ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2009.119.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 52 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
II Comunicări |
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Comisie |
|
2009/C 119/01 |
Non-opoziție la o concentrare notificată – (Cazul COMP/M.5490 – MOL/INA) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
Consiliu |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE |
|
2009/C 119/02 |
||
|
Comisie |
|
2009/C 119/03 |
||
|
V Anunțuri |
|
|
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI |
|
|
Comisie |
|
2009/C 119/04 |
Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5541 – GE/NewsCorp/Disney/Hulu JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
2009/C 119/05 |
Notificare prealabilă a unei concentrări – (Cazul COMP/M.5523 – CVC/Belgian State/De Post-La Poste) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 ) |
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
|
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE
Comisie
28.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119/1 |
Non-opoziție la o concentrare notificată
(Cazul COMP/M.5490 – MOL/INA)
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 119/01
La data de 18 mai 2009, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:
— |
pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale, |
— |
în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32009M5490. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu). |
IV Informări
Consiliu
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE
28.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119/2 |
Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)
2009/C 119/02
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
|
REAMINTIND aprobarea de către Consiliul European de la Barcelona din martie 2002 a programului de lucru „Educație și formare 2010” care – în contextul Strategiei de la Lisabona – a stabilit pentru prima dată un cadru solid pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării, pe baza unor obiective comune, scopul principal fiind de sprijinire a ameliorării sistemelor naționale de educație și formare prin elaborarea unor instrumente complementare la nivel UE, învățare reciprocă și schimb de bune practici prin metoda deschisă de coordonare; |
|
și RECUNOSCÂND că cooperarea în cadrul programului de lucru menționat anterior, inclusiv procesul de la Copenhaga și inițiativele din contextul procesului de la Bologna, au determinat realizarea unor progrese semnificative – în special în sprijinul reformelor naționale privind învățarea de-a lungul vieții, modernizarea învățământului superior și dezvoltarea instrumentelor europene comune care promovează calitatea, transparența și mobilitatea – dar că acele provocări substanțiale sunt încă de actualitate, dacă Europa dorește să își împlinească ambiția de a deveni cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere la nivel mondial; |
EVIDENȚIAZĂ că
1. |
Educația și formarea joacă un rol crucial în soluționarea multor provocări socioeconomice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma. |
2. |
Investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei Europei pentru a asigura niveluri înalte de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere, și de ocupare a forței de muncă, ce reprezintă esența strategiei de la Lisabona, promovând în același timp împlinirea pe plan personal, coeziunea socială și cetățenia activă. |
RECUNOAȘTE că
1. |
Apreciind diversitatea europeană și oportunitatea unică pe care aceasta o oferă, și respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre pentru propriile sisteme educaționale, un cadru strategic actualizat pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării – creat pe baza progreselor înregistrate în cadrul programului de lucru „Educație și formare 2010” – ar putea îmbunătăți în continuare eficiența unei astfel de cooperări și asigura beneficii continue și sprijin pentru sistemele de educație și formare ale statelor membre până în anul 2020. |
2. |
Educația și formarea au adus o contribuție substanțială în sensul atingerii obiectivelor pe termen lung ale strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Anticipând evoluțiile viitoare ale acestui proces, ar trebui, prin urmare, să fie menținute eforturile pentru a asigura faptul că educația și formarea rămân puternic ancorate în strategia mai largă. Este, de asemenea, esențial să se mențină caracterul suficient de flexibil al cadrului cooperării europene pentru a răspunde atât provocărilor curente cât și viitoare, inclusiv celor rezultând din orice nouă strategie după anul 2010. |
IA NOTĂ CU INTERES de
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale (1);
CONVINE că:
1. |
În perioada până în anul 2020, scopul principal al cooperării europene ar trebui să fie sprijinirea dezvoltării în continuare a sistemelor de educație și formare în statele membre care au drept scop asigurarea:
|
2. |
Astfel de obiective ar trebui să fie privite într-o perspectivă globală. Statele membre recunosc importanța deschiderii către lume în general ca o condiție prealabilă pentru evoluția globală și prosperitatea care – prin asigurarea unei educații, formări și a unor posibilități de cercetare excelente și atractive – vor ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de a deveni o economie de prim rang la nivel mondial bazată pe cunoaștere. |
3. |
Cooperarea europeană în domeniul educației și formării pentru perioada până în 2020 ar trebui să fie instituită în contextul unui cadru strategic care să cuprindă sistemele de educație și formare ca un întreg, în perspectiva învățării de-a lungul vieții. Într-adevăr, învățarea de-a lungul vieții ar trebui să fie privită drept un principiu fundamental pentru întregul cadru, care este proiectat să acopere învățarea în toate contextele – fie formale, non-formale sau informale – și la toate nivelurile: de la educația pentru preșcolari și școli până la învățământul superior, educația și formarea profesională și învățământul pentru adulți. În special, cadrul ar trebui să abordeze următoarele patru obiective strategice (detaliate în continuare):
|
4. |
Monitorizarea periodică a progreselor în direcția unui obiectiv propus asigură o contribuție esențială în direcția realizării de politici pe baza unor elemente concrete. Obiectivele strategice evidențiate anterior ar trebui să fie însoțite, în consecință, în perioada 2010-2020 de indicatori și niveluri de referință pentru performanța medie europeană („criterii de referință europene”), astfel cum sunt menționate în anexa I la prezentul document. Pe baza criteriilor de referință existente, acestea vor contribui la cuantificarea, la nivel european, a progreselor globale realizate și vor arăta ceea ce s-a obținut. |
Obiectivul strategic 1: Realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității cursanților
Provocările generate de schimbările demografice și necesitatea de a actualiza și de a dezvolta periodic competențe conforme circumstanțelor economice și sociale schimbătoare necesită o abordare a învățării de-a lungul vieții, precum și sisteme de educație și formare mai receptive la schimbare și mai deschise către întreaga lume. Deși pot fi dezvoltate noi inițiative în domeniul învățării de-a lungul vieții pentru a reflecta provocările viitoare, este încă necesară continuarea progreselor în cadrul inițiativelor în curs de desfășurare, mai ales în implementarea unor strategii coerente și cuprinzătoare de învățare de-a lungul vieții. În special, trebuie să se lucreze pentru a se asigura dezvoltarea cadrelor naționale pentru calificări bazate pe rezultate relevante ale învățării și legătura acestora cu Cadrul european al calificărilor, stabilirea unor parcursuri educaționale mai flexibile – inclusiv o mai bună tranziție între diferitele domenii de educație și formare, o mai mare deschidere către învățarea non-formală și informală și o transparență și o recunoaștere îmbunătățite ale rezultatelor învățării. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a promova învățarea în rândul adulților, pentru a crește calitatea sistemelor de orientare și pentru a face învățarea mai atractivă în general – inclusiv prin dezvoltarea unor noi forme de învățare și prin utilizarea unor noi tehnologii de predare și de învățare.
Fiind un element esențial al învățării de-a lungul vieții și un mijloc important de îmbunătățire a capacității oamenilor de a se adapta și de a găsi un loc de muncă, mobilitatea cursanților, a profesorilor și a formatorilor profesorilor ar trebui să fie extinsă gradual, astfel încât perioadele de învățare în alte țări – atât în Europa, cât și în lume – să devină regula, și nu doar excepția. În acest sens, ar trebui să se aplice principiile Cartei europene a calității pentru mobilitate. Pentru a obține acest lucru, vor fi necesare eforturi reînnoite din partea tuturor celor implicați, de exemplu cu privire la asigurarea finanțării corespunzătoare.
Obiectivul strategic 2: Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării
Sistemele de educație și formare de înaltă calitate care să fie atât eficiente, cât și echitabile, sunt cruciale pentru succesul Europei și pentru îmbunătățirea capacității de integrare profesională. Provocarea majoră constă în asigurarea dobândirii competențelor-cheie de către toată lumea, dezvoltând în același timp un nivel de excelență și de atractivitate la toate nivelurile de educație și formare care să permită Europei să mențină un rol important la nivel mondial. Pentru a obține acest rezultat în mod durabil, trebuie să se acorde o atenție sporită creșterii nivelului competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea și aritmetica, creșterii atractivității matematicii, științelor și tehnologiei și consolidării competențelor lingvistice. În același timp, este nevoie să se asigure o predare de înaltă calitate, o educație inițială corespunzătoare a profesorilor, evoluția profesională continuă a profesorilor și a formatorilor, iar cariera în învățământ este nevoie să devină o opțiune atractivă. De asemenea, este important să se îmbunătățească administrarea și conducerea instituțiilor de educație de formare și să se elaboreze sisteme eficiente de asigurare a calității. Înalta calitate va fi atinsă numai prin utilizarea eficientă și durabilă a resurselor – atât publice cât și private, după caz – și prin promovarea politicilor și a practicilor bazate pe elemente concrete în domeniul educației și formării.
Obiectivul strategic 3: Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active
Politica de educație și formare profesională ar trebui să permită tuturor cetățenilor, indiferent de circumstanțele personale, sociale sau economice ale acestora, să dobândească, să actualizeze și să dezvolte pe toată durata vieții atât competențe specifice meseriei, cât și competențe-cheie necesare pentru a permite ocuparea unui loc de muncă și continuarea învățării, cetățenia activă și dialogul intercultural. Dezavantajul educațional ar trebui să fie remediat prin asigurarea unui învățământ preșcolar de înaltă calitate, precum și a unui sprijin orientat, și prin promovarea unei educații favorabile incluziunii. Sistemele de educație și formare ar trebui să vizeze asigurarea faptului că toți cursanții – inclusiv cei din medii defavorizate, cei cu necesități speciale și migranții – își duc la bun sfârșit educația, inclusiv, dacă este cazul, prin acordarea unei a doua șanse și asigurarea unei învățări mai personalizate. Educația ar trebui să promoveze competențele interculturale, valorile democratice și respectarea drepturilor fundamentale și a mediului, precum și lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, înzestrându-i pe toți tinerii cu mijloacele de a interacționa pozitiv cu alți tineri provenind din medii diferite.
Obiectivul strategic 4: Stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educație și de formare
Pe lângă inducerea împlinirii pe plan personal, creativitatea constituie o sursă primordială pentru inovare care, la rândul ei, este recunoscută ca fiind unul dintre vectorii-cheie ai dezvoltării economice durabile. Creativitatea și inovarea sunt esențiale pentru dezvoltarea întreprinderilor și pentru capacitatea Europei de a concura pe plan internațional. O primă provocare constă în promovarea dobândirii de către toți cetățenii a unor competențe transversale fundamentale, cum ar fi competențe în mediul digital, „a învăța să înveți”, spiritul de inițiativă și spiritul antreprenorial, precum și cunoștințe culturale. O a doua provocare este de a garanta o bună funcționare a triunghiului cunoașterii: educație-cercetare-inovare. Parteneriatele între comunitatea de afaceri și diferitele niveluri și sectoare ale educației, formării și cercetării pot contribui la asigurarea unei mai bune concentrări asupra aptitudinilor și competențelor necesare pe piața muncii și asupra încurajării inovării și spiritului întreprinzător în toate formele de învățământ. Comunitățile mai largi de cursanți, implicând reprezentanți ai societății civile și alte părți interesate, ar trebui să fie promovate în vederea creării unui climat favorabil creativității și a mai bunei reconcilieri a necesităților profesionale și sociale, precum și a bunăstării indivizilor.
CONVINE ÎN CONTINUARE că:
1. |
În încercarea de a atinge obiectivele strategice menționate anterior și de a asigura, astfel, o contribuție efectivă la reformele naționale, ar trebui respectate următoarele principii în perioada de până în 2020:
|
2. |
Succesul metodei deschise de coordonare în materie de educație și formare depinde de angajamentul politic al statelor membre și de metodele eficiente de lucru la nivel european. Din această perspectivă, și în vederea unei flexibilități sporite, metodele de lucru utilizate în contextul cooperării europene ar trebui să fie bazate pe:
|
3. |
Cadrul strategic – incluzând criteriile de referință și metodele de lucru – poate fi evaluat și, dacă este necesar, modificat de către Consiliu în lumina oricărei noi evoluții majore în Europa, în special a deciziilor luate cu privire la strategia UE pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă după 2010. |
PRIN URMARE, INVITĂ STATELE MEMBRE
1. |
Să lucreze împreună, cu sprijinul Comisiei și utilizând metoda deschisă de coordonare, astfel cum se evidențiază în prezentele concluzii, pentru a consolida cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perioada de până în anul 2020, pe baza celor patru obiective strategice, a principiilor și a metodelor de lucru descrise anterior, și a domeniilor prioritare convenite pentru fiecare ciclu (cele convenite pentru primul ciclu 2009-2011 fiind evidențiate în anexa II la prezentul document). |
2. |
Să aibă în vedere, pe baza priorităților naționale, adoptarea unor măsuri la nivel național vizând realizarea obiectivelor conturate în cadrul strategic și contribuția la atingerea colectivă a criteriilor de referință identificate în anexa I. Să evalueze, de asemenea, dacă învățarea reciprocă la nivel european poate constitui o sursă de inspirație în elaborarea politicilor naționale în domeniul educației și formării. |
INVITĂ COMISIA
1. |
Să lucreze împreună cu statele membre și să le sprijine – în perioada de până în anul 2020 – cooperând în acest cadru, pe baza celor patru obiective strategice, a principiilor, a metodelor de lucru descrise anterior și a criteriilor de referință și a domeniilor prioritare convenite evidențiate în anexele I și II. |
2. |
Să analizeze, în special prin rapoarte comune privind progresele înregistrate, măsura în care au fost îndeplinite obiectivele acestui cadru. În plus, să efectueze în 2010 o evaluare a progreselor înregistrate în satisfacerea criteriilor de referință adoptate în cadrul programului de lucru „Educație și formare 2010”. |
3. |
Să desfășoare lucrări pe marginea unor propuneri privind posibile criterii de referință în domeniile mobilității, ocupării forței de muncă și învățării limbilor, astfel cum se precizează în anexa I. |
4. |
Să colaboreze cu statele membre pentru a analiza modalitățile de îmbunătățire a indicatorilor existenți, inclusiv a celor privind abandonurile timpurii din sistemele de educație și formare, și să raporteze Consiliului până la sfârșitul lui 2010 cu privire la măsura în care cadrul coerent de indicatori și criterii de referință adoptat de Consiliu în luna mai 2007 (4) ar putea fi ajustat, astfel încât să asigure coerența acestuia cu obiectivele strategice din acest cadru. În acest context, o atenție deosebită ar trebui acordată domeniilor creativității, inovării și spiritului antreprenorial. |
(1) Doc. 17535/08 + ADD 1 + ADD 2.
(2) În special, Cedefop și Fundația Europeană de Formare.
(3) Ori de câte ori se face trimitere la OCDE, sau este implicită o astfel de trimitere, în prezentul text, trebuie să se înțeleagă că ar trebui asigurat dreptul de participare a tuturor statelor membre la lucrările organizației respective.
(4) Concluziile Consiliului din 25 mai 2007 privind un cadru coerent de indicatori și criterii de referință în vederea monitorizării progresului spre realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educației și al formării (JO C 311, 21.12.2007, p. 13-15).
ANEXA I
NIVELURI DE REFERINȚĂ PENTRU PERFORMANȚELE MEDII EUROPENE
(„Criterii de referință europene”)
În calitate de mijloace de monitorizare a progreselor și de identificare a provocărilor, precum și prin contribuția adusă la realizarea de politici pe baza unor elemente concrete, o serie de niveluri de referință ale performanței medii europene („criterii de referință europene”) ar trebui să sprijine obiectivele strategice prezentate în concluziile sus-menționate pentru perioada 2010-2020.
Aceste criterii de referință ar trebui să se bazeze pe cele existente (1) adoptate în cadrul programului de lucru „Educație și formare 2010”. Acestea ar trebui să se bazeze numai pe date comparabile și să țină seama de situațiile diferite din fiecare stat membru. Acestea nu ar trebui să fie considerate ca fiind obiective concrete de atins pentru fiecare țară până în 2020. În schimb, statele membre sunt invitate să analizeze, pe baza priorităților naționale și ținând seama de condițiile economice în schimbare, modalitățile și măsura în care pot contribui la atingerea colectivă a criteriilor de referință europene prin acțiuni.
Pe acest temei, statele membre convin asupra următoarelor cinci criterii de referință:
Participarea adulților la procesul de învățare de-a lungul vieții
În vederea creșterii participării adulților la procesul de învățare de-a lungul vieții, în special a celor cu un nivel scăzut de calificare:
— |
Până în 2020, în medie cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții (2). |
Persoane cu nivel scăzut al competențelor de bază
Pentru a garanta că toți cursanții ating un nivel adecvat al competențelor de bază, în special citire, matematică și științe exacte:
— |
Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte (3) ar trebui să fie mai mic de 15 %. |
Frecventarea învățământului terțiar
Dată fiind cererea tot mai mare de absolvenți ai învățământului terțiar, și recunoscând totodată importanța egală a educației și formării profesionale:
— |
Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învățământul terțiar (4), ar trebui să fie de cel puțin 40 %. |
Abandonurile școlare timpurii din sistemele de educație și formare
Ca o contribuție la garantarea faptului că un număr maxim de cursanți își finalizează educația și formarea:
— |
Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare (5) ar trebui să fie sub 10 %. |
Educația preșcolară
În vederea creșterii participării la educația preșcolară ca bază pentru succesul educațional ulterior, în special în cazul celor provenind din medii dezavantajate:
— |
Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară. |
De asemenea, Consiliul invită Comisia să își continue lucrările în următoarele domenii:
Mobilitate
Având în vedere valoarea adăugată larg recunoscută a mobilității, și în vederea creșterii acesteia, Comisia este invitată să înainteze Consiliului o propunere privind un criteriu de referință în acest domeniu până la sfârșitul anului 2010, axându-se inițial pe mobilitatea fizică între țări în domeniul educației superioare, ținând seama atât de aspectele cantitative, cât și de cele calitative, și reflectând eforturile întreprinse și obiectivele convenite în cadrul procesului de la Bologna, astfel cum s-a evidențiat de curând în cadrul Conferinței de la Leuven și Louvain-la-Neuve (6). În același timp, Comisia este invitată să studieze posibilitatea extinderii acestui criteriu de referință pentru a include educația și formarea profesională și mobilitatea profesorilor.
Capacitatea de integrare profesională
Având în vedere importanța îmbunătățirii capacității de integrare profesională prin educație și formare pentru a răspunde atât provocărilor actuale cât și celor viitoare de pe piața muncii, Comisia este invitată să înainteze Consiliului o propunere privind un eventual criteriu de referință european în acest domeniu, până la sfârșitul anului 2010.
Învățarea limbilor
Având în vedere importanța învățării a două limbi străine de la o vârstă fragedă, astfel cum se evidențiază în Concluziile Consiliului European de la Barcelona din martie 2002, Comisia este invitată este înainteze Consiliului – până la sfârșitul anului 2012 – o propunere privind un eventual criteriu de referință în acest domeniu, pe baza lucrărilor în desfășurare cu privire la competențele lingvistice (7).
(1) Concluziile Consiliului din 5 - 6 mai 2003 privind nivelurile de referință pentru performanțele medii europene în educație și formare (criterii de referință) (doc. 8981/03).
(2) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă). De asemenea, pot fi de folos informațiile privind participarea adulților la procesul de învățare de-a lungul vieții compilate în Studiul privind educația adulților.
(3) Sursă: OCDE/PISA (Ar trebui să fie garantat dreptul de participare a tuturor statelor membre la aceste activități). Indicatorii relevanți vor fi monitorizați separat.
(4) Adică procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care a încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (nivelurile ISCED 5 și 6). (EUROSTAT, UOE).
(5) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani absolvenți doar ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare. (Eurostat, Studiul privind forța de muncă). Ar trebui să se depună eforturi pentru a se îmbunătăți calitatea datelor, inclusiv prin analiza fezabilității utilizării unor surse de date suplimentare.
(6) Comunicatul de presă al Conferinței miniștrilor europeni pentru învățământul superior, Leuven și Louvain-la-Neuve, Belgia, 28-29 aprilie 2009.
(7) Concluziile Consiliului privind indicatorul european al competențelor lingvistice (JO C 172, 25.7.2006, p. 1).
ANEXA II
DOMENII PRIORITARE PENTRU COOPERAREA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI ȘI AL FORMĂRII PE DURATA PRIMULUI CICLU: 2009-2011
În vederea realizării celor patru obiective strategice din cadrul „ET 2020”, identificarea domeniilor prioritare pentru un anumit ciclu de lucru ar trebui să îmbunătățească eficiența cooperării europene în domeniul educației și formării și să reflecte, în același timp, necesitățile individuale ale statelor membre, în special în contextul apariției a noi situații și provocări.
Domeniile prioritare menționate la punctul 2 literele (b) și (c) din secțiunea anterioară „convine în continuare” și detaliate mai jos reflectă necesitatea de a:
(i) |
continua cooperarea în domeniile în care rămân provocări-cheie; |
(ii) |
dezvolta cooperarea în domenii privite ca deosebit de importante pe durata acestui ciclu de lucru. |
Statele membre vor alege, în conformitate cu prioritățile naționale, acele domenii de activitate și cooperare în care doresc să participe la lucrările comune de aprofundare. Dacă statele membre consideră necesar, activitatea în domeniile prioritare specifice poate continua în ciclurile de lucru următoare:
Obiectivul strategic 1: Realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității
|
Continuarea activității cu privire la:
|
|
Dezvoltarea cooperării privind:
|
Obiectivul strategic 2: Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării
|
Continuarea activității cu privire la:
|
|
Dezvoltarea cooperării privind:
|
Obiectivul strategic 3: Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active
|
Continuarea activității cu privire la:
|
|
Dezvoltarea cooperării privind:
|
Obiectivul strategic 4: Stimularea inovării și creativității, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și de formare
|
Continuarea activității cu privire la:
|
|
Dezvoltarea cooperării privind:
|
Comisie
28.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119/11 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
27 mai 2009
2009/C 119/03
1 euro =
|
Moneda |
Rata de schimb |
USD |
dolar american |
1,3901 |
JPY |
yen japonez |
132,48 |
DKK |
coroana daneză |
7,4442 |
GBP |
lira sterlină |
0,87060 |
SEK |
coroana suedeză |
10,6540 |
CHF |
franc elvețian |
1,5135 |
ISK |
coroana islandeză |
|
NOK |
coroana norvegiană |
8,8710 |
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
CZK |
coroana cehă |
26,725 |
EEK |
coroana estoniană |
15,6466 |
HUF |
forint maghiar |
282,85 |
LTL |
litas lituanian |
3,4528 |
LVL |
lats leton |
0,7091 |
PLN |
zlot polonez |
4,4363 |
RON |
leu românesc nou |
4,1833 |
TRY |
lira turcească |
2,1844 |
AUD |
dolar australian |
1,7773 |
CAD |
dolar canadian |
1,5536 |
HKD |
dolar Hong Kong |
10,7770 |
NZD |
dolar neozeelandez |
2,2501 |
SGD |
dolar Singapore |
2,0188 |
KRW |
won sud-coreean |
1 759,31 |
ZAR |
rand sud-african |
11,5155 |
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
9,4917 |
HRK |
kuna croată |
7,3055 |
IDR |
rupia indoneziană |
14 441,13 |
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,8702 |
PHP |
peso Filipine |
65,698 |
RUB |
rubla rusească |
43,3886 |
THB |
baht thailandez |
47,799 |
BRL |
real brazilian |
2,7991 |
MXN |
peso mexican |
18,3082 |
INR |
rupie indiană |
66,2660 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunțuri
PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Comisie
28.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119/12 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.5541 – GE/NewsCorp/Disney/Hulu JV)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 119/04
1. |
La data de 19 mai 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile General Electric („GE”, SUA), News Corporation („NewsCorp”, SUA) și The Walt Disney Company („Disney”, SUA) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, control în comun asupra Hulu LLC („Hulu”, SUA), o întreprinders existentă, în prezent controlată în comun de GE și NewsCorp, prin achiziționare de acțiuni. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 2 2964301 sau 2967244) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5541 – GE/NewsCorp/Disney/Hulu JV, la următoarea adresă:
|
28.5.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 119/13 |
Notificare prealabilă a unei concentrări
(Cazul COMP/M.5523 – CVC/Belgian State/De Post-La Poste)
Caz care poate face obiectul procedurii simplificate
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 119/05
1. |
La data de 13 mai 2009, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderea CVC Capital Partners SICAV-FIS S.A. („CVC”, Luxemburg) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul Consiliului, controlul în comun asupra întreprinderii De Post NV/La Poste SA („De Post-La Poste”, Belgia), prin achiziționare de acțiuni. |
2. |
Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:
|
3. |
În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) nr. 139/2004. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare. |
4. |
Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 2 2964301 sau 2967244) sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5523 – CVC/Belgian State/De Post-La Poste, la următoarea adresă:
|