Planul de acţiune pentru eficienţa energetică (2007-2012)

Comisia a adoptat un plan de acţiune al cărui scop îl constituie reducerea consumului de energie cu 20 % până în 2020. Planul de acţiune cuprinde măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a produselor, a clădirilor şi a serviciilor, îmbunătăţirea randamentului producţiei şi al distribuţiei de energie, reducerea impactului transporturilor asupra consumului de energie, facilitarea finanţării şi a realizării de investiţii în domeniu, suscitarea şi consolidarea unui comportament raţional în ceea ce priveşte consumul de energie, precum şi întărirea acţiunii internaţionale în materie de eficienţă energetică.

ACT

Communication from the Commission - Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential [COM(2006) 545 final – Official Journal C 78 of 11 April 2007] (Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2006 intitulată „Plan de acţiune pentru eficienţa energetică: realizarea potenţialului” [COM(2006) 545 final]).

SINTEZĂ

Prezentul plan de acţiune are ca obiectiv mobilizarea opiniei publice, a decidenţilor politici şi a agenţilor de pe piaţă şi transformarea pieţei interne a energiei, astfel încât cetăţenii din Uniunea Europeană (UE) să beneficieze de infrastructuri (inclusiv clădiri), de produse (între altele, aparate şi maşini), de procedee şi de servicii energetice care să ofere cea mai bună eficienţă energetică din lume.

Obiectivul planului de acţiune este de a controla şi a reduce cererea de energie, precum şi de a acţiona în mod ţintit asupra consumului şi aprovizionării cu scopul de a atinge o economie de 20 % din consumul anual de energie primară până în 2020 (raportat la previziunile privind consumul energetic pentru 2020). Acest obiectiv corespunde realizării unei economii de aproximativ 1,5 % pe an până în 2020.

Realizarea unor economii de energie semnificative şi durabile implică, pe de o parte, dezvoltarea de tehnici, produse şi servicii eficiente din punct de vedere energetic şi, pe de altă parte, modificarea comportamentelor în sensul reducerii consumului de energie, menţinând totodată aceeaşi calitate a vieţii. Planul expune o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu în vederea realizării acestui obiectiv.

Planul de acţiune acoperă o perioadă de şase ani, de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2012. Comisia estimează că această perioadă va fi suficientă pentru a permite adoptarea şi transpunerea majorităţii măsurilor propuse. În 2009 se va realiza o evaluare intermediară.

ECONOMII DE ENERGIE POTENŢIALE

Comisia estimează că economiile de energie cele mai importante trebuie făcute în următoarele sectoare: clădirile rezidenţiale şi de uz comercial (terţiar), cu un potenţial de reducere evaluat la 27 % şi respectiv 30 %, industriile prelucrătoare, cu posibilităţi de economisire de aproximativ 25 %, şi sectorul transporturilor, cu o reducere a consumului estimată la 26 %.

Aceste reduceri sectoriale ale consumului de energie corespund economiilor globale, estimate la 390 de milioane de tone echivalent petrol (Mtep) pe an, adică 100 de miliarde EUR pe an până în 2020. Acestea ar permite, de asemenea, diminuarea emisiilor de CO2 cu 780 de milioane de tone anual.

Aceste economii potenţiale s-ar adăuga la reducerea consumului, estimată la 1,8 % sau 470 Mtep pe an, rezultată între altele din măsurile deja adoptate şi din înlocuirea normală a materialului.

Realizarea obiectivului de reducere de 20 % va permite diminuarea impactului asupra schimbărilor climatice şi a dependenţei UE de importurile de combustibili fosili. Planul de acţiune va avea totodată efectul de a întări competitivitatea industrială, de a dezvolta exporturile de tehnologii noi şi va avea efecte pozitive asupra ocupării forţei de muncă. În plus, economiile realizate vor compensa investiţiile efectuate în tehnologiile inovatoare.

MĂSURILE PROPUSE PRIN PLANUL DE ACŢIUNE

Măsurile reţinute de Comisie şi prezentate în planul de acţiune sunt cele care înregistrează cel mai bun raport cost-eficienţă, adică acelea al căror ciclu de viaţă implică cel mai scăzut cost pentru mediu, fără a depăşi investiţiile prevăzute în materie de energie. Anumite măsuri sunt prioritare, deci trebuie luate fără întârziere, în timp ce altele trebuie puse în aplicare pe parcursul celor şase ani prevăzuţi în planul de acţiune.

Îmbunătăţirea performanţei energetice

În ceea ce priveşte aparatele şi echipamentele consumatoare de energie, o acţiune eficientă presupune combinarea standardelor de randament energetic al aparatelor cu un sistem corespunzător de etichetare şi de estimare a performanţelor energetice, destinat consumatorilor.

În acest scop, planul de acţiune prevede adoptarea unor standarde minime de proiectare ecologică în vederea îmbunătăţirii randamentului energetic pentru 14 grupe de produse (între care boilere, televizoare şi corpuri de iluminat), precum şi pentru alte game de produse, pe termen mai lung. În plus, Comisia doreşte să consolideze regulile privind etichetarea, în special printr-o actualizare regulată a clasificărilor şi prin extinderea acestor reguli la alte echipamente.

În baza Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, Comisia planifică dezvoltarea unor orientări, a unui cod de conduită şi a unei proceduri de certificare aplicabile tuturor sectoarelor.

Pentru a diminua semnificativ pierderile de căldură ale clădirilor, planul de acţiune prevede extinderea sferei de aplicare a directivei privind performanţa energetică a clădirilor la clădirile mici, precum şi dezvoltarea unor standarde minime de performanţă aplicabile clădirilor noi sau renovate şi promovarea locuinţelor aşa-numite „pasive”.

Îmbunătăţirea conversiei energetice

Sectorul transformării energiei consumă aproximativ o treime din energia primară, în timp ce randamentul energetic mediu al instalaţiilor de conversie se situează la aproximativ 40 %. Potenţialul de îmbunătăţire este important şi ar permite reducerea semnificativă a pierderilor de energie. Transportul şi distribuţia energiei sunt, de asemenea, surse de pierderi de energie asupra cărora se poate acţiona.

Comisia va elabora cerinţe minime obligatorii de eficienţă energetică pentru instalaţiile de producţie de electricitate, de încălzire şi răcire cu o putere mai mică de 20 de megawaţi şi, eventual, pentru instalaţiile cu o putere mai mare.

Aceasta plănuieşte totodată să elaboreze, în cooperare cu profesioniştii din acest sector, orientări privind bunele practici destinate instalaţiilor existente, precum şi furnizorilor şi distribuitorilor de energie. De asemenea, promovarea cogenerării va fi consolidată, iar racordarea unităţilor de producţie descentralizate va fi încurajată.

Limitarea costurilor asociate transporturilor

Cu aproape 20 % din consumul total de energie primară şi creşterea cea mai accelerată în materie de consum, sectorul transporturilor reprezintă atât un risc major pentru mediu (emisii de gaze cu efect de seră), cât şi unul dintre principalii factori de dependenţă faţă de combustibilii fosili. O acţiune privind consumul maşinilor şi promovarea unor transporturi alternative mai ecologice sunt elemente esenţiale pentru rezolvarea acestor probleme.

Comisia plănuieşte impunerea unui obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor poluante ale automobilelor, astfel încât să se atingă pragul de 120 g de CO2/km până în 2012. De asemenea, Comisia doreşte să acţioneze asupra componentelor maşinilor, cum ar fi sistemele de climatizare sau pneurile, în special prin intermediul unui standard european privind rezistenţa la rulare şi prin promovarea controlului presiunii anvelopelor. Mai mult, întărirea regulilor privind etichetarea vehiculelor va permite promovarea vehiculelor celor mai performante din perspectiva consumului, la fel ca şi campaniile de sensibilizare a opiniei publice adecvate şi achiziţionarea de vehicule ecologice de către autorităţile publice.

Transporturile urbane vor face, în plus, obiectul unei cărţi verzi al cărei obiectiv este punerea în comun a experienţei dobândite în vederea încurajării utilizării alternativelor la transportul cu maşina, cum ar fi transportul public, modurile de transport nemotorizat sau munca la distanţă.

Reducerea consumului energetic al altor moduri de transport – feroviar, aerian şi naval – va fi, de asemenea, studiată. Astfel, planul de acţiune menţionează, între altele, iniţiativa de includere a sectorului aerian în sistemul de tranzacţionare de cote de emisii de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea controlului traficului aerian (SESAR), punerea în aplicare a celui de al treilea pachet feroviar, precum şi racordarea navelor la reţeaua electrică atunci când acestea se află în port.

Finanţări, stimulente şi tarifare

Planul de acţiune cuprinde mai multe tipuri de măsuri cu scopul de a facilita investiţiile destinate creşterii eficienţei energetice.

Comisia doreşte astfel să invite sectorul bancar să ofere posibilităţi de finanţare adaptate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi întreprinderilor care furnizează soluţii în materie de eficienţă energetică (societăţi de servicii energetice). În plus, se va facilita constituirea de parteneriate public-private cu sectorul bancar privat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi alte instituţii financiare internaţionale.

Comisia prevede, de asemenea, eliminarea pe cât posibil a obstacolelor juridice naţionale care restrâng economiile partajate, finanţarea de către terţi, contractele de performanţă energetică şi recurgerea la societăţile de servicii energetice.

Utilizarea fondurilor structurale de coeziune va permite, de asemenea, sprijinirea regiunilor care necesită ajutor, în special în noile state membre, vizând, între altele, sectorul locuinţelor.

Fiscalitatea este şi ea un instrument puternic de stimulare. Comisia se referă aici în special la elaborarea unei cărţi verzi privind impunerea indirectă, la revizuirea directivei privind impozitarea energiei, la taxarea automobilelor personale în funcţie de nivelul de poluare, precum şi la posibilitatea de a apela la credite fiscale în favoarea întreprinderilor şi a gospodăriilor.

Schimbarea comportamentelor

Reuşita planului de acţiune depinde fundamental de deciziile de achiziţie ale consumatorilor. Pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanţa eficienţei energetice, Comisia doreşte să dezvolte un anumit număr de măsuri de educaţie, între care programe de educare şi de formare care să abordeze tema energiei şi a schimbărilor climatice. Ea propune totodată organizarea unui concurs care să recompenseze şcoala care realizează cea mai mare economie de energie.

În plus, Comisia consideră că autorităţile publice ar trebui să constituie un exemplu. Astfel, Comisia însăşi intenţionează să obţină certificarea EMAS pentru ansamblul clădirilor pe care le are în proprietate, apoi să extindă această acţiune la toate instituţiile UE.

Aceasta prevede, de asemenea, adoptarea unor orientări cu privire la licitaţiile publice şi crearea unei reţele de schimb de bune practici între oraşe, cu privire la eficienţa energetică a zonelor urbane.

Adaptarea şi dezvoltarea parteneriatelor internaţionale

Comisia consideră că politicile europene de dezvoltare şi comercială, precum şi acordurile, tratatele şi alte instrumente de dialog internaţional reprezintă alte mijloace care permit promovarea răspândirii şi a utilizării la nivel mondial a tehnologiilor şi a tehnicilor cu randament energetic ridicat.

Aceasta va lansa, în plus, o conferinţă internaţională în vederea adoptării unui acord-cadru internaţional privind eficienţa energetică şi care va implica principalii parteneri comerciali ai UE şi organizaţiile internaţionale cheie.

CONTEXT

În cartea verde privind strategia europeană pentru energie, Comisia a subliniat necesitatea consolidării politicii în favoarea eficienţei energetice. Mai mult, obiectivul de reducere cu 20 % a consumului energetic, stabilit în prezentul plan de acţiune, face parte din măsurile solicitate de Consiliul European în martie 2006 pentru a asigura viabilitatea ecologică a politicii energetice europene.

Politicile şi măsurile cuprinse în prezentul plan de acţiune se bazează pe cartea verde din 2005 privind eficienţa energetică.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic şi Social şi către Comitetul Regiunilor - Soluţionarea problemei eficienţei energetice prin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor [COM(2008) 241 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]. Prezenta comunicare plasează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în centrul politicii europene integrate în materie de climă şi energie. TIC constituie într-adevăr un mijloc de îmbunătăţire a eficienţei energetice în diverse sectoare ale economiei. Accentul se pune pe sectoarele cu un puternic potenţial, cum ar fi reţeaua de electricitate, clădirile eficiente din punct de vedere energetic, iluminarea inteligentă, TIC înaintea lansării unui proces de consultare şi de parteneriat care va defini alte domenii de acţiune. Prezenta comunicare încurajează, de asemenea, cercetarea şi inovaţia, cooperarea, iniţiativele naţionale şi regionale, precum şi răspândirea bunelor practici în domeniul TIC.

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului [Jurnalul Oficial L 114 din 27.4.2006]. UE a adoptat un cadru privind eficienţa energetică în utilizările finale şi serviciile energetice. Acest cadru cuprinde, între altele, un obiectiv indicativ al economiilor de energie aplicabile statelor membre, obligaţiile autorităţilor publice naţionale în materie de economii de energie şi de achiziţii eficiente din punct de vedere energetic, precum şi măsurile de promovare a eficienţei energetice şi a serviciilor energetice.

See also