Reforma politicii comune în domeniul pescuitului

Reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) are drept obiectiv crearea condiţiilor necesare pentru a oferi un viitor mai bun atât pentru resursele de peşte şi pentru pescuit, cât şi pentru mediul marin de care acestea depind. Sustenabilitatea este elementul central al politicii propuse şi reforma trebuie să pună capăt exploatării excesive şi epuizării stocurilor de peşte. A pescui în mod sustenabil înseamnă a pescui la niveluri care nu pun în pericol reproducerea stocurilor şi care permit realizarea unor producţii ridicate pe termen lung. Reforma se bazează pe o abordare descentralizată a gestionării pescuitului, pe regiune şi pe bazin maritim. Ea trebuie să îmbunătăţească standardele de guvernanţă în Uniunea Europeană (UE) şi în lume datorită acordurilor pentru pescuit sustenabil.

ACT

Comunicare a Comisiei din 13 iulie 2011, intitulată „Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” [COM(2011) 417 – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) va contribui la Strategia Europa 2020. În acest scop, reforma va trebui să contribuie la crearea unei creşteri durabile şi favorabile incluziunii, la sporirea coeziunii în regiunile costiere şi la îmbunătăţirea performanţei economice a sectorului.

Propunerile făcute de Comisie se axează pe sustenabilitate şi pe soluţiile pe termen lung.

Conservare şi sustenabilitate

Datorită unei gestionări a pescuitului care va elimina efectele negative semnificative asupra celorlalte stocuri, PCP va putea contribui la atingerea unei stări ecologice bune a mediului marin, în conformitate cu dispoziţiile Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”.

Măsurile adoptate în cadrul reformei PCP trebuie să asigure producţia maximă durabilă (MSY) până în 2015, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de Uniunea Europeană (UE). Capturile maxime care pot fi extrase nu trebuie să pună în pericol durabilitatea stocurilor de peşte. Dimpotrivă, acestea trebuie să contribuie la menţinerea dimensiunii populaţiei de peşte la nivelul maxim de productivitate.

Măsurile prevăzute vizează, de asemenea, eliminarea aruncării capturilor nedorite înapoi în mare, planuri de gestionare pe termen lung bazate pe cele mai bune avize ştiinţifice disponibile, ameliorarea colectării şi disponibilităţii de date complete şi fiabile pentru elaborarea politicilor.

Viitorul pescuitului şi al acvaculturii

PCP trebuie să transforme pescuitul şi acvacultura în sectoare puternice, viabile, competitive şi atrăgătoare. Pentru creşterea viabilităţii economice şi eliminarea supracapacităţii de pescuit, Comisia Europeană propune crearea unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru navele de dimensiuni mari. Acest sistem ar trebui să permită anumitor operatori să răscumpere drepturile altor operatori care doresc să părăsească sectorul. Sistemul nu necesită nicio finanţare publică. În plus, ar trebui să asigure creşterea veniturilor şi crearea unor noi posibilităţi de angajare.

Ar putea fi adoptate, de asemenea, măsuri de sprijin pentru unităţile de pescuit artizanal sau pentru acvacultura durabilă.

Informarea consumatorilor

Consumatorii vor fi mai bine informaţi cu privire la calitatea şi sustenabilitatea produselor pe care le achiziţionează. Etichetarea va putea conţine, în special, menţiuni privind caracterul ecologic sau informaţii cu privire la tehnicile de producţie.

Organizaţiile de pescari vor deveni participanţi activi la planificarea activităţilor de pescuit ale membrilor lor şi vor juca un rol mai important în orientarea aprovizionării pieţei şi în creşterea profiturilor pescarilor.

Îmbunătăţirea guvernanţei prin regionalizare

Reforma trebuie să promoveze soluţiile adaptate la nevoile regionale şi locale, pentru a ţine în mai mare măsură cont de particularităţile diferitelor bazine maritime. Deciziile-cheie referitoare la principiile şi obiectivele generale ale politicii vor fi luate în continuare la nivelul UE. Cu toate acestea, statele membre vor avea posibilitatea de a decide alte măsuri de gestionare a pescuitului, sub supravegherea Comisiei. Pentru a asigura o gestionare eficientă, statele membre vor putea adopta cu precădere măsuri tehnice de conservare şi măsuri împotriva aruncării capturilor înapoi în mare, transpunând apoi aceste măsuri în legislaţia lor naţională.

Comisia are în vedere extinderea rolului consiliilor consultative în elaborarea politicii de conservare în cadrul modelului de regionalizare. Având în vedere natura specifică a acvaculturii, Comisia propune, de asemenea, crearea unui consiliu consultativ pentru acvacultură.

Sprijinul financiar

Finanţarea publică va trebui să acopere toate activităţile. Aceasta va fi integral simplificată şi legată de respectarea condiţiilor (în special de sustenabilitate) de către operatorii din sector. Totodată, va fi modernizat regimul de intervenţie în cadrul organizării comune a pieţelor. Fixarea preţurilor de intervenţie va fi descentralizată şi adecvată, pentru a se evita distrugerea surplusului de peşte în scopul menţinerii pieţei.

Dimensiunea externă

Acţiunile externe ale UE vizează sustenabilitatea şi salvgardarea ecosistemelor marine. Aceste acţiuni se vor baza în principal pe consolidarea cooperării în vederea partajării cunoştinţelor ştiinţifice şi respectării normelor stabilite, în special în domeniul luptei împotriva pescuitului ilegal.

UE va trebui să joace un rol mai important în cadrul organizaţiilor regionale de pescuit, al organismelor internaţionale şi în relaţiile cu ţările terţe.

Acordurile pentru pescuit sustenabil (APS) cu ţările terţe trebuie să se axeze în mai mare măsură pe buna gestionare a resurselor maritime, pe îmbunătăţirea cunoştinţelor ştiinţifice şi pe instituirea unui cadru de guvernanţă de calitate.

Context

Reforma se bazează pe o amplă consultare publică, finalizată la sfârşitul anului 2010. Contribuţiile părţilor interesate au servit la pregătirea reformei, care este compusă din următoarele elemente:

Ultima actualizare: 03.12.2011