Regulamentul de procedură al Tribunalului

Tribunalul formează alături de Curtea de Justiție și de Tribunalul Funcției Publice instituția jurisdicțională europeană, al cărei scop este să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației Uniunii.

ACT

Regulamentul de procedură al Tribunalului.

SINTEZĂ

Regulamentul stabilește dispozițiile privind organizarea internă a Tribunalului și derularea procedurilor în fața acestuia. Tribunalul este însărcinat să judece în special:

• acțiunile directe introduse de persoanele fizice sau juridice și îndreptate împotriva actelor instituțiilor, organelor și organismelor Uniunii;
• acțiunile formulate de statele membre împotriva Comisiei Europene și împotriva Consiliului;
• acțiunile în materie de mărci comunitare;
• recursurile împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice a UE.

Organizarea Tribunalului

Tribunalul este organizat în modul următor:

• compunerea Tribunalului: Tribunalul are 28 de membri, câte un judecător pentru fiecare stat membru. Aceștia aleg, pentru o perioadă de trei ani, președintele Tribunalului, care conduce lucrările și serviciile instituției. Președintele prezidează, de asemenea, ședințele plenare, precum și deliberările desfășurate în camera de consiliu și tratează cererile de măsuri provizorii.
• constituirea camerelor și desemnarea judecătorilor raportori: Tribunalul este constituit din camere compuse din trei și cinci judecători. Acestea sunt însărcinate cu gestionarea cauzelor care le sunt repartizate. Un judecător raportor este desemnat pentru a asigura judecarea fiecărei cauze. Judecătorii aleg președinții camerelor.
• rolul grefierului: grefierul, numit de către Tribunal pentru o perioadă de șase ani, asistă Tribunalul, președintele, precum și judecătorii în exercitarea atribuțiilor acestora. Acesta este responsabil cu arhivele, precum și cu publicațiile Tribunalului.
• funcționarea Tribunalului: Tribunalul deliberează în camera de consiliu. La finalul deliberării, majoritatea judecătorilor adoptă concluziile care determină decizia Tribunalului.
• regimul lingvistic: reclamantul are posibilitatea de a alege limba de procedură dintre cele douăzeci și patru de limbi oficiale ale Uniunii.
• drepturile și obligațiile agenților, consilierilor și avocaților: aceste persoane beneficiază de imunitate pentru afirmațiile orale și înscrisurile depuse. Toate înscrisurile referitoare la procedură sunt exceptate de la percheziție și sechestru.

Caracteristicile procedurii

Procedura Tribunalului poate să includă toate sau mai multe dintre etapele enumerate în continuare:

• procedura scrisă: este vorba despre un schimb de memorii între părți. Cererea trebuie să conțină informații privind numele și domiciliul reclamantului, indicarea părții împotriva căreia este formulată cererea introductivă, obiectul litigiului, concluziile și probele propuse. Originalul cererii trebuie semnat de către avocatul sau agentul reclamantului. În termen de două luni, pârâtul trebuie să depună un memoriu în apărare, care să conțină numele și domiciliul acestuia, argumentele invocate, concluziile, precum și probele propuse.
• procedura orală are loc în cadrul unei audieri ale cărei dezbateri sunt deschise și conduse de către președinte; acesta le adresează întrebări agenților, consilierilor sau avocaților părților. Părțile nu pot pleda în nume propriu. Acestea trebuie să fie reprezentate de către un agent sau un avocat. La finalul procedurii, grefierul întocmește un proces-verbal.
• activitățile de cercetare judecătorească și audierea martorilor vizează înfățișarea părților, solicitarea de informații și prezentarea de documente, proba testimonială, expertiza, precum și cercetarea la fața locului. Anumite fapte sunt probate cu martori. Aceștia sunt citați de către Tribunal, eventual la solicitarea părților.

O asistență judiciară se poate acorda pentru a acoperi, în special, cheltuielile legate de asistența și de reprezentarea în fața Tribunalului.

Tratarea procedurilor speciale

Acțiunea în anulare nefiind suspensivă, se poate face o cerere de suspendare a executării actului atacat de către solicitant, prin introducerea unei acțiuni în fața Tribunalului. Această cerere de suspendare trebuie să specifice în principal obiectul litigiului și circumstanțele care determină urgența justificând dispunerea măsurii solicitate.

În cazul în care prezintă interes pentru cauză, un intervenient are posibilitatea de a lua parte la o procedură aflată pe rolul Tribunalului. În acest caz, intervenientul trebuie să prezinte în prealabil o cerere de intervenție care să indice cauza și părțile principale și să expună împrejurările care justifică dreptul de a interveni.

Sesizată prin recurs, Curtea de Justiție poate anula o hotărâre sau o ordonanță a Tribunalului. În cazul anulării deciziei Tribunalului, acesta poate fi sesizat din nou prin hotărârea de trimitere.

Cererea de terță opoziție, prin care i se solicită judecătorului să dea o nouă hotărâre pentru o cauză în care s-a pronunțat deja, poate fi înaintată în termen de două luni de la data publicării hotărârii în Jurnalul Oficial. Revizuirea hotărârii poate fi, de asemenea, solicitată în caz de eroare.

Contenciosul privind drepturile de proprietate intelectuală

Acest tip de contencios vizează acțiunile introduse împotriva Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) privind aplicarea normelor legate de regimul proprietății intelectuale.

Intervenienții alții decât reclamanții pot interveni în cursul procedurii și dispun de aceleași drepturi ca părțile principale.

Recursurile împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene

Tribunalul este competent pentru a hotărî asupra recursurilor introduse împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice. Pentru acest tip de recurs, se depune o cerere la grefa Tribunalului de Primă Instanță sau a Tribunalului Funcției Publice. Limba de procedură este cea în care s-a pronunțat hotărârea Tribunalului Funcției Publice care face obiectul recursului.

Cererea de recurs cuprinde următoarele informații:

• numele și domiciliul părții care formulează recursul;
• indicarea celorlalte părți;
• motivele și argumentele de drept invocate;
• concluziile recurentului.

Părțile pot depune un memoriu care poate duce la respingerea cererii de recurs sau la anularea hotărârii Tribunalului Funcției Publice.

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 904/2012 al Consiliului din 24 septembrie 2012 de modificare a Regulamentului nr. 422/67/CEE, 5/67/Euratom de stabilire a regimului financiar al președintelui și membrilor Comisiei, al președintelui, judecătorilor, avocaților generali și grefierului Curții de Justiție, al președintelui, membrilor și grefierului Tribunalului de Primă Instanță, precum și al președintelui, membrilor și grefierului Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene [Jurnalul Oficial L 269 din 4.10.2012].

Ultima actualizare: 27.02.2014