8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 920/2005 al Consiliului (1) a conferit limbii irlandeze statutul de limbă oficială și de limbă de lucru a instituțiilor Uniunii.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1257/2010 al Consiliului (2) a prelungit pentru o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2016, derogarea prevăzută la articolul 2 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 920/2005.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 920/2005 prevede că, din motive practice și cu caracter tranzitoriu, instituțiile Uniunii nu sunt obligate să redacteze sau să traducă în limba irlandeză toate actele, inclusiv hotărârile Curții de Justiție, cu excepția regulamentelor adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu. Consiliul este cel care stabilește, în termen de patru ani de la data aplicării Regulamentului (CE) nr. 920/2005 și, ulterior, la fiecare cinci ani, dacă să se pună capăt acestei derogări.

(4)

Deși se consideră necesară prelungirea pentru o perioadă de încă cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2017, a derogării prevăzute la articolul 2 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 920/2005, instituțiile Uniunii ar trebui să își continue abordarea proactivă vizând creșterea disponibilității informațiilor în limba irlandeză privind activitățile Uniunii. Domeniul de aplicare al acestei derogări ar trebui, prin urmare, să fie redus treptat cu scopul de a pune capăt derogării la sfârșitul actualei perioade de cinci ani.

(5)

Pentru a evita întârzierile în procesul legislativ al Uniunii, reducerea domeniului de aplicare al derogării ar trebui să fie îndeaproape monitorizată și revăzută în funcție de capacitatea de traducere disponibilă. Autoritățile irlandeze și Comisia, în colaborare cu celelalte instituții ale Uniunii, ar trebui să se întâlnească periodic pentru a monitoriza progresele înregistrate în procesul aferent de recrutare în instituțiile Uniunii, capacitatea prestatorilor externi de servicii și sporirea colaborării privind resursele lingvistice, precum și privind aspecte legate de disponibilitatea acquis-ului,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/4

(1)

În prezent, aprovizionarea Uniunii cu anumite produse pescărești se bazează pe importuri din țări terțe. În ultimii 18 ani, Uniunea a devenit mai dependentă de importuri pentru satisfacerea consumului său de produse pescărești. Pentru a nu pune în pericol producția de produse pescărești a Uniunii și pentru a garanta o aprovizionare adecvată a industriei de prelucrare din Uniune, taxele la import ar trebui să fie reduse sau suspendate pentru o serie de produse pescărești care fac obiectul unor contingente tarifare cu un volum adecvat. Pentru a garanta condiții de concurență echitabile pentru producătorii din Uniune, ar trebui să fie luat în considerare, de asemenea, caracterul sensibil al anumitor produse pescărești pe piața Uniunii.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1220/2012 al Consiliului (1) a prevăzut deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescărești pentru perioada 2013-2015. Având în vedere că perioada de aplicare a regulamentului respectiv expiră la 31 decembrie 2015, este important ca normele relevante incluse în acesta să se reflecte în perioada 2016-2018.

(3)

Ar trebui să fie garantat pentru toți importatorii din Uniune accesul în mod egal și neîntrerupt la contingentele tarifare prevăzute în prezentul regulament, iar nivelurile prevăzute pentru aceste contingente tarifare ar trebui să se aplice fără întrerupere pentru toate importurile de produse pescărești în cauză în toate statele membre, până la epuizarea contingentelor.

(4)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (2) prevede un sistem de gestionare a contingentelor tarifare care respectă ordinea cronologică a datelor de acceptare a declarațiilor de punere în liberă circulație. Contingentele tarifare deschise prin prezentul regulament ar trebui să fie gestionate de Comisie și de statele membre în conformitate cu sistemul menționat.

(5)

Aplicarea Acordului economic și comercial cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Canada va modifica accesul preferențial pe piața Uniunii disponibil pentru creveți din specia Pandalus borealis care fac obiectul unui contingent tarifar prevăzut de prezentul regulament. Contingentul respectiv ar trebui, prin urmare, să fie adaptat, pentru a se garanta un nivel de aprovizionare preferențială a pieței din Uniune identic cu cel de dinaintea intrării în vigoare sau aplicării provizorii a acordului respectiv.

(6)

Aplicarea protocolului adițional la acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei, negociat în paralel cu mecanismul financiar al SEE pentru perioada 2014-2021, va modifica accesul preferențial pe piața Uniunii disponibil pentru heringii care fac obiectul a două contingente tarifare prevăzute de prezentul regulament. Contingentele respective ar trebui, prin urmare, să fie adaptate, pentru a se garanta un nivel de aprovizionare preferențială a pieței din Uniune identic cu cel de dinaintea intrării în vigoare sau aplicării provizorii a respectivului protocol adițional.

(7)

Este important să se garanteze industriei de prelucrare siguranța aprovizionării cu materii prime pentru domeniul pescuitului, care să permită creșterea continuă și investițiile și, mai ales, adaptarea la înlocuirea suspendărilor prin contingente, fără întreruperea aprovizionării. Este prin urmare oportun să se prevadă, cu privire la anumite produse pescărești cărora li s-au aplicat suspendări, un sistem de declanșare a unei majorări automate a contingentelor tarifare aplicabile în anumite condiții.

(8)

Pentru a garanta eficiența gestionării comune a contingentelor tarifare, statelor membre ar trebui să le fie permisă prelevarea din volumul contingentelor tarifare a cantităților necesare corespunzătoare importurilor lor efective. Dat fiind că acest mod de gestionare necesită o colaborare strânsă între statele membre și Comisie, Comisia ar trebui să poată monitoriza ritmul în care se epuizează contingentele tarifare și ar trebui să informeze statele membre în acest sens,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/12

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Asperges du Blayais”, depusă de Franța, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Asperges du Blayais” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/13

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Pampapato di Ferrara”/„Pampepato di Ferrara”, depusă de Italia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Pampapato di Ferrara”/„Pampepato di Ferrara” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/14

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Drniški pršut”, depusă de Croația, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Drniški pršut” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/15

(1)

Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2015.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2015.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/17

(1)

Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2015.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2015.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/19

(1)

Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2015.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2015.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/21

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”) desfășurată în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier sau din oțel (denumite în continuare „TTFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), prin Regulamentul (CE) nr. 926/2009 (2) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Măsurile inițiale s-au bazat pe o constatare a unei amenințări de prejudiciu grav și au fost anulate printr-o hotărâre a Tribunalului (3) în ceea ce privește exporturile de produse fabricate de Hubei Xinyegang Steel Co. Ltd. Această hotărâre face în prezent obiectul unui recurs în fața Curții de Justiție (4).

(2)

Măsurile instituite au luat forma taxelor ad valorem următoare: 17,7 % pentru societatea Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd, 27,2 % (alte societăți cooperante) și 39,2 % (toate celelalte societăți).

(3)

În prezent, sunt în vigoare măsuri antidumping privind importurile de TTFS originare din Rusia și din Ucraina (5). Măsurile antidumping împotriva Croației au expirat la 26 iunie 2012 (6).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a UE de tuburi și țevi fără sudură.

(6)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(7)

La 3 octombrie 2014, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării, invitându-i să participe.

(9)

De asemenea, Comisia a informat producătorii din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe. În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că SUA au fost propuse ca țară terță cu economie de piață (denumite în continuare „țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(10)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de vânzări ale produsului similar în cursul perioadei anchetei de reexaminare în Uniune, asigurând, în același timp, o repartizare geografică. Eșantionul s-a format din șase societăți din Republica Cehă, Franța, Germania, Italia, România și Slovacia, reprezentând aproximativ 55 % din vânzările totale către clienți neafiliați din Uniune. Nu s-au primit observații, prin urmare societățile selectate provizoriu au fost reținute pentru constituirea eșantionului final.

(13)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Dat fiind că numai patru importatori neafiliați s-au manifestat, furnizând informațiile solicitate în avizul de deschidere, eșantionarea nu a fost necesară. Cu toate acestea, dintre cei patru importatori neafiliați, numai unul a cooperat în cadrul anchetei și a prezentat un răspuns la chestionarul trimis.

(15)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

Având în vedere faptul că numai trei producători-exportatori din RPC au oferit Comisiei informațiile solicitate, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(18)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului care rezultă din acesta și, pe de altă parte, interesul Uniunii.

(19)

Au fost trimise chestionare celor trei producători-exportatori chinezi care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare, celor șase producători din Uniune incluși în eșantion, celor patru importatori neafiliați care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare și către șapte utilizatori. Douăzeci și doi de producători din șase țări analoge potențiale, și anume Argentina, Brazilia, Japonia, Mexic, Ucraina și SUA, au fost identificați și au primit chestionare.

(20)

Răspunsuri la chestionar au fost primite de la un producător-exportator chinez, de la trei producători din țara analogă SUA, de la șase producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator și de la trei utilizatori.

(21)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(22)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(23)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se mențină măsurile antidumping definitive aflate în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări a informațiilor. Numai solicitantul a transmis observații în urma comunicării.

(24)

Produsul în cauză este același ca în ancheta inițială menționată la considerentul 1, și anume tuburile și țevile fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, cu un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon (CEV) care nu depășește 0,86 în conformitate cu formula și analiza chimică a Institutului Internațional de Sudură (International Institute of Welding – IIW) (9), originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 23 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 20, ex 7304 31 80, ex 7304 39 10, ex 7304 39 52, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 81, ex 7304 51 89, ex 7304 59 10, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93.

(25)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(26)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului.

(28)

După cum s-a menționat anterior, trei producători-exportatori chinezi s-au prezentat după deschiderea anchetei și au primit un chestionar. Cu toate acestea, s-a primit un singur răspuns. Producătorul-exportator cooperant a reprezentat mai mult de 25 % din importurile din China în Uniune, iar importurile sale au fost considerate reprezentative pentru totalul importurilor din RPC în Uniune. Prin urmare, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos s-au bazat pe datele furnizate de producătorul-exportator care a cooperat.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță care are economie de piață. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”).

(30)

Comisia a informat părțile interesate în avizul de deschidere că intenționa să desemneze SUA drept țară analogă posibilă, la fel ca în cazul anchetei inițiale și a invitat părțile să își prezinte observațiile. Nu s-au primit observații.

(31)

Cu toate acestea, Comisia a contactat alte țări analoge potențiale (Argentina, Brazilia, India, Japonia, Republica Coreea, Mexic, Federația Rusă și Ucraina) pentru a le solicita cooperarea și a furniza informații.

(32)

Trei producători din SUA au cooperat și au prezentat un răspuns la chestionar.

(33)

S-a constatat că nivelul concurenței pe piața americană era ridicat, cu un număr mare de producători care vând pe piața internă și cu niveluri semnificative de importuri (în pofida existenței unor taxe antidumping împotriva RPC). Cantitățile vândute pe piața din SUA au fost substanțiale, piața respectivă fiind comparabilă cu piața chineză și în ceea ce privește gama de produse. În plus, procesul de producție și materiile prime utilizate de producătorii cooperanți dintr-o țară analogă s-au dovedit a fi similare cu cele de pe piața chineză. Prin urmare, având în vedere inclusiv nivelul de cooperare înregistrat, Statele Unite ale Americii au fost considerate ca fiind o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(34)

Informațiile primite de la producătorii cooperanți din SUA au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale aplicabile în cazul producătorilor-exportatori din RPC.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale producătorilor cooperanți din SUA a fost reprezentativ pe perioada anchetei de reexaminare. Vânzările pe piața internă au fost considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export chineze ale produsului în cauză către Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Pe această bază, vânzările pe piața internă din SUA au fost reprezentative.

(36)

În continuare, Comisia a examinat dacă vânzările de produs similar pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză. În cazurile în care vânzările pe piața internă ale tipului de produs specific au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor de acest tip pe piața internă efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(37)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă ale tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(38)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(39)

Producătorul-exportator cooperant a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când este vândut la export Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(40)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de cheltuielile de transport (intern și maritim), costuri de asigurare, taxele și comisioanele bancare.

(41)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză pentru producătorul-exportator cooperant, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a stabilit că valoarea medie ponderată a marjei de dumping pentru producătorul-exportator cooperant, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 158,3 %.

(42)

Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de continuare a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. S-au analizat următoarele elemente: prețul de export către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, precum și atractivitatea pieței din Uniune.

(43)

Conform bazei de date a statisticilor chineze privind exportul, exporturile chinezești de TTFS în întreaga lume (124 de țări, cu excepția Uniunii) s-a ridicat la 4,6 milioane de tone în 2013. Prețurile au variat între 400 EUR/tonă și 4 500 EUR/tonă. Importurile din China către Uniune s-au ridicat la 68 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare, cu un preț mediu sub 700 EUR/tonă (pe baza datelor Eurostat). Comisia a considerat că aceste diferențe considerabile de prețuri nu permit să se ajungă la o concluzie pertinentă privind comportamentul prețurilor de export din China către alte țări terțe. Cu toate acestea, ancheta a arătat că prețul mediu de export practicat de producătorul-exportator cooperant din RPC către piețele terțe (Chile, Iran, Coreea, EAU și Turcia) a fost mai mic decât prețul mediu al exporturilor chineze către Uniune. În plus, cantitățile exportate și prețurile practicate de producătorii-exportatori chinezi în unele piețe de export importante precum Uniunea Europeană, Canada, SUA, Columbia, Mexic, Brazilia, Rusia, Belarus și Kazahstan, sunt afectate de măsurile existente, precum taxele antidumping sau măsurile de protecție.

(44)

Ancheta a stabilit că în RPC capacitatea de producție a crescut în mod semnificativ de la ancheta inițială. Datele aflate la dispoziția publicului care au fost colectate în timpul vizitelor efectuate la fața locului indică o capacitate de producție de 32 de milioane de tone (10). Datele furnizate de către solicitant indică niveluri chiar mai ridicate ale capacității de producție, de până la 43 de milioane de tone. Ambele surse confirmă că, de la ancheta inițială, capacitatea de producție a producătorilor chinezi a crescut în mod semnificativ, mai precis cu cel puțin 60 %.

(45)

Toate informațiile colectate confirmă existența unei capacități de producție excedentare a industriei chineze. Nu s-a prezentat nicio informație care să indice că, în următorii ani, consumul intern din RPC va crește în proporție suficientă pentru a absorbi supracapacitatea existentă în RPC.

(46)

Ancheta a stabilit că producția din RPC a fost de aproximativ 30 de milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce presupune că au rămas cel puțin 2 milioane de tone de capacitate de producție neutilizată. Această capacitate neutilizată reprezintă mai mult de 100 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, a fost considerată ca fiind semnificativă. Prin urmare, există o importantă capacitate de producție neutilizată disponibilă în RPC care ar putea fi utilizată, având în vedere concluziile cu privire la atractivitatea pieței Uniunii și dificultățile, pentru piața internă, de a absorbi această capacitate și de a mări volumul exporturilor către piața Uniunii în absența măsurilor.

(47)

Conform datelor Eurostat, importurile din RPC în Uniune au scăzut mai întâi de la peste 78 000 de tone în 2011 până la peste 47 000 de tone în 2012 și au crescut din nou până la aproape 68 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea importurilor în 2012 a coincis cu o scădere a cererii pe piața Uniunii. În timp ce scăderea cererii a continuat în perioada anchetei de reexaminare, volumul importurilor a crescut, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață a importurilor din China, ajungând la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare.

(48)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 41, importurile din RPC au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în timp ce erau măsuri în vigoare. Marja de dumping stabilită a fost chiar cu mult mai mare decât marja de dumping constatată în cursul anchetei inițiale. În cazul în care importurile au continuat să facă obiectul unui dumping în prezența unor măsuri, atunci, nu există niciun motiv pentru a considera că, în absența măsurilor, prețurile importurilor din RPC ar crește, cu atât mai puțin la un nivel suficient pentru a elimina dumpingul.

(49)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 43 de mai sus, măsurile în vigoare la importurile de TTFS din China care au fost instituite în cadrul unui număr important de piețe de export pentru producătorii-exportatori chinezi de TTFS limitează considerabil posibilitatea de extindere sau continuare a exporturilor chineze pe aceste piețe. În același timp, s-a stabilit că prețul de export către Uniune practicat de producătorul-exportator chinez cooperant a fost mai mare decât prețul său de export practicat pe piețele din țări terțe, ceea ce indică atractivitatea pieței Uniunii în pofida taxelor în vigoare. S-a demonstrat, de asemenea, că piața Uniunii ar fi o țintă menită să absoarbă o parte semnificativă din capacitățile neutilizate din China, care, în absența măsurilor antidumping, ar fi cel mai probabil direcționate către piața Uniunii, la prețuri de dumping.

(50)

În plus, înainte de instituirea măsurilor în vigoare în 2009, exporturile chineze către Uniune s-au ridicat la 542 840 de tone pentru Uniune, și anume de aproape opt ori mai mult decât în perioada anchetei de reexaminare. Aceasta indică faptul că piața Uniunii este atractivă pentru importurile din China în ceea ce privește dimensiunea pieței și că există o capacitate pe piața Uniunii de a absorbi volume crescute ale importurilor din RPC. Taxele antidumping în vigoare i-au împiedicat pe producătorii-exportatori chinezi să își mărească volumul vânzărilor către Uniune, iar în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire, foarte probabil, volumul vânzărilor respective va crește din nou, în special având în vedere existența unor importante capacități neutilizate în RPC, după cum se arată mai jos.

(51)

În plus, chiar dacă începând de la ancheta inițială consumul pe piața chineză a crescut în mod semnificativ, este puțin probabil ca importanta capacitate de producție neutilizată de producătorii chinezi să poată fi absorbită pe piața internă, după cum se explică în considerentul 45.

(52)

Prin urmare, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale, producătorii-exportatori chinezi ar putea să își crească semnificativ exporturile la prețuri de dumping către piața Uniunii.

(53)

Ancheta a arătat că vânzările de TTFS din China către Uniune au fost efectuate la prețuri de dumping pe perioada anchetei de reexaminare. Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în RPC (depășind consumul total al Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare), măsurile în vigoare împotriva importurilor din China pe alte piețe terțe și atractivitatea pieței din Uniune, Comisia a concluzionat că există o foarte mare probabilitate ca dumpingul să continue în cazul eliminării măsurilor.

(54)

Industria din Uniune nu a suferit schimbări structurale majore de la ancheta inițială. În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 20 de producători cunoscuți din Uniune. Aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(55)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți din Uniune, precum și pe baza datelor furnizate de către solicitant.

(56)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 12 de mai sus, având în vedere numărul ridicat de producători din Uniune, a fost selectat un eșantion de șase producători din Uniune. Eșantionul a fost considerat a fi reprezentativ pentru industria din Uniune, reprezentând aproximativ 60 % din vânzările totale în Uniune.

(57)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pornind de la: (i) volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, bazat pe date furnizate de solicitant; și (ii) volumul importurilor din țările terțe pe piața Uniunii, obținut pe baza datelor Eurostat. Solicitantul a colectat și a agregat datele privind vânzările provenind de la 16 producători din Uniune și a estimat datele pentru restul.

(58)

Pe această bază, consumul din Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(59)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 19 % în ansamblul perioadei examinate. Mai precis, piața Uniunii pentru produsul care face obiectul reexaminării și produsul similar a scăzut în mod constant până în 2013 (cu 22 %) și apoi s-a îmbunătățit ușor în perioada anchetei de reexaminare (cu 3,4 %).

(60)

Tendința de scădere a consumului din Uniune se poate explica în principal prin scăderea cererii provenind din sectoarele construcțiilor, industrial și de producere a energiei, care nu au revenit la nivelurile de dinainte de criză, și anume înainte de anul 2009.

(61)

Volumul importurilor de produs care face obiectul reexaminării din RPC către Uniune au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 78 000 de tone în 2011 până la 68 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Volumul importurilor din RPC a scăzut în mod semnificativ în 2012 (cu 40 %) și a crescut în mod constant din acel moment (cu 18 % în 2013, comparativ cu 2012, iar apoi cu 22 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2013).

(62)

Importurile de produs care face obiectul reexaminării din RPC în Uniune au scăzut într-o măsură mai mică decât consumul Uniunii și acest lucru a avut ca rezultat o ușoară creștere a cotei de piață a importurilor din China, de la 3,3 % în 2011 până la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare. Mai concret, cota de piață a scăzut până la 2,3 % în 2012 și a crescut ulterior până la 3 % în 2013 și respectiv, până la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare).

(63)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor din RPC:

Tabelul 3

Prețuri de import

(64)

Între 2011 și perioada anchetei de reexaminare, prețul mediu al importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC a scăzut cu 14 %, de la 801 EUR/tonă în 2011 până la 692 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Mai precis, prețul de import din China a crescut cu 3 % în 2012, iar apoi a scăzut cu peste 16 % în perioada anchetei de reexaminare. Prețul mediu de import practicat de producătorul-exportator cooperant a fost la același nivel ca prețurile medii de import din Eurostat și au urmat aceeași tendință în cursul perioadei examinate.

(65)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare prin compararea valorii medii ponderate a prețului de vânzare practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică, cu prețul mediu al importurilor din țara în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilit pe criteriul prețului CIF (cost, asigurare și navlu) pe baza statisticilor Eurostat, cu ajustările corespunzătoare pentru a ține seama de taxele vamale și de costurile ulterioare importului.

(66)

În scopul calculării subcotării prețurilor, au fost utilizate informații primite de la toți producătorii din Uniune incluși în eșantion în perioada anchetei de reexaminare. Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, marja de subcotare medie ponderată a prețurilor, exprimată ca procent din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune a fost de 28,4 %. În cazul în care ar fi dedusă taxa antidumping de 17,7 % aplicabilă pentru producătorul-exportator chinez care a cooperat, marja de subcotare s-ar ridica la 39,2 %.

(67)

Volumul, cota de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din alte țări terțe

(68)

În perioada examinată, volumul importurilor din Ucraina a crescut cu 34 %, atingând 59 656 de tone în perioada anchetei de reexaminare, în timp ce volumul importurilor din Japonia, Rusia și Belarus a scăzut cu 59 %, 58 % și, respectiv, 12 % și a fost de 21 426 de tone, 7 977 de tone și 29 600 de tone în cursul aceleiași perioade. Volumul importurilor din alte țări terțe a crescut cu 31 %, de la 43 230 de tone până la 56 509 de tone. În ceea ce privește cota de piață, Ucraina și alte țări terțe au deținut o cotă de aproximativ 3 % din piața Uniunii, în timp ce Japonia și Belarus au deținut cote de aproximativ 1 % și respectiv, 2 %. Cota de piață a Rusiei a fost marginală, ridicându-se la 0,4 % în perioada anchetei de reexaminare.

(69)

Prețurile de import din Ucraina, Belarus și Rusia au prezentat o tendință descendentă pe parcursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de import din Japonia și din alte țări terțe au înregistrat o tendință de creștere. În perioada anchetei de reexaminare, prețul importurilor de TTFS a fost de aproximativ 780 EUR/tonă pentru Belarus și Ucraina, în timp ce pentru Japonia și alte țări terțe prețul a fost de aproximativ 2 330 EUR/tonă și respectiv, 1 327 EUR/tonă. Prețul de import pentru Rusia a fost de aproximativ 900 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Există măsuri antidumping în vigoare cu privire la importurile de TTFS originare din Ucraina și din Rusia.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(71)

Pentru a analiza prejudiciul, Comisia a făcut o distincție între indicatorii macroeconomici și cei microeconomici ai prejudiciului. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor prezentate de solicitant, care au constat în date referitoare la șaisprezece producători din Uniune și pe baza estimărilor pentru restul producătorilor, astfel cum se menționează în considerentul 57; datele se referă la toți producătorii cunoscuți din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion.

(72)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(73)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(74)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(75)

Producția industriei din Uniune a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate, de la un nivel de 3 746 432 de tone în 2011 până la un nivel de 3 361 226 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Mai precis, producția a scăzut mai întâi cu 12 % până în 2013, iar apoi a crescut ușor, cu 2 %, în perioada anchetei de reexaminare.

(76)

Capacitatea de producție a rămas, în general, stabilă pe parcursul perioadei examinate și a fost de aproximativ 5 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare.

(77)

Ca urmare a scăderii volumului producției și a capacității de producție stabile, gradul de utilizare a capacității a evoluat în paralel cu volumul producției, mai precis, acesta a scăzut la 65 % până în 2013, iar apoi a crescut ușor până la 67 % pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 73 % în 2011 până la 67 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(78)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune, la nivelul Uniunii, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(79)

Volumul total al vânzărilor industriei din Uniune raportat în tabelul 6 include vânzările către clienți neafiliați și către clienți afiliați care s-au dovedit a fi fost efectuate pe baza principiului deplinei concurențe.

(80)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate. Vânzările realizate de industria din Uniune au scăzut progresiv cu 22 % până în 2013 și apoi au crescut ușor, atingând peste 1,6 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea vânzărilor industriei din Uniune este în principal o consecință a reducerii cererii de TTFS la nivelul Uniuni (a se vedea considerentul 60). În consecință, industria din Uniune a pierdut două puncte procentuale din cota de piață pe parcursul perioadei examinate, ajungând la 87 % în perioada anchetei de reexaminare.

(81)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 19 % în perioada examinată, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 20 %, ceea ce înseamnă o pierdere de 2 puncte procentuale la nivelul cotei de piață.

(82)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(83)

Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate și a fost de 20 768 de angajați în perioada anchetei de reexaminare.

(84)

Productivitatea a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate, ca urmare a unei scăderi mai lente a ocupării forței de muncă a Uniunii decât cea a producției din Uniune. Într-adevăr, în condiții economice normale este nevoie de mai mult timp pentru ca industria din Uniune să se adapteze la scăderea cererii și, prin urmare, se produce, de obicei, un efect întârziat între scăderea producției și reducerea numărului de angajați.

(85)

Marja de dumping stabilită pentru RPC a depășit cu mult nivelul de minimis, în timp ce volumul importurilor din RPC a rămas scăzut pe tot parcursul perioadei examinate. Ancheta a stabilit că importurile de TTFC din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping și că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în mod semnificativ după cum s-a concluzionat în considerentele 99-102.

(86)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile medii de vânzare

(87)

Prețul de vânzare mediu unitar practicat de industria din Uniune față de clienții neafiliați din Uniune a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 1 170 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea prețului poate fi văzută drept o consecință a eforturilor depuse de industria din Uniune pentru a reduce costurile și, de asemenea, a presiunii exercitate asupra prețurilor de către importurile chinezești la prețuri scăzute.

(88)

În mod similar, costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate, de la 1 257 EUR/tonă în 2011 până la 1 128 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Reducerea costurilor de producție ar putea fi explicată în principal prin procesul de producție și echipamentele mai eficiente.

(89)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii ale forței de muncă pe salariat

(90)

Costurile medii cu forța de muncă pe angajat au rămas relativ stabile în cursul perioadei examinate, cu o ușoară scădere de 1 % pe parcursul perioadei examinate. Mai precis, costurile medii cu forța de muncă au scăzut cu 1 % în 2012, apoi au crescut cu 0,5 % și au scăzut din nou cu 1 %, ulterior.

(91)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(92)

Stocurile finale totale au crescut cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. În perioada 2011-2012, stocurile finale au scăzut ca urmare a unei scăderi a volumului producției și a unei creșteri a volumului vânzărilor la export. În perioada 2012-2013, stocurile au crescut ca urmare a unei diminuări a vânzărilor totale realizate de industria din Uniune. În perioada cuprinsă între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, stocurile finale au scăzut din nou, în principal ca urmare a unei creșteri a vânzărilor industriei din Uniune, atât pe piața Uniunii, cât și în afara acesteia.

(93)

Ancheta a arătat că, în această industrie, producția este realizată în principal pe baza comenzilor pe termen scurt ale clienților și, prin urmare, stocurile reprezintă un procent relativ scăzut al producției. Stocurile finale exprimate ca procentaj din producție au urmat aceeași tendință ca și stocurile finale și au crescut ușor, de la 3,9 % în 2011 până la 4,6 % în perioada anchetei de reexaminare, mai ales din cauza scăderii vânzărilor totale în Uniune. Mai precis, acestea au scăzut cu 0,3 puncte procentuale între 2011 și 2012 și apoi au crescut cu 1,5 puncte procentuale în 2013, din motivele explicate în considerentul 92.

(94)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(95)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. Rentabilitatea industriei din Uniune a fluctuat de la un an la altul, în funcție de condițiile de pe piață și, în ansamblu, a crescut de la 2,9 % până la 3,6 % în cursul perioadei examinate, în principal datorită gamei de produse vândute; mai precis, industria din Uniune a vândut mai multe produse cu marje de profit relativ mai mari. În special, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut până la 5,7 % în 2012, apoi a scăzut până la 1,7 % în 2013 și a crescut din nou până la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare.

(96)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a crescut de mai mult de patru ori în perioada examinată. Creșterea substanțială a fluxului de lichidități se explică, în principal, prin variația capitalului circulant.

(97)

Investițiile au crescut ușor, cu 3 %, pe parcursul perioadei examinate. Acestea au fost, în principal, investiții necesare pentru înlocuirea echipamentului de producție.

(98)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor rezultat din producția și vânzările produsului similar a crescut de la 3,7 % până la 7,6 % în cursul perioadei examinate. La fel ca în cazul profitului, tendința rentabilității a crescut până la 8,2 % în 2012, apoi a scăzut până la 5,9 % în 2013 și a crescut din nou până la 7,6 % în perioada anchetei de reexaminare.

(99)

O serie de indicatori, în special cei financiari, s-au îmbunătățit semnificativ în cursul perioadei examinate. Rentabilitatea a crescut ușor, de la 2,9 % până la 3,6 %, ceea ce este peste ținta de profit de 3 % stabilită în ancheta inițială. Randamentul investițiilor a crescut de la 3,7 % până la 7,6 %, iar nivelul fluxului de lichidități a crescut de peste patru ori. Aceste evoluții arată că măsurile antidumping în vigoare au fost eficiente, având în vedere faptul că industria din Uniune a fost protejată de potențialul efect prejudiciabil al importurilor chineze de TTFS care fac obiectul unui dumping.

(100)

Pe de altă parte, unii dintre indicatorii principali ai prejudiciului, în special indicatorii macroeconomici, încă au cunoscut o evoluție negativă în cursul perioadei examinate. Prin urmare, volumul producției a scăzut cu 10 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune a scăzut cu 20 %, rata de utilizare a capacității a scăzut până la 67 %, cota de piață a Uniunii a scăzut cu două puncte procentuale, iar ocuparea forței de muncă a scăzut cu 2 %. În contextul scăderii cererii de TTFS, industria din Uniune a fabricat și a vândut mai puțin pe piața Uniunii, ceea ce a dus la niveluri relativ scăzute de utilizare a capacității, care au avut un impact negativ asupra costurilor fixe ale industriei din Uniune. Trebuie remarcat faptul că rata de utilizare a capacității a scăzut în mod semnificativ de la ancheta inițială, mai precis de la 90 % în cursul perioadei anchetei inițiale, până la 67 % în perioada anchetei de reexaminare.

(101)

Prin urmare, situația industriei din Uniune a fost complexă. Unii dintre principalii indicatori de prejudiciu, cum ar fi vânzările, volumele de producție și cota de piață au înregistrat tendințe negative în cursul perioadei examinate. În același timp, alți factori, cum ar fi rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar au înregistrat tendințe pozitive în aceeași perioadă. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că, în pofida acestor tendințe pozitive observate pentru anumiți factori de prejudiciu, în ansamblu, industria din Uniune se află într-o situație în care nu ar fi în măsură să facă față unei creșteri bruște a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Mai mult, situația industriei din Uniune, în ansamblu, a prezentat, în fapt, o deteriorare semnificativă în comparație cu perioada de anchetă a anchetei inițiale. Prin urmare, cu toate că industria din Uniune a înregistrat profituri în cursul perioadei examinate, nivelurile de profit au fost mult mai mici în comparație cu ancheta inițială (3,6 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 15,4 % în perioada de anchetă a anchetei inițiale) și au variat în mod considerabil de la un an la altul, în funcție de condițiile pieței pentru TTFS (de exemplu, de la 5,7 % în 2012 până la 1,7 % în 2013 și apoi până la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare).

(102)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că, în perioada anchetei de reexaminare, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază și nu a fost expusă unei amenințări de prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, în principal din cauza faptului că măsurile antidumping în vigoare au protejat-o de efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping din China. Cu toate acestea, situația industriei din Uniune s-a deteriorat puternic în comparație cu ancheta inițială, înregistrând niveluri instabile de profit și rate scăzute de utilizare a capacității.

(103)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 99-102, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dar situația acesteia s-a deteriorat puternic în comparație cu ancheta inițială. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 41, importurile din China au fost efectuate la prețuri de dumping pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare și, astfel cum se concluzionează în considerentul 53, există o foarte mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire.

(104)

Ancheta inițială a stabilit existența unui pericol de prejudiciu în conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază. În ancheta actuală s-a stabilit că există o probabilitate de reapariție a unui pericol de prejudiciu în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire. Această afirmație se bazează pe evaluarea următorilor factori: (a) creșterea probabilă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping; (b) existența unei capacități neutilizate disponibile a exportatorilor; (c) nivelul prețurilor practicate de importatorii chinezi și cererea probabilă de importuri suplimentare; și (d) nivelul stocurilor.

(105)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 50, volumul importurilor de TTFS din China către Uniune s-a ridicat la 542 840 de tone în perioada anchetei inițiale și a scăzut până la 68 000 de tone (adică de opt ori mai puțin) în perioada anchetei de reexaminare. Este posibil ca, datorită prețurilor scăzute, importurile chinezești de TTFS care fac obiectul unui dumping să atingă nivelul importurilor din ancheta inițială (542 840 de tone) în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În contextul scăderii cererii de TTFS la nivelul Uniunii (de la 3,2 milioane de tone în cursul anchetei inițiale, până la 1,9 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare), această creștere probabilă a importurilor de TTFS la prețuri de dumping din China s-ar putea traduce printr-o creștere a cotei de piață chineze de la nivelul actual de 3,6 % până la aproximativ 30 %. Într-adevăr, ancheta a arătat că clienții din Uniune își vor reorienta cu o ușurință destul de mare comenzile pe termen scurt de la producătorii din Uniune către producătorii-exportatori chinezi, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Acest lucru va avea un impact negativ asupra producătorilor din Uniune, întrucât un număr mai scăzut de comenzi implică niveluri de producție mai mici și, prin urmare, activitatea s-ar desfășura la niveluri de utilizare a capacității nesustenabile din punct de vedere economic. Pentru motivele prezentate, și ținând seama de faptul că în China capacitatea de producție de TTFS a crescut semnificativ (cu aproximativ 60 %) de la ancheta inițială, este probabil că importurile de TTFS care fac obiectul unui dumping din China pe piața Uniunii vor inunda imediat piața Uniunii și vor câștiga o cotă de piață semnificativă în dauna industriei din Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(106)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 46, capacitatea neutilizată totală de TTFS în RPC a fost estimată la aproximativ 2 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare. Această capacitate depășește consumul total de TTFS al Uniunii în cursul aceleiași perioade. Prin urmare, RPC ar putea exporta cantități suplimentare semnificative către piața Uniunii. În plus, în Canada, SUA, Columbia, Mexic și Brazilia există măsuri antidumping în vigoare privind TTFS din China, în timp ce Rusia, Belarus și Kazahstan au instituit cu titlu provizoriu măsuri la importurile din China la prețuri inechitabile. Aceste țări erau piețe importante de export ale producătorilor-exportatori chinezi înainte de instituirea măsurilor (11). În plus, elementele de probă colectate indică faptul că supracapacitatea importantă a Chinei și recenta încetinire a economiei chineze exercită o presiune mare asupra producătorilor chinezi de TTFS să producă la rate ridicate de utilizare a capacității. Având în vedere aceste elemente, ancheta a stabilit că există o probabilitate mare ca, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să își reorienteze producția către piața Uniunii, care rămâne o piață atractivă astfel cum se prevede în considerentele 47-52.

(107)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 64-66, prețurile actuale din China sunt în mod semnificativ mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune, înregistrând o marjă medie de subcotare de 28,4 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 52, importurile de TTFS din China vor continua, probabil, să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 66, în lipsa măsurilor antidumping, importurile din China ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 39,2 %. În cazul abrogării măsurilor, acest fapt ar crea, după toate probabilitățile, o presiune semnificativă asupra prețurilor de pe piața Uniunii, care va fi accentuată de probabila creștere bruscă iminentă a importurilor de TTFS originare din RPC. Ancheta a arătat că producătorii din Uniune nu pot să își scadă prețurile pentru a concura cu importurile chinezești la prețuri care fac obiectul unui dumping. Prețurile sunt, de obicei, convenite cu clienții pe baza tipului de produs și a cantității comandate. Astfel cum s-a explicat în considerentele 92 și 93, producătorii din Uniune produc în principal pe bază de comenzi pe termen scurt. Din acest motiv, este relativ ușor pentru clienți să se reorienteze către importurile chineze de TTFS, care sunt mai ieftine. Prin urmare, efectul negativ probabil ar fi dublu: (a) pe de o parte, diferența semnificativă de preț ar cauza, probabil, o reorientare către importurile la prețuri scăzute din RPC, care fac obiectul unui dumping. Nu există niciun indiciu că, la nivelul Uniunii, consumul va crește pe termen scurt și mediu. Prin urmare, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC este probabil să câștige o cotă de piață semnificativă pe piața Uniunii, în detrimentul industriei din Uniune. Situația ar avea, de asemenea, drept rezultat un grad și mai scăzut de utilizare a capacității de către industria Uniunii, acesta fiind unul dintre principalele elemente care au contribuit la rezultatele globale negative actuale ale industriei din Uniune; (b) pe de altă parte, importurile la prețuri scăzute din China care fac obiectul unui dumping vor exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor pe piața Uniunii și vor forța industria din Uniune să își reducă prețurile de vânzare la niveluri nesustenabile din punct de vedere economic, fapt care, în cele din urmă, va duce la pierderi.

(108)

Prin urmare, există o probabilitate mare ca, drept consecință a capacității neutilizate semnificative din China, măsurile antidumping și măsurile de salvgardare existente privind importurile din China de produs care face obiectul reexaminării în unele piețe importante de export al TTFS, și a atractivității pieței Uniunii, astfel cum este descris în considerentele 47-52, o creștere semnificativă a cantității de importuri din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping în Uniune ar fi iminentă în cazul în care se va permite expirarea măsurilor.

(109)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 92 și 93, nivelul stocurilor nu prezintă o însemnătate deosebită pentru analiză deoarece producătorii din Uniune produc în principal pe bază de comenzi pe termen scurt de la clienți și stocurile reprezintă un procentaj nesemnificativ din producția producătorilor din Uniune.

(110)

Având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, atractivitatea pieței Uniunii, situația existentă pe alte principale piețe de export, creșterea iminentă probabilă a unor cantități semnificative de importuri chineze care fac obiectul unui dumping și nivelurile preconizate ale prețurilor acestor importuri care fac obiectul unui dumping, luând în același timp în considerare deteriorarea globală a industriei din Uniune după instituirea măsurilor inițiale și micșorarea pieței din Uniune de desfacere a TTFS, se consideră că abrogarea măsurilor ar duce, în mod probabil, la o reapariție a unei amenințări de prejudiciu.

(111)

Se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor existente ar fi de natură să atragă după sine continuarea dumpingului și reapariția unei amenințări de prejudiciu.

(112)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(113)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(114)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și amenințarea de prejudiciu, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(115)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a fost într-o situație vulnerabilă în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum s-a menționat în considerentul 60, scăderea cererii la nivelul Uniunii, împreună cu marjele de profit instabile și nivelurile scăzute de utilizare a capacității industriei din Uniune arată că industria din Uniune nu ar fi în măsură să facă față importurilor chineze la prețuri inechitabile. Ancheta a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea reapariției unei amenințări de prejudiciu în cazul în care măsurile împotriva importurilor chineze ar fi lăsate să expire. În special, se preconizează că industria din Uniune ar suferi un prejudiciu important și ar putea dispărea în cazul în care importurile chineze de TTFS ar reveni pe piața Uniunii la prețuri de dumping ca urmare a faptului că orice vânzare pierdută ar determina o creștere a costurilor fixe.

(116)

În cazul în care măsurile ar fi menținute, este de așteptat ca industria din Uniune să poată beneficia pe deplin de pe urma efectelor măsurilor instituite, și anume să fie în măsură să își mențină cota de piață pe piața Uniunii și să își îmbunătățească nivelurile de utilizare a capacității. În cele din urmă, ea ar trebui să fie în măsură să mențină nivelurile pozitive de profit.

(117)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor din RPC ar fi în interesul industriei din Uniune.

(118)

Dintre cei patru importatori care s-au manifestat în urma publicării avizului de deschidere, un singur importator a trimis un răspuns la chestionar.

(119)

Analiza datelor verificate a arătat că TTFS constituie doar aproximativ 5-10 % din totalul vânzărilor lor. Importatorul care a cooperat a înregistrat profituri în perioada examinată. Rentabilitatea importatorului care a cooperat în privința activității legate de TTFS s-a situat între 1 % și 7 % în perioada anchetei de reexaminare. Pe această bază, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este probabil că acestea nu ar afecta în mod semnificativ activitatea acestui importator care a cooperat. În plus, având în vedere lipsa de cooperare a altor importatori, nu există niciun factor care să sugereze că restul importatorilor ar fi afectați în mod disproporționat în cazul prelungirii măsurilor.

(120)

În timpul anchetei, trei utilizatori au cooperat. Doi din cei trei utilizatori care au cooperat au achiziționat TTFS de la producătorii din Uniune și al treilea a achiziționat TTFS chineze de la un comerciant. Niciunul din cei trei utilizatori nu a invocat niciun argument împotriva menținerii măsurilor în vigoare. Pe baza informațiilor furnizate și în conformitate cu concluziile formulate în cursul anchetei inițiale, se preconizează că menținerea măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor. Dimpotrivă, se preconizează că menținerea măsurilor va asigura concurența pe piața UE, oferind posibilitatea de a alege între diverși furnizori, inclusiv furnizorii europeni și cei din alte țări terțe.

(121)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping la importurile din RPC.

(122)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier sau din oțel originare din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 926/2009, ar trebui menținute.

(123)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/42

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/44

(1)

La 18 martie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/133/PESC (1) de numire a domnului Michel Dominique REVEYRAND-DE MENTHON în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Sahel. Mandatul RSUE a expirat la 31 octombrie 2015.

(2)

Un nou RSUE pentru Sahel ar trebui să fie numit pentru perioada 1 noiembrie 2015-28 februarie 2017.

(3)

RSUE își va duce la îndeplinire mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

(a)

să contribuie activ la implementarea strategiei și a PRA și să coordoneze și să dezvolte în continuare abordarea globală a Uniunii privind criza regională, urmărind să consolideze coerența și eficiența globale ale activităților Uniunii în Sahel;

(b)

să se implice, împreună cu toate părțile interesate relevante din regiune, guverne, organizații regionale, în special G5 Sahel, organizații internaționale, societatea civilă și diaspora, inclusiv cu țările din Maghreb și din bazinul lacului Ciad, urmărind realizarea obiectivelor Uniunii, și să contribuie la o mai bună înțelegere a rolului pe care Uniunea îl are în Sahel;

(c)

să reprezinte și să promoveze interesele Uniunii în cadrul forumurilor regionale și internaționale relevante, inclusiv prin participarea în Comité de Suivi din cadrul acordului pentru pace în Mali, și să asigure vizibilitate sprijinului acordat de Uniune în domeniul gestionării crizelor și al prevenirii conflictelor, printre care și EUTM Mali, EUCAP Sahel Mali și EUCAP Sahel Niger;

(d)

să coopereze strâns cu Organizația Națiunilor Unite (ONU), în special cu Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Africa Occidentală, cu Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Mali, cu Trimisul Special al Secretarului General pentru Sahel, cu Uniunea Africană (UA), în special cu Înaltul Reprezentant al UA pentru Mali și Sahel, cu Comunitatea economică a statelor Africii occidentale (ECOWAS), cu G5 Sahel, cu Comisia bazinului lacului Ciad și cu alte părți interesate de la nivel național, regional și internațional, inclusiv alți trimiși speciali pentru Sahel, precum și cu alte organisme relevante în zona Maghreb;

(e)

să monitorizeze îndeaproape dimensiunea regională și transfrontalieră a provocărilor în Sahel, printre care și aspectele precum terorismul, criminalitatea organizată, contrabanda cu arme, traficul și introducerea ilegală de persoane, traficul de droguri, fluxurile migratorii și de refugiați, precum și fluxurile financiare aferente, în strânsă cooperare cu coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, pentru a contribui la punerea în aplicare în continuare a Strategiei UE de combatere a terorismului;

(f)

să urmărească îndeaproape consecințele la nivel umanitar, politic, de securitate și de dezvoltare ale fluxurilor majore de refugiați și de migranți și ale fluxurilor financiare ilegale aferente din regiune; să participe, la cerere, la dialoguri privind migrația cu părțile interesate relevante și să contribuie la un nivel mai amplu la politica Uniunii privind migrația și refugiații în ceea ce privește regiunea, în concordanță cu prioritățile politice ale Uniunii, pentru a îmbunătăți cooperarea inclusiv cu privire la returnare și readmisie; să conlucreze cu țări din Sahel astfel încât acestea să continue acțiunile agreate la Întâlnirea la nivel înalt de la Valletta din noiembrie 2015;

(g)

să mențină contacte politice constante la nivel înalt cu țările din regiune afectate de terorism și criminalitate internațională în vederea garantării unei abordări consecvente și cuprinzătoare și a asigurării rolului fundamental al Uniunii în cadrul eforturilor internaționale de combatere a terorismului și criminalității internaționale. În cadrul acestora se include sprijinul activ acordat de Uniune pentru consolidarea capacităților regionale în domeniul securității și garantarea abordării corespunzătoare a cauzelor terorismului și criminalității internaționale în Sahel;

(h)

să urmărească îndeaproape efectele crizelor umanitare în regiune asupra politicii, securității și dezvoltării;

(i)

în ceea ce privește Mali, să contribuie la stabilizarea țării, în special în ceea ce privește revenirea deplină la o situație de normalitate constituțională și de guvernare pe întregul teritoriu, precum și la un dialog național credibil și deschis tuturor în cadrul acordului pentru pace în Mali. Acest lucru include, de asemenea, promovarea consolidării instituționale, reformei în domeniul securității, construcției unei păci durabile, reconcilierii și combaterii corupției și impunității în Mali;

(j)

să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii cu privire la drepturile omului în regiune, în cooperare cu RSUE pentru drepturile omului, inclusiv a orientărilor UE privind drepturile omului, în special a orientărilor UE privind copiii și conflictele armate, precum și privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare a acestora, și a politicii Uniunii privind femeile, pacea și securitatea și să promoveze incluziunea și egalitatea între femei și bărbați în procesul de consolidare a statului, în concordanță cu Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate ONU (RCSONU) și cu RCSONU subsecvente privind femeile, pacea și securitatea, inclusiv RCSONU 2242 (2015). Contribuția va include monitorizarea și raportarea evoluțiilor, precum și formularea de recomandări în acest sens și menținerea de contacte regulate cu autoritățile relevante din Mali și din regiune, cu Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și cu apărătorii drepturilor omului și observatorii din regiune;

(k)

să urmărească și să raporteze cu privire la respectarea RCSONU relevante, în special RCSONU 2056 (2012), 2071 (2012), 2085 (2012), 2100 (2013) și 2227(2015).

(a)

consiliază și raportează în ceea ce privește definirea pozițiilor Uniunii în forurile regionale și internaționale, după caz, în scopul promovării și consolidării proactive a abordării cuprinzătoare a Uniunii privind criza din Sahel;

(b)

păstrează o perspectivă globală asupra activităților Uniunii și cooperează strâns cu delegațiile Uniunii implicate.

(a)

elaborarea unui plan de securitate specific, pe baza orientărilor primite din partea SEAE, care să includă măsuri de securitate fizice, organizatorice și procedurale specifice, prin care să se reglementeze gestionarea deplasării personalului în condiții de siguranță către zona pentru care este responsabil și în interiorul acesteia și gestionarea incidentelor de securitate, precum și un plan de urgență și de evacuare;

(b)

asigurarea faptului că întreg personalul desfășurat în afara Uniunii beneficiază de asigurare pentru un grad înalt de risc, necesară în condițiile specifice zonei pentru care este responsabil;

(c)

asigurarea faptului că toți membrii echipei RSUE care urmează să fie desfășurați în afara Uniunii, inclusiv personalul contractat la nivel local, au participat, înainte de sosire sau la sosirea în zona pentru care este responsabil, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, pe baza clasificărilor de risc atribuite zonei respective de către SEAE;

(d)

asigurarea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor convenite, formulate ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea, și transmiterea către Consiliu, ÎR și Comisie a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului privind progresele înregistrate și al raportului privind executarea mandatului.

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/50

(1)

La 16 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/389/PESC (1) privind misiunea Uniunii Europene referitoare la consolidarea capacităților maritime regionale în statele din Cornul Africii (EUCAP NESTOR).

(2)

La 22 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/485/PESC (2) de prelungire a EUCAP NESTOR până la 12 decembrie 2016.

(3)

La 6 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/1793 (3) de prelungire până la 15 decembrie 2015 a perioadei acoperite de valoarea de referință financiară.

(4)

Decizia 2012/389/PESC ar trebui să fie modificată pentru a prevedea o valoare de referință financiară pentru perioada cuprinsă între 16 decembrie 2015 și 12 decembrie 2016,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/51

(1)

La 22 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/233/PESC (1) de instituire a Misiunii de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya).

(2)

La 21 mai 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/800 (2) de modificare și de prelungire a aplicării Deciziei 2013/233/PESC, în special prin prelungirea EUBAM Libya până la 21 noiembrie 2015 și prin stabilirea unei valori de referință financiară pentru aceeași perioadă.

(3)

EUBAM Libya ar trebui să fie prelungită cu o perioadă suplimentară de trei luni, până la 21 februarie 2016.

(4)

Decizia 2013/233/PESC ar trebui modificată în consecință.

(5)

Misiunea EUBAM Libya se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din tratat,

1.

La articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUBAM Libya pentru perioada 22 mai 2013-21 mai 2014 este de 30 300 000 EUR.

Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUBAM Libya pentru perioada 22 mai 2014-21 februarie 2016 este de 26 200 000 EUR.”

2.

La articolul 16, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică până la data de 21 februarie 2016.”

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/53

(1)

În conformitate cu articolul 109 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre stabilesc un plan național de punere în aplicare a sistemelor de validare care să le permită stabilirea unei ordini a priorităților pentru validarea și verificările încrucișate și pentru monitorizarea ulterioară a neconcordanțelor pe baza gestionării riscului.

(2)

Planul național al Republicii Elene (Grecia) și cel al Republicii Croația au fost înaintate Comisiei spre aprobare. Ele sunt conforme cu dispozițiile articolului 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și ale articolelor 143 și 145 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (2). Prin urmare, ele ar trebui aprobate.

(3)

Prezenta decizie constituie decizia de aprobare în sensul articolului 109 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(4)

Comisia va monitoriza aplicarea planurilor naționale în ceea ce privește funcționarea lor efectivă. În cazul în care, pe baza constatărilor verificărilor, inspecțiilor și misiunilor de audit desfășurate de Comisie în temeiul titlului X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, se dovedesc necesare modificări ale planurilor naționale de validare, statele membre ar trebui să-și modifice planurile în consecință,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/55

(1)

Directiva 64/432/CEE stabilește norme privind comerțul cu bovine desfășurat în cadrul Uniunii, incluzând cerința ca bovinele care intră sub incidența acestui act să fie însoțite, pe durata transportului, de un certificat de sănătate conform cu modelul 1 prevăzut în anexa F la directiva respectivă (denumit în continuare „modelul 1”). Articolul 9 din directiva în cauză prevede că un stat membru care are un program național obligatoriu de combatere a rinotraheitei infecțioase bovine poate prezenta programul respectiv Comisiei spre aprobare. Articolul 9 din Directiva 64/432/CEE prevede, de asemenea, definiția garanțiilor suplimentare care pot fi solicitate în cadrul schimburilor comerciale din interiorul Uniunii.

(2)

De asemenea, articolul 10 din Directiva 64/432/CEE prevede că dacă un stat membru consideră că teritoriul său este complet sau parțial indemn de rinotraheita infecțioasă bovină, el trebuie să prezinte Comisiei documentele justificative corespunzătoare. Articolul stabilește, de asemenea, definiția garanțiilor suplimentare care pot fi solicitate în cadrul schimburilor comerciale din interiorul Uniunii.

(3)

Decizia 2004/558/CE a Comisiei (2) aprobă programele pentru combaterea și eradicarea infectării cu herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1) prezentate de statele membre enumerate în anexa I la decizia respectivă, pentru regiunile enumerate în anexa respectivă în care se aplică garanții complementare în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE. În plus, anexa II la Decizia 2004/558/CE enumeră regiunile statelor membre considerate indemne de BHV-1 în care se aplică garanții suplimentare în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE. La articolele 2 și 3 din Decizia 2004/558/CE se precizează, de asemenea, informațiile care trebuie introduse în modelul 1 în ceea ce privește trimiterile la decizia respectivă.

(4)

Decizia de punere în aplicare 2014/798/UE a Comisiei (3) a modificat Directiva 64/432/CEE, inclusiv modelul 1. Prin urmare, este necesar să se modifice trimiterile la modelul 1 de la articolele 2 și 3 din Decizia 2004/558/CE.

(5)

Landurile Bremen, Hamburg, Hessa, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania Palatinat, Saarland și Schleswig-Holstein din Germania sunt în prezent enumerate în anexa I la Decizia 2004/558/CE.

(6)

Germania a prezentat Comisiei documentația justificativă pentru ca landurile Bremen, Hessa și Saxonia Inferioară să fie considerate indemne de BHV-1 și pentru ca garanțiile suplimentare în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE să se aplice acestor landuri.

(7)

În urma evaluării documentației justificative prezentate de Germania, landurile Bremen, Hessa și Saxonia Inferioară ar trebui să fie eliminate din anexa I la Decizia 2004/558/CE și introduse în anexa II la directiva respectivă, iar aplicarea garanțiilor suplimentare în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE ar trebui să extinse pentru a include aceste landuri. Prin urmare, anexele I și II la Decizia 2004/558/CE ar trebui modificate în consecință.

(8)

Prin urmare, Decizia 2004/558/CE ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

La articolul 2, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   La punctul II.3.3 din secțiunea C a certificatului sanitar prevăzut în modelul 1 din anexa F la Directiva 64/432/CEE care însoțește bovinele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, se indică, în spațiile corespunzătoare care trebuie completate la punctul respectiv, numerele articolului, alineatului și punctului corespunzător.”

2.

La articolul 3, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   La punctul II.3.3 din secțiunea C a certificatului sanitar prevăzut în modelul 1 din anexa F la Directiva 64/432/CEE care însoțește bovinele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, se indică, în spațiile corespunzătoare care trebuie completate la punctul respectiv, numerele articolului, alineatului și punctului corespunzător.”

3.

Anexele I și II se înlocuiesc cu textul din anexa la prezenta decizie.

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/58

(1)

La 17 mai 2010, Monsanto Europe SA a adresat autorității competente din Țările de Jos o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a alimentelor, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb NK603 × T25 („cererea”).

(2)

Cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic NK603 × T25 în produse care constau în acest porumb sau care conțin acest porumb și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) și cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, cererea include datele și informațiile solicitate în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), precum și informații și concluzii privind evaluarea riscului, efectuată în conformitate cu principiile stabilite în anexa II la directiva în cauză. Cererea cuprinde, de asemenea, un plan de monitorizare a efectelor asupra mediului, în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

(4)

La 15 iulie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („EFSA”) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Ea a concluzionat că porumbul modificat genetic NK603 × T25, astfel cum este descris în cerere, este la fel de sigur ca și corespondentul său nemodificat genetic, precum și ca alte soiuri de porumb nemodificat genetic în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale și asupra mediului în contextul domeniului său de utilizare (3).

(5)

În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și problemele specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(6)

În avizul său, EFSA a concluzionat, de asemenea, că planul de monitorizare a efectelor asupra mediului, constând într-un plan general de supraveghere prezentat de solicitant, este în conformitate cu utilizările preconizate ale produselor.

(7)

Având în vedere aceste considerații, ar trebui acordată autorizația pentru produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25.

(8)

Ar trebui alocat un identificator unic fiecărui organism modificat genetic (denumit în continuare „OMG”), astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 65/2004 al Comisiei (4).

(9)

Pe baza avizului emis de EFSA, pentru produsele alimentare, ingredientele alimentare și furajele care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25, nu sunt necesare alte cerințe specifice de etichetare decât cele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cu toate acestea, pentru a asigura utilizarea acestor produse în limitele autorizației acordate prin prezenta decizie, etichetarea produselor care conțin sau constau în porumb NK603 × T25, cu excepția produselor alimentare, ar trebui completată cu o indicație clară care să specifice că produsele în cauză nu sunt destinate cultivării.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește, la articolul 4 alineatul (6), cerințele de etichetare pentru produsele care conțin sau constau în OMG-uri. Cerințele privind trasabilitatea acestor produse sunt stabilite la articolul 4 alineatele (1)-(5), iar cerințele privind trasabilitatea produselor alimentare și a furajelor fabricate din OMG-uri sunt stabilite la articolul 5 din regulamentul respectiv.

(11)

Titularul autorizației ar trebui să prezinte rapoarte anuale cu privire la realizarea și la rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare a efectelor asupra mediului. Rezultatele respective ar trebui să fie prezentate în conformitate cu Decizia 2009/770/CE a Comisiei (6). Avizul EFSA nu justifică nici impunerea unor condiții sau restricții specifice pentru introducerea pe piață și/sau utilizarea și manipularea alimentelor și a furajelor, inclusiv cerințele de monitorizare după introducerea pe piață, nici impunerea unor condiții specifice pentru protejarea anumitor ecosisteme/a mediului și/sau a anumitor zone geografice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (5) litera (e) și la articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(12)

Toate informațiile relevante privind autorizarea produselor ar trebui introduse în Registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic menționat în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(13)

Prezenta decizie se notifică, prin intermediul Mecanismului internațional de schimb de informații în domeniul biosecurității, părților semnatare ale Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și cu articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(14)

Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele său. S-a considerat că este necesar un act de punere în aplicare, iar președintele a prezentat proiectul actului de punere în aplicare Comitetului de apel în vederea unor deliberări suplimentare. Comitetul de apel nu a emis un aviz,

(a)

produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2;

(b)

furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2.

(c)

porumb MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2 în produse care constau în acest porumb sau conțin acest porumb destinate oricăror alte utilizări decât cele menționate la literele (a) și (b), cu excepția cultivării.

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/64

(1)

La 10 martie 2015, furnizorul DENSO Corporation („solicitantul”) a depus o cerere pentru aprobarea celei de a doua tehnologii inovatoare ale sale: alternatorul eficient DENSO pentru intensități ale curentului debitat cuprinse între 100 A și 250 A. S-a evaluat dacă cererea este completă, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei (2). Cererea a fost considerată completă, iar perioada de care dispune Comisia pentru a evalua cererea a început la 11 martie 2015, respectiv ziua următoare datei primirii oficiale a informațiilor complete.

(2)

Cererea a fost evaluată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și cu Orientările tehnice pentru elaborarea cererilor de aprobare a tehnologiilor inovatoare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 („Orientările tehnice”, versiunea din luna februarie 2013) (3). Informațiile furnizate în cerere demonstrează că se pare că au fost îndeplinite condițiile și criteriile menționate la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 și la articolele 2 și 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011.

(3)

Solicitantul a demonstrat că, în ceea ce privește utilizarea alternatorului de înaltă eficiență de tipul celui descris în cererea în cauză, nu s-a depășit procentul de 3 % din autoturismele noi înmatriculate în anul de referință 2009.

(4)

Pentru a determina cu cât se vor reduce emisiile de CO2 ca urmare a montării acestei tehnologii inovatoare pe vehicule, este necesar să se definească vehiculul de referință cu care ar trebui comparată eficiența vehiculului echipat cu tehnologia inovatoare, în conformitate cu articolele 5 și 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011. În cazul în care tehnologia inovatoare se montează pe un nou tip de vehicul, este oportun să se considere că un alternator cu o eficiență de 67 % este o tehnologie de referință adecvată. În cazul în care alternatorul eficient DENSO se montează pe un tip de vehicul existent, tehnologia de referință ar trebui să fie alternatorul celei mai recente versiuni a tipului respectiv introdus pe piață.

(5)

Solicitantul a furnizat o metodologie de testare a reducerii emisiilor de CO2, care include formule consecvente cu formulele descrise în Orientările tehnice pentru abordarea simplificată a alternatoarelor eficiente. Comisia consideră că metodologia de testare va furniza rezultate verificabile, repetabile și comparabile și că această metodologie poate să demonstreze, în mod realist și pe baza unor date statistice fiabile, beneficiile tehnologiei inovatoare în materie de reducere a emisiilor de CO2, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011.

(6)

Întrucât metodologia de testare a solicitantului și formulele prezentate de acesta pentru calcularea reducerii emisiilor de CO2 sunt identice în toate privințele cu metodologia specificată în anexa la Decizia de punere în aplicare 2013/341/UE a Comisiei (4), din motive de coerență, este oportun să se utilizeze metodologia prevăzută în Decizia de punere în aplicare 2013/341/UE pentru a determina cu cât s-au redus emisiile de CO2 datorită utilizării alternatorului eficient DENSO.

(7)

În acest context, Comisia consideră că solicitantul a demonstrat în mod satisfăcător faptul că reducerea emisiilor obținută datorită tehnologiei inovatoare este de cel puțin 1 g CO2/km.

(8)

Reducerile de emisii realizate cu ajutorul tehnologiei inovatoare pot fi parțial demonstrate în cadrul ciclului de încercare standard și reducerile de emisii totale finale care urmează a fi certificate ar trebui, prin urmare, să fie determinate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011.

(9)

Raportul de verificare a fost elaborat de Agenția de Certificare a Vehiculelor (ACV), un organism independent și certificat, și confirmă constatările prezentate în cerere.

(10)

Prin urmare, nu ar trebui ridicate obiecții în ceea ce privește aprobarea tehnologiei inovatoare în cauză.

(11)

În scopul stabilirii codului general al ecoinovației care trebuie utilizat în documentația relevantă de omologare de tip în conformitate cu anexele I, VIII și IX la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), ar trebui să se precizeze codul individual care trebuie utilizat pentru tehnologia inovatoare aprobată prin prezenta decizie de punere în aplicare.

(12)

Orice producător care dorește să beneficieze de o reducere a emisiilor sale specifice medii de CO2 pentru a-și îndeplini obiectivul specific în materie de reducere a emisiilor cu ajutorul reducerilor de emisii de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare aprobate prin prezenta decizie ar trebui, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011, să menționeze prezenta decizie în cererea sa de acordare a unui certificat de omologare CE de tip pentru vehiculele respective,

8.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/67

(1)

La 11 iunie 2012, Monsanto Europe S.A. a prezentat autorității competente din Belgia, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de introducere pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a hranei pentru animale care conțin, constau din sau sunt fabricate din porumb MON 87427 (denumită în continuare „cererea”).

(2)

Cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic MON 87427 în produse care constau din acest porumb sau conțin acest porumb și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal, ca orice alt porumb, cu excepția cultivării.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) și cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, cererea include datele și informațiile solicitate în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), precum și informații și concluzii privind evaluarea riscului, efectuată în conformitate cu principiile stabilite în anexa II la directiva în cauză. Cererea cuprinde, de asemenea, un plan de monitorizare a efectelor asupra mediului, în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

(4)

La 19 iunie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Aceasta a concluzionat că porumbul modificat genetic MON 87427, astfel cum este descris în cerere, este la fel de sigur ca omologul său convențional și ca alte soiuri de porumb nemodificat genetic și că este improbabil să aibă efecte adverse asupra sănătății umane și animale și asupra mediului în contextul domeniului de aplicare al cererii (3).

(5)

În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și preocupările specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(6)

În avizul său, EFSA a concluzionat, de asemenea, că planul de monitorizare a efectelor asupra mediului, constând într-un plan general de supraveghere prezentat de solicitant, este în conformitate cu utilizările prevăzute ale produselor.

(7)

Având în vedere aceste considerații, ar trebui acordată autorizația pentru produsele care conțin, constau din sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427.

(8)

Ar trebui alocat un identificator unic fiecărui organism modificat genetic (denumit în continuare „OMG”), astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 65/2004 al Comisiei (4).

(9)

Pe baza avizului emis de EFSA, pentru produsele alimentare, ingredientele alimentare și hrana pentru animale care conțin, constau din sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427, nu sunt necesare alte cerințe specifice de etichetare decât cele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cu toate acestea, pentru a asigura utilizarea acestor produse în limitele autorizației acordate prin prezenta decizie, etichetarea produselor care conțin sau constau din porumb MON 87427, cu excepția produselor alimentare, ar trebui completată cu o indicație clară care să specifice că produsele în cauză nu sunt destinate cultivării.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește la articolul 4 alineatul (6) cerințe de etichetare a produselor constând din sau care conțin OMG-uri. Cerințele privind trasabilitatea acestor produse sunt stabilite la articolul 4 alineatele (1)-(5), iar cerințele privind trasabilitatea produselor alimentare și a hranei pentru animale fabricate din OMG-uri sunt stabilite la articolul 5 din regulamentul respectiv.

(11)

Titularul autorizației ar trebui să prezinte rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și la rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare a efectelor asupra mediului. Rezultatele respective ar trebui să fie prezentate în conformitate cu Decizia 2009/770/CE a Comisiei (6). Avizul EFSA nu justifică nici impunerea unor condiții sau restricții speciale pentru introducerea pe piață și/sau utilizarea și manipularea alimentelor și a furajelor, inclusiv cerințele de monitorizare după introducerea pe piață, nici impunerea unor condiții speciale pentru protejarea anumitor ecosisteme/a mediului și/sau a anumitor zone geografice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (5) litera (e) și la articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(12)

Toate informațiile relevante privind autorizarea produselor ar trebui introduse în Registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1829/2003.

(13)

Prezenta decizie se notifică, prin intermediul Mecanismului internațional de schimb de informații în domeniul biosecurității, părților semnatare ale Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și cu articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(14)

Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte. S-a considerat necesar un act de punere în aplicare, iar președintele a prezentat proiectul actului de punere în aplicare Comitetului de apel în vederea unor deliberări suplimentare. Comitetul de apel nu a emis un aviz,

(a)

produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, constau din sau sunt fabricate din porumb MON-87427-7;

(b)

furaje care conțin, constau din sau sunt fabricate din porumb MON-87427-7;

(c)

porumb MON-87427-7 în produse care conțin acest porumb sau constau din acest porumb, destinate altor utilizări decât cele menționate la literele (a) și (b), cu excepția cultivării.