(1)

Consiliul European a adoptat, în cadrul summitului său de primăvară din 2005, Pactul european pentru tineret, ca unul dintre instrumentele menite să contribuie la punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona reînnoite, în vederea îmbunătățirii — prin intermediul unor strategii intersectoriale — a oportunităților de angajare ale tinerilor și a incluziunii lor sociale, a educației, formării și mobilității acestora, acordând prioritate tinerilor care dispun de oportunități reduse.

(2)

În rezoluția sa din 7 decembrie 2006 (1), Consiliul a recomandat statelor membre să încurajeze asigurarea unor oportunități variate și egale pentru ca toți tinerii să participe la viața civică și a sugerat că un dialog structurat cu tinerii ar trebui să îi implice pe cei care participă la forme variate și inovatoare de cetățenie activă, precum și pe tinerii care nu aparțin niciunei organizații și pe tinerii care dispun de oportunități reduse, creând astfel condiții pentru o participare egală a tuturor tinerilor.

(3)

în rezoluția sa din 25 mai 2007 (2), Consiliul a invitat statele membre și Comisia să amelioreze coerența măsurilor de punere în aplicare a Pactului european pentru tineret, precum și să garanteze că „aceste măsuri ajung într-adevăr la grupurile țintă vizate, în special la tinerii care dispun de oportunități reduse, luând în considerare nevoile acestora, mediul din care provin și motivația lor”.

(4)

în comunicarea sa din 5 septembrie 2007, intitulată Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în societate (3), Comisia a evidențiat faptul că este în interesul social și economic al Europei ca întregul potențial al tinerilor să fie exploatat; s-a făcut, așadar, trimitere la importanța realizării incluziunii sociale și a egalității de șanse pentru toți tinerii, acordându-se o atenție deosebită celor care dispun de oportunități reduse.

(5)

Consiliul European de primăvară din 2008 a subliniat importanța consolidării dimensiunii sociale a Strategiei de la Lisabona, a combaterii sărăciei și a excluderii sociale, a promovării incluziunii active și a creșterii oportunităților de angajare pentru cei aflați la periferia pieței de muncă, inclusiv pentru tineri, și a îndemnat statele membre să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți nivelul de însușire a unor competențe în rândul persoanelor care studiază și care provin din medii de migranți și din grupuri defavorizate,

1.

lucrările desfășurate pe perioada mandatului președinției germane s-au axat pe egalitatea de șanse și participarea socială a tuturor copiilor și tinerilor, în cadrul programului grupului celor trei țări care dețin președinția privind integrarea socială și profesională a tinerilor;

2.

rezultatele activităților de învățare între egali privind participarea tinerilor care dispun de oportunități reduse au demonstrat că acești tineri necesită o atenție deosebită în toate statele membre și că este necesar, în special, ca autoritățile publice la nivel local și regional, societatea civilă, persoanele care lucrează cu tineri, organizațiile de tineret și tinerii înșiși să colaboreze în vederea asigurării bunăstării lor;

3.

în cadrul dialogului structurat, tineri și reprezentanți ai organizațiilor de tineret s-au reunit în perioada 18-21 aprilie 2008, cu ocazia evenimentului pentru tineret organizat de președinția slovenă, și au formulat un set de concluzii privind mobilitatea, ocuparea forței de muncă, învățarea non-formală și crearea de competențe, integrarea și participarea politică a tinerilor care dispun de oportunități reduse, precum și rolul tinerilor în cadrul dialogului intercultural;

1.

deși recunoaște diferențele existente între statele membre, situația tinerilor care dispun de oportunități reduse (cum ar fi tinerele și tinerii provenind din medii educaționale, socio-economice sau geografice mai puțin privilegiate, sau cu dizabilități) constituie un motiv de îngrijorare în multe țări europene;

2.

în ciuda globalizării și a fluxurilor migratoare actuale care creează noi oportunități și îmbogățesc diversitatea europeană, un număr de tineri care dispun de oportunități reduse se confruntă încă cu dificultăți economice și sociale;

3.

însăși coeziunea societăților noastre este pusă în pericol de faptul că un număr considerabil de tineri din Europa nu dispun de oportunități de a participa activ la educație, forța de muncă și societate; prin urmare, este esențial pentru dezvoltarea stabilă și durabilă a societăților să se acorde tuturor tinerilor posibilitatea de a-și realiza potențialul și de a participa activ la viața comunității; acest fapt contribuie, de asemenea, la coeziunea socială globală prin clădirea unor relații de încredere reciprocă cu alte grupuri ale societății, inclusiv cu generațiile anterioare;

4.

șomajul, sărăcia, starea de sănătate precară, excluderea culturală, socială și economică și toate formele de discriminare constituie obstacole în calea bunăstării tinerilor și pot împiedica participarea lor activă la societate;

5.

măsurile personalizate vizând tinerii care dispun de oportunități reduse ar trebui să se întemeieze pe activități de cercetare interdisciplinară privind tinerii și condițiile de viață ale acestora. O astfel de abordare bazată pe cunoaștere este extrem de relevantă în situațiile referitoare la tinerii care dispun de oportunități reduse;

6.

tranziția și mobilitatea dintre sistemele de educație și formare, pe de o parte, și piața muncii, pe de altă parte, prezintă o importanță capitală în prevenirea șomajului și a excluderii sociale în rândul tinerilor;

7.

în contextul cadrului de cooperare comunitară în domeniul educației, abordarea problemei abandonului școlar și a dezavantajului prezentat de educația incompletă constituie o provocare majoră; datele arată că reușita școlară în statele membre depinde în continuare de mediul socio-economic, și, prin urmare, sunt necesare eforturi și strategii suplimentare pentru a soluționa problema acestei inegalități structurale;

8.

învățarea non-formală și cea informală dețin un rol-cheie în calitate de instrumente care sprijină incluziunea socială și economică a tinerilor care dispun de oportunități reduse; în acest context, activitatea persoanelor care lucrează cu tineri și a organizațiilor de tineret este deosebit de importantă;

9.

la nivel european, programul Tineretul în acțiune constituie un instrument-cheie în promovarea participării active și a incluziunii sociale a tinerilor care dispun de oportunități reduse;

10.

cultura, activitățile din domeniul tineretului și activitățile sportive joacă un rol important în ceea ce privește incluziunea și bunăstarea tinerilor care dispun de oportunități reduse;

tinerilor care dispun de oportunități reduse ar trebui să li se acorde o atenție deosebită încă dintr-o etapă timpurie, pentru a le permite acestora să se integreze mai bine în societate. De asemenea, acestora ar trebui să li se ofere numeroase oportunități (prin sprijin special sau mentorat) de a participa la acțiuni deschise tuturor tinerilor;

1.

să acorde un grad ridicat de prioritate tinerilor aflați în situațiile cele mai vulnerabile în aplicarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și ale Pactului european pentru tineret și să le acorde acestora o atenție deosebită în elaborarea strategiilor lor naționale în materie de flexicuritate;

2.

să dezvolte în continuare abordarea transversală a aspectelor referitoare la tineret și elaborarea de politici intersectoriale, relevante în special în ceea ce privește tinerii care dispun de oportunități reduse;

3.

să lupte împotriva stereotipurilor de gen și să promoveze egalitatea de gen în toate acțiunile întreprinse în scopul încurajării tinerilor care dispun de oportunități reduse;

4.

să sprijine tinerii să adopte un stil de viață sănătos și să includă acest obiectiv specific în politicile lor din domeniul sănătății, axându-se în special asupra tinerilor care dispun de oportunități reduse;

5.

să ia măsuri împotriva transmiterii de la o generație la alta a șomajului și a inactivității economice, inter alia, prin intermediul unor inițiative urmărind crearea unor bune oportunități de angajare pentru tineri;

6.

să consolideze, în mod prioritar, incluziunea socială a tinerilor care dispun de oportunități reduse, în special prin promovarea egalității de șanse pentru copii și tineri, în contextul procesului comunitar de protecție și incluziune socială;

7.

să sprijine dezvoltarea formelor de participare existente și să încurajeze crearea unor forme noi care să îi implice pe tinerii care dispun de oportunități reduse și să susțină elaborarea unor măsuri inovatoare și punctuale în vederea îmbunătățirii accesului acestora la tehnologiile informației și comunicării (TIC), mass-media și informație, în special la nivel local și regional, în cadrul metodei deschise de coordonare în sectorul tineretului;

8.

să acorde atenția cuvenită participării tinerilor care dispun de oportunități reduse, precum și beneficiului social al participării acestora, să elaboreze și să evalueze, totodată, programe care vizează tinerii;

9.

să colaboreze cu organizațiile de tineret în vederea dezvoltării unei abordări bazate pe principiul incluziunii în cadrul dialogului structurat cu tinerii care dispun de oportunități reduse, la toate nivelurile, și să adapteze formatul acestor reuniuni, atunci când este necesar;

10.

să sensibilizeze opinia publică și să consolideze cunoștințele și expertiza privind factorii sociali, economici, precum și alți factori care determină bunăstarea tinerilor, precum și situația tinerilor care dispun de oportunități reduse;

11.

să consolideze răspândirea celor mai bune practici la toate nivelurile prin intermediul schimbului de date, experiență și crearea de rețele;

1.

să faciliteze elaborarea unor strategii viabile sau a unor măsuri integrate în politicile naționale, vizând îmbunătățirea condițiilor necesare în vederea implicării și a incluziunii în societate a tinerilor care dispun de oportunități reduse.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită măsurilor de intervenție timpurie interdisciplinare și intersectoriale, menite să prevină sau să reducă riscul excluderii sociale a copiilor și a tinerilor;

2.

să asigure finanțare europeană (programe UE și fonduri structurale) în sprijinul incluziunii sociale și al participării active a tinerilor care dispun de oportunități reduse;

3.

să furnizeze mai mult sprijin liderilor de tineret și persoanelor care lucrează cu tineri care dispun de oportunități reduse, inter alia, prin promovarea perfecționării acestora și îmbunătățirea recunoașterii competențelor lor;

4.

să încurajeze și să sprijine organizațiile sociale și de tineret în acțiunile întreprinse de acestea în numele tinerilor care dispun de oportunități reduse;

5.

să promoveze informațiile personalizate și să faciliteze accesul tinerilor care dispun de oportunități reduse la aceste informații;

6.

după caz, să dezvolte și să îmbunătățească mecanisme de orientare profesională și consiliere pentru a le permite tinerilor care dispun de oportunități reduse să găsească un loc de muncă;

7.

să identifice obstacolele din calea participării tinerilor care dispun de oportunități reduse, să caute modalități de depășire a acestor obstacole și să încurajeze în special participarea tinerilor care dispun de oportunități reduse, de la nivel local până la nivel național, atât în cadrul democrației reprezentative cât și în cadrul structurilor de tineret; să sprijine mai intens procesul de învățare a participării democratice;

1.

să reflecteze asupra unor posibile direcții de acțiune la nivel european, pe baza bunelor practici identificate în cooperare cu statele membre, să faciliteze incluziunea tinerilor care dispun de oportunități reduse și participarea acestora la societate;

2.

să țină seama de obiectivele rezoluției actuale atunci când va propune prioritățile viitorului cadru de cooperare în domeniul tineretului.

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5050. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M4994. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5127. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5101. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

—

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

—

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M5088. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).

1.

făcând trimitere la dispozițiile Deciziei nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind Anul european al dialogului intercultural (2008) (1);

2.

făcând trimitere la Convenția Unesco asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale;

3.

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (2) și Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (3);

4.

reamintind Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea de-a lungul vieții (4);

5.

reamintind concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 15 noiembrie 2007, privind îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice,

—

dialogul intercultural reprezintă un instrument cheie în abordarea unora dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa în prezent și constituie unul dintre cele trei obiective strategice ale agendei europene pentru cultură, urmând a fi realizat prin intermediul planurilor de lucru trienale,

—

pentru a favoriza realizarea unor societăți deschise și bazate pe integrare, având ca fundament valori europene esențiale, și pentru a promova cetățenia activă, cetățenii europeni trebuie să dețină competențe interculturale, care constituie un factor cheie pentru intensificarea dialogului intercultural,

—

cunoștințele, aptitudinile și atitudinile de importanță deosebită pentru competențele interculturale sunt cele referitoare la următoarele competențe-cheie: comunicarea în limbi străine, competențele sociale și civice, precum și sensibilizarea și expresia culturală (5);

A.

CULTURĂ, în special, astfel cum este prevăzut în Planul de lucru al Consiliului pentru perioada 2008-2010:

B.

EDUCAȚIE:

C.

TINERET:

D.

AUDIOVIZUAL:

—

să promoveze competențele interculturale prin intermediul instrumentelor și al inițiativelor existente în domeniile culturii, educației, tineretului și politicii privind audiovizualul, în special explorând modalitățile prin care aceste măsuri ar putea fi aprofundate în continuare și încurajate, în sprijinul dialogului intercultural,

—

să dezvolte sinergii între aceste domenii în vederea dezvoltării competențelor interculturale, de exemplu prin conceperea unor inițiative comune, ținând seama de necesitatea ca cetățenii să înțeleagă și să respecte propria lor cultură, cultura celorlalți și diversitatea culturală în general, să comunice într-un mediu divers din punct de vedere cultural și să identifice și să participe activ la promovarea și dezvoltarea valorilor comune ale democrației și ale drepturilor fundamentale,

—

să creeze oportunități de dialog la nivel local, regional, național și la nivelul UE prin consolidarea sprijinului acordat dezvoltării de competențe interculturale prin programele existente în domeniile culturii, educației, tineretului și politicii privind audiovizualul,

—

să promoveze un mediu favorabil în care creativitatea și inovarea să-și aducă pe deplin contribuția la formarea competențelor interculturale și la încurajarea dialogului intercultural,

—

să identifice și să împărtășească bunele practici în ceea ce privește dezvoltarea competențelor interculturale, luând în considerare și continuând, în special, inițiativele întreprinse la nivel național și european în cadrul Anului european al dialogului intercultural,

—

să încurajeze și să promoveze conceptul de dialog intercultural în toate celelalte domenii de politică relevante, atât în cadrul UE, cât și în relațiile lor externe.

1.

în timp ce statele membre dețin responsabilitatea deplină în ceea ce privește organizarea și conținutul sistemelor lor de educație și formare, promovarea creativității și a inovării reprezintă un domeniu în care calitatea și eficiența la nivel național și regional ar putea beneficia de cooperarea la nivel european;

2.

obiectivele comune europene privind calitatea, accesul și deschiderea către întreaga lume au fost sprijinite în cadrul actualului program de lucru „Educație și formare profesională 2010” prin căutarea eficienței și a echității. Deoarece creativitatea și capacitatea de a inova sunt, de asemenea, vitale pentru dezvoltarea economică și socială durabilă în Europa, aceste aspecte merită să beneficieze de o atenție sporită în contextul viitoarei cooperări europene în domeniul educației;

3.

toate nivelurile de educație și de formare pot contribui la creativitate și inovare din perspectiva învățării de-a lungul vieții: primele stadii ale educației concentrându-se asupra motivației, asimilarea tehnicilor de învățare și a altor competențe-cheie, stadiile următoare axându-se pe aptitudini specifice și pe crearea, dezvoltarea și aplicarea de noi cunoștințe și idei;

1.

creativitatea este sursa principală a inovării, care este recunoscută, la rândul său, ca principalul motor al creșterii economice și creării bogăției, ca element-cheie al îmbunătățirilor în domeniul social și ca instrument esențial în abordarea provocărilor globale cum sunt schimbările climatice, asistența medicală și dezvoltarea durabilă;

2.

sunt din ce în ce mai necesare măsurile la nivel național, precum și cooperarea la nivelul UE în vederea realizării schimbărilor mai ambițioase necesare pentru ca școlile să pregătească în mod adecvat elevii pentru a face față provocărilor și problemelor importante ale unei lumi aflate în proces accelerat de schimbare;

3.

în afară de sarcinile lor esențiale de a asigura dobândirea competențelor-cheie și de a oferi o bază de competențe solide pentru triunghiul cunoașterii, sistemele de educație și formare pot avea un rol fundamental în dezvoltarea de capacități de creativitate și de inovare ca factori-cheie în îmbunătățirea competitivității economice viitoare și în promovarea coeziunii sociale și a bunăstării individuale;

4.

începând cu nivelul școlii, sistemele de educație trebuie să combine dezvoltarea de cunoștințe și competențe specifice cu dezvoltarea de capacități generice legate de creativitate, cum ar fi curiozitatea, intuiția, gândirea critică și laterală, soluționarea problemelor, experimentarea, asumarea riscului și capacitatea de a învăța din eșecuri, folosirea imaginației și a raționamentului ipotetic, precum și simțul antreprenorial;

5.

cele opt competențe-cheie pentru învățarea de-a lungul vieții definite în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 2006 (1) se referă la competențe care au o relevanță specială pentru creativitate și capacitatea de inovare. În special, sunt necesare aptitudini și competențe care să permită persoanelor să întâmpine schimbarea ca pe o oportunitate, să rămână receptive la ideile noi și să respecte și să aprecieze valorile celorlalți;

6.

având în vedere confirmarea faptului că diversitatea și mediile multiculturale pot stimula creativitatea, politicile privind educația deschise integrării care au drept obiective toleranța și înțelegerea reciprocă au potențialul de a transforma multiculturalismul în creștere al societăților europene într-un avantaj pentru creativitate, inovare și creștere economică;

7.

participarea școlilor la rețele noi și diferite, în special la cele ale comunității locale, le poate ajuta să realizeze obiectivele educaționale proprii și, de asemenea, să contribuie la promovarea creativității și a inovării. Parteneriatele dintre educație, societatea activă și societatea civilă în general sunt vitale pentru anticiparea și adaptarea la necesitățile în schimbare ale vieții sociale și profesionale: stagiile, proiectele comune, învățarea în echipă, formatorii din afara sistemului de educație pot prezenta cadrelor didactice și elevilor idei noi;

8.

cadrele didactice au un rol crucial în stimularea și sprijinirea potențialului de creativitate al fiecărui copil și pot contribui la aceasta exemplificând creativitatea chiar la nivelul modului lor de predare.

În acest sens, abordări mai personalizate ale educației, axate asupra persoanei care studiază, adaptate la necesitățile și abilitățile diferitelor persoane care studiază — inclusiv ale celor cu talente speciale — par să fie deosebit de favorabile pentru creativitate și, fără a aduce atingere implicațiilor acestora din punctul de vedere al resurselor și al organizării interne, pentru creșterea motivației și a încrederii persoanelor care studiază și care au o orientare mai practică sau mai artistică;

9.

instituțiile de pregătire a cadrelor didactice au de adus, de asemenea, o contribuție-cheie în a oferi personalului didactic cunoștințele și competențele necesare pentru schimbare, cum sunt aptitudinile necesare pentru promovarea abordărilor axate asupra persoanei care studiază, a metodelor de lucru în colaborare și a utilizării instrumentelor de învățare moderne, în special a celor care se bazează pe utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC). Încurajarea aptitudinilor și a atitudinilor creative în școli necesită, de asemenea, sprijinul unei culturi organizaționale deschise spre creativitate și crearea unui mediu propice inovării în general, precum și o conducere devotată și progresistă la toate nivelurile;

10.

deoarece o proporție tot mai mare din învățare se desfășoară la locul de muncă, în contexte informale și în timpul liber — deseori prin instrumente și metode noi bazate pe TIC — dezvoltarea capacităților de creativitate și de inovare are relevanță pentru toate aspectele învățării de-a lungul vieții;

11.

este necesară o cercetare mai amplă, bazată pe schimbul de date, asupra metodelor de identificare, definire, măsurare și înregistrare a rezultatelor învățării pentru competențe transversale sociale („soft”) cum sunt creativitatea și capacitatea de inovare. Este necesar, de asemenea, să se pună la dispoziția factorilor de decizie din domeniul educației o bază de informații mai solidă pentru promovarea capacităților inovatoare și creative din cadrul învățării de-a lungul vieții, și să se investigheze posibila contribuție pe care UE ar putea să o aducă la acest proces;

1.

să ia în considerare modalitățile de încurajare a unei mai bune sinergii între cunoștințe și competențe, pe de o parte, și creativitate pe de altă parte, precum și modalitățile cele mai bune de promovare, monitorizare și evaluare a creativității și a capacității inovatoare, la toate nivelurile de educație și formare;

2.

să încurajeze cadrele didactice să își dezvolte rolul profesional de facilitatori ai învățării și de promotori ai creativității, și să ajute instituțiile de pregătire a cadrelor didactice să răspundă noilor cerințe ale profesiei de cadru didactic, de exemplu prin promovarea abordărilor axate pe persoanele care studiază și pe colaborare, a mediilor de învățare inovatoare și a utilizării resurselor educaționale deschise;

3.

să promoveze o cultură a învățării prin dezvoltarea unor comunități mai largi de învățare, prin facilitarea și sprijinirea rețelelor și a parteneriatelor — implicând societatea civilă și alte părți interesate — dintre sistemul educațional și domeniile conexe cum sunt cultura, pe de o parte, și societatea activă, pe de altă parte;

1.

să ia în considerare includerea promovării creativității și a capacității inovatoare printre obiectivele cooperării europene actuale și viitoare în domeniul educației și al formării, în complementaritate cu promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a Recomandării din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul vieții; și să exploreze modalități adecvate și eficiente la nivel european — cum ar fi învățarea în echipă — de îndeplinire a acestor obiective la toate nivelurile de educație și formare și din perspectiva învățării de-a lungul vieții;

2.

să promoveze producția culturală, dialogul intercultural și cooperarea la nivel local, regional, național și internațional în scopul dezvoltării unor medii deosebit de favorabile creativității și inovării;

3.

să creeze sinergii pentru a sprijini promovarea creativității și a inovării prin cooperarea activă cu organizații internaționale relevante, în special cu Consiliul Europei, Unesco și OCDE, privind subiecte ca educația interculturală, democrația, toleranța și drepturile omului (Ar trebui să fie garantat dreptul de participare a tuturor statelor membre la aceste activități);

4.

să încurajeze și sprijine dezvoltarea, schimbul și difuzarea bunelor practici privind politicile de educație bazate pe dovezi concrete referitoare la promovarea de competențe de creativitate și de inovare în Europa;

5.

să utilizeze în mod adecvat programele și instrumentele UE pentru promovarea și sprijinirea creativității și a capacității inovatoare în toate etapele învățării de-a lungul vieții, precum și în procesul educațional în sine;

1.

să sprijine cercetarea relevantă, să analizeze și să facă schimb de date, atât la nivelul UE, cât și între statele membre — în cooperare cu instituții de cercetare europene și internaționale — privind promovarea și dezvoltarea competențelor de creativitate și inovare prin educație și formare;

2.

în procesul creării unui nou cadru strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare profesională după 2010, să continue eforturile de a ameliora nivelul de înțelegere a aspectelor asociate dezvoltării capacității creative și inovatoare prin educație și formare în contextul global al unei politici ample de inovare pentru UE.

2007: 4 000 EUR

2008: 4 000 EUR

2009: 4 000 EUR

2010: 4 500 EUR

2011: 4 500 EUR

2012: 5 000 EUR

2013: 6 000 EUR

—

până la 50 % din costurile eligibile în zonele defavorizate și până la 40 % din costurile eligibile în alte zone.

—

până la 50 % din costurile eligibile pentru investiții în vederea conservării patrimoniului cultural al elementelor productive (clădiri agricole), cu condiția ca investiția să nu atragă după sine o creștere a capacității de producție a exploatației,

—

până la 50 % din costurile eligibile pentru investiții în vederea conservării patrimoniului neproductiv situat pe exploatațiile agricole (situri de interes arheologic sau istoric),

—

se acordă un ajutor suplimentar de până la 50 % pentru a acoperi costurile suplimentare rezultate ca urmare a utilizării de materiale tradiționale necesare pentru păstrarea autenticității istorice a clădirilor.

—

valoarea ajutorului local reprezintă diferența dintre valoarea cofinanțării primelor de asigurare din bugetul național și o sumă de până la 50 % din costurile eligibile ale primelor de asigurare a culturilor și produselor, precum și pentru asigurarea șeptelului împotriva pierderilor cauzate de boli.

—

până la 100 % din costurile reale suportate, reprezentând cheltuieli administrative și juridice.

—

ajutoarele se acordă pentru a acoperi 50 % din costuri; ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători.

—

până la 100 % din costurile pentru educația și formarea fermierilor, pentru servicii de consultanță, pentru organizarea de forumuri, concursuri, expoziții și târguri, pentru publicații, cataloage și site-uri internet. Ajutorul se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători

—

articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole,

—

articolul 5: Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale,

—

articolul 12: Ajutoare pentru plata primelor de asigurare,

—

articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor,

—

articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate,

—

articolul 15: Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol

2007: 30 000 EUR

2008: 50 000 EUR

2009: 50 000 EUR

2010: 50 000 EUR

2011: 60 000 EUR

2012: 60 000 EUR

2013: 60 000 EUR

—

până la 50 % din costurile eligibile în zonele defavorizate și până la 40 % din costurile eligibile în alte zone.

—

articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole

2007: 48 000 EUR

2008: 50 000 EUR

2009: 55 000 EUR

2010: 58 000 EUR

2011: 60 000 EUR

2012: 60 000 EUR

2013: 63 000 EUR

—

până la 50 % din costurile eligibile în zonele defavorizate,

—

până la 40 % din costurile eligibile în alte zone.

—

până la 100 % din costurile reale pentru investiții în elemente neproductive de patrimoniu,

—

până la 60 % sau, în zonele defavorizate, până la 75 % din costurile reale pentru investiții în elemente productive de patrimoniu situate pe exploatații agricole, cu condiția ca investiția să nu atragă după sine o creștere a capacității de producție a exploatației,

—

se poate acorda un ajutor suplimentar de până la 100 % pentru acoperirea costurilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării de materiale tradiționale necesare pentru păstrarea autenticității istorice a clădirilor.

—

valoarea cofinanțării din partea autorităților locale reprezintă diferența dintre valoarea cofinanțării primelor de asigurare din bugetul național și până la 50 % din costurile eligibile pentru asigurarea culturilor și produselor, precum și pentru asigurarea șeptelului împotriva pierderilor cauzate de boli.

—

până la 100 % din costurile reale suportate, reprezentând cheltuieli administrative și juridice.

—

până la 100 % din costurile reale suportate; ajutorul se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători.

—

până la 100 % din costurile aferente educației și formării, serviciilor de consultanță prestate de terți, organizării de forumuri, competiții, expoziții și târguri, realizării de publicații și site-uri web, precum și serviciilor de înlocuire; ajutorul se acordă sub formă de servicii subvenționate și nu trebuie să implice plăți directe în numerar către producători

—

articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole,

—

articolul 5: Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale,

—

articolul 12: Ajutoare pentru plata primelor de asigurare,

—

articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor,

—

articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate,

—

articolul 15: Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol

Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano RS

Dunajska 58

SLO-1000 Ljubljana

—

promovarea mobilității transnaționale a persoanelor care își desfășoară activitatea în sectorul cultural,

—

sprijin în favoarea circulației transnaționale a operelor și produselor culturale și artistice,

—

promovarea dialogului intercultural.

1.

Sprijin pentru proiecte culturale (componenta 1)

Organizațiilor culturale li se oferă sprijin pentru proiecte pentru a colabora la nivel transfrontalier și pentru a crea și a pune în aplicare activități culturale și artistice.

Orientarea acestei componente este aceea de a sprijini organizații, cum ar fi teatre, muzee, asociații profesionale, centre de cercetare, universități, institute culturale și autorități publice din diferite țări care participă la Programul Cultura pentru a coopera astfel încât diferite sectoare să poată colabora și să-și poată extinde activitatea culturală și artistică la nivel transfrontalier.

Această componentă se împarte în patru categorii, detaliate mai jos.

Componenta 1.1: Proiecte de cooperare multianuală (cu durata cuprinsă între trei și cinci ani)

Prima categorie vizează promovarea legăturilor culturale transnaționale, multianuale, prin încurajarea a minim 6 operatori culturali din cel puțin șase țări eligibile, să coopereze și să colaboreze în cadrul și între sectoare pentru a dezvolta activități culturale comune pe o perioadă cuprinsă între trei și cinci ani. Sunt disponibile fonduri între un minimum de 200 000 EUR și un maximum de 500 000 EUR pe an, însă sprijinul UE este limitat la maxim 50 % din costul total eligibil. Se intenționează ca finanțarea să contribuie la stabilirea sau extinderea activității geografice a unui proiect și la durabilitatea acestuia dincolo de perioada de finanțare.

Componenta 1.2.1: Proiecte de cooperare (cu durată de până la 24 luni)

Cea de-a doua categorie privește acțiunile împărtășite de cel puțin trei operatori culturali, care își desfășoară activitatea în cadrul și între sectoare, din cel puțin trei țări eligibile, de-a lungul unei perioade maxime de doi ani. Sunt vizate în special acțiunile care explorează mijloace de cooperare pe termen lung. Sunt disponibile fonduri între 50 000 EUR și 200 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maxim 50 % din costul total eligibil.

Componenta 1.2.2: Proiecte de traduceri literare (cu durată de până la 24 luni)

Cea de-a treia categorie privește sprijinul pentru proiecte de traduceri. Sprijinul UE pentru traduceri literare vizează consolidarea cunoștințelor de literatură și patrimoniu literar ale cetățenilor europeni din țări diferite, prin promovarea circulației operelor literare între țări. Editurilor le pot fi acordate subvenții pentru traducerea și publicarea operelor de ficțiune dintr-o limbă europeană în altă limbă europeană. Sunt disponibile fonduri între 2 000 EUR și 60 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maxim 50 % din costul total eligibil.

Componenta 1.3: Proiecte de cooperare cu țări terțe (cu durată de până la 24 de luni)

Cea de-a patra categorie vizează sprijinirea proiectelor de cooperare culturală care vizează schimburi culturale între țările care iau parte la program și țări terțe, care au încheiat acorduri de asociere și cooperare cu UE, cu condiția ca acestea să conțină clauze culturale. În fiecare an, una sau mai multe țări terțe este/sunt selectată(e) pentru anul respectiv. Țara (țările) este/sunt indicată(e) în fiecare an pe site-ul web al Agenției Executive, în timp util, înainte de termenul limită pentru depunere.

Acțiunea trebuie să genereze o dimensiune de cooperare internațională concretă. Proiectele de cooperare implică cel puțin trei operatori culturali, din cel puțin trei țări eligibile și cooperarea culturală cu cel puțin o organizație din țara terță selectată și/sau implică activități culturale care se desfășoară în țara terță selectată. Sunt disponibile fonduri între 50 000 EUR și maximum 200 000 EUR, însă sprijinul UE este limitat la maxim 50 % din costul total eligibil.

2.

Sprijin pentru organizațiile active la nivel european în domeniul culturii (Componenta 2)

Organizațiile culturale care își desfășoară activitatea sau doresc să-și desfășoare activitatea la nivel european în domeniul culturii pot primi sprijin pentru cheltuielile lor de funcționare. Această componentă vizează organizațiile care promovează un sens al experienței culturale comune cu o dimensiune cu adevărat europeană.

Subvenția acordată în cadrul acestei componente reprezintă un sprijin pentru cheltuielile de funcționare suportate pentru activitățile permanente ale organizațiilor beneficiare. Aceasta diferă profund de orice alte subvenții, care pot fi acordate în cadrul altor componente ale programului.

Patru categorii de organizații sunt eligibile în cadrul acestei componente:

Sunt disponibile fonduri maxime, în funcție de categoria pentru care se face cerere, însă sprijinul UE este limitat la maxim 80 % din costurile totale eligibile.

—

să fie o organizație publică (4) sau privată cu personalitate juridică, a cărei activitate principală se află în sfera culturală (sectoare culturale și creative), și

—

au sediul social înregistrat într-una din țările eligibile.

—

statele membre ale UE (5),

—

țările din SEE (6) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia),

—

țările candidate pentru aderarea la UE (Croația, Turcia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) plus Serbia.

1.

măsura în care proiectul poate genera valoare adăugată europeană reală (0-5 puncte în total);

2.

relevanța activităților pentru obiectivele specifice ale programului (0-5 puncte în total);

3.

măsura în care activitățile propuse sunt concepute și se pot desfășura cu succes la un nivel de excelență înalt (0-5 puncte în total);

4.

calitatea parteneriatului (numai pentru componentele 1.1, 1.2.1 și 1.3) (0-5 puncte în total);

5.

măsura în care activitățile pot produce rezultate care îndeplinesc obiectivele programului (0-5 puncte în total);

6.

măsura în care rezultatele activităților propuse vor fi comunicate și promovate în mod adecvat (0-5 puncte în total);

7.

impactul pe termen lung — durabilitatea (nu și pentru componenta 1.2.2) (0-5 puncte în total);

8.

dimensiunea cooperării internaționale (numai pentru componenta 1.3: Proiecte de cooperare culturală cu țări terțe) (0-5 puncte în total).

Direcția Generală pentru Educație și Cultură

http://ec.europa.eu/culture/index_en.htm

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.htm

1.

pentru produsele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 510/2006:

2.

pentru produsele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (2):