Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Acesta revizuiește și abrogă Regulamentul (CEE) nr. 302/93, care înființează Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).

Acesta extinde rolul centrului la monitorizarea aspectelor cum ar fi noile tendințe în consumul de droguri, în special în cazul consumului multidrog (în cazul în care medicamentele ilegale sunt luate în combinație cu medicamente sau medicamente legale).

Regulamentul a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2101 în ceea ce privește schimbul de informații cu privire la noile substanțe psihoactive*(NPS) și un sistem de avertizare timpurie și o procedură de evaluare a riscurilor pentru acestea.

ASPECTE-CHEIE

Centrul:

Principalele sale obiective sunt:

Domenii prioritare

Centrul se concentrează pe:

Rețeaua Reitox

Pentru îndeplinirea atribuției sale principale de furnizare a unor informații precise și comparabile cu privire la droguri, OEDT a dezvoltat un instrument de colectare a datelor la nivel național într-o manieră armonizată prin intermediul rețelei Reitox.

Reitox face legătura dintre sistemele naționale de informații privind drogurile și este principalul mijloc prin care OEDT efectuează schimburi de date și informații metodologice cu privire la droguri și toxicomanie în UE.

Datele colectate prin rețeaua Reitox sunt utilizate și pentru:

Rețeaua constă într-un punct focal pentru fiecare țară a UE membră a OEDT și un punct focal pentru Comisie.

Procedura consolidată de supraveghere și evaluare a riscurilor

Regulamentul (UE) 2017/2101 solicită țărilor UE să se asigure că punctele lor focale naționale și unitățile naționale Europol furnizează centrului informațiile pe care le colectează cu privire la NPS.

În strânsă colaborare cu Europol, OEDT colectează, colaborează, analizează și evaluează informațiile și le transmite rapid punctelor focale naționale, unităților naționale Europol și Comisiei. Acest lucru asigură că toți aceștia primesc informații cât mai repede posibil în scopul avertizării timpurii și permite, de asemenea, centrului să elaboreze raportul inițial cu privire la un NPS în cazul în care există temeri că substanța poate prezenta riscuri sociale sau de sănătate la nivelul UE.

În termen de două săptămâni de la primirea unui raport inițial, Comisia poate solicita centrului să evalueze potențialele riscuri prezentate de NPS și să elaboreze un raport de evaluare a riscurilor. Centrul trebuie să prezinte raportul de evaluare a riscurilor în termen de șase săptămâni de la solicitarea Comisiei. Pe baza procedurii de evaluare a riscurilor, Comisia decide dacă NPS în cauză ar trebui inclusă în definiția „drogurilor” în conformitate cu procedura din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului – Actele criminale și sancțiunile aplicabile – traficul de droguri.

Organizarea și funcționarea

Înființat în 1993 la Lisabona (Portugalia), centrul, care este una dintre agențiile descentralizate ale UE, cuprinde un consiliu de administrație, asistat de:

Centrul menține legături strânse cu punctele focale naționale ale rețelei Reitox și cu alte organizații partenere. Acesta își îndeplinește atribuțiile conform unei strategii care definește obiectivele principale ale activității sale pentru o perioadă specifică. Strategia sa, care se derulează până în 2025, și programul pentru 2018-2020 urmăresc să contribuie la o Europă mai sigură și mai sănătoasă. Programul se concentrează pe:

Centrul își propune, de asemenea, sprijinul pentru proiectul european privind sondajul școlar privind alcoolul și alte droguri și, pe parcursul unei perioade de trei ani, intenționează:

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la 16 ianuarie 2007. Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 a revizuit și a înlocuit Regulamentul (CEE) nr. 302/93 (și modificările ulterioare ale acestuia).

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

TERMENI-CHEIE

Substanța psihoactivă: o substanță în formă pură sau într-un preparat care nu este reglementat de Convenția unică a ONU privind stupefiantele din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972 sau de Convenția Națiunilor Unite asupra substanțelor psihotrope din 1971, dar poate prezenta riscuri sociale sau de sănătate similare celor prezentate de substanțele care fac obiectul convențiilor respective. Acestea sunt substanțe care afectează creierul atunci când sunt ingerate.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (reformare) (JO L 376, 27.12.2006, pp. 1-13)

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENT CONEX

Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri (JO L 335, 11.11.2004, pp. 8-11)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 11.01.2019