Extinderea avantajelor dimensiunii sociale a globalizării către toţi

Uniunea Europeană participă la efortul pentru o globalizare durabilă pe plan social. UE intenţionează să îşi consolideze acţiunile în favoarea unei repartizări echitabile a avantajelor globalizării şi să împărtăşească din experienţa sa celorlalte organizaţii internaţionale interesate.

ACT

Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The Social Dimension of Globalisation - the EU's policy contribution on extending the benefits to all [COM(2004) 383 final - Not published in the Official Journal (Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 18 mai 2004 intitulată „Dimensiunea socială a globalizării - în ce mod politica UE contribuie la extinderea avantajelor acesteia către toţi” [COM(2004) 383 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Prin intermediul acestei comunicări, Comisia Europeană intenţionează să contribuie la dezbaterea pentru o globalizare echitabilă şi durabilă.

CONTROLUL ASUPRA GLOBALIZĂRII

Globalizarea se traduce printr-o integrare treptată a economiilor şi societăţilor. Aceasta evoluează sub impulsul noilor tehnologii, al noilor relaţii economice şi al politicilor naţionale şi internaţionale puse în aplicare de o multitudine de actori (guverne, organizaţii internaţionale, întreprinderi, piaţa muncii, mass-media, societatea civilă). Globalizarea a adus avantaje semnificative pentru un număr important de persoane din întreaga lume. Au fost create locuri de muncă de o mai bună calitate şi mai bine remunerate în regiuni ale lumii în care supravieţuirea populaţiei depindea până atunci aproape exclusiv de agricultură.

Avantajele globalizării sunt însă în continuare repartizate în mod inegal între ţări şi în interiorul acestora. Rezultatele integrării economice la nivel mondial sunt dezechilibrate şi adeseori defavorabile actorilor vulnerabili, fie că este vorba despre regiuni, sectoare sau lucrători. Pentru a fi cu adevărat durabilă, globalizarea trebuie să asigure o dezvoltare socială mai echitabilă pentru toţi.

CONTRIBUŢIA UNIUNII EUROPENE LA DIMENSIUNEA SOCIALĂ A GLOBALIZĂRII

Uniunea Europeană (UE) se străduieşte de multă vreme, atât în interiorul său, cât şi la nivel internaţional, să garanteze că progresele economice ale globalizării sunt însoţite de progrese sociale.

Realizări în interiorul UE

Datorită experienţei proprii în materie de integrare regională, Uniunea Europeană reprezintă un model pertinent de integrare economică, politică şi socială. Chiar dacă acest model şi strategia de la Lisabona, adoptată de şefii de stat sau de guvern în 2000, care îl pune în practică, nu pot fi pur şi simplu transpuse în alte părţi ale lumii, unele dintre aspectele sale prezintă interes pentru acestea.

UE a creat o piaţă unică permiţând libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor, consolidată prin punerea în aplicare a Uniunii economice şi monetare. Aceasta urmează politici care se consolidează reciproc pentru a răspunde nevoilor de competitivitate, ocupare a forţei de muncă, progres social şi mediu durabil. Sistemul pus în practică de Uniune a permis ca această integrare economică să ducă la o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale cetăţenilor europeni, în special în statele membre cel mai puţin dezvoltate. În acest sens, UE a pus accentul pe structuri instituţionale solide, interacţiunea între acestea, implicarea actorilor prin intermediul dialogului social european, normele fundamentale în domeniul muncii, cum sunt nediscriminarea în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, norme minimale privind sănătatea şi securitatea profesională şi condiţiile de muncă, sisteme naţionale de protecţie socială solide, o investiţie în capitalul uman, calitatea locurilor de muncă şi, de manieră generală, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept.

Transformarea economiilor celor opt state din Europa Centrală şi de Est, care au aderat la UE la 1 mai 2004, este o dovadă că modelul economic şi social european este adecvat pentru ţările aflate în tranziţie economică.

Realizări la nivel internaţional

Uniunea Europeană este conştientă de multă vreme că este esenţial ca eforturile sale pentru o globalizare echitabilă să se traducă în egală măsură în politica sa externă.

UE a profitat de oportunitatea oferită de diversele acorduri de parteneriat economic pe care le-a încheiat pentru a introduce în acestea elemente esenţiale pentru o globalizare durabilă. Astfel, Uniunea Europeană şi-a axat politica externă pe legăturile dintre comerţ şi dezvoltare, cooperarea pentru dezvoltare axată pe sărăcie, normele fundamentale în domeniul muncii, responsabilitatea socială a întreprinderilor, mediul, dezvoltarea durabilă, dar şi statul de drept, drepturile omului şi democratizare.

Uniunea Europeană integrează aceste elemente în acordurile bilaterale pe care le încheie cu toate ţările şi cu numeroase organizaţii regrupate la nivel regional. În plus, prin intermediul sistemului generalizat de preferinţe, Uniunea Europeană oferă un acces preferenţial ţărilor în curs de dezvoltare care respectă în mod efectiv normele fundamentale din domeniul muncii.

UE susţine, de altfel, diferitele procese de integrare regionale. Acestea permit o mai bună integrare în economia mondială şi, astfel, maximizarea avantajelor globalizării pentru participanţii lor.

Pe de altă parte, prin „politica europeană de vecinătate”, Uniunea intenţionează să creeze, împreună cu ţările cu care se învecinează în Est şi în Sud, o zonă de stabilitate şi de prosperitate.

UE nu neglijează nici sectorul privat, care trebuie, de asemenea, să participe, în mod complementar, la eforturile pentru o globalizare echitabilă.

SPORIREA EFORTURILOR PENTRU O GLOBALIZARE DURABILĂ PE PLAN SOCIAL

Chiar dacă Uniunea Europeană se angajează în mod activ, prin politicile sale, în favoarea dimensiunii sociale a globalizării, eforturile sale trebuie sporite, atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional. Fondurile structurale ar trebui să servească la punerea în practică îmbunătăţită a restructurărilor economice şi sociale. Toţi actorii sunt invitaţi să anticipeze, să declanşeze şi să absoarbă schimbările. Pentru a evalua mai bine consecinţele sociale ale globalizării şi a-şi concentra mai bine activităţile în domeniul ajutorului extern, UE intenţionează să promoveze integrarea dimensiunii sociale în cadrul conceperii şi punerii în aplicare a diferitelor programe şi proiecte din regiunile şi ţările terţe.

Acţiunile Uniunii Europene pentru ţările în curs de dezvoltare nu trebuie totuşi să mascheze responsabilitatea importantă care le revine acestora în gestionarea globalizării şi a dezvoltării sociale.

Contribuţia instituţiilor internaţionale la o globalizare durabilă, inclusiv promovarea locurilor de muncă decente, este, de altfel, esenţială. Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), instituţiile financiare internaţionale (IFI), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi toate organele Naţiunilor Unite trebuie să participe în mod coerent şi coordonat la acest obiectiv.

Comisia încurajează, la modul general, transformarea intenţiilor în acţiuni concrete.

CONTEXT

Comisia mondială privind dimensiunea socială a globalizării (CMDSG) a OIM a publicat, la 24 februarie 2004, un raport privind „globalizarea echitabilă: crearea de oportunităţi pentru toţi”. Comisia Europeană a dorit să participe la dezbaterea iniţiată astfel de CMDSG şi la punerea în aplicare a propunerilor şi recomandărilor acesteia, prezentându-şi contribuţia la dimensiunea socială a globalizării.

See also