Organizarea comună a pieţelor agricole

Uniunea Europeană a stabilit norme comune în ceea ce priveşte pieţele agricole. Aceste norme privesc în special intervenţiile publice pe pieţe, regimurile de cote şi de ajutor, standardele de comercializare şi de producţie, precum şi schimburile cu ţările terţe.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) [A se vedea actele de modificare].

SINTEZĂ

Organizarea comună a pieţelor agricole denumeşte cadrul juridic stabilit la nivel european pentru anumite sectoare agricole. Sectoarele agricole în cauză sunt enunţate în anexele I şi II la prezentul regulament.

Uniunea Europeană prevede astfel norme comune cu privire la gestionarea pieţelor agricole, standarde de comercializare a produselor agricole, precum şi pentru exporturile şi pentru importurile Uniunii Europene (UE).

PIAŢA INTERNĂ

Intervenţia asupra pieţei

Pentru a se asigura stabilitatea pieţelor şi un nivel de trai satisfăcător pentru comunitatea agricolă, a fost pus în aplicare un mecanism de sprijinire a preţurilor, în paralel cu introducerea regimurilor de sprijin direct.

Mecanismul de sprijinire a preţurilor ia în considerare nevoile fiecărui sector agricol, precum şi interdependenţa lor. Măsurile iau forma următoarelor:

• intervenţii publice pe pieţele produselor agricole;
• plata de ajutoare pentru depozitarea privată a cerealelor, a orezului, a zahărului, a uleiului de măsline şi a măslinelor de masă, a cărnii de vită şi de mânzat, a laptelui şi a produselor lactate, a cărnii de porc, de oaie şi de capră.

Măsuri speciale de intervenţie

Uniunea Europeană poate lua măsuri excepţionale pentru a sprijini pieţele în criză. Aceste măsuri sunt, de exemplu, necesare în caz de propagare a bolii animale sau de calamitate naturală ale cărei efecte se manifestă pe pieţele agricole.

Regimul de cote

Cotele naţionale de fabricare pentru zahăr şi lapte sunt stabilite. Statele membre le repartizează apoi între întreprinderile producătoare. Prezentul regulament defineşte în special modalităţile de transferare a cotelor între mai multe întreprinderi şi gestionarea producţiei excedentare. Aceasta cuprinde, între altele, taxe aplicate producătorilor de către statele membre.

Regimul de ajutor financiar

De asemenea, sunt prevăzute ajutoare pentru sectoarele următoare:

• zahărul (măsuri de restituire la producţie);
• laptele şi produsele lactate, uleiul de măsline şi măslinele de masă, fructele şi legumele, precum şi produsele apicole;
• programele în favoarea consumului de fructe sau de lapte la şcoală;
• sectorul vitivinicol şi sectorul hameiului;
• creşterea viermilor de mătase.

COMERCIALIZARE ŞI PRODUCŢIE

Comisia poate să impună standarde de comercializare pentru anumite produse agricole. Aceste standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul acestora, la stocare sau la transport.

Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producţia şi comercializarea produselor care beneficiază de o marcă de protecţie în sectorul vinului. Aceste mărci sunt denumirile de origine controlate, indicaţiile geografice şi menţiunile tradiţionale. Regulamentul descrie procedura prin care producătorii care doresc să beneficieze de o astfel de marcă trebuie să îşi depună cererea.

Organizaţiile de producători sau interprofesionale

Prezentul regulament stabileşte normele cu privire la recunoaşterea şi la funcţionarea organizaţiilor de producători şi interprofesionale.

Organizaţiile de producători trebuie în special să permită elaborarea unei programări comune a producţiei şi să poată să o adapteze în funcţie de cerere.

În ceea ce le priveşte, organizaţiile interprofesionale nu sunt alcătuite în principal din producători. Ele pot reuni reprezentanţi ai activităţilor economice asociate producţiei, comerţului sau transformării produselor agricole. Organizaţiile interprofesionale au ca obiectiv în special optimizarea costurilor de producţie şi de transformare a produselor.

SCHIMBURILE COMERCIALE CU ŢĂRI TERŢE

În principiu, orice taxă cu efect echivalent unei taxe vamale, precum şi orice restricţie cantitativă sau măsură cu un caracter echivalent sunt interzise în schimburile comerciale cu ţările terţe.

Importuri

Comisia poate solicita prezentarea de licenţe de import pentru produsele din anumite sectoare: cereale, orez, zahăr, seminţe, ulei de măsline şi măsline de masă, in şi cânepă, fructe şi legume proaspete şi transformate, banane, vin, plante vii, carne de vită şi mânzat, carne de porc, carne de oaie şi de capră, carne de pasăre de curte, lapte şi produse lactate, ouă şi alcool etilic de origine agricolă.

Taxele la import din Tariful vamal comun se aplică acestor produse, deşi pentru unele dintre ele sunt prevăzute dispoziţii particulare. În anumite cazuri, taxele la import pot fi suspendate sau se pot aplica taxe suplimentare.

Aceste dispoziţii particulare se aplică în special importurilor de amestecuri de cereale, de orez sau de cereale şi de orez şi taxa la import este stabilită în funcţie de compoziţia amestecului. În plus, pentru zahăr este stabilit un regim preferenţial, iar pentru cânepă şi hamei sunt fixate anumite condiţii de import.

De altfel, Comisia poate să prevadă contingente tarifare de import, adică limite privind volumele de mărfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt gestionate de Comisie şi administrate astfel încât să se evite orice discriminare.

Exporturile

Comisia poate cere prezentarea unor licenţe de export pentru produsele din sectorul cerealelor, al orezului, zahărului, uleiului de măsline şi măslinelor de masă, al fructelor şi legumelor proaspete sau transformate, al vinului şi al cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de oaie şi de capră, al cărnii de pasăre de curte, al laptelui şi produselor lactate, al ouălor şi al alcoolului etilic de origine agricolă.

Exportul anumitor produse poate fi susţinut prin restituiri la export care acoperă diferenţa dintre preţurile de pe piaţa globală şi cele din UE. Acestea pot fi diferenţiate în funcţie de destinaţie şi sunt fixate de către Comisie periodic, ţinând cont de evoluţia pieţelor Uniunii şi de pieţele mondiale. Restituirile la export pentru malţul aflat în stoc, pentru cereale şi carnea de vită şi mânzat sunt reglementate prin dispoziţii specifice.

Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui şi al produselor lactate şi tratamentul special la import în ţările terţe sunt, de asemenea, reglementate.

Concurenţa

Se aplică dreptul comunitar al concurenţei. Există totuşi excepţii, prevăzute în articolul 176 al regulamentului, pentru care Comisia tolerează acorduri sau practici concertate. De asemenea, regulamentul prevede acest gen de excepţii în sectorul fructelor şi al legumelor, precum şi în cel al tutunului.

De altfel, regimul european în materie de ajutor de stat se aplică din principiu sectoarelor agricole. Regulamentul prevede totuşi dispoziţii particulare pentru ajutoarele de stat în sectorul laptelui şi al vinului.

Comitologie

Comisia este asistată de Comitetul de gestiune a organizării comune a pieţelor agricole (EN).

Context

Înainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o organizare comună a pieţei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de organizaţii ale pieţelor agricole. Prezentul cadru juridic simplifică şi unifică diferitele reglementări care existau înainte.

Ultima actualizare: 04.03.2011