în fața organismului de control că îndeplinesc cerințele legale aplicabile în fiecare regiune pentru activitatea de îmbuteliere a oțetului, precum și că dispun de un sistem de control al calității care asigură trasabilitatea totală și buna utilizare a produsului achiziționat spre îmbuteliere de la întreprinderile înregistrate.
3.7. Norme specifice privind etichetarea:
Pe etichetele și contraetichetele oțeturilor îmbuteliate figurează obligatoriu și în mod vizibil mențiunea „Denumire de origine «Vinagre de Jerez»” și tipul de oțet în cauză, precum și toate datele cu caracter general prevăzute de legislația aplicabilă. De asemenea, se aplică sigilii de garanție emise de organismul de control sau contraetichete pe care figurează însemnul distinctiv al denumirii de origine, precum și un cod alfanumeric de identificare, în conformitate cu normele stabilite de organismul de control.
Organismul de control asigură că etichetele care conțin denumirea protejată „Vinagre de Jerez” sunt în conformitate cu dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini și în reglementarea etichetării specifice denumirii de origine.
4. Delimitare concisă a ariei geografice:
Aria de producție a „Vinagre de Jerez” cuprinde teritoriile situate în cadrul municipiilor Jerez de la Frontera, El Puerto de Santa María, Sanlúcar de Barrameda, Trebujena, Chipiona, Rota, Puerto Real și Chiclana de la Frontera, din provincia Cádiz, precum și în cadrul municipiului Lebrija, din provincia Sevilla, situate la est la 5° 49′ longitudine estică și la sud la 36° 58′ latitudine nordică.
Aria de producție descrisă mai sus coincide cu aria de producție a denumirilor de origine „Jerez-Xérès-Sherry” și „Manzanilla – Sanlúcar de Barrameda”.
5. Legătura cu aria geografică:
5.1. Specificitatea ariei geografice:
Specificitatea ariei de producție a „Vinagre de Jerez” se întemeiază pe factori istorici, naturali și umani:
(a)
Cultivarea viței-de-vie și producerea vinurilor și oțeturilor a constituit unul dintre elementele esențiale ale ținutului Jerez pe parcursul întregii sale istorii milenare, care datează din vremea fenicienilor. Situarea geografică a teritoriului „Marco de Jerez”, în apropierea unor importante porturi comerciale precum Cádiz sau Sevilla, cu mare relevanță istorică, a făcut ca vinurile și oțeturile locale să formeze adesea încărcătura navelor care plecau atât spre Americi, cât și spre piețele din nordul Europei, precum și ca la învechirea vinurilor și oțeturilor să fie utilizate vase fabricate în coloniile de peste mări, din stejar american. De asemenea, sistemul de învechire de tip „criaderas y soleras”, element specific viniculturii din ținutul Jerez, are o clară origine istorică datând din secolul al XVII-lea și răspunde necesității de a satisface cererea piețelor pentru vinuri și oțeturi de calitate constantă, independent de vicisitudinile fiecărei recolte în parte.
(b)
Aria de producție se caracterizează prin terenuri plate sau ușor ondulate, cu pante între 10 % și 15 %, pe care predomină tipul de sol albicios denumit „albariza”, o marnă moale de culoare albă cu mare capacitate de retenție a umidității. În compoziția acesteia se distinge carbonatul de calciu, argila și siliciul. Clima este caldă, cu temperaturi minime iarna care se mențin în jurul a 5 °C și temperaturi maxime vara de aproximativ 35 °C. Aria de producție se bucură de peste 300 de zile însorite pe an și de o cantitate medie anuală a precipitațiilor de aproximativ 600 de litri pe metru pătrat, precipitațiile având loc în special în lunile noiembrie, decembrie și martie. În orice caz, acest factor trebuie coroborat cu capacitatea solurilor albicioase, tipice zonei, de a reține umiditatea, evitând evapotranspirația. În sfârșit, trebuie menționată influența climatică semnificativă a două vânturi predominante în regiune: vântul de est, care provine din interior, fiind uscat și cald, și vântul de vest, care, venind dinspre ocean, aduce un grad ridicat de umiditate și acționează ca un factor moderator semnificativ, în special în timpul verii.
(c)
Sistemul de tip „criaderas y solera”, predominant în învechirea produsului „Vinagre de Jerez”, este un sistem de maturare specific ariei de producție; la fel este și utilizarea butoiului tipic „bota”, fabricat din stejar american și puternic îmbibat cu vin. Arhitectura joacă, de asemenea, un rol important pentru specificitatea oțeturilor cu denumirea de origine „Vinagre de Jerez”; depozitele de învechire a oțeturilor au în general acoperișuri în două ape și plafoane înalte, ceea ce contribuie la crearea unui volum important de aer interior care amortizează oscilațiile termice din exterior. Pereții au o grosime suficientă pentru a asigura izolarea, iar ferestrele sunt situate la o anumită înălțime, astfel încât să permită circulația aerului și a brizelor nocturne proaspete de vest, evitând însă căderea directă a luminii pe butoaie.
5.2. Specificitatea produsului:
Specificitatea produsului „Vinagre de Jerez” trebuie atribuită în primul rând materiei prime din care provine acesta: vinurile apte. Aria de producție constituie de asemenea originea unor vinuri cu caracter deosebit de particular, unele dintre trăsăturile acestora fiind clar perceptibile în produsul „Vinagre de Jerez”: gama cromatică, de la culoarea aurului vechi spre brun, precum și aromele ușor alcoolice, cu predominanța notelor de vin și de lemn.
De asemenea, condițiile climatice ale ariei de producție și caracteristicile arhitecturale proprii ale depozitelor de învechire, care contribuie la generarea unui microclimat specific în interiorul acestora, favorizează un nivel de concentrație a componentelor oțetului pe parcursul procesului de maturare care determină un buchet persistent.
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):
Toate caracteristicile menționate ale reliefului, solului și climei conferă viilor din aria de producție o serie de trăsături distinctive, care definesc în mare măsură specificitatea vinurilor apte și, prin urmare, a produsului „Vinagre de Jerez” obținut din acestea. Influența factorilor naturali asupra vinurilor apte obținute pornind de la varietățile de struguri utilizate („Palomino”, „Moscatel” și „Pedro Ximénez”) este determinantă. Astfel, în regiuni calde precum aria de producție a „Vinagre de Jerez” coacerea strugurilor este de obicei mai rapidă, iar musturile, foarte bogate în zahăr, prezintă valori ale acidității relativ scăzute. Prezența luminii în aria de producție pe parcursul perioadei active a viței-de-vie este considerabil de ridicată, ceea ce permite buna dezvoltare și coacere a fructului. De asemenea, aria de producție se caracterizează prin secetă pe perioada verii, care coincide cu perioada dintre pârguire și recoltare, precum și prin predominanța vântului de est, deosebit de uscat și cald. În acest context, vântul de vest provenind din Oceanul Atlantic și având un marcat caracter termic provoacă frecvente brize nocturne în timpul verii care generează depuneri semnificative de rouă, ceea ce compensează deficitele hidrice care ar putea fi agravate de luminozitatea intensă în zonă. În acest sens, solurile albicioase joacă de asemenea un rol hotărâtor, întrucât capacitatea acestora de retenție a umidității asigură disponibilitatea rezervelor hidrice în subsol.
În plus, caracteristicile conferite de o populație de drojdii selecționate din vremuri imemoriale și legate de condițiile medioambientale din zonă prezintă o importanță esențială. Metabolizarea alcoolilor și polialcoolilor din vin de către drojdiile alcooligene furnizate pe teritoriul „Marco de Jerez” are ca rezultat un complex de elemente secundare și o alterare a componentelor primare ale vinului: diminuarea conținutului de glicerină, creșterea conținutului de acetaldehide și de produși de esterificare. La rândul lor, acetaldehidele rezultate produc acetoină, element care, împreună cu prezența alcoolilor superiori, face posibilă aroma caracteristică a produsului „Vinagre de Jerez”. Prezența unei cantități notabile de alcool rezidual este de asemenea de o deosebită importanță pentru calitatea și personalitatea „Vinagre de Jerez”, întrucât permite producerea de compuși esterificați (în principal acetat de etil), care structurează oțetul, conferindu-i o mai mare complexitate și echilibrând aromele primare ale acetificării.
Maturarea în butoaie de stejar și condițiile microclimatice specifice depozitelor de învechire favorizează de asemenea dobândirea de către oțet a unor caracteristici deosebit de specifice pe perioada maturării. Tipul de butoi utilizat are o capacitate de micro-oxigenare ideală pentru evoluția lentă a oțeturilor și permite cedarea treptată de componente pe durata învechirii, ceea ce contribuie la stabilizarea materiilor colorante, formarea grupurilor de polimeri și conferirea tonurilor caracteristice între chihlimbar și brun, a notelor vanilate și a aromelor de cafea intens prăjită cu lapte. Mai mult, hemiceluloza lemnului permite pierderea treptată prin evaporare a conținutului de apă, ceea ce sporește substanța uscată, sărurile minerale și conținutul de cenuși al oțetului.
Sistemul de tip „criaderas y soleras”, ca sistem de maturare utilizat predominant în zonă, permite o omogenizare semnificativă a oțeturilor, temperând efectele diferitelor recolte. În sfârșit, structura arhitecturală a depozitelor de învechire din „Marco de Jerez”, care favorizează menținerea condițiilor microclimatice, nu doar facilitează oxigenarea lentă a oțeturilor, ci și asigură conservarea în stare perfectă a butoaielor care fac posibilă maturarea produsului „Vinagre de Jerez”.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini:
[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]
http://www.juntadeandalucia.es/agriculturaypesca/portal/export/sites/default/comun/galerias/galeriaDescargas/cap/industrias-agroalimentarias/denominacion-de-origen/Pliegos/pliego_vinagre_jerez.pdf