Constituirea de fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile

SINTEZĂ PRIVIND:

Comunicare [COM(2010) 254 final] – Fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile

CARE ESTE ROLUL ACESTEI COMUNICĂRI?

Comunicarea descrie intențiile Comisiei Europene în ceea ce privește constituirea de fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile.

ASPECTE-CHEIE

Care este rolul fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile?

• Fondurile de soluționare ar trebui să contribuie la finanțarea soluționării ordonate a situației băncilor aflate în dificultate. În acest scop s-ar putea pune în aplicare măsuri precum:
  • finanțarea băncilor-punte (bridge banks) (mai precis, instituții înființate de o autoritate națională de reglementare sau de o bancă centrală pentru a administra o bancă în faliment până la găsirea unui cumpărător pentru operațiunile acesteia);
  • finanțarea unui transfer total sau parțial de active și/sau de pasive de la entitatea care se confruntă cu dificultăți;
  • finanțarea unei separări de tipul bancă bună/bancă rea.
• Se pot utiliza și fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile pentru a acoperi costurile administrative și cheltuielile juridice și de consultanță.
• Cu toate acestea, fondurile nu trebuie să fie utilizate ca o asigurare împotriva falimentului sau pentru a salva băncile falimentare.

Cum se pot finanța fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile?

Comisia consideră că mecanismele de finanțare a unui fond trebuie să asigure resursele necesare, încurajând, în același timp, un comportament adecvat.

Trei puncte ar putea sta la baza calculării contribuțiilor la fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile:

• activele băncii ar putea reprezenta un indicator al sumei care ar putea fi necesară pentru gestionarea soluționării situației băncii. Activele acestora sunt deja supuse unor cerințe prudențiale de capital ponderate în funcție de riscuri. S-ar putea impune o taxă pe baza acestor active. Cu toate acestea, impunerea ar putea să conducă la o cerință suplimentară de capital și ar trebui să fie examinată cu atenție în contextul reformelor mai largi ale standardelor de capital care se desfășoară în prezent;
• pasivele băncii ar putea, de asemenea, să constituie indicatori ai sumei care ar putea fi necesară pentru gestionarea soluționării situației băncii. Costurile soluționării situației unei bănci neviabile decurg, cel mai probabil, din necesitatea de a sprijini anumite pasive (cu excepția capitalului propriu și a pasivelor garantate – de exemplu depozitele). Cu toate acestea, pasivele băncii ar putea fi un indicator mai puțin reprezentativ al nivelului de risc;
• profitul și primele ar putea fi utilizate drept referință pentru stabilirea valorii taxelor.
• Mecanismele de finanțare trebuie să respecte următoarele criterii:
  • să evite orice posibilitate de arbitraj;
  • să reflecte în mod adecvat riscurile;
  • să țină cont de natura sistemică a anumitor entități financiare;
  • să se bazeze pe sumele care ar putea fi eventual cheltuite dacă soluționarea situației băncii neviabile devine necesară;
  • să evite distorsionarea concurenței.

Ce sistem de guvernanță ar trebui utilizat pentru fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile?

• Fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile trebuie să rămână separate de bugetele naționale și trebuie să servească numai la finanțarea costurilor asociate soluționării situațiilor respective.
• Gestionarea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile trebuie încredințată autorităților, care vor fi responsabile pentru soluționarea situațiilor entităților financiare și care vor acționa ca organisme executive independente.
• De asemenea, utilizarea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile va trebui să respecte normele UE privind ajutorul de stat.
• Comisia intenționa să adopte propuneri legislative privind gestionarea crizelor și fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile până la începutul anului 2011.

Cum pot fi integrate fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile într-un nou cadru de stabilitate financiară?

• Comisia a propus consolidarea cerințelor de capital și reformarea supravegherii financiare la nivelul UE. Aceasta a urmărit să consolideze schemele de garantare a depozitelor și guvernanța instituțională a instituțiilor financiare.
• De asemenea, Comisia a căutat să pună în aplicare măsuri preventive pentru a atenua riscurile asociate falimentelor băncilor și a reduce garanțiile implicite asociate instituțiilor considerate „prea mari pentru a da faliment”.
• Comisia a planificat și adoptarea unei foi de parcurs în octombrie 2010, pentru stabilirea unui cadru al UE de gestionare a crizelor. Obiectivul planului propus este ca țările UE să dispună de instrumente comune, care să permită instituirea unei acțiuni prompte și clare în eventualitatea unor situații grave de faliment bancar. Aceste măsuri nu ar trebui să conducă la costuri suportate de contribuabili.
• Sunt propuse instrumente pentru a completa acțiunea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile:
  • planuri de redresare și de soluționare;
  • conversia datoriilor în capital.

Definirea unei abordări comune în ceea ce privește fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile

• Este necesar să se definească o abordare la scară europeană și internațională în ceea ce privește crearea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile.
• În baza acestei măsuri noi, autoritățile naționale vor continua să fie responsabile pentru supravegherea cotidiană, iar acest lucru ar trebui sprijinit de norme solide existente în cadrul UE, pregătite să abordeze posibile crize.
• Primul pas al acestei abordări comune a fost instituirea unui sistem bazat pe o rețea armonizată a fondurilor naționale, legată de un ansamblu coordonat de mecanisme naționale de gestionare a crizelor. Acest sistem urma a fi reexaminat în 2014 în vederea creării unor mecanisme integrate la nivelul UE de gestionare a crizelor și de supraveghere, precum și a unui fond al UE de soluționare a situației băncilor neviabile pe termen lung.

Progrese realizate din 2010

În urma publicării acestei comunicări, Comisia Europeană a publicat o serie de propuneri legislative care abordează soluționarea situației băncilor neviabile. În 2014, UE a adoptat:

• Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor pentru protejarea deponenților instituțiilor de credit;
• Directiva 2014/59/UE, care instituie norme privind redresarea și rezoluția băncilor și a firmelor de investiții;
• Regulamentul (UE) nr. 806/2014 privind mecanismul unic de rezoluție și fondul unic de rezoluție ale UE. Acesta stabilește normele și procedurile pentru soluționarea situației băncilor și a firmelor de investiții falimentare.

CONTEXT

Pentru a atenua falimentele băncilor cauzate de criza financiară din octombrie 2008, guvernele țărilor UE au acordat ajutoare de stat pentru a veni în ajutorul sectorului financiar. Ajutorul de stat a afectat contribuabilii în mod considerabil și a crescut datoria publică a țărilor UE. Crearea unor fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile ar trebui să prevină recurgerea pe viitor la ajutorul de stat pentru soluționarea falimentelor instituțiilor financiare.

ACTUL PRINCIPAL

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Fonduri de soluționare a situației băncilor neviabile [COM(2010) 254 final, 26.5.2010]

ACTE CONEXE

Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (reformare) (JO L 173, 12.6.2014, pp. 149-178)

Modificările succesive aduse Directivei 2014/49/UE au fost integrate în documentul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, pp. 190-348)

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, pp. 1-90)

Data ultimei actualizări: 20.02.2017