Ombudsmanul European

SINTEZĂ PRIVIND:

Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European – statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

Decizia stabilește condițiile în care funcționează Ombudsmanul European.

ASPECTE-CHEIE

Statut și desemnare

• Ombudsmanul are un statut juridic specific în tratate (articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).
• Ombudsmanul este ales de Parlamentul European pentru un program unic de legislatură de cinci ani, dar poate fi reales.
• Ombudsmanul acționează în mod independent și nu acceptă instrucțiuni din partea niciunui guvern sau a altei organizații.
• Pe durata mandatului, Ombudsmanul nu poate deține nicio altă funcție politică sau administrativă, indiferent dacă este remunerată sau neremunerată.

Combaterea administrării defectuoase

Principalul rol al Ombudsmanului este să investigheze cazurile de administrare defectuoasă din partea instituțiilor și organelor UE.

• Instituțiile și organele UE trebuie să furnizeze Ombudsmanului toate informațiile necesare și trebuie să indice dacă vreo informație este clasificată (accesul la informații clasificate este reglementat de normele de securitate ale instituției sau organului în cauză, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001).
• Este posibil să fie necesar ca țările UE să furnizeze informații Ombudsmanului. Dacă acele informații sunt reglementate de acte cu putere de lege privind secretul, Ombudsmanul nu trebuie să le divulge ulterior.
• Ombudsmanul poate acționa fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unei plângeri.

Limită de autoritate

• Curtea de Justiție a Uniunii Europene se află în afara competențelor Ombudsmanului când acesta își exercită funcția jurisdicțională.
• Ombudsmanul nu are competența de a investiga cazurile de administrare defectuoasă din partea administrațiilor naționale, regionale sau locale din țările UE.
• Procedurile aflate deja pe rolul unei instanțe și punerea la îndoială a temeiniciei unei hotărâri judiciare sunt, de asemenea, în afara obiectului de activitate al Ombudsmanului.

Introducerea unei plângeri

O plângere către Ombudsman trebuie să îndeplinească următoarele condiții.

• Trebuie să fie prezentată de un cetățean al UE, o persoană care își are reședința într-o țară a UE sau un organism precum un ONG, o fundație sau o companie cu sediul social într-o țară a UE (persoane juridice).
• Trebuie să fie redactată într-una dintre cele 24 de limbi ale tratatului.
• Trebuie să se afle exclusiv sub incidența unui caz de administrare defectuoasă din partea unei instituții a UE sau a unui organ al UE. „Administrare defectuoasă” înseamnă, de exemplu, un abuz de putere, nereguli de ordin administrativ, discriminare etc.
• Trebuie introdusă în termen de doi ani de la data la care faptele care o justifică sunt aduse la cunoștința persoanei care introduce plângerea (reclamantul).
• Trebuie să fie „ultima instanță” – înainte de a prezenta o plângere, reclamantul trebuie să fi întreprins etapele administrative relevante în cadrul instituției (instituțiilor) în cauză.

O plângere poate fi clasificată drept confidențială la cererea reclamantului sau la inițiativa Ombudsmanului dacă acesta din urmă consideră că este necesară protejarea intereselor reclamantului sau ale unei terțe părți.

Pașii următori

• 1.

  În cazul în care, după investigația inițială, Ombudsmanul constată că o plângere este admisibilă și că există motive pentru o anchetă, acesta informează instituția sau organul în cauză și îi solicită să prezinte un aviz într-un termen specificat (în mod normal în cel mult trei luni).

• 2.

  Ombudsmanul trimite acel aviz reclamantului, care poate prezenta comentarii într-un termen specificat (în mod normal în cel mult o lună).

• 3.

  Ombudsmanul poate efectua anchete ulterioare. După finalizarea anchetelor, Ombudsmanul închide cazul cu o decizie motivată, care poate conține observații critice și informează reclamantul și instituția sau organul în cauză.

• 4.

  Ombudsmanul poate închide cazul cu un raport care să conțină proiecte de recomandări adresate instituției sau organului în cauză, care ulterior este trimis reclamantului și instituției sau organului în cauză. Instituția sau organul în cauză are ulterior la dispoziție trei luni pentru a trimite Ombudsmanului un aviz detaliat care poate enumera, de exemplu, măsurile luate pentru punerea în aplicare a proiectelor de recomandări.

• 5.

  Ombudsmanul poate decide să pregătească un raport special către Parlamentul European dacă avizul detaliat nu este satisfăcător. Raportul special poate conține recomandări. De asemenea, raportul este trimis reclamantului și instituției sau organului în cauză.

• 6.

  În cazul în care, în cadrul unei anchete, Ombudsmanul ia cunoștință de fapte care intră sub incidența dreptului penal, acesta trebuie să informeze imediat autoritățile naționale, instituția UE responsabilă de combaterea fraudelor și, dacă este cazul, instituția sau organul UE în cadrul căreia sau căruia lucrează funcționarul public sau agentul în cauză.

• 7.

  De asemenea, Ombudsmanul trimite Parlamentului European un raport anual cu privire la activitățile sale, care cuprinde rezultatul anchetelor.

Norme de aplicare

Dispozițiile de punere în aplicare a prezentei decizii au fost adoptate de Ombudsman la data de 8 iulie 2002 și au fost modificate ultima dată la 3 decembrie 2008.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Decizia a intrat în vigoare la 4 mai 1994.

CONTEXT

Site-ul Ombudsmanului European

ACT

Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (JO L 113, 4.5.1994, pp. 15-18)

Modificările succesive aduse Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, pp. 43-48)

Data ultimei actualizări: 04.02.2016