Cartea albă privind serviciile de interes general

Prezentată ca o continuare la cartea verde privind serviciile de interes general, cartea albă a Comisiei Europene descrie criteriile adoptate de Uniunea Europeană pentru a încuraja dezvoltarea serviciilor de interes general de calitate. Aceasta prezintă principalele elemente ale unei strategii menite să garanteze că toţi cetăţenii şi toate întreprinderile din Uniunea Europeană beneficiază de servicii de interes general accesibile şi de calitate.

ACT

Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 12 May 2004 entitled "White Paper on services of general interest" [COM(2004) 374 final – Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic şi Social şi către Comitetul Regiunilor din 12 mai 2004 - „Cartea albă privind serviciile de interes general”) [COM(2004) final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această carte albă prezintă concluziile Comisiei în urma unei ample consultări publice (DE) (EN) (FR) iniţiate pe baza cărţii verzi. Consultarea a arătat că există diferenţe importante de puncte de vedere şi perspective. Cu toate acestea, se pare că s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte necesitatea de a asigura o combinaţie armonioasă între mecanismele pieţei şi misiunile serviciilor publice. Cartea verde expune strategia adoptată de Comisie pentru ca Uniunea Europeană să joace un rol pozitiv pentru a încuraja dezvoltarea serviciilor de interes general de calitate; de asemenea, ea prezintă principalele elemente ale unei strategii menite să garanteze că toţi cetăţenii şi toate întreprinderile din Uniunea Europeană beneficiază de servicii accesibile şi de calitate.

Prin publicarea acestei cărţi albe, Comisia nu are intenţia de a pune capăt dezbaterii care se desfăşoară la nivel european. Obiectivul său constă în a contribui la dezbaterea actuală şi a asigura avansarea sa, prin definirea rolului Uniunii şi stabilirea unui cadru care să permită buna funcţionare a serviciilor în cauză.

SERVICIILE DE INTERES GENERAL: O COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A MODELULUI EUROPEAN ŞI O RESPONSABILITATE COMUNĂ A AUTORITĂŢILOR PUBLICE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Cartea albă subliniază importanţa serviciilor de interes general ca pilon al modelului european de societate şi necesitatea de a garanta prestarea de servicii de interes general accesibile şi de calitate către toţi cetăţenii şi toate întreprinderile Uniunii Europene. În Uniune, serviciile de interes general rămân esenţiale pentru coeziunea socială şi teritorială şi pentru competitivitatea economiei europene.

Dacă prestarea de servicii de interes general poate fi organizată în cooperare cu sectorul privat sau încredinţată unor întreprinderi private sau publice, definirea obligaţiilor şi atribuţiilor autorităţilor publice rămâne numai în responsabilitatea autorităţilor publice de la nivelul corespunzător. Aceste autorităţi publice sunt, de asemenea, responsabile cu reglementarea pieţelor şi cu garantarea îndeplinirii misiunilor de serviciu public care sunt încredinţate operatorilor.

În acest context, cartea albă precizează că responsabilitatea privind serviciile de interes general este partajată între Uniunea Europeană şi statele membre. Această responsabilitate comună rezultă din principiul care se află la baza articolului 16 din Tratatul CE, conform căruia Comunitatea Europeană şi statele membre trebuie să garanteze, în limita competenţelor lor, că politicile lor permit operatorilor de servicii de interes economic general să îşi îndeplinească misiunea. Dreptul statelor membre de a impune obligaţii specifice de serviciu public operatorilor economici şi de a asigura respectarea acestor obligaţii este recunoscut şi în mod implicit în articolul 86 alineatul 2 din Tratatul CE.

Tratatul CE îi furnizează Comisiei o gamă largă de mijloace pentru a se asigura că utilizatorii au acces la servicii de interes general accesibile şi de calitate în Uniunea Europeană. Comisia consideră, în acest sens, că puterile de care dispune sunt adecvate şi suficiente pentru a putea menţine şi dezvolta servicii eficiente în întreaga Uniune. Cu toate acestea, ea apreciază că, în principal, autorităţile competente pe plan naţional, regional şi local sunt cele care trebuie să definească, să organizeze, să finanţeze şi să controleze serviciile de interes general.

PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE ABORDĂRII COMISIEI

Abordarea Comisiei se bazează pe un anumit număr de principii care se regăsesc în politicile sectoriale comunitare şi care pot fi clarificate pe baza rezultatelor dezbaterii privind cartea verde:

• facilitarea apropierii autorităţilor publice de cetăţeni:Comisia respectă rolul esenţial al statelor membre şi al autorităţilor regionale şi locale în domeniul serviciilor de interes general. Politicile comunitare referitoare la serviciile de interes general se bazează pe diferite grade de acţiune şi pe utilizarea unor instrumente diverse, în conformitate cu principiul subsidiarităţii;
• atingerea obiectivelor de serviciu public pe pieţele deschise şi concurenţiale:o piaţă internă deschisă şi concurenţială, pe de o parte, şi dezvoltarea de servicii de interes general, pe de altă parte, sunt obiective compatibile;
• asigurarea coeziunii şi accesului universal:accesul tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor la servicii de interes general convenabile şi de calitate pe întreg teritoriul statelor membre este esenţial pentru a promova coeziunea socială şi teritorială a Uniunii Europene, inclusiv reducerea discrepanţelor provocate de accesibilitatea redusă a celor mai izolate regiuni;
• menţinerea unui nivel ridicat de calitate şi securitate: În plus faţă de furnizarea de servicii de interes general de calitate, Comisia doreşte să garanteze securitatea fizică a consumatorilor, a utilizatorilor şi a tuturor persoanelor implicate în producţia şi prestarea acestor servicii, precum şi securitatea publicului larg, şi, în special, să asigure protecţia împotriva eventualelor ameninţări, cum ar fi atentatele teroriste sau dezastrele ecologice;
• garantarea drepturilor consumatorilor şi utilizatorilor: aceste drepturi includ, în principal, accesul la servicii, în special transfrontaliere, pe întreg teritoriul Uniunii şi pentru toate grupele de populaţie, accesibilitatea financiară a serviciilor, inclusiv schemele speciale pentru persoanele cu venituri scăzute, securitatea fizică, siguranţa şi fiabilitatea, continuitatea, calitatea ridicată, alegerea, transparenţa şi accesul la informaţiile furnizorilor şi autorităţilor de reglementare;
• monitorizarea şi evaluarea funcţionării serviciilor: Comisia consideră că o evaluare şi o monitorizare sistematice constituie un instrument esenţial pentru menţinerea şi dezvoltarea unor servicii de interes general de calitate, accesibile, convenabile şi eficiente în Uniunea Europeană. Evaluarea ar trebui să fie multidisciplinară şi să vizeze toate aspectele juridice, economice, sociale şi de mediu relevante. De asemenea, ea ar trebui să ţină seama de particularităţile sectorului evaluat şi de situaţiile specifice statelor membre şi regiunilor lor;
• respectarea diversităţii serviciilor şi situaţiilor: Deoarece nevoile şi preferinţele utilizatorilor şi consumatorilor diferă în funcţie de situaţia lor economică, socială, geografică sau culturală, trebuie să se menţină diversitatea serviciilor. Acesta lucru este valabil în special pentru serviciile sociale şi de sănătate sau pentru radiodifuziune;
• îmbunătăţirea transparenţei: principiul transparenţei este o noţiune-cheie pentru elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor publice referitoare la serviciile de interes general. Acesta asigură autorităţilor publice posibilitatea de a-şi exercita responsabilităţile şi garantează că se pot lua şi respecta decizii democratice. Acest principiu ar trebui să se aplice tuturor aspectelor procesului de punere în aplicare şi să cuprindă definirea misiunilor de serviciu public, organizarea, finanţarea şi reglementarea serviciilor, precum şi producerea şi evaluarea lor, inclusiv mecanismele de soluţionare a reclamaţiilor;
• asigurarea securităţii juridice: Comisia admite că aplicarea dreptului comunitar în cazul serviciilor de interes general ar putea ridica probleme complexe. Din acest motiv, ea va întreprinde acţiuni permanente pentru a îmbunătăţi securitatea juridică legată de aplicarea dreptului comunitar în cazul prestării serviciilor de interes general. Comisia a realizat deja modernizarea normelor în materie de achiziţii publice şi a lansat iniţiative în domeniul ajutoarelor de stat şi al partenariatelor public-privat.

NOI ORIENTĂRI PENTRU O POLITICĂ COERENTĂ

Una dintre principalele chestiuni supuse dezbaterii publice se referea la necesitatea unei directive-cadru privind serviciile de interes general. Părerile exprimate pe această temă cu ocazia consultării publice au fost împărţite, anumite state membre şi Parlamentul European fiind în continuare sceptici.

Din acest motiv, nu este încă sigur că o directivă-cadru constituie cea mai bună cale de urmat şi că aduce o valoare adăugată suficientă. Prin urmare, Comisia concluzionează că nu este oportun să prezinte propuneri pentru moment. La modul general, ea va continua şi dezvolta abordarea sa sectorială, propunând, după caz, norme sectoriale care să permită să se ţină seama de necesităţile şi situaţiile specifice fiecărui sector.

Comisia va reexamina fezabilitatea şi necesitatea unei legi-cadru referitoare la serviciile de interes general odată cu intrarea în vigoare a Tratatului constituţional, mai precis, a noului fundament juridic care va fi introdus prin articolul III-6 care prevede următoarele: „Fără a aduce atingere articolelor III-55, III-56, şi III-136 şi având în vedere importanţa serviciilor de interes economic general ca servicii cărora toată lumea din interiorul Uniunii le atribuie valoare, precum şi rolul acestora în promovarea coeziunii sociale şi teritoriale, Uniunea şi statele membre, fiecare în limitele competenţelor ce le revin şi în limitele domeniului de aplicare a Constituţiei, veghează ca aceste servicii să funcţioneze pe baza principiilor şi condiţiilor, în special economice şi financiare, care să le permită îndeplinirea misiunilor ce le revin. Legea europeană defineşte aceste principii şi condiţii.” În plus, Comisia a reexaminat, în 2005, situaţia serviciilor de interes general în Uniunea Europeană şi necesitatea adoptării unor eventuale măsuri orizontale. Ea a intenţionat să prezinte înainte de 2005 un raport privind constatările sale.

Pe baza rezultatelor consultării publice, Comisia consideră, de asemenea, că este necesar să se continue clarificarea şi simplificarea cadrului juridic referitor la finanţarea obligaţiilor de serviciu public (compensaţiile). În acest sens, ea a intenţionat să adopte un pachet de măsuri cel târziu până în iulie 2005. Majoritatea elementelor acestui pachet au fost deja prezentate spre consultare sub formă de proiecte.

Mai mult, dezbaterea publică a evidenţiat necesitatea unui cadru clar şi transparent pentru selectarea întreprinderilor cărora li se încredinţează un serviciu de interes general. Comisia intenţionează să analizeze legislaţia comunitară care garantează atribuirea în mod transparent a concesionărilor serviciilor. De aceea, ea a iniţiat o consultare referitoare la aspectele parteneriatelor public-privat în domeniul achiziţiilor publice.

De asemenea, cartea verde a suscitat un interes considerabil printre părţile interesate din domeniul serviciilor sociale şi de sănătate, care au semnalat necesitatea unei clarităţi şi unei previzibilităţi sporite pentru a garanta o evoluţie armonioasă a acestor servicii. Comisia consideră că este utilă dezvoltarea unei abordări sistematice pentru a identifica şi a recunoaşte specificităţile serviciilor sociale şi de sănătate de interes general şi pentru a clarifica contextul în care acestea funcţionează şi pot fi modernizate. Această abordare a fost prezentată într-o comunicare privind serviciile de interes general, inclusiv privind serviciile de sănătate, a cărei adoptare a fost prevăzută în cursul anului 2005.

Evaluarea funcţionării serviciilor, atât la nivel comunitar, cât şi naţional, este esenţială pentru a asigura dezvoltarea unor servicii de interes general de calitate, accesibile şi convenabile, într-un mediu care evoluează constant. Comisia îşi asumă angajamentul de a-şi intensifica şi îmbunătăţi activităţile de evaluare în domeniul serviciilor de interes general.

Pe plan intern, normele sectoriale instituite la nivel comunitar privesc, în principal, marile industrii de reţea. În opinia Comisiei, consultarea publică pe tema cărţii verzi a confirmat această abordare. Ea va ţine seama de rezultatele acestei consultări în cursul examinărilor prevăzute în diferite sectoare.

Pe plan internaţional, Comisia este hotărâtă să asigure coerenţa între cadrul de reglementare intern al Comunităţii şi obligaţiile acceptate de aceasta şi statele sale membre, în temeiul acordurilor comerciale internaţionale. Ea doreşte, de asemenea, să promoveze serviciile de interes general în cadrul cooperării pentru dezvoltare.

ACTE CONEXE

Rezoluţia Parlamentului European din 13 ianuarie 2004 referitoare la Cartea verde privind serviciile de interes general [A5-0484/2003]. Parlamentul a salutat apariţia cărţii verzi a Comisiei şi a invitat-o să prezinte un raport de monitorizare cel târziu până în aprilie 2004. În opinia Parlamentului, anumite servicii de interes general ar trebui excluse din câmpul de aplicare a normelor în materie de concurenţă, cum ar fi sănătatea şi educaţia, locuinţele sociale, dar şi serviciile de interes general menite să menţină sau să crească pluralismul informaţiilor şi diversitatea culturală. În plus, Parlamentul îi solicită Comisiei să apere această poziţie în cursul negocierilor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi al celor referitoare la Acordul General privind Comerţul cu Servicii. El consideră că nu este nici posibil şi nici pertinent să se elaboreze definiţii comune ale serviciilor de interes general şi ale obligaţiilor de serviciu public care decurg din acestea, dar consideră că Uniunea Europeană trebuie să stabilească principii comune, cum ar fi: universalitatea şi egalitatea accesului, continuitatea, securitatea, adaptabilitatea, calitatea, eficacitatea, accesibilitatea preţurilor, transparenţa, protecţia grupurilor sociale defavorizate, protecţia utilizatorilor, a consumatorilor şi a mediului, precum şi participarea cetăţenilor, ţinând seama de circumstanţele specifice fiecărui sector. De asemenea, Parlamentul subliniază necesitatea asigurării compatibilităţii normelor în materie de concurenţă cu obligaţiile de serviciu public, şi, în cele din urmă, se pronunţă clar împotriva liberalizării aprovizionării cu apă. Parlamentul consideră că, în sectoarele apei şi deşeurilor, serviciile nu trebuie să constituie obiectul unor directive sectoriale ale Uniunii Europene, dar subliniază că Uniunea trebuie să îşi menţină întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte normele de protecţie a calităţii şi a mediului în aceste sectoare.

Commission Green Paper of 21 May 2003 on services of general interest [COM(2003) 270 final – Official Journal C 76 of 25.3.2004] (Cartea verde a Comisiei din 21 mai 2003 privind serviciile de interes general). Comisia, prin intermediul acestei cărţi verzi, se angajează să efectueze o reexaminare completă a politicilor sale în materie de servicii de interes general. Ea îşi propune să organizeze o dezbatere deschisă privind rolul general al Uniunii în definirea obiectivelor de interes general urmărite prin aceste servicii şi privind modalitatea în care acestea sunt organizate, finanţate şi evaluate. În acelaşi timp, cartea verde reafirmă contribuţia semnificativă adusă de piaţa internă şi de normele în materie de concurenţă la modernizarea şi îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii a numeroase servicii publice, în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa. În acest context, cartea verde are în vedere şi mondializarea şi liberalizarea şi ridică problema oportunităţii de a crea un cadru juridic general la nivel comunitar pentru serviciile de interes general. Cartea verde îşi propune să dezbată aceste chestiuni prin formularea de întrebări referitoare la: impactul eventualelor iniţiative comunitare suplimentare de punere în aplicare a tratatului, respectându-se pe deplin principiul subsidiarităţii; principiile care ar putea fi incluse într-o eventuală legislaţie-cadru privind serviciile de interes general şi valoarea adăugată concretă a unei astfel de legislaţii; definiţia bunei guvernanţe în materie de organizare, de reglementare, de finanţare şi de evaluare a serviciilor de interes general; analizarea oricărei noi măsuri care ar putea fi pusă în aplicare pentru a creşte securitatea juridică şi a permite o corelare coerentă şi armonioasă între obiectivul de menţinere a serviciilor de interes general de calitate şi aplicarea riguroasă a normelor referitoare la concurenţă şi la piaţa internă.

Ultima actualizare: 07.06.2007