Tranzitul între Kaliningrad şi teritoriul principal al Rusiei: propuneri şi implementare

Această comunicare trece în revistă discuţiile purtate între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia cu privire la tranzitul persoanelor şi al bunurilor spre şi dinspre regiunea Kaliningrad. De asemenea, documentul conţine un set de recomandări privind poziţia UE faţă de acest subiect.

ACT

Communication from the Commission to the Council of 18 September 2002 - Kaliningrad: Transit [COM(2002) 510 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei către Consiliu din 18 septembrie 2002 – Kaliningrad: Tranzit [COM (2002) 510 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Această comunicare trece în revistă discuţiile purtate între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia cu privire la tranzitul persoanelor şi al bunurilor spre şi dinspre regiunea Kaliningrad. Comunicarea nu acoperă micul trafic de frontieră, deoarece acest aspect nu este specific situaţiei Kaliningradului.

Evaluare

În ceea ce priveşte aspectul politic cheie, adică circulaţia persoanelor, acquis-ul Schengen se bazează pe principiul că securitatea UE poate fi protejată cel mai bine dacă persoanele care tranzitează teritoriul statelor membre ale UE prezintă documente adecvate. Cerinţa de viză pentru cetăţenii Rusiei se va păstra atât timp cât Rusia figurează pe lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină vize când traversează frontierele externe ale statelor membre ale UE.

În plus faţă de măsurile flexibile definite în „Linia comună” * (vize de tranzit ieftine sau gratuite pentru intrări multiple), Comisia consideră că trebuie luată în calcul emiterea unui document de tranzit special („document de facilitare a tranzitului”). Documentul ar fi considerat ca fiind echivalent cu o viză de tranzit cu intrări multiple pentru persoanele de bună-credinţă care sunt cetăţeni ai Rusiei şi care călătoresc frecvent şi direct între Kaliningrad şi teritoriul principal al Rusiei. Autorităţile ruse ar putea furniza în prealabil liste ale călătorilor frecvenţi. Documentul ar fi emis astfel la cost redus sau gratuit de către consulatele ţărilor candidate în cauză.

Comisia este dispusă să analizeze în continuare fezabilitatea scutirii de viză a pasagerilor de trenuri fără opriri. Pentru a întruni cerinţele de securitate, aceste trenuri ar trebui să călătorească la o viteză suficient de ridicată, iar vagoanele să fie astfel construite încât pasagerii să nu poată părăsi trenul fără permisiunea autorităţilor lituaniene.

Introducerea documentului de facilitare a tranzitului ar necesita:

• cooperarea deplină a ţărilor candidate şi un sprijin administrativ şi financiar adecvat din partea Comisiei Europene;
• cooperarea deplină a Rusiei, în special cu privire la:
• înfiinţarea de noi consulate;
• furnizarea de liste cu cetăţenii ruşi consideraţi a fi eligibili pentru „documentul de facilitare a tranzitului”;
• reprimirea celor care depăşesc termenul de şedere prin încheierea şi punerea în aplicare a unui acord de reprimire şi prin ratificarea acordului de frontieră cu Lituania;
• accelerarea procedurii pentru eliberarea de paşapoarte internaţionale către cetăţenii acesteia într-o perioadă de timp fixă. Pe parcursul unei scurte perioade de tranziţie, ar putea fi acceptate paşapoartele ruse interne împreună cu vizele/documentele de facilitare a tranzitului.

UE ar trebui să le garanteze ţărilor candidate că acceptul şi punerea în aplicare de către acestea a măsurilor flexibile de mai sus nu ar crea, în sine, niciun risc de întârziere a renunţării la controalele la frontierele interne, adică a integrării depline în zona Schengen.

Comisia recomandă ca poziţia UE să se bazeze pe următorul pachet de măsuri, în plus faţă de cele definite deja în Linia comună din 13 mai 2001:

• autorităţile consulare din ţările UE sau din ţările candidate ar putea emite un „document de facilitare a tranzitului” pentru cetăţenii ruşi care călătoresc pe căile rutiere sau feroviare. Acest lucru ar presupune cooperarea din partea Rusiei în ceea ce priveşte acceptarea rapidă a înfiinţării unor noi consulate cerute de Lituania;
• documentul de facilitare a tranzitului nu s-ar emite la frontieră;
• UE ar trebui să examineze propunerea Rusiei de deschidere a discuţiilor privind definirea condiţiilor necesare pentru stabilirea ulterioară a unui regim de călătorie fără vize;
• soluţiile la problema circulaţiei persoanelor şi a bunurilor ar trebui aliniate printr-o cooperare mai extinsă privind viitorul regiunii Kaliningrad.

Context

Consiliul European de la Sevilia a invitat Comisia să înainteze un studiu suplimentar privind posibilităţile de a găsi o soluţie la tranzitul persoanelor şi al bunurilor spre şi dinspre Kaliningrad. Această comunicare reprezintă răspunsul Comisiei privind acest aspect.

ACTE CONEXE

Raportul Comisiei din 22 decembrie 2006 privind funcţionarea tranzitului facilitat al persoanelor între regiunea Kaliningrad şi restul Federaţiei Ruse [COM (2006) 840 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].

Comisia constată cu plăcere că, la trei ani după intrarea în vigoare, sistemul de facilitare a tranzitului se derulează fără probleme, iar ambii parteneri sunt mulţumiţi de implementare. Sistemul FTD/FRTD * pare să îndeplinească şi cerinţele acquis-ului Schengen, având în vedere că nu s-a constatat niciun caz de imigrare ilegală în cadrul acestui sistem.

Prin urmare, Comisia nu consideră că este necesară modificarea sistemului. Pe termen lung, regimul de facilitare a tranzitului va depinde de evoluţia viitoare a acordurilor dintre UE şi Rusia privind politica de acordare a vizelor.

Comisia va continua să sprijine financiar sistemul de tranzit prin Fondul pentru frontierele externe.

Rămân două puncte care necesită o analiză mai îndeaproape:

• Documentul FRTD * este ataşat unui formular separat, deşi Regulamentul (CE) nr. 693/2003 prevede integrarea acestuia în paşaportul călătorului. În consecinţă, nu se poate verifica dacă documentul FRTD este folosit pentru o singură călătorie dus-întors sau pentru călătorii frecvente. Aplicarea corectă ar mări şi numărul solicitărilor de documente FTD, * deoarece acestea se pot obţine pentru călătorii multiple la preţul de 5 euro (pentru călători frecvenţi);
• aspectul reducerii formalităţilor de control la trecerea frontierei ar putea fi discutat în continuare la nivel bilateral dacă sunt interesate autorităţile lituaniene, ruse şi belaruse. Două posibilităţi par a fi fezabile:
• în primul rând, în loc de două opriri (câte una de fiecare parte a frontierei), ar putea exista o singură oprire la fiecare trecere. Autorităţile de frontieră ale ambelor ţări şi-ar desfăşura simultan controalele;
• în al doilea rând, s-ar putea stabili ca ambele părţi să îşi desfăşoare controalele cât timp trenul se află în mişcare.

Ultima actualizare: 22.05.2007