Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa

Protejarea proprietăţii intelectuale favorizează inovarea şi consolidează competitivitatea Uniunii Europene. În acest context, brevetele joacă un rol central, dar sunt încă necesare reforme substanţiale la nivel european. Concretizarea noţiunii de brevet european şi îmbunătăţirea sistemului actual de soluţionare a litigiilor ar trebui, alături de măsurile de sprijin, să facă sistemul de brevetare mai accesibil şi mai puţin costisitor pentru toate părţile interesate.

ACT

Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European şi Consiliului, din 3 aprilie 2007, intitulată „Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa” – [COM(2007) 165 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Comunicarea subliniază faptul că actualul sistem de brevetare european este în mod considerabil mai scump decât sistemele american şi japonez. Un brevet comunitar ar fi mult mai atrăgător decât actualul sistem de brevete europene, care este de fapt un ansamblu de brevete naţionale. Un brevet european care desemnează 13 state este de 11 ori mai costisitor decât un brevet american şi de 13 ori mai costisitor decât un brevet japonez. Actualul sistem de soluţionare a litigiilor existent în UE, care implică riscul unor litigii multiple în anumite state membre în ceea ce priveşte aceeaşi chestiune în materie de brevetare, provoacă costuri inutile pentru părţile implicate şi duce la o lipsă de siguranţă juridică.

Dificultăţile întâmpinate în domeniul brevetelor şi în special în crearea unui brevet comunitar au determinat Comisia să lanseze, în 2006, o consultare pe scară largă a tuturor părţilor implicate cu privire la viitorul sistem de brevetare din Europa. Rezultatele consultării arată fără drept de apel că este nevoie urgent de un sistem de brevetare european simplu, economic şi de calitate.

Această comunicare trebuie să prezinte concluziile operaţionale ale consultării părţilor implicate şi să permită Consiliului să lanseze discuţii cu privire la reforma sistemului de brevetare, în special în legătură cu brevetul comunitar şi dispoziţiile jurisdicţionale. În plus, comunicarea propune mai multe măsuri de sprijin pentru un sistem de brevetare îmbunătăţit, cum ar fi calitatea brevetului, transferul de cunoştinţe şi chestiunile legate de aplicarea legii.

Brevetul comunitar

Numeroase părţi interesate continuă să sprijine ideea brevetului comunitar ca abordare care ar aduce cea mai mare valoare adăugată pentru industria europeană în cadrul strategiei de la Lisabona. Cu toate acestea, aceleaşi părţi interesate critică abordarea politică comună a Consiliului, adoptată în 2003, din cauza costurilor ridicate cu traducerea, precum şi a centralizării excesive a sistemului jurisdicţional propus.

Comisia consideră că un brevet comunitar cu adevărat competitiv şi atrăgător poate fi realizat cu condiţia să existe voinţă politică în acest sens. Ar trebui să se ţină cont de preocupările legate de o jurisdicţie excesiv de centralizată la crearea sistemului jurisdicţional unic în materie de brevete la nivel european. În ceea ce priveşte costurile de traducere, Comisia va analiza împreună cu statele membre modalităţile de îmbunătăţire a regimului lingvistic în vederea reducerii acestor costuri, îmbunătăţind în acelaşi timp siguranţa juridică.

Sistemul jurisdicţional

În prezent, orice litigiu privind brevetele europene eliberate de Oficiul european de brevete (EPO) (DE) (EN) (FR) poate fi introdus pe lângă instanţele naţionale. Aceasta deoarece fiecare dintre brevetele respective reprezintă un ansamblu de brevete naţionale, care se supun normelor existente în statele semnatare ale EPO desemnate în cererea de brevetare. În lipsa unei jurisdicţii unitare, conflictele sunt soluţionate conform diferitelor legi şi proceduri naţionale.

Această situaţie creează dificultăţi care dăunează siguranţei juridice şi îngreunează deciziile economice privind produsele brevetate:

• litigii multiple: aceeaşi acţiune poate fi introdusă în mai multe instanţe naţionale, ceea ce creează o situaţie complexă dificil de gestionat pentru orice competitor;
• costuri substanţiale: părţile implicate trebuie să achite costurile de judecată, precum şi onorariile avocaţilor şi ale experţilor în toate ţările în care acţiunea este introdusă în justiţie;
• incoerenţa: instanţele tratează cazurile conform legislaţiei naţionale, ceea ce poate duce la rezultate diferite şi uneori contradictorii;
• alegerea forului: având posibilitatea să îşi aleagă jurisdicţia, părţile implicate au tendinţa de a o prefera pe cea pe lângă care au cele mai mari şanse să obţină un verdict favorabil.

Principalul avantaj al unui sistem juridic unificat în materie de brevete constă în economiile realizate de părţile implicate într-un litigiu. În prezent, costurile acţiunilor în justiţie sunt excesive şi variază în mod considerabil în funcţie de diferiţi factori, cum ar fi complexitatea cauzei, aspectul tehnic şi sumele aflate în joc. Aceste costuri îi afectează în special pe inventatorii individuali şi pe IMM-uri, care pot fi astfel descurajaţi să îşi breveteze invenţiile şi, în sens mai larg, să investească în cercetare şi dezvoltare.

Dezbatere privind noul sistem jurisdicţional

Statele membre sunt de acord şi recunosc necesitatea instituirii unui sistem jurisdicţional în materie de brevete la nivel european, care ar garanta un bun raport costuri-eficienţă, siguranţa juridică şi proximitatea faţă de utilizatori. Cu toate acestea, discuţiile pe acest subiect au scos în evidenţă opinii diferite privind modul în care trebuie procedat.

Discuţiile recente cu statele membre arată opinii diferite privind dispoziţiile jurisdicţionale: pe de o parte, unele state membre susţin proiectul Acordului asupra soluţionării litigiilor în materie de brevete europene (EPLA) (DE) (EN) (FR) în cadrul Convenţiei privind brevetul european, acord care vizează crearea unui sistem unic pentru litigiile privind brevetele europene; pe de altă parte, există şi state membre care favorizează instituirea unei jurisdicţii comunitare specifice pentru litigiile privind brevetele europene şi comunitare pe baza tratatelor.

Având în vedere această situaţie, Comisia consideră că s-ar putea atinge consensul plecând de la o abordare integrată, care să combine atât caracteristicile EPLA, cât şi o jurisdicţie comunitară. Această abordare ar putea duce la instituirea unui sistem jurisdicţional unic care să aibă competenţe pentru litigiile privind brevetele europene şi viitoarele brevete comunitare. Un astfel de sistem juridic s-ar putea inspira din modelul EPLA şi ar putea permite o integrare armonioasă în jurisdicţia comunitară. Mai întâi, statele membre trebuie să ajungă la un consens plecând de la aceste principii.

Jurisdicţia ar trebui să fie competentă pentru acţiunile în contrafacere şi în nulitate, precum şi pentru acţiunile conexe cum sunt cele în daune-interese. Aceasta ar trebui să asigure un nivel adecvat de proximitate părţilor implicate şi să conţină un număr limitat de entităţi juridice de primă instanţă, precum şi o curte de apel integral centralizată, care ar trebui să garanteze o interpretare uniformă. Entităţile juridice ar putea utiliza structurile naţionale existente, dar ar trebui să facă parte integrantă din sistemul jurisdicţional unic.

Entităţile juridice de primă instanţă şi curtea de apel ar trebui să funcţioneze în temeiul unui regulament de procedură comun bazat pe cele mai bune practici din statele membre.

Jurisdicţia în materie de brevete ar trebui să includă judecători calificaţi atât din punct de vedere juridic, cât şi tehnic, care ar trebui să beneficieze de o independenţă juridică deplină.

În fine, jurisdicţia în materie de brevete trebuie să respecte Curtea Europeană de Justiţie ca entitatea care are ultimul cuvânt în materie de drept european, inclusiv în chestiunile legate de acquis-ul comunitar (corpusul legislativ european) şi de validitatea viitoarelor brevete comunitare.

Măsuri de sprijin vizând îmbunătăţirea sistemului de brevetare

Pentru a promova un sistem de brevetare fiabil, Comisia propune următoarele măsuri de sprijin:

• garantarea calităţii brevetelor: criterii de brevetare riguroase trebuie să menţină calitatea ridicată a brevetelor europene. Cooperarea între oficiile pentru brevete ar putea permite reducerea costurilor şi a intervalelor de acordare a brevetelor;
• sprijinirea IMM-urilor: IMM-urile trebuie să primească consilierea necesară în materie de brevete. În acest sens, Comisia susţine proiectele de sprijin în cadrul iniţiativei PRO INNO Europe (EN) şi al programului-cadru Competitivitate şi Inovaţie;
• îmbunătăţirea transferurilor de tehnologie şi de cunoştinţe: între întreprinderile europene, pe de o parte, şi între întreprinderi şi centrele de cercetare, pe de altă parte;
• respectarea drepturilor conferite de brevete: cadrul juridic în materie de brevete trebuie consolidat ţinându-se cont de diferitele modalităţi de soluţionare a conflictelor, inclusiv sistemele de soluţionare alternativă, asigurarea de litigiu în materie de brevete şi standardele internaţionale.

Context

Promovarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) şi în special a drepturilor în materie de brevete se înscrie în cadrul strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, deoarece subliniază importanţa inovaţiei ca forţă motrice a dezvoltării europene.

Se are în vedere publicarea, în 2008, a unei comunicări separate şi complete privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI). Aceasta va completa comunicarea de faţă şi va aborda principalele chestiuni nelegislative şi orizontale din toate domeniile proprietăţii intelectuale.

Ultima actualizare: 22.06.2007