Vecinătatea: document de orientare
Acest document are ca obiectiv trasarea viitoarelor etape ale politicii europene de vecinătate. Documentul propune o listă de priorităţi care trebuie incluse în planurile de acţiune bilaterale: dialogul politic şi reforma, comerţul şi măsuri pentru integrarea treptată a pieţei interne, justiţia şi afacerile interne, energia, transporturile, societatea informaţională, mediul, cercetarea şi inovarea, politica socială şi contactele între comunităţi.
ACT
Communication from the Commission of 12 May 2004, entitled "European Neighbourhood Policy – Strategy paper" [COM(2004) 373 – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 12 mai 2004 intitulată „Politica europeană de vecinătate – Document de strategie" [COM(2004) 373 – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
SINTEZĂ
Această comunicare reprezintă continuarea celorlalte două comunicări prezentate în 2003 privind „Un nou cadru pentru relaţiile cu vecinii noştri de la Est şi Sud” şi un eventual „instrument de vecinătate”. Comunicarea vizează trasarea următoarelor etape ale noii politici europene de vecinătate (PEV).
Principii şi domeniu de aplicare
Potrivit Comisiei, PEV trebuie să aibă o abordare globală, coerentă şi eficientă. Dând un nou impuls cooperării cu noii vecini, aceasta trebuie să consolideze securitatea, prosperitatea şi stabilitatea în regiune.
În ceea ce priveşte acoperirea geografică, Comisia recomandă includerea Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei în domeniul de aplicare al PEV. De asemenea, la fel ca şi în comunicarea din martie 2003 privind Europa extinsă, Comisia propune condiţii care trebuie îndeplinite pentru o integrare mai completă a Belarusului în PEV. În circumstanţele actuale, angajamentele UE faţă de această ţară se vor concentra pe dezvoltarea democratică şi pe sprijinul acordat societăţii civile. Pentru Libia, Comisia recomandă analizarea mijloacelor pentru integrarea în PEV, însă afirmă că integrarea sa în procesul de la Barcelona reprezintă prima etapă care trebuie parcursă.
Responsabilitatea comună asupra procesului, diferenţierea între parteneri şi o mai bună utilizare a instrumentelor existente sunt alte puncte-cheie pentru Comisie. În opinia acesteia, PEV aduce o valoare adăugată care decurge din abordarea sa mai orientată înspre obiective şi mai bine concepută, din posibilitatea pe care o oferă pentru a atinge un grad înalt de integrare, din încurajarea începerii reformei, din voinţa sa de a rezolva problemele bilaterale, din priorităţile sale bine definite, din creşterea fondurilor, din asistenţa pentru parteneri.
Planuri de acţiune
Priorităţile din planurile bilaterale de acţiune care urmează să se încheie cu fiecare dintre parteneri vor face parte din două mari domenii: valorile comune şi politica externă şi de securitate, precum şi acţiunile pentru apropierea partenerilor în anumite domenii prioritare, cum ar fi dezvoltarea economică şi socială, comerţul şi piaţa internă, justiţia şi afacerile interne şi stabilirea de legături şi de contacte. Monitorizarea va fi efectuată de organismele create în cadrul diferitelor acorduri în vigoare, iar Comisia va întocmi rapoarte periodice pentru reexaminarea şi adaptarea planurilor de acţiune.
Libertăţile şi drepturile fundamentale stau la baza acestei politici, care trebuie să promoveze un angajament în favoarea valorilor comune. Dialogul politic va fi consolidat prin PEV în domeniile definite de planurile de acţiune, în căutarea constantă a unui multilateralism eficient.
Această politică propune şi o consolidare a relaţiilor comerciale preferenţiale şi o creştere a asistenţei financiare şi economice, lăsând să se întrevadă o posibilă participare pe piaţa internă a UE. În ceea ce priveşte dimensiunea socială, dialogul şi cooperarea vor trebui consolidate. În plus, chestiunile legate de circulaţia lucrătorilor vor fi în continuare abordate în cadrul diferitelor acorduri.
Comerţul şi piaţa internă sunt un alt capitol de mare importanţă. Dispoziţiile legislative şi de reglementare trebuie să fie armonizate şi PEV va furniza mijloace pentru creşterea liberalizării comerţului şi a integrării regionale. În ceea ce priveşte mărfurile, este necesar să se îmbunătăţească cooperarea administrativă pentru eliminarea progresivă a barierelor netarifare. Pentru produsele agricole, convergenţa controalelor sanitare şi fitosanitare este esenţială. În sfârşit, pentru libera circulaţie a serviciilor, trebuie să aibă loc o apropriere legislativă. În paralel, trebuie îmbunătăţit climatul pentru investiţii, trebuie create autorităţi independente de control al concurenţei, iar sistemul fiscal trebuie modernizat şi făcut mai transparent.
În domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, trebuie îmbunătăţită funcţionarea instituţiilor publice pentru a face faţă provocărilor cum ar fi presiunea exercitată de migraţie, traficul de persoane şi terorismul.
Un alt element-cheie al PEV este conexiunea între ţările vecine. Comisia recomandă îmbunătăţirea şi consolidarea conexiunilor energetice şi de transport. Mediul, societatea informaţională, cercetarea şi inovarea sunt alte domenii în care trebuie întreprinse acţiuni pentru îmbunătăţirea acestora. De asemenea, conexiunile nu trebuie să fie doar fizice, ci şi între persoane. Astfel, trebuie încurajate legăturile culturale, educaţionale şi sociale.
Cooperare regională
PEV va face obiectul unei aplicări diferenţiate. În Est, priorităţile sunt:
În regiunea Mediteranei, cooperarea regională şi subregională trebuie să se bazeze pe realizările parteneriatului euro-mediteraneean. La nivel regional, priorităţile strategice sunt:
În ceea ce priveşte cooperarea în această regiune, priorităţile sunt:
Sprijinirea PEV
Sprijinul financiar acordat de actualele instrumente ale PEV este considerabil, în valoare totală de circa 3 700 de milioane EUR între 2000 şi 2003. Pe parcursul aceleaşi perioade, Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (IEDDO) a alocat în jur de 60 milioane EUR, iar Banca Europeană de Investiţii (BEI) a acordat ţărilor mediteraneene împrumuturi în valoare de circa 3 400 de milioane EUR. În sfârşit, se acordă asistenţă macrofinanciară şi umanitară ţărilor terţe care se confruntă cu nevoi excepţionale.
În ceea ce priveşte instrumentele, Comisia a propus aplicarea unei noi serii de instrumente armonizate, în special cele acoperite în prezent de TACIS şi de MEDA. De asemenea, o comunicare recentă are în vedere posibilitatea creării unui nou instrument de vecinătate. Ţinând seama de problemele juridice şi bugetare care trebuie rezolvate, se va folosi o abordare în două faze şi noul instrument nu se va aplica până în 2006. Din 2007, acesta va sprijini proiectele de cooperare transfrontalieră şi regională care vor implica toţi participanţii. Capacitatea de împrumut a BEI va fi, de asemenea, consolidată.
Dintre cele trei opţiuni prezentate de comunicarea din iulie 2003, documentul strategic afirmă că cea care răspunde cel mai bine nevoilor este opţiunea de a crea un nou regulament global privind un instrument de vecinătate menit să finanţeze activităţile în Uniune şi în afara acesteia. În plus, Comisia propune să se utilizeze un singur capitol bugetar, construit pe liniile bugetare pentru coeziune şi politicile externe, pentru întreg instrumentul.
Comisia consideră că articolul 181A din TCE este un temei juridic adecvat. În măsura în care articolul priveşte cooperarea cu ţările terţe, acesta ar trebui să autorizeze finanţarea acţiunilor comune. Instrumentul se va baza pe principiile programelor transfrontaliere existente, de pildă parteneriatul, programarea multianuală şi cofinanţarea. Acesta va acoperi toate frontierele, va sprijini cooperarea transnaţională între cel puţin un stat membru şi o ţară parteneră şi va înlocui programele transfrontaliere interne şi externe existente.
Noul instrument va funcţiona în cadrul a două metode de finanţare distincte. Prima va sprijini cooperarea transfrontalieră, în principal prin programe bilaterale. A doua va asigura un sprijin mai flexibil pentru cooperarea transnaţională mai amplă şi se va axa, în general, pe teme specifice. Câteva exemple sunt mediul, integrarea reţelelor de energie, telecomunicaţii şi transport, sănătatea publică, precum şi lupta împotriva criminalităţii organizate şi prevenirea acesteia.
În ceea ce priveşte bugetul, va avea loc o creştere substanţială şi se vor introduce dispoziţii pentru a permite o realocare a fondurilor pentru anumite programe şi proiecte. Astfel, se vor elimina obstacolele din calea absorbţiei fondurilor şi se vor recompensa rezultatele bune.
ACTE CONEXE
Communication from the Commission to the Council and the European Parliament of 11 March 2003, entitled "Wider Europe – Neighbourhood: A new Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours" [COM(2003) 104 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu şi către Parlamentul European din 11 martie 2003 intitulată „Europa extinsă – Vecinătatea: un nou cadru pentru relaţiile cu vecinii noştri de la Est şi Sud” COM(2003) 104 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
Communication from the Commission of 1 July 2003, entitled "Paving the Way for a New Neighbourhood Instrument" [COM(2003) 393 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 1 iulie 2003 intitulată „Punerea bazelor unui nou instrument de vecinătate” [COM(2003) 393 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
Ultima actualizare: 10.04.2006