Cartea albă privind comunicarea

Pentru a apropia Uniunea Europeană de cetăţenii săi, Comisia a hotărât să facă din comunicare o politică de sine stătătoare. Cartea albă vizează crearea unui spaţiu public european şi propune în acest scop cinci domenii de acţiune care să le permită cetăţenilor să obţină informaţii şi să îşi exprime opiniile.

ACT

Commission Communication of 1 February 2006, "White Paper on a European communication policy" [COM(2006) 35 final – Not published in the Official Journal] (Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2006 „Cartea albă privind o politică de comunicare europeană”) [COM(2006) 35 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Cartea albă a făcut posibilă lansarea unei consultări pe scară largă menită să îmbunătăţească comunicarea şi să consolideze dezbaterile publice în Europa. Timp de şase luni, instituţiile, cetăţenii europeni şi toate părţile interesate au avut ocazia de a-şi aduce contribuţia la politica de comunicare europeană.

Comisia a identificat cinci domenii de acţiune. Au fost înaintate propuneri specifice, care au făcut obiectul consultării, pentru fiecare domeniu în parte. Comisia a organizat, de asemenea, o serie de „forumuri consultative” care să le permită grupurilor specifice de interese să îşi exprime opiniile cu privire la aceste chestiuni. Recent, începând din primăvara anului 2006, Comisia a început să publice sondajele Eurobarometru.

Definirea unor principii comune

Politica de comunicare a Uniunii Europene se bazează pe mai multe principii, cum ar fi dreptul la informare şi libertatea de exprimare, includerea tuturor cetăţenilor în dezbaterile publice, diversitatea şi participarea.

Pentru a pune aceste principii în aplicare, Comisia prezintă următoarele măsuri spre consultare:

• Elaborarea unei Carte europene sau a unui cod de conduită european privind comunicarea: Acest document va reuni principiile comune ale comunicării şi le va cere tuturor părţilor interesate să le respecte;
• Lansarea unui forum pe internet destinat cetăţenilor: Acest forum va permite consultarea cetăţenilor în legătură cu conţinutul Cartei europene sau a codului de conduită european privind comunicarea.

Implicarea cetăţenilor

Îmbunătăţirea educaţiei civice şi stabilirea unei legături între cetăţeni şi între aceştia şi instituţiile publice: dacă dorim să îi implicăm pe cetăţeni în mai mare măsură, acestea sunt obiectivele pe care trebuie să le îndeplinim. Uniunea Europeană poate oferi sprijin statelor membre în ceea ce priveşte educaţia civică datorită unor programe ca Leonardo da Vinci, Socrates, Erasmus, Tineretul în acţiune, sau unor programe în domeniul tehnologiilor informaţiei.

Pentru a crea o legătură cu cetăţenii, ar trebui încurajate atât contactul direct între aceştia şi UE, cât şi contactul indirect, ca, de pildă, cel realizat prin intermediul forumurilor de discuţie pe internet. De altfel, Comisia a conceput un program, Europa pentru cetăţeni, care le permite cetăţenilor UE să se reunească şi să organizeze dezbateri publice privind Europa. Comisia intenţionează, de asemenea, să facă inventarul programelor existente, pentru a le exploata la maximum potenţialul.

În fine, pentru a face legătura între cetăţeni şi instituţiile publice, organismele europene ar trebui mai întâi să devină mai accesibile şi mai transparente. Parlamentul European şi Consiliul au făcut eforturi semnificative în acest sens. În ceea ce priveşte Comisia, aceasta a stabilit standarde minime pentru consultări, şi-a lansat propria iniţiativă în materie de transparenţă şi intenţionează să depună eforturi susţinute pentru a promova multilingvismul.

Pentru a păstra legătura cu cetăţenii, Comisia întreprinde acţiuni în următoarele domenii:

• facilitarea schimbului de bune practici în ceea ce priveşte educaţia civică, dezvoltarea unor instrumente educaţionale comune, reunirea într-o reţea a profesorilor care predau educaţie civică;
• conectarea digitală a tuturor bibliotecilor din Europa;
• crearea unor noi spaţii de întâlnire pentru europeni;
• extinderea programelor care le permit cetăţenilor să viziteze instituţiile;
• completarea site-urilor UE cu forumuri online;
• revizuirea standardelor minime de consultare pentru a asigura o reprezentare mai echilibrată a grupurilor de interese;
• organizarea unor dezbateri publice comune în timpul cărora principalele trei instituţii să răspundă întrebărilor publicului.

Colaborarea cu mass-media şi noile tehnologii

Acoperirea mediatică a chestiunilor europene este insuficientă. Pentru a îmbunătăţi această situaţie, Comisia doreşte întâi de toate să dea Europei o faţă umană. Adeseori, UE este văzută ca lipsită de personalitate şi are, prin urmare, nevoie de o identitate publică clară. De asemenea, trebuie să se ţină cont în mai mare măsură de dimensiunea naţională, regională şi locală. Chestiunile europene nu trebuie abordate doar de către mass-media specializate – ele ar trebui să fie dezbătute şi la nivel naţional şi local. Instituţiile europene ar trebui, la rândul lor, să îşi plaseze politicile în contextul local. În fine, potenţialul noilor tehnologii trebuie exploatat mai eficient. Noile tehnologii trebuie nu doar promovate, ci, întrucât ele reprezintă unul dintre instrumentele democraţiei transfrontaliere, trebuie şi răspândite pe scară mai largă, astfel încât toţi cetăţenii să aibă acces la ele.

Pentru a implica mai eficient mass-media în procesul de comunicare europeană, Comisia propune:

• elaborarea unei politici de comunicare europene care să încurajeze autorităţile publice să colaboreze cu mass-media;
• echiparea instituţiilor UE cu cele mai performante instrumente şi capacităţi de comunicare. În acest scop, Europe by Satellite ar trebui mai întâi modernizat; în acelaşi timp, ar trebui instituit un program european de formare în comunicare publică destinat funcţionarilor din instituţiile europene şi naţionale;
• adaptarea informaţiilor furnizate mass-media la nevoile populaţiei locale;
• întocmirea unui raport privind tehnologiile informaţiei şi democraţia în Europa care să evalueze mai bine accesul cetăţenilor la noile instrumente de comunicare.

Înţelegerea opiniei publice europene

În acest domeniu, Comisia a dezvoltat deja cu succes instrumente de analiză a opiniei publice, cum ar fi sondajele Eurobarometru, şi studii independente de cercetare sociologică privind chestiunile europene. Mai mult, metodologia sondajelor Eurobarometru este în prezent în curs de revizuire.

Pot fi luate măsuri suplimentare de sondare a opiniei publice europene:

• consolidarea cooperării între instituţiile europene pentru a concepe şi planifica sondaje Eurobarometru şi a difuza rezultatele;
• fiecare nou sondaj Eurobarometru va fi însoţit de o dezbatere publică;
• organizarea, începând din primăvara anului 2006, a unor anchete şi sondaje privind comunicarea europeană;
• instituirea unei reţele de experţi naţionali în sondarea opiniei publice;
• crearea unui observator independent al opiniei publice europene.

Colaborarea

Crearea unui spaţiu public european necesită angajamentul tuturor părţilor implicate: statele membre, instituţiile UE, autorităţile locale şi regionale, partidele politice şi organizaţiile societăţii civile. Comisia le propune tuturor o serie de acţiuni care să le permită să participe în mai mare măsură la procesul de comunicare în legătură cu Europa:

• îmbunătăţirea cooperării între nivelul european şi cel local: această cooperare se poate realiza atât pe plan financiar, cât şi operaţional, ca de pildă prin punerea la dispoziţie a reţelelor şi a centrelor de informare europene. Se vor organiza reuniuni între miniştrii din statele membre şi comisarii europeni. În fine, statele membre pot organiza dezbateri publice şi parlamentare privind priorităţile strategice anuale ale Comisiei;
• îmbunătăţirea cooperării între autorităţile naţionale însărcinate cu comunicarea publică în scopul elaborării unor iniţiative comune şi al schimbului de bune practici;
• îmbunătăţirea comunicării rolului UE în lume: acesta este un mod eficient de a implica înşişi cetăţenii europeni. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesar să se aloce mai multe resurse diplomaţiei;
• îmbunătăţirea cooperării între instituţiile UE în ceea ce priveşte informarea cetăţenilor, de pildă printr-o mai bună organizare a Grupului interinstituţional de informare;
• Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor să îşi înteţească eforturile în vederea organizării de dezbateri regionale şi locale în legătură cu chestiunile europene;
• încurajarea partidelor politice să se implice mai mult în problemele politice europene;
• încurajarea organizaţiilor societăţii civile să conceapă proiecte de cooperare specifice în domeniul comunicării publice.

Organizarea consultării

Procesul de consultare privind prezenta Carte albă este planificat să dureze şase luni, din februarie până în iulie 2006.

La încheierea consultării, au fost înfiinţate grupuri de lucru alcătuite din reprezentanţi ai Comisiei şi ai partenerilor săi pentru fiecare dintre domeniile de acţiune identificate. Acestora li s-a cerut să facă propuneri concrete de acţiune. Comisia a relevat în această comunicare o serie de măsuri menite să îmbunătăţească modul în care UE îşi informează şi îşi ascultă cetăţenii. Acestea sunt rezultatul consultării extinse privind Cartea albă, consultare care a suscitat, de la lansarea sa în februarie 2006, sute de reacţii.

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2007 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Parteneriat pentru comunicarea privind Europa [COM(2007) 569 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]

Communication from the Commission of 13 October 2005 to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions – The Commission's contribution to the period of reflection and beyond – Plan-D for Democracy, Dialogue and Debate [COM(2005)494 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 13 octombrie 2005 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Contribuţia Comisiei la perioada de reflecţie şi dincolo de ea – Planul D pentru democraţie, dialog şi dezbatere) [COM(2005)494 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]

Comunicarea către Comisie din 20 iulie 2005, „Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea procesului de comunicare privind Europa” [SEC(2005) 985 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Ultima actualizare: 22.03.2008