Subvenţii mai eficiente şi mai accesibile pentru cercetare

În comunicarea sa, Comisia Europeană prezintă mai multe orientări menite să simplifice procedurile de participare la proiectele de cercetare finanţate de Uniunea Europeană (UE). Obiectivul general este facilitarea obţinerii şi gestionării subvenţiilor, pentru atingerea întregului potenţial al cercetării europene în Europa şi în alte ţări. Această comunicare ar trebui, astfel, să contribuie la reuşita strategiei Europa 2020 pentru ieşirea din criză şi pregătirea relansării economice.

ACT

Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 29 aprilie 2010 intitulată „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare” [COM(2010) 187 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această comunicare a Comisiei are ca obiectiv simplificarea normelor şi procedurilor aplicabile obţinerii şi gestionării subvenţiilor din partea Uniunii Europene (UE) în domeniul cercetării şi inovării. Această comunicare este structurată pe trei componente principale.

Componenta nr. 1: raţionalizarea gestionării propunerilor şi subvenţiilor în cadrul de reglementare şi juridic actual (pe termen scurt)

Obiectivul acestei prime componente este îmbunătăţirea sistemului actual de gestionare a propunerilor şi a subvenţiilor, astfel încât să fie mai puţin împovărător, mai simplu şi mai rapid. Majoritatea îmbunătăţirilor vizează reducerea duratei de acordare a subvenţiilor şi a duratei de efectuare a plăţilor. Acestea constau în special în:

sisteme informatice mai bune (acestea din urmă trebuie să permită participanţilor să acceseze documentele privind propunerile sau subvenţiile lor);
o aplicare mai coerentă a regulilor, în special a regulilor de audit;
o îmbunătăţire a structurii şi conţinutului „cererilor de propuneri” prin care organismele de cercetare solicită o finanţare din partea Uniunii;
formarea de consorţii mai mici; şi
acordarea de premii care au un impact pozitiv asupra cercetării şi inovării.

Componenta nr. 2: adaptarea regulilor din cadrul sistemului actual bazat pe costuri

A doua componentă constă în adaptarea regulilor financiare existente, menţinând totodată un control eficace. Noul sistem trebuie să permită o acceptare mai largă a practicilor contabile uzuale (inclusiv costurile medii cu personalul). De asemenea, această adaptare trebuie să conducă la o reducere a diversităţii condiţiilor speciale care se aplică unui număr mare de activităţi (cercetare, demonstrare, gestionare) şi unor categorii de participanţi (organisme de cercetare, universităţi, organizaţii nonprofit etc.). Opţiunea de a recurge la sume forfetare pentru anumite categorii de costuri va permite abandonarea completă a costurilor reale, care reprezintă o sursă de complexitate. Aceste sume forfetare sunt deja utilizate în mare măsură în cadrul programului „Oameni”. Acestea vor putea fi introduse pentru totalitatea proiectelor, în special pentru costurile cu personalul sau pentru proprietarii/administratorii de IMM-uri care derulează singuri o mare parte a proiectului, fără înregistrarea salariului în evidenţele contabile. Mai mult, o modificare a procesului de selecţie a subvenţiilor va contribui la reducerea duratei de acordare a subvenţiilor şi la eliminarea sarcinii administrative, atât pentru statele membre, cât şi pentru serviciile Comisiei.

Componenta nr. 3: favorizarea finanţării bazate pe rezultate în locul finanţării bazate pe costuri

Opţiunile prezentate în cele două componente precedente nu vor elimina sarcina administrativă legată de declararea costurilor şi de auditarea financiară. În schimb, introducerea progresivă a „remunerării în funcţie de rezultate” va reduce la minimum sarcina administrativă legată de contabilitate, precum şi necesitatea verificărilor financiare ex ante şi ex post. Această modificare se va aplica în contextul viitoarelor programe-cadru de cercetare. Beneficiarii subvenţiilor din partea UE vor primi sume forfetare pentru realizarea sarcinilor ştiinţifice specifice. Aceştia vor trebui să demonstreze că au acţionat în mod eficace şi eficient, în loc să justifice fiecare cheltuială în parte.

Perspective

Majoritatea opţiunilor propuse în componenta a doua şi în componenta a treia necesită modificări ale regulilor. Prin urmare, ele vor trebui analizate în revizuirea trienală a Regulamentului financiar şi, pe această bază, în revizuirea următoare a cadrului de reglementare al politicii de cercetare.

Totuşi, Comisia poate prezenta modificări ale celui de-al Şaptelea program-cadru (PC7), ca urmare a evaluării intermediare a acestuia, prevăzută pentru octombrie 2010.

Context

PC7 a suscitat un viu interes în rândul comunităţii cercetătorilor, înregistrându-se în fiecare an peste 30 000 de propuneri primite şi aproape 7 000 de proiecte finanţate. Aproape toate universităţile participă la acest program.

S-au luat deja mai multe măsuri pentru simplificarea procedurilor, atât în faza de elaborare a PC7, cât şi în cea de funcţionare a acestuia. Printre aceste măsuri figurează un nou fond de garantare şi un sistem de înregistrare unică care permite organizaţiilor care solicită finanţare pentru mai multe proiecte şi pe mai mulţi ani să comunice datele lor o singură dată. În plus, opt din zece participanţi la PC7 vor fi scutiţi de verificarea ex ante a capacităţii financiare.

Comisia a înfiinţat două noi agenţii executive în 2007:

Consiliul European pentru Cercetare este un element esenţial al PC7. Acesta acordă subvenţii pentru proiecte derulate de cercetători (începători sau experimentaţi), fără a impune ca aceste proiecte să fie incluse în consorţii transfrontaliere.

Ultima actualizare: 17.09.2010