Infrastructura feroviară: contracte multianuale

Pentru a optimiza calitatea infrastructurilor de transport comunitare, Comisia susţine utilizarea contractelor multianuale ca modalitate de finanţare pe termen lung.

ACT

Comunicare a Comisiei către Consiliu şi către Parlamentul European - Contracte multianuale pentru calitatea infrastructurii feroviare [COM(2008) 54 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Comisia preconizează generalizarea sistemului de contracte multianuale între stat şi administratorii de infrastructuri feroviare în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a întreţinerii infrastructurilor din acest sector.

Cadrul juridic şi cerinţele juridice privind infrastructura feroviară

Legislaţia actuală a Uniunii Europene (UE) prevede definirea unor măsuri pentru diminuarea costurilor punerii la dispoziţie a infrastructurilor, precum şi a cheltuielilor de utilizare a acestora, ţinând cont totodată de siguranţă şi menţinând calitatea serviciului de infrastructură. Cu toate acestea, nu există nicio obligaţie la nivel european în ceea ce priveşte controlul serviciului de infrastructură.

Statele membre pot alege să se achite de această obligaţie prin măsuri de reglementare şi/sau contracte denumite contracte multianuale, încheiate pe o perioadă de cel puţin trei ani. Situaţia contractelor multianuale variază semnificativ de la un stat membru la altul. Într-adevăr, jumătate dintre aceste state nu le utilizează şi nici nu iau în considerare această opţiune.

În afară de aceste norme, directivele europene în domeniul feroviar prevăd dispoziţii utile din punctul de vedere al punerii în aplicare, şi anume:

• statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale;
• cheltuielile şi veniturile administratorilor de infrastructură trebuie să fie echilibrate în cursul unei perioade rezonabile de timp.

Alte dispoziţii specifice se aplică în ceea ce priveşte eligibilitatea şi transparenţa transferurilor de fonduri publice, ţinând seama de cerinţa independenţei în administrare impusă administratorului de infrastructură şi de natura economică a activităţilor acestuia.

Rolul contractelor multianuale

Disponibilitatea şi calitatea infrastructurii influenţează în mare măsură competitivitatea sectorului feroviar. Cu toate acestea, întreţinerea infrastructurii nu beneficiază mereu de mijloacele necesare aşteptate de operatorii feroviari pentru a putea concura cu alte moduri de transport. Aproape o treime din administratori declară că fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru întreţinerea reţelelor lor.

Dacă este negociat şi întocmit în mod convenabil, un contract multianual oferă avantaje diverse. Mai precis, el are rolul de a:

• oferi un cadru de finanţare pe termen lung a activităţilor de întreţinere cu scopul de a determina ambele părţi să adopte o perspectivă pe termen lung şi să elaboreze planuri de întreţinere bazate pe cererea viitoare de servicii. Într-adevăr, este important ca infrastructura feroviară să ţină seama de tiparele viitoare de cerere în materie de transport, ducând astfel la dezvoltarea traficului şi la creşterea veniturilor. În plus, aceste contracte permit şi ajungerea la compromisuri între interesele contribuabililor şi cele ale utilizatorilor, între activităţile de întreţinere şi calitatea reţelei, precum şi între activităţile de întreţinere pe termen scurt şi cele de reînnoire;
• completa sistemul de tarifare prin transferurile realizate în cadrul acestor contracte pentru a asigura stabilitatea financiară. Un contract multianual trebuie să fie coerent cu cadrul de tarifare, care trebuie să respecte normele de tarifare în vigoare;
• asigura un control eficient al costurilor planificând pe termen lung activităţile de întreţinere feroviară cu scopul de a reduce costurile unitare. Această procedură permite adaptarea volumului de lucru fără modificări de planuri de ultim moment. Printr-o alocare multianuală, administratorul poate într-adevăr să utilizeze fondurile într-un mod mai flexibil şi mai bine adaptat la nevoile economice, în comparaţie cu normele rigide de utilizare a fondurilor publice;
• permite realizarea evaluărilor comparative şi a supravegherii reglementare prin stabilirea mai precisă a obiectivelor de performanţă. Într-adevăr, stabilirea unor obiective de performanţă precise facilitează evaluarea poziţiilor relative ocupate de administratorii de infrastructură şi definirea rentabilităţii în funcţie de costurile administratorilor de infrastructură naţională, dar şi de performanţele acestora în comparaţie cu alţi administratori.
• îmbunătăţi performanţa, bazându-se pe plăţi în funcţie de performanţă şi încetându-se compensarea administratorului de infrastructură pentru o anumită cheltuială, precum şi consolidând controlul de calitate. Criteriile de calitate se împart în două categorii: indicatori bazaţi pe calitatea serviciului de transport feroviar (viteză, siguranţă) şi cei bazaţi pe punerea la dispoziţie a infrastructurii (costul de întreţinere per kilometru de cale ferată, procentajul liniilor pe care există restricţii temporare de viteză);
• garanta eficienţa contractelor prevăzând, între altele, sancţiuni aplicabile în caz de nerespectare a dispoziţiilor contractuale. Mecanismul de control trebuie să fie coordonat de un organism independent, mai degrabă decât de una dintre cele două părţi ale contractului. Sancţiunile pot consta în amenzi, reducerea fondurilor sau înlocuirea conducerii administratorului de infrastructură şi trebuie să fie graduale şi proporţionale cu încălcarea respectivă.

Statele membre şi administratorii de infrastructură ai acestora trebuie să încheie contracte multianuale care să fie coerente cu planurile strategice naţionale privind transporturile şi cu planurile de afaceri ale administratorilor de infrastructură. Statul trebuie să consulte părţile interesate cu privire la orice propunere de contract multianual înainte de încheierea unui nou contract sau de renegocierea dispoziţiilor existente.

Administratorii de infrastructură trebuie să verifice starea căilor ferate cel puţin o dată pe an pe toate liniile lor şi mai frecvent pe liniile principale şi trebuie să semnaleze cazurile în care calitatea infrastructurii este considerată a fi în scădere.

Context

La câţiva ani după adoptarea pachetului privind infrastructura feroviară, consultările desfăşurate de Comisie au revelat preocupări în domeniul finanţării durabile a infrastructurii existente, al calităţii serviciului de infrastructură şi al mijloacelor care permit îmbunătăţirea performanţelor administratorilor.

Ultima actualizare: 21.04.2008