Consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în Balcanii de Vest

Balcanii de Vest iau parte la procesul de extindere în vederea viitoarei lor aderări la Uniunea Europeană (UE), însă mai trebuie încă parcurse multe etape din parcursul european. UE s-a angajat să stabilească, împreună cu ţările din această regiune, un cadru politic adaptat, în urma procesului de stabilizare şi de asociere şi a Agendei de la Salonic. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestui cadru politic impune eforturi suplimentare pentru parcurgerea ultimelor etape necesare pentru stabilitatea şi prosperitatea regiunii.

ACT

Commission Communication of 27 January 2006: The Western Balkans on the road to the EU: consolidating stability and raising prosperity [COM(2006) 27 – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 27 ianuarie 2006: Balcanii de Vest pe calea aderării la Uniunea Europeană: consolidarea stabilităţii şi prosperităţii [COM(2006) 27 – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Comisia prezintă o evaluare a punerii în aplicare a Agendei de la Salonic (EN), adoptată în 2003 de către Uniunea Europeană (UE) şi ţările din Balcanii de Vest.

De asemenea, ea formulează recomandări cu privire la consolidarea şi urmărirea progreselor care trebuie realizate pe baza procesului de stabilizare şi asociere şi a Agendei de la Salonic.

Astfel de iniţiative sunt de natură să favorizeze legături mai strânse între UE şi aceste ţări, în special în cadrul perspectivei lor europene.

Bilanţul punerii în aplicare a Agendei de la Salonic

Majoritatea angajamentelor asumate în cadrul Agendei de la Salonic au fost respectate, atât de către UE, cât şi de către ţările din Balcanii de Vest.

Dialogul politic şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate comună (PESC) au fost consolidate, în special în ceea ce priveşte alinierea ţărilor din regiune la poziţiile comune, la demersurile şi la declaraţiile din cadrul PESC. S-a creat un forum politic UE-Balcanii de Vest şi s-au extins dialogurile politice bilaterale la toate ţările din Balcanii de Vest.

UE sprijină consolidarea instituţiilor şi dezvoltarea structurilor economice şi comerciale ale ţărilor din această regiune, în special prin încurajarea participării acestora la programele şi la agenţiile comunitare, prin participarea lor la Carta europeană pentru întreprinderile mici sau prin elaborarea de măsuri comerciale preferenţiale. Se menţine un dialog periodic cu privire la chestiunile economice între Comisie şi fiecare dintre ţările din Balcanii de Vest.

S-au realizat progrese şi în domeniile justiţiei, al libertăţii şi al securităţii, în special datorită sprijinului comunitar.

UE îşi continuă misiunile de menţinere a păcii şi de prevenire a conflictelor în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sau în Bosnia-Herţegovina în temeiul PESC şi al politicii europene de securitate şi apărare comună (PESAC). De asemenea, UE sprijină activ misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo (MIONUK) şi cooperează strâns cu instituţiile provizorii de administraţie autonomă.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în chestiunile privind întoarcerea refugiaţilor, reconcilierea prin educaţie şi, la modul mai general, privind dezvoltarea socială şi cultura. De asemenea, cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) rămâne de importanţă fundamentală.

Numeroasele etape care trebuie parcurse

Comisia subliniază necesitatea de a sprijini comerţul şi investiţiile, precum şi dezvoltarea economică şi socială. În acest context, procesul de reformă deja iniţiat pentru a asigura funcţionarea pieţelor şi competitivitatea constituie o bază şi un complement necesar al stabilităţii economice şi politice. Integrarea economică şi comercială se bazează în special pe:

• negocierea acordurilor de stabilizare şi de asociere (ASA) şi pe măsurile comerciale autonome aplicate de UE importurilor provenite din regiune;
• crearea unei zone de cumul diagonal al originii între UE şi ţările din Balcanii de Vest care au semnat un ASA;
• dezvoltarea integrării comerciale regionale;
• aderarea Bosniei-Herţegovina, a Muntenegrului şi a Serbiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) (EN) (ES) (FR);
• participarea ţărilor din Balcanii de Vest la procedurile de ofertare organizate în cadrul instrumentelor de preaderare;
• sprijinul pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);
• promovarea integrării sociale şi a ocupării forţei de muncă, precum şi a dialogului social şi a combaterii excluziunii.

Cetăţenilor din ţările din Balcanii de Vest, cu excepţia Croaţiei, li se aplică un regim al vizelor pentru intrarea lor pe teritoriul UE. Comisia intenţionează să prezinte Consiliului proiecte de mandat de negociere a unor acorduri denumite de facilitare pentru ţările din Balcanii de Vest, pe parcursul anului 2006. Aceste acorduri vor fi legate de încheierea unor acorduri de readmisie cu aceleaşi ţări.

Mai mult, sunt prevăzute măsuri specifice care vizează încurajarea schimburilor de studenţi şi de cercetători din ţări terţe, cum sunt două directive din decembrie 2004 şi din octombrie 2005.

Comisia doreşte să familiarizeze persoanele şi instituţiile din Balcanii de Vest cu agenda europeană.

Astfel, participarea la programele şi la agenţiile comunitare ar trebui să încurajeze într-o mai mare măsură integrarea regiunii în UE, schimbul de know-how şi de bune practici.

Este esenţială pregătirea administraţiilor pentru integrarea europeană sub aspectul capacităţilor administrative şi judiciare, pentru ca acestea să se alinieze rapid la legislaţia comunitară. Această perspectivă este asigurată, în special, prin înfrăţire (detaşare de experţi şi consilieri din statele membre în administraţiile ţărilor în cauză pentru o perioadă lungă de timp), prin sprijinul acordat de Biroul de asistenţă tehnică şi de schimb de informaţii (TAIEX) (DE) (EN) (FR) sau prin intermediul programelor de asistenţă fiscală şi vamală (CAFAO).

Cooperarea regională face obiectul unui amplu angajament din partea diverşilor protagonişti internaţionali, de exemplu, prin organizaţii cum ar fi Pactul de stabilitate. Deşi s-au realizat progrese, trebuie să se facă faţă în continuare unor provocări în materie de cooperare regională în politicile europene în care Balcanii de Vest se implică progresiv, şi anume:

• justiţia, libertatea şi securitatea. Lupta împotriva criminalităţii organizate şi gestionarea frontierelor se numără printre priorităţi, în special prin consolidarea capacităţilor de cooperare transfrontalieră a poliţiei şi a vămilor sau prin îmbunătăţirea cooperării între ministerele publice regionale în cazurile de criminalitate organizată şi de corupţie;
• cooperarea parlamentară;
• energia. Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei dintre UE şi ţările partenere din regiune a fost semnat în octombrie 2005. Acest tratat asigură un cadru unic în materie de reglementare a energiei, în scopul de a încuraja reţelele energetice între ţările din regiune şi alţi parteneri internaţionali;
• cooperarea în domeniul transportului terestru şi aerian;
• mediul înconjurător. Ţările din regiune participă la programul regional de reabilitare a mediului înconjurător, în curs de elaborare, şi la Reţeaua pentru aplicarea şi conformitatea normelor în materie de mediu în Balcani (BERCEN);
• contribuţia la protecţia şi apărarea patrimoniului cultural.

Comisia propune extinderea dialogului cu societatea civilă la toate ţările din Balcanii de Vest, în afara dialogului cu societatea civilă propus pentru ţările candidate (Consiliul European în decembrie 2004 şi Comunicarea (2005) 290 finală din 29 iunie 2005). Astfel, UE propune iniţierea unui dialog politic şi cultural aprofundat cu ţările din regiune şi cu participarea activă a societăţii civile.

Context

Rămân deschise întrebări fundamentale pentru viitorul regiunii, cum ar fi statutul Kosovo şi reformele constituţionale în Bosnia-Herţegovina, în Serbia şi în Muntenegru.

Ultima actualizare: 23.05.2011