Captarea și stocarea dioxidului de carbon

Stocarea geologică a dioxidului de carbon (CO₂) poate preveni și minimaliza efectele nocive ale schimbărilor climatice. Această directivă stabilește norme pentru a asigura realizarea în siguranță a acestei practici.

ACT

Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Această directivă, cunoscută ca Directiva privind captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC), instituie un cadru juridic care ajută la combaterea schimbărilor climatice prin stocarea geologică sigură din punctul de vedere al mediului a CO₂.

ASPECTE-CHEIE

—

Siturile de stocare geologică a CO₂ trebuie să fie sigure din punctul de vedere al mediului. Acestea nu pot să interfereze cu niciun corp de apă (din cauza potențialelor efecte negative ale CO₂ plasat în coloanele de apă) sau să prezinte vreun risc pentru sănătate. Determinarea gradului de adecvare al acestor situri include un proces riguros de colectare a datelor, modelarea statică și dinamică pe calculator pentru realizarea unui model 3D al complexului de stocare propus, caracterizarea sensibilității prin aplicarea unor simulări diverse asupra modelului 3D și evaluări ale riscurilor folosind informațiile acumulate din etapele anterioare.

—

Pentru utilizarea siturilor de stocare geologică sunt necesare autorizații. Cererile de emitere a autorizațiilor, înaintate autorității competente din țara UE în cauză, trebuie să cuprindă informații precum securitatea probabilă a sitului de stocare, cantitatea de CO₂ care urmează a fi injectată, măsurile de prevenire a neregulilor semnificative și un plan de monitorizare propus. Comisia poate emite un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la proiectul de autorizație de stocare pentru a asigura consecvența în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor directivei în întreaga UE, sporind astfel încrederea publicului în CSC. Odată ce autorizația este emisă, autoritatea competentă o examinează la cinci ani de la eliberare și, după aceea, la fiecare zece ani.

—

În siturile de stocare a CO₂ nu se pot adăuga alte deșeuri sau materii în scopul eliminării lor. Operatorii siturilor trebuie să raporteze autorității competente rezultatele activității de monitorizare a CO₂ o dată pe an. În același timp, planul de monitorizare trebuie să fie actualizat de către operatorul sitului o dată la cinci ani și aprobat de autoritatea competentă. În cazul unor scurgeri, trebuie luate măsuri imediate de către operatorul sitului (sau de către autoritatea competentă, în cazul în care operatorul nu acționează în acest sens), conform planului de măsuri corective aprobat de autoritatea competentă ca parte a autorizării de stocare.

—

Siturile de stocare se închid dacă există o cerere documentată și condițiile prevăzute în autorizație nu au fost îndeplinite de către operatorul sitului sau dacă autoritatea competentă decide să închidă situl ulterior retragerii autorizației. După închiderea sitului, operatorul rămâne responsabil pentru acesta până la îndeplinirea condițiilor pentru transferul responsabilității (în principal condiția ca CO₂ să fie stocat complet și permanent).

CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Începând cu 25 iunie 2009. Directiva a modificat Directiva 85/337/CEE a Consiliului, precum și Directivele 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

CONTEXT

Această directivă face parte din pachetul energie/climă 2020 al UE, adoptat în aprilie 2009.

TERMENI-CHEIE

Captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) se referă la procesul prin care CO₂ din surse mari, precum centralele electrice, este captat, comprimat și transportat la siturile de stocare geologică și injectat în acestea, care, în general, sunt straturi subterane la adâncime alcătuite din rocă poroasă și acoperite cu rocă impermeabilă, în moduri care asigură că CO₂ nu se scurge în atmosferă.

REFERINȚE

Act	Intrarea în vigoare	Termen de transpunere în legislația statelor membre	Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Directiva 2009/31/CE	25.6.2009	25.6.2011	JO L 140, 5.6.2009, pp. 114-135

ACTE CONEXE

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitor la punerea în aplicare a Directivei 2009/31/CE privind stocarea geologică a dioxidului de carbon [COM(2014) 99 final din 25.2.2014]

Ultima actualizare: 26.03.2015