TVA: Regimul special aplicabil aurului

Scopul acestui document este de a completa baza comună de calcul al TVA în Comunitate, introducând un regim special privind aurul.

ACT

Council Directive 1998/80/CE of 12 October 1998 supplementing the common system of value added tax and amending Directive 77/388/CEE - Special scheme for investment gold [Official Journal L 281 of 17.10.1998] (Directiva 1998/80/CE a Consiliului din 12 octombrie 1998 de completare a sistemului comun al taxei pe valoarea adăugată şi de modificare a Directivei 77/388/CEE – Regim special aplicabil aurului pentru investiţii [Jurnalul Oficial L 281 din 17.10.1998]).

SINTEZĂ

Pentru a promova utilizarea aurului ca instrument financiar, această directivă instituie o scutire de taxă pentru livrările de aur pentru investiţii. Anterior, regimul fiscal normal era aplicabil şi aurului pentru investiţii. Pe baza acestui regim, livrările de aur pentru investiţii erau în principiu supuse TVA-ului, dar anumite state membre erau autorizate, pe o perioadă temporară, să scutească de taxă aceste livrări. Noua directivă elimină aceste distorsiuni ale concurenţei între statele membre, întărind în acelaşi timp competitivitatea pieţei aurului comunitar.

Definiţia aurului pentru investiţii:

• aur, sub formă de lingou sau plachetă, cu o greutate acceptată pe pieţele aurului, cu o puritate egală sau mai mare de 995 de miimi, reprezentat sau nu de titluri (statele membre pot exclude din regim lingourile sau plachetele de un gram sau mai puţin);
• monedele de aur care au o puritate de cel puţin 900 de miimi, sunt emise după 1800, au sau au avut un curs legal în ţara de provenienţă şi sunt vândute în mod normal la un preţ ce nu depăşeşte cu peste 80 % valoarea pe piaţa liberă a aurului din care este făcută moneda. În fiecare an, statele membre indică ce monede care îndeplinesc aceste criterii sunt comercializate pe teritoriul lor. Aceste liste se publică în Jurnalul Oficial.

Statele membre scutesc de taxa pe valoarea adăugată livrarea, achiziţionarea intracomunitară şi importurile de aur pentru investiţii.

Totuşi, există o opţiune de impozitare a livrărilor de aur pentru investiţii către alte persoane impozabile, efectuate de:

• persoane impozabile care produc aur pentru investiţii sau prelucrează aurul în aur pentru investiţii (în acest caz, statele membre trebuie să prevadă dreptul de opţiune);
• persoane impozabile care, în cadrul activităţilor lor economice, furnizează în mod normal aur pentru uz industrial (în acest caz, statele membre trebuie să acorde dreptul la opţiune).

Statele membre stabilesc modalitatea de exercitare a acestor opţiuni şi informează Comisia în consecinţă.

Directiva prevede norme ce reglementează dreptul la deducere al persoanelor impozabile implicate în furnizarea sau producerea de aur pentru investiţii sau în transformarea aurului în aur pentru investiţii, în măsura în care nu au optat pentru impozitarea livrărilor lor.

Comercianţii de aur pentru investiţii au obligaţii speciale, mai ales pentru a împiedica posibilităţile de fraudă fiscală în urma unei duble utilizări a aurului (industriale şi pentru investiţii): ei trebuie să ţină o evidenţă a tuturor tranzacţiilor importante şi să păstreze documentele care permit identificarea clienţilor timp de cel puţin cinci ani.

În anumite cazuri, statele membre pot desemna cumpărătorul ca fiind persoana care plăteşte taxa (procedura de impozitare la beneficiar), pentru a preveni frauda fiscală şi a reduce cheltuielile financiare aferente tranzacţiei.

În ceea ce priveşte tranzacţiile pe o piaţă a aurului reglementată, statele membre pot fi autorizate să nu aplice regimul special şi să introducă măsuri de simplificare.

Ultima actualizare: 31.08.2006