Gripa aviară

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2005/94/CE – măsurile UE de combatere a influenței aviare

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Aceasta stabilește măsuri de combatere a gripei aviare imediat ce se suspectează prezența acestei boli.

ASPECTE-CHEIE

UE stabilește măsuri de combatere a gripei aviare imediat ce se suspectează prezența acestei boli.

Țările UE sunt responsabile:

• să desfășoare programe de supraveghere menite să depisteze virusul și să îmbunătățească cunoștințele în acest domeniu;
• să se asigure că prezența acestei boli este notificată autorității competente și că anchetele epidemiologice au loc conform unui plan de intervenție aprobat de Comisia Europeană.

Când se suspectează un focar, autoritatea competentă demarează imediat o anchetă menită să confirme sau să infirme prezența bolii prin examen clinic și prin prelevări de probe în vederea testelor de laborator.

Autoritatea pune exploatația suspectă sub supraveghere oficială și ia o serie de măsuri, inclusiv:

• numărarea animalelor;
• înregistrarea animalelor care sunt bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate;
• izolarea exploatației;
• interzicerea intrării și a ieșirii păsărilor, a produselor obținute de la păsări, precum și a furajelor și a deșeurilor;
• restricționarea circulației persoanelor și a vehiculelor;
• dezinfectarea exploatației.

Aceste măsuri sunt ridicate în momentul în care suspiciunea de boală se infirmă în mod oficial.

De asemenea, autoritățile competente desfășoară anchete epidemiologice pentru identificarea exploatațiilor de contact și a posibilei răspândiri a virusului.

Această directivă stabilește măsurile specifice care trebuie luate în funcție de tipul bolii.

Influența aviară înalt patogenă (HPAI)

Odată confirmată prezența HPAI, autoritatea competentă veghează la punerea în aplicare a măsurilor următoare:

• uciderea tuturor păsărilor de curte și a altor păsări captive*;
• eliminarea cadavrelor, sub supraveghere oficială;
• punerea sub supraveghere oficială a păsărilor de curte eclozate din ouă înainte de punerea în aplicare a primelor măsuri;
• identificarea și eliminarea cărnii păsărilor de curte sacrificate și a ouălor recoltate înainte de punerea în aplicare a primelor măsuri;
• tratarea corespunzătoare a substanțelor susceptibile de a fi contaminate;
• curățarea și dezinfectarea gunoiului de grajd, a tulburelii (dejecții animale împreună cu alte materii organice inutilizabile), a așternuturilor și a tuturor materialelor susceptibile de a fi contaminate;
• supravegherea circulației animalelor care intră în exploatație și ies din ea;
• izolarea virusului conform procedurii de laborator celei mai adecvate.

În plus, trebuie să se stabilească o „zonă de protecție” cu o rază de minimum 3 km în jurul exploatației infectate și o „zonă de supraveghere” înconjurătoare cu o rază de minimum 10 km în jurul exploatației respective. Printre măsurile aplicate în aceste zone se numără:

• un recensământ al exploatațiilor;
• vizite ale medicului veterinar oficial;
• restricții privind transportul de păsări, ouă, carne de păsări și cadavre.

Aceste măsuri rămân în vigoare până după încheierea operațiunilor preliminare de curățare, timp de minimum 21 de zile în zonele de protecție și 30 de zile în zona de supraveghere.

Influență aviară slab patogenă (LPAI)

Odată ce se confirmă prezența LPAI, autoritatea competentă asigură punerea în aplicare a unei serii de măsuri bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor. Măsurile care trebuie adoptate variază în funcție de criteriile definite, care includ speciile în cauză, numărul exploatațiilor în zona în cauză, localizarea abatoarelor și măsurile de biosecuritate*. Măsurile care trebuie luate sunt următoarele:

• fie uciderea pe loc a tuturor păsărilor de curte aflate în exploatație și a tuturor celorlalte păsări captive, fie depopularea acestora prin transportarea lor directă la abator după ce au fost izolate, iar rezultatele testelor de laborator au confirmat prezența bolii. Aceste operațiuni trebuie să se deruleze în conformitate cu normele minime comune pentru protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii lor;
• eliminarea cadavrelor și a ouălor pentru incubație sub supraveghere oficială;
• punerea sub supraveghere oficială a ouălor colectate pentru incubație și a păsărilor de curte eclozate din ouă înainte de punerea în aplicare a primelor măsuri;
• eliminarea sau transportul ouălor de masă produse în exploatație înainte de depopulare spre un centru de ambalare sau o exploatație care fabrică produse din ouă;
• eliminarea oricărei materii susceptibile de a fi contaminată;
• curățarea și dezinfectarea gunoiului de grajd, a tulburelii și a așternutului, precum și a clădirilor și a tuturor materialelor susceptibile de a fi contaminate;
• interzicerea intrării sau a ieșirii din exploatație a mamiferelor domestice;
• izolarea virusului.

În plus, trebuie aplicate măsuri specifice în zona numită „zonă de restricție”, care trebuie stabilită pe o rază de cel puțin 1 km în jurul exploatației infectate.

Măsurile aplicate în aceste zone vizează:

• un recensământ și teste privind exploatațiile comerciale;
• gestionarea circulației păsărilor de curte, a altor păsări captive și a ouălor.

Aceste măsuri se mențin pe o durată variabilă, hotărâtă de autoritatea competentă.

Răspândirea la alte specii

În urma confirmării unui focar de gripă aviară la o exploatație, se efectuează teste asupra altor mamifere aflate în exploatația respectivă care ar putea fi infectate, în special asupra porcinelor, iar autoritatea poate să autorizeze circulația acestor porcine numai către alte exploatații sau către abatoare dacă din testele ulterioare reiese că riscul răspândirii virusului este neglijabil.

Curățarea, dezinfecția și repopularea

Țările UE trebuie să se asigure că toate materialele susceptibile de a fi contaminate, inclusiv exploatațiile, abatoarele, vehiculele și celelalte echipamente, sunt curățate și dezinfectate. Exploatația poate fi repopulată la 21 de zile de la încheierea operațiunilor finale de curățare și dezinfecție.

Procedurile de diagnosticare

Un manual de diagnostic adoptat prin Decizia 2006/437/CE stabilește cerințele, criteriile și procedurile care trebuie aplicate testelor de diagnosticare (a se vedea secțiunea „Documente conexe”). Aceste operațiuni au loc exclusiv în laboratoarele naționale autorizate.

Fiecare țară a UE desemnează un laborator de referință la nivel național care să colaboreze cu laboratorul de referință al UE (se va desemna un laborator nou începând cu 1 ianuarie 2019), acesta fiind responsabil de coordonarea procedurilor de diagnosticare armonizate (de exemplu, prin efectuarea de teste anuale) și de formularea recomandărilor adresate Comisiei și țărilor UE cu privire la gripa aviară.

Vaccinarea

În funcție de situația zoosanitară și de rezultatul unei evaluări a riscurilor, țările UE pot decide să recurgă la vaccinarea de urgență sau preventivă a păsărilor de curte și a păsărilor captive în cadrul unui plan de vaccinare care trebuie aprobat anterior de către Comisie. Fermele în care se află păsări vaccinate trebuie supravegheate strict, în special dacă se aplică vaccinarea de urgență. Directiva conține modalitățile de aplicare a acestor măsuri și prevede posibilitatea de a constitui bănci de vaccinuri.

Comitologie

Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale asistă Comisia în gestionarea măsurilor referitoare la gripa aviară. Acesta poate interveni, printre altele, în definirea măsurilor de biosecuritate preventivă.

Abrogare

Directiva va fi abrogată și înlocuită de noua lege a UE privind sănătatea animală, Regulamentul (UE) 2016/429, de la 21 aprilie 2021.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Se aplică de la 3 februarie 2006, iar țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația națională până la 1 iulie 2007.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Gripa aviară (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare și de abrogare a Directivei 92/40/CEE (JO L 10, 14.1.2006, pp. 16-65)

Modificările succesive aduse Directivei 2005/94/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/263 a Comisiei din 14 februarie 2017 privind măsurile de diminuare a riscurilor, măsurile consolidate de biosecuritate și sistemele de depistare timpurie în legătură cu riscurile pe care le prezintă păsările sălbatice de transmitere a virușilor gripei aviare înalt patogene la păsările de curte (JO L 39, 16.2.2017, pp. 6-11)

Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, pp. 1-208)

A se vedea versiunea consolidată.

Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte și la păsările sălbatice (JO L 166, 1.7.2010, pp. 22-32)

Decizia 2007/118/CE a Comisiei din 16 februarie 2007 de stabilire a normelor detaliate privind o marcă de identificare alternativă în conformitate cu Directiva 2002/99/CE a Consiliului (JO L 51, 20.2.2007, pp. 19-21)

Decizia 2007/598/CE a Comisiei din 28 august 2007 privind măsurile de prevenire a răspândirii gripei aviare de înaltă patogenitate la alte păsări captive din grădinile zoologice și organismele, institutele sau centrele autorizate din statele membre (JO L 230, 1.9.2007, pp. 20-26)

Decizia 2006/415/CE a Comisiei din 14 iunie 2006 privind anumite măsuri de protecție referitoare la influența aviară de subtip H5N1 la păsările de curte din Comunitate și de abrogare a Deciziei 2006/135/CE (JO L 164, 16.6.2006, pp. 51-60)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 09.04.2018