Strategia de extindere pentru 2011-2012
Comisia Europeană prezintă strategia de extindere pentru perioada 2011-2012. Comisia face un raport privind procesul de extindere în Balcanii de Vest, în Turcia şi în Islanda, şi îşi anunţă viitoarele priorităţi.
ACT
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere şi principalele provocări 2011-2012” [COM(2011) 666 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].
SINTEZĂ
Procesul de extindere a intrat într-o nouă fază, în principal datorită încheierii negocierilor de aderare cu Croaţia, a cărei aderare la Uniunea Europeană (UE) este prevăzută pentru mijlocul anului 2013. Încurajată de acest succes, Comisia Europeană are intenţia să se inspire din această experienţă în cadrul negocierilor sale viitoare cu celelalte state.
Comunicarea face bilanţul actualului program de extindere a UE şi enunţă priorităţile strategiei sale pentru 2011-2012, precum şi mijloacele cu care intenţionează să se doteze pentru a-şi îndeplini obiectivele.
Priorităţile strategiei de extindere pentru 2011-2012
În cadrul strategiei sale de extindere, Comisia preconizează:
Progrese înregistrate de ţările din Balcanii de Vest
Negocierile de aderare cu Croaţia s-au încheiat din iunie 2011, deoarece ţara a îndeplinit criteriile de aderare. Tratatul de aderare a fost semnat în decembrie 2011. Cu condiţia finalizării procedurilor de ratificare necesare, Croaţia ar trebui astfel să adere la UE la 1 iulie 2013.
Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei îndeplineşte în continuare criteriile politice. Ţara îşi reformează în prezent Parlamentul, aparatul judiciar şi administraţia publică. Cu toate acestea, este necesar să consolideze libertatea de exprimare în mass-media, precum şi lupta împotriva corupţiei. Comisia îşi reiterează propunerea privind deschiderea negocierilor de aderare.
Muntenegru beneficiază de statutul de ţară candidată din decembrie 2010. De atunci, ţara şi-a îmbunătăţit cadrul legislativ şi instituţional, chiar dacă trebuie să îşi continue politica de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare.
În Albania, blocajul politic a continuat atât înainte, cât şi după alegerile locale din mai 2011. Cu toate acestea, dialogul dintre forţele politice albaneze a putut fi restabilit spre sfârşitul anului. Ţara a înregistrat puţine progrese în ceea ce priveşte criteriile politice de aderare, dar a realizat o serie de progrese în combaterea criminalităţii organizate.
De la alegerile din octombrie 2010, Bosnia şi Herţegovina nu a reuşit să formeze un guvern naţional şi, prin urmare, punerea în aplicare a reformelor care să permită progresul pe calea aderării la UE a înregistrat întârzieri. Guvernanţa ţării presupune în continuare o prezenţă internaţională cu mandat executiv.
În ceea ce priveşte Serbia, Comisia a recomandat statutul de ţară candidată, cu condiţia ca aceasta să reia dialogul cu Pristina şi să pună în aplicare, în cel mai scurt timp şi cu bună-credinţă, acordurile deja încheiate. Comisia propune, de asemenea, deschiderea negocierilor de aderare cu Serbia, de îndată ce aceasta va fi înregistrat progrese suplimentare pe calea normalizării relaţiilor sale cu Pristina. Avizul Comisiei constată că Serbia a făcut progrese importante în ceea ce priveşte criteriile politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993. În plus, ţara a creat o economie de piaţă viabilă şi a atins un anumit grad de stabilitate macroeconomică. În cele din urmă, Comisia estimează că Serbia ar trebui să fie în măsură să îşi asume obligaţiile care decurg din aderare, cu condiţia să continue pe calea progreselor.
În Kosovo (conform statutului definit în Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite), perioada 2010-2011 a fost marcată de alegeri legislative anticipate şi de desemnarea unui preşedinte în aprilie 2011. În acest context, ţara a înregistrat puţine progrese în programul său de reforme, chiar dacă s-au făcut paşi înainte în ceea ce priveşte comerţul şi constituirea unui Consiliu Naţional pentru Integrare Europeană. Cu toate acestea, criminalitatea organizată şi corupţia rămân la un nivel îngrijorător. Comisia a propus totuşi punerea în aplicare a unor măsuri, conform Comunicării sale din 2009, în special în domeniul vizelor, al comerţului şi al participării la programele UE.
Progresele înregistrate de Turcia
Strategia subliniază faptul că Turcia este deja în mare măsură integrată în UE datorită schimburilor comerciale şi investiţiilor realizate în cadrul Uniunii vamale. Cu toate acestea, ţara trebuie să îşi continue eforturile pentru a îndeplini criteriile politice de aderare. Este crucial ca drepturile fundamentale cum sunt libertatea de exprimare, drepturile femeilor şi libertatea religioasă să fie respectate.
Pe scena internaţională, Turcia joacă un rol de prim plan în ceea ce priveşte evenimentele care au avut loc în 2011 în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu. Relaţiile sale cu Cipru sunt însă în continuare tensionate. Comisia intenţionează să pună în aplicare o nouă agendă pozitivă care să permită o cooperare şi un dialog mai strânse cu Turcia.
Progresele înregistrate de Islanda
Perioada 2008-2009 a fost marcată de prăbuşirea economiei în Islanda. Încetul cu încetul, ţara s-a redresat şi a ştiut să îşi păstreze o oarecare stabilitate politică, ceea ce i-a permis să continue procesul de aderare la UE. Nivelul de integrare al Islandei este destul de ridicat. Comunicarea ia notă de modul satisfăcător în care se derulează negocierile dintre Islanda şi UE.
Sprijinirea procesului de extindere
Comisia sprijină procesul de extindere prin:
Ultima actualizare: 05.01.2012