Programul Marco Polo II

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (CE) nr. 1692/2006 de stabilire a programului Marco Polo II de acordare a asistenței financiare comunitare pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

• Programul Marco Polo II a fost conceput pentru a transfera încărcătură dinspre transportul rutier către mijloace de transport durabile și pentru a spori eficiența operațiunilor de transport prin evitarea traficului inutil și a curselor fără încărcătură.
• Programul a urmărit îmbunătățirea intermodalității* prin utilizarea mai eficientă a sistemului de transport al resurselor existente prin încorporarea transportului maritim pe distanțe scurte și a transportului feroviar și fluvial în lanțul logistic.
• Regulamentul abrogă Regulamentul (CE) nr. 1382/2003, care a instituit primul program Marco Polo.

ASPECTE-CHEIE

• Programul Marco Polo II a fost în vigoare în perioada 2007-2013, ca succesor al programelor Marco Polo I (2003-2006) și PACT (1997-2001).
• Programul a fost conceput pentru a oferi sprijin operațional entităților de transport și logistică în vederea soluționării deficiențelor pieței care cauzează dezechilibre și ineficiențe în sectorul european de transport de marfă, în special datorită poziției dominante a transportului rutier.
• Principalele sale obiective au fost reducerea congestiei și îmbunătățirea performanței de mediu ale sistemului de transport de marfă. Astfel, acesta a contribuit la un sistem de transport eficient și durabil, care oferă valoare adăugată la nivelul UE, fără a avea un impact negativ asupra coeziunii economice, sociale sau teritoriale.
• Majoritatea tipurilor de proiecte au fost evaluate și plătite pe baza rezultatelor cuantificabile, cum ar fi realizarea unei schimbări modale și evitarea traficului de mărfuri în rețeaua europeană de transport.
• Marco Polo II a permis o acoperire geografică mai largă prin sprijinirea acțiunilor operate nu numai între țările UE, ci și între cel puțin o țară din UE și o țară din afara UE.
• Un buget total de 435 milioane de euro a fost pus la dispoziție pentru finanțarea a cinci tipuri de acțiuni:
  • acțiuni de transfer modal;
  • acțiuni cu efect catalizator;
  • acțiuni de învățare în comun;
  • acțiuni în favoarea autostrăzilor maritime, și
  • acțiuni de evitare a traficului.
• Acțiunile au fost selectate prin apeluri anuale de propuneri.
• Toate acțiunile finanțate în cadrul programului Marco Polo II au fost finalizate și programul a ajuns la sfârșitul acestuia.
• Două agenții executive gestionau programul: Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare până la sfârșitul anului 2013 și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele începând cu 2014 până la închiderea acesteia.
• În 2013, Comisia a publicat o comunicare privind rezultatele programelor Marco Polo pentru perioada 2003-2010.

Acțiuni eligibile

Acţiunile eligibile au fost următoarele:

• Acţiuni cu efect catalizator: acţiunile menite să depăşească barierele structurale semnificative pe piaţa comunitară a transportului de mărfuri care împiedică funcţionarea eficientă a pieţelor, competitivitatea transportului maritim pe distanţe mici, a celui feroviar sau pe căile navigabile interioare şi/sau eficienţa lanţurilor de transport care utilizează respectivele moduri de transport. Acestea au ca scop îmbunătăţirea sinergiilor în sectoarele transportului feroviar, pe căile navigabile interioare şi maritim pe distanţe mici, inclusiv pe autostrăzile maritime, printr-o mai bună utilizare a infrastructurii existente;
• Acţiuni de transfer modal: acţiunile al căror scop este transferarea unei încărcături dinspre transportul rutier către transportul maritim pe distanţe mici, transportul feroviar sau navigaţia internă sau o combinaţie între moduri de transport. Obiectivul este de a menţine parcursurile rutiere cât mai scurte posibil;
• Acţiunile de învăţare în comun: acţiunile menite să îmbunătăţească cooperarea pentru a optimiza, din punct de vedere structural, metodele de lucru şi procedurile în lanţul de transport de mărfuri, ţinând seama de cerinţele de logistică;
• Autostrăzile maritime: o idee introdusă mai întâi prin Cartea albă din 2001 privind politica europeană în domeniul transporturilor. Autostrăzile maritime au ca scop transferarea directă a unei părţi a încărcăturii dinspre transportul rutier către transportul maritim pe distanţe mici sau o combinaţie între transportul maritim pe distanţe mici şi alte moduri de transport, în care parcursurile rutiere sunt cât mai scurte posibil. De exemplu, s-ar putea pune în aplicare autostrăzi maritime între Spania și Franţa, pentru a elimina ambuteiajele rutiere din Pirinei;
• Acţiuni de evitare a traficului: orice acţiune inovatoare care integrează transportul în logistica de producţie a întreprinderilor pentru a evita un procentaj ridicat al transportului rutier de mărfuri, fără a avea efecte secundare asupra producţiei sau mâinii de lucru.

Criterii de selecție a propunerilor depuse

• Acţiunile trebuie prezentate de întreprinderi sau de consorţii stabilite în ţări UE sau în ţări participante, inclusiv ţările candidate la aderarea la UE și Asociația Europeană a Liberului Schimb, Spațiul Economic European și țările apropiate din afara UE, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii.
• Asistența financiară a UE a fost sub formă de subvenții. Pentru majoritatea tipurilor de proiecte, acesta s-a bazat pe numărul de tone-kilometri transferate dinspre transportul rutier spre alte moduri de transport, maritim sau pe uscat, sau pe numărul de vehicul-kilometri de trafic rutier evitat. Obiectivul era acordat pentru a recompensa proiectele de înaltă calitate. Grantul UE nu ar putea duce la nicio denaturare a concurenței.
• Programul acordă o atenţie specială zonelor sensibile şi metropolitane. Comisia evaluează acţiunile prezentate, ţinând seama de contribuţia lor la reducerea ambuteiajelor rutiere, dar şi de meritele lor ecologice relative şi de durabilitatea lor generală.
• Ajutorul financiar din partea UE pentru diferitele acţiuni este limitat la maximum 35% din cheltuielile totale necesare atingerii obiectivelor acţiunii şi survenite ca rezultat al acesteia. În cazul acţiunilor de învăţare în comun, plafonul este fixat la 50%.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Programul Marco Polo (Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (CE) nr. 1692/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a celui de-al doilea program Marco Polo de acordare a asistenţei financiare comunitare pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri (Marco Polo II) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1382/2003 (JO L 328, 24.11.2006, pp. 1-13)

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 1692/2006 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENT CONEX

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Programul Marco Polo - rezultate și perspective [COM(2013) 278 final, 14.5.2013]

Data ultimei actualizări: 10.08.2020