Noul angajament european privind serviciile de interes general

Comisia prezintă o situaţie a angajamentului european privind serviciile de interes general. Aceasta prezintă şi acţiunile concrete ce trebuie puse în practică în vederea consolidării cadrului de reglementare al UE, în urma adoptării unui protocol care trebuie anexat Tratatului de la Lisabona.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 20 noiembrie 2007 de însoţire a Comunicării privind „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” - Servicii de interes general, inclusiv servicii sociale de interes general: un nou angajament european [COM(2007) 725 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Comisia identifică principiile esenţiale care se pot aplica serviciilor de interes general (SIG) în ansamblul Uniunii Europene (UE). Prezenta comunicare constituie un cadru de referinţă pentru guvernanţă şi respectarea caracteristicilor SIG, înaintea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi a protocolului său privind serviciile de interes general.

Diversitatea serviciilor de interes general

SIG se supun obligaţiilor privind serviciile publice. Autorităţile publice de la nivel naţional, regional sau local sunt cele care decid natura şi domeniul de aplicare a SIG. Autorităţile publice pot presta aceste servicii sau pot încredinţa executarea lor altor entităţi publice sau private.

De partea sa, UE deţine o parte din responsabilităţi, ceea ce îi permite să reglementeze şi să definească condiţiile de funcţionare a SIG care au o dimensiune europeană.

SIG se împart în două categorii guvernate de norme europene diferite:

• serviciile de interes economic general (SIEG), care sunt furnizate contra unei remuneraţii, se supun normelor pieţei interne şi ale concurenţei. În acelaşi timp, se pot autoriza derogări de la aceste reguli pentru a garanta respectarea interesului general. Anumite SIEG au o dimensiune europeană, în special marile industrii de reţea (serviciile poştale, telecomunicaţiile, transportul, aprovizionarea cu electricitate sau cu gaze), şi sunt reglementate prin intermediul normelor europene specifice. În plus, li se pot aplica norme europene în materie de contracte de achiziţii publice, protecţie a mediului şi a consumatorilor;
• serviciile fără caracter economic, cum ar fi poliţia, justiţia şi sistemele obligatorii de securitate socială, nu fac obiectul legislaţiei specifice a UE, nici nu sunt incluse în normele pieţei interne şi ale concurenţei.

În practică, funcţionarea acestor servicii diferă des de la un stat membru la altul. Uneori, distincţia între serviciile economice şi cele fără caracter economic necesită o analiză de la caz la caz a fiecărei activităţi.

Servicii sociale de interes general

Serviciile sociale de interes general (SSIG) sunt, în general, furnizate într-o manieră personalizată, pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor vulnerabili, şi sunt fondate pe principiul solidarităţii şi al egalităţii de acces.

Acestea pot fi de natură economică sau neeconomică, inclusiv în cazul organismelor fără scop lucrativ. Într-adevăr, calificarea ca activitate economică depinde în esenţă de maniera în care este executată, organizată şi finanţată activitatea, şi nu de statutul juridic al organismului care prestează acea activitate.

În principiu, este vorba despre:

• regimurile legale şi complementare de protecţie socială, care acoperă principalele riscuri de viaţă (îmbolnăvire, îmbătrânire, accidente ocupaţionale, şomaj, pensie şi handicap);
• alte servicii sociale prestate direct persoanei, cum ar fi serviciile de asistenţă socială, de ocupare a forţei de muncă şi de formare profesională, locuinţe sociale sau îngrijire pe termen lung.

Modernizarea normelor europene

Comisia se angajează să adopte o serie de acţiuni fondate pe Protocolul privind serviciile de interes general al Tratatului de la Lisabona. Aceste acţiuni au ca scop consolidarea cadrului legislativ european aplicabil în cazul SIG. Acţiunile urmăresc următoarele coordonate:

• îmbunătăţirea accesului la informaţii şi dezvoltarea instrumentelor de comunicare, cum ar fi crearea unui serviciu de informare interactivă sau a unui serviciu de asistenţă a pieţii unice;
• adoptarea de iniţiative sectoriale, în special în domeniul energetic, al transporturilor, comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, sociale şi de sănătate;
• monitorizarea acţiunilor pentru a asigura calitatea, transparenţa şi buna dezvoltare.

Context

Prezenta comunicare vine în continuarea Cărţii albe a Comisiei din 2004 şi a avizului Parlamentului emis în 2006, care au contribuit la dezbaterea şi la convergenţa punctelor de vedere privind rolul şi abordarea UE în ceea ce priveşte serviciile de interes general. Ea se inspiră şi din rezultatele consultării publice pe tema serviciilor sociale de interes general (DE) (EN) (FR), lansată în 2006.

Ultima actualizare: 03.05.2011