Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

-

European flag

Ediţia în limba română

15.   Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

Volumul 018

 


Referințe

 

Cuprins

 

Anul

JO

Pagina

 

 

 

 

Notă introductivă

1

2006

C 279

2

 

 

42006A1117(01)

 

 

 

Acord privind protecția sănătății lucrătorilor prin respectarea bunelor practici în cadrul manipulării și utilizării siliciului cristalin și a produselor care îl conțin (2006/C 279/02) Anexele la prezentul acord sunt disponibile pe www.nepsi.eu

3

2006

L 306

17

 

 

32006D0754

 

 

 

Decizia Comisiei din 6 noiembrie 2006 de modificare a Deciziei 2006/601/CE privind măsurile de urgență în ceea ce privește prezența organismului modificat genetic neautorizat LL RICE 601 în produsele pe bază de orez [notificată cu numărul C(2006) 5266] (1)

10

2006

L 316

12

 

 

32006D0780

 

 

 

Decizia Comisiei din 13 noiembrie 2006 privind evitarea dublei contabilizări pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul sistemului comunitar de comercializare a emisiilor pentru activitățile de proiect care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2006) 5362] (1)

14

2006

L 328

1

 

 

32006R1692

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1692/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a celui de-al doilea program Marco Polo de acordare a asistenței financiare comunitare pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri (Marco Polo II) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1382/2003 (1)

20

2006

L 329

38

 

 

32006D0803

 

 

 

Decizia Comisiei din 23 noiembrie 2006 de modificare a Deciziei 2005/381/CE de stabilire a unui chestionar în vederea prezentării de rapoarte privind aplicarea Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2006) 5546] (1)

33

2006

L 337

3

 

 

32006R1784

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1784/2006 al Comisiei din 4 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea agenților de prelucrare

59

2006

L 337

21

 

 

32006L0117

 

 

 

Directiva 2006/117/Euratom a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri radioactive și combustibil uzat

61

2006

L 339

16

 

 

32006L0125

 

 

 

Directiva 2006/125/CE a Comisiei din 5 decembrie 2006 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (Versiune codificată) (1)

73

2006

L 345

24

 

 

32006D0871

 

 

 

Decizia Consiliului din 18 iulie 2005 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice

93

2006

L 345

26

 

 

22006A1208(04)

 

 

 

Acord privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice

95

2006

L 355

88

 

 

32006R1851

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1851/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului în ceea ce privește consumul de furaje convenționale în decursul perioadelor de transhumanță

142

2006

L 355

95

 

 

32006D0931

 

 

 

Decizia Comisiei din 14 decembrie 2006 de modificare a Deciziei 2006/698/CE privind o extindere a perioadei sale de aplicare [notificată cu numărul C(2006) 5783] (1)

143

2006

L 358

87

 

 

32006D0944

 

 

 

Decizia Comisiei din 14 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor de emisii respective alocate Comunității Europene și fiecărui stat membru în temeiul Protocolului de la Kyoto, conform Deciziei 2002/358/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2006) 6468]

144

2006

L 363

368

 

 

32006L0105

 

 

 

Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de adaptare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE, 97/68/CE, 2001/80/CE și 2001/81/CE în domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

147

2006

L 364

25

 

 

32006R1882

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1882/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitrați din anumite produse alimentare (1)

188

2006

L 364

32

 

 

32006R1883

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1883/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinelor din anumite produse alimentare (1)

195

2006

L 368

110

 

 

32006L0142

 

 

 

Directiva 2006/142/CE a Comisiei din 22 decembrie 2006 de modificare a anexei IIIa la Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului cuprinzând lista ingredientelor care trebuie să apară, în orice situație, pe eticheta produselor alimentare (1)

207

2006

L 372

19

 

 

32006L0118

 

 

 

Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării

209

2006

L 376

14

 

 

32006L0113

 

 

 

Directiva 2006/113/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind calitatea apelor conchilicole (versiune codificată)

222

2006

L 376

21

 

 

32006L0114

 

 

 

Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă (versiune codificată) (1)

229

2006

L 384

75

 

 

32006R2023

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 2023/2006 al Comisiei din 22 decembrie 2006 privind buna practică de fabricație a materialelor și a obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare (1)

236

2006

L 386

46

 

 

32006D0957

 

 

 

Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a unui amendament la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu

240

2006

L 404

9

 

 

32006R1924

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare

244

2006

L 404

39

 

 

32006D1926

 

 

 

Decizia nr. 1926/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune comunitară în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (2007-2013) (1)

260

2006

L 411

18

 

 

32006R1991

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1991/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (1)

267

2007

L 032

137

 

 

32007D0064

 

 

 

Decizia Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a unor criterii ecologice revizuite și a cerințelor de evaluare și de verificare corespunzătoare pentru acordarea etichetei ecologice comunitare pentru substraturile de cultură [notificată cu numărul C(2006) 6962] (1)

271

2007

L 032

192

 

 

32007D0076

 

 

 

Decizia Comisiei din 22 decembrie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului în ceea ce privește asistența reciprocă [notificată cu numărul C(2006) 6903] (1)

278

 


 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.


15/Volumul 018

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1




/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

Legislație („L”),

Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


42006A1117(01)


C 279/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Acord privind protecția sănătății lucrătorilor prin respectarea bunelor practici în cadrul manipulării și utilizării siliciului cristalin și a produselor care îl conțin

(2006/C 279/02)

Anexele la prezentul acord sunt disponibile pe www.nepsi.eu


(1)

Întrucât siliciul cristalin este abundent în natură, acesta reprezintă aproximativ 12 % din scoarța terestră. Multe alte minerale și produse minerale conțin în mod natural siliciu cristalin.

(2)

Întrucât industria utilizează în mod intensiv două dintre formele cristalizate ale siliciului: cuarț și cristobalit. Ambele sunt vândute ca nisip, care este un material granulat, sau ca făină compusă din particule mai mici de 0,1 milimetri.

(3)

Întrucât siliciul cristalin și materialele/produsele/materiile prime care conțin siliciu cristalin sunt utilizate în numeroase ramuri ale industriei, în special, între altele, cea chimică, ceramică, a produselor cosmetice, detergenților, electronicelor, de turnătorie, sticlărie, horticolă, de agrement, a metalelor și ingineriei, a materialelor de acoperire care include industria vopselelor și a produselor farmaceutice, precum și ca mediu de filtrare în mai multe industrii.

(4)

Întrucât Comitetul științific privind valorile limită de expunere profesională al Comisiei Europene (SCOEL) (1) a concluzionat, inter alia,„că principalul efect asupra oamenilor al inhalării siliciului cristalin alveolar este silicoza. Există informații suficiente pentru a concluziona că riscul de cancer pulmonar este sporit la persoanele cu silicoză (și nu, aparent, la angajații care nu au silicoză, expuși la praful de siliciu în cariere și în industria ceramică). Prin urmare, prevenirea apariției silicozei reduce și riscul de cancer. Întrucât nu se poate identifica în mod clar un prag al dezvoltării silicozei, orice reducere a expunerii reduce riscul de silicoză.”

(5)

Întrucât există dovezi că gravitatea efectelor siliciului cristalin alveolar variază în funcție de ramura industrială.

(6)

Întrucât există o serie de factori de confuzie în epidemiologia cancerului pulmonar, de exemplu, fumatul, radonul și hidrocarburile aromatice policiclice.

(7)

Întrucât în prezent nu există o limită de expunere profesională pentru siliciul cristalin alveolar la nivelul UE, iar limitele naționale de expunere profesională diferă.

(8)

Întrucât siliciul cristalin alveolar diferă în multe aspecte – inclusiv datorită abundenței sale naturale – de situațiile întâlnite în legislația privind siguranța lucrătorilor. Prin urmare, prezentul acord, care este unic în multe privințe, este un instrument adecvat pentru a trata această substanță specială.

(9)

Întrucât părțile la prezentul acord acționează cu convingerea fermă că prezentul acord urmează să contribuie la protecția locurilor de muncă și la siguranța viitorului economic al sectoarelor și al întreprinderilor.

(10)

Întrucât părțile depun toate eforturile pentru a obține aplicarea prezentului acord în toate întreprinderile din cadrul tuturor sectoarelor pe care le reprezintă.

(11)

Întrucât părțile la prezentul acord acționează în conformitate cu articolul 139 alineatele (1) și (2) din Tratatul CE.

Având în vedere cele menționate anterior, părțile încheie următorul acord privind prevenirea și protecția sănătății lucrătorilor prin respectarea bunelor practici în cadrul manipulării și utilizării siliciului cristalin și a produselor care îl conțin.

Articolul 1

Obiective

Prezentul acord are ca scop:

protecția sănătății angajaților și a altor persoane expuse profesional la locul de muncă la siliciul cristalin alveolar din materialele/produsele/materiile prime care conțin siliciu cristalin;

minimizarea expunerii la siliciul cristalin alveolar la locul de muncă prin aplicarea bunelor practici prevăzute pentru a preveni, elimina sau reduce riscurile profesionale pentru sănătate legate de siliciul cristalin alveolar;

îmbunătățirea cunoștințelor despre efectele potențiale asupra sănătății ale siliciului cristalin alveolar și despre bunele practici.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul acord se referă la producerea și utilizarea siliciului cristalin, precum și a materialelor/produselor/materiilor prime care conțin siliciu cristalin care pot conduce la o expunere la siliciul cristalin alveolar. Descrierile industriilor respective sunt prevăzute în anexa 5 la acesta.

(2)   Domeniul de aplicare al acordului include activități auxiliare legate de acesta, precum manipularea, depozitarea și transportul. Se aplică, de asemenea, locurilor de muncă mobile. Locurile de muncă mobile pot face obiectul unor norme specifice.

(3)   Prezentul acord se aplică părților, angajatorilor și angajaților, astfel cum sunt definiți și specificați în continuare.

Articolul 3

Definiții

(1)   „Angajator(i)” înseamnă societățile individuale reprezentate în mod direct sau indirect de către părțile la prezentul acord, reprezentând industria.

(2)   „Angajați” înseamnă lucrătorii reprezentați în mod direct sau indirect de către părțile la prezentul acord, reprezentând angajații care sunt expuși în mod regulat sau ocazional la siliciul cristalin alveolar. „Angajați” desemnează angajații cu timp parțial, cu normă întreagă, precum și angajații pe durată determinată și alți lucrători care își desfășoară activitatea sub supravegherea directă a angajatorului (de exemplu, lucrătorii detașați sau delegați).

(3)   „Reprezentanții lucrătorilor” înseamnă reprezentanții lucrătorilor cu responsabilitate specifică în ceea ce privește siguranța și sănătatea lucrătorilor: orice persoană votată, aleasă sau desemnată în conformitate cu legislația națională și/sau practicile naționale pentru a reprezenta lucrătorii atunci când apar probleme legate de protecția siguranței și a sănătății lucrătorilor la locul de muncă.

(4)   „Părți” înseamnă semnatarii prezentului acord.

(5)   „Siliciu cristalin alveolar” înseamnă fracțiunea de masă a particulelor de siliciu cristalin inhalate care penetrează căile respiratorii neciliate. Convenția alveolară, care este o specificație țintă pentru instrumentele de prelevare a probelor, este definită în conformitate cu § 5.3. din standardul european EN 481 privind atmosfera la locul de muncă – definiția fracției de măsurare pentru măsurarea particulelor din aer.

(6)   „Bune practici” înseamnă principiile generale ale Directivei 89/391 și ale secțiunii II din Directiva 98/24, astfel cum sunt dezvoltate și ilustrate mai detaliat în anexa 1, care poate fi actualizată la anumite intervale de timp.

(7)   „Amplasament” înseamnă o unitate operațională în care se găsește siliciu cristalin alveolar. Depozitarea și transportul sunt considerate amplasamente separate, cu excepția cazului în care sunt legate de un amplasament de producție sau de utilizare. Locurile de muncă mobile sunt considerate, de asemenea, amplasamente.

(8)   „Neaplicare” înseamnă nerespectarea acordului, inclusiv a bunelor practici definite la alineatul (6) menționat anterior, care are drept consecință o expunere sporită a angajaților la siliciul cristalin alveolar și un risc pentru sănătate care ar fi putut fi evitat prin respectarea bunelor practici.

(9)   „Practici naționale” înseamnă liniile directoare sau standardele emise de către autoritățile competente sau adoptate de industrie, care nu sunt nici legi, nici regulamente.

Articolul 4

Principii

(1)   Părțile cooperează în vederea îmbunătățirii cunoștințelor despre efectele siliciului cristalin alveolar asupra sănătății, în special prin studierea, monitorizarea și difuzarea bunelor practici.

(2)   Părțile recunosc necesitatea unei strategii europene de prevenire în ceea ce privește siliciul cristalin alveolar. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că semnarea prezentului acord trebuie considerată ca o recunoaștere a unei expuneri necontrolate în sectorul în cauză sau a unei expuneri reale în întregul sector.

(3)   Părțile iau act că principiile generale ale Directivei 89/391 și ale Directivei 98/24 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenți chimici la locul de muncă rămân aplicabile întotdeauna (inclusiv, în special, articolul 4 privind determinarea și evaluarea riscului, articolul 5 privind prevenirea riscurilor, articolul 6 privind protecția specifică și măsurile de prevenire, articolul 7 privind măsurile care trebuie luate în caz de accidente, incidente și urgențe și articolul 8 privind informarea și formarea lucrătorilor).

(4)   Părțile convin că siliciul cristalin și materialele/produsele/materiile prime care conțin siliciu cristalin, descrise în anexa 5, sunt componente/ingrediente fundamentale, utile și adesea indispensabile pentru numeroase activități industriale sau alte activități profesionale care contribuie la protecția locurilor de muncă, precum și la asigurarea viitorului economic al sectoarelor și societăților și că, prin urmare, producerea și utilizarea lor pe scară largă trebuie să continue.

(5)   Părțile convin că punerea în aplicare a „bunelor practici” enunțate în anexa 1 la prezentul acord urmează să aducă o contribuție eficace la gestionarea riscurilor prin prevenirea sau, în cazul în care acest lucru nu se poate realiza, prin minimizarea expunerii la siliciul cristalin alveolar prin aplicarea măsurilor corespunzătoare de prevenire și protecție în temeiul secțiunii II din Directiva 98/24.

(6)   Prezentul acord nu aduce atingere obligației angajatorilor și angajaților de a respecta legislația națională și europeană din domeniul sănătății și siguranței lucrătorilor.

(7)   În măsura în care se demonstrează că practicile naționale în vigoare sunt mai riguroase decât cerințele prezentului acord, angajatorii și angajații aderă la aceste practici naționale.

Articolul 5

Bunele practici

(1)   Părțile adoptă împreună bunele practici enunțate în anexa 1.

(2)   Angajatorii și angajații, precum și reprezentanții lucrătorilor depun împreună toate eforturile pentru a pune în aplicare bunele practici la nivel de amplasament, în măsura în care sunt aplicabile, inclusiv în privința persoanelor care nu fac parte dintre angajați și sunt expuse profesional în amplasamente, de exemplu, antreprenorii (de exemplu, prin includerea, după caz, a bunelor practici în specificațiile contractului).

(3)   Anexa 1 poate fi adaptată în conformitate cu procedura prevăzută în anexa 7.

(4)   Angajatorii se angajează să organizeze o formare periodică și toți angajații respectivi se angajează să urmeze această formare periodică privind punerea în aplicare a bunelor practici (2).

Articolul 6

Monitorizarea

(1)   Fiecare amplasament instalează un sistem de monitorizare pentru aplicarea bunelor practici. În acest scop, angajatorul desemnează un angajat (de exemplu, șeful de echipă al unui amplasament) pentru a monitoriza aplicarea bunelor practici. Acesta/aceasta înaintează un raport persoanei desemnate în temeiul alineatului (2), la cerere.

(2)   Angajatorul desemnează o persoană în conformitate cu dispozițiile articolului 7 din Directiva 89/391 pentru a monitoriza cu regularitate aplicarea sau neaplicarea bunelor practici. Acesta/aceasta colaborează cu persoanele desemnate în temeiul alineatului (1) în conformitate cu un program/o procedură elaborat(ă) sub responsabilitatea sa, după consultarea comitetului de întreprindere al societății și a reprezentanților lucrătorilor, după caz.

(3)   Pentru monitorizarea prafului, angajații respectă Protocolul (Protocoalele) de monitorizare a prafului relevant(e), descrise în anexa 2. Aceste protocoale pot fi adaptate necesităților speciale ale amplasamentelor mai mici și pot permite selectarea arbitrară a amplasamentelor, în cazul unei multitudini de amplasamente în anumite sectoare.

Articolul 7

Raportarea, îmbunătățirea

(1)   Angajatorii și angajații, cu sprijinul reprezentanților lucrătorilor, depun, împreună și în permanență, toate eforturile pentru respectarea bunelor practici și pentru îmbunătățirea aplicării acestora.

(2)   Angajatorii raportează situația în ceea ce privește aplicarea/neaplicarea și îmbunătățirea prin intermediul persoanei desemnate în temeiul articolului 6 alineatul (2) din doi în doi ani, pentru prima dată în 2008 (raportarea datelor din 2007).

Părțile elaborează în comun un model de raportare, anexat la prezentul acord ca anexa 3.

(3)   Părțile convin ca numărul situațiilor de neaplicare pentru fiecare angajator să se diminueze progresiv pe durata de valabilitate a prezentului acord, cu excepția cazului în care numărul situațiilor de neaplicare nu permite o îmbunătățire suplimentară și în acest caz angajatorul depune toate eforturile pentru a păstra statu-quo-ul.

(4)   Raportarea în temeiul alineatului (2) anterior se efectuează prin intermediul părții în cauză, pe bază consolidată, către Consiliu. Cu toate acestea, lista amplasamentelor care se găsesc în mod repetat în situație de neaplicare se anexează la raportul consolidat.

Articolul 8

Consiliul

Principalul obiectiv urmărit de Consiliu este identificarea problemelor existente și propunerea unor posibile soluții. Consiliul este organul unic și exclusiv care supraveghează punerea în aplicare și interpretarea acordului.

Consiliul examinează rapoartele menționate la articolul 7 și întocmește un raport de sinteză, până la data de 30 iunie a anului următor, care prezintă un rezumat al situațiilor de aplicare, neaplicare și îmbunătățire, nivelul de aplicare/neaplicare pentru fiecare sector al industriei, motivele acestei situații și recomandările corespunzătoare. Raportul de sinteză este înaintat părților și membrilor acestora, Comisiei Europene și autorităților naționale responsabile cu siguranța lucrătorilor și poartă mențiunea „informații comerciale confidențiale/sensibile”. Se poate pune la dispoziția publicului un rezumat executiv, în cazul în care acest lucru este considerat necesar. În iunie 2007, raportul de sinteză urmează să aibă un format diferit, rezumând, pe baza informațiilor puse la dispoziție de către părți, numai stadiul punerii în aplicare și al pregătirilor pentru prima raportare care are loc în 2008.

În cazul unor situații repetate de neaplicare, atunci când acestea sunt rezultatul nepunerii în aplicare, repetate și nejustificate, a măsurilor corective, Consiliul decide asupra măsurilor care se adoptă pentru a aborda aceste situații.

Pe lângă sarcinile menționate anterior, Consiliul are, de asemenea, următoarele sarcini: (a) discutarea și soluționarea oricăror chestiuni care prezintă importanță pentru funcționarea acordului; (b) soluționarea oricăror conflicte și chestiuni de interpretare în temeiul prezentului acord, inclusiv a celor prezentate de către părți, angajatori și angajați; (c) emiterea unor recomandări cu privire la posibile revizuiri ale prezentului acord; (d) comunicarea cu terții și (e) adaptarea bunelor practici în conformitate cu anexa 7.

Consiliul este constituit din reprezentanți ai părților numiți de acestea pentru prima dată la data semnării acordului, pentru mandate de câte patru ani, în număr egal pentru angajatori și angajați. De asemenea, părțile pot numi, în același timp sau ulterior, în cazul în care este necesar, un membru supleant pentru fiecare membru al Consiliului care poate însoți ca observator tăcut sau înlocui membrii Consiliului, în cazul în care este necesar, pentru a asigura o continuitate și o competență corespunzătoare. Dimensiunea Consiliului trebuie să permită funcționarea sa în practică și este stabilită la cel mult 30 (de exemplu, 15/15), inclusiv președinții menționați la articolul 3 din anexa 6. În cazul în care una dintre părți se retrage, denunță acordul sau își încetează existența sau în cazul în care o nouă parte devine parte la acord pe durata mandatului Consiliului, părțile ajustează participarea la Consiliu în consecință, cu respectarea numărului maxim de membri menționat anterior. Părțile care nu sunt reprezentate în Consiliu ca membri sau membri supleanți au dreptul de a fi audiate de către Consiliu și de a fi prezente la dezbaterea chestiunii lor. Normele Consiliului sunt prevăzute în anexa 6 la prezentul acord.

Consiliul are ca scop adoptarea deciziilor sale prin consens. În lipsa consensului, deciziile Consiliului se adoptă cu dublă majoritate calificată de 75 % din voturile atribuite, respectiv, reprezentanților angajaților și reprezentanților angajatorilor. De exemplu, în cazul în care Consiliul este constituit din 30 de membri (15 din partea angajaților și 15 din partea angajatorilor), este necesară o majoritate de 12 voturi de fiecare parte.

Consiliul este asistat pe plan logistic de un secretariat care urmează să fie stabilit de către părți în momentul semnării acordului.

Articolul 9

Confidențialitatea

(1)   Toate comunicările orale și scrise dintre părți și între părți și membrii lor privind aplicarea prezentului acord rămân confidențiale și nu se pun la dispoziția terților, cu excepția cazului în care există o obligație legală de divulgare.

(2)   Dispoziția privind confidențialitatea menționată la alineatul (1) nu se aplică următoarelor situații:

raportul de sinteză care se transmite numai persoanelor și organizațiilor enumerate la articolul 8 alineatul (2);

rezumatul executiv care poate fi făcut public;

contactele necesare comune ale președinților Consiliului cu terții;

circularea necesară a informațiilor de către părți spre membrii lor, în măsura în care membrii respectivi sunt afectați de informațiile divulgate.

(3)   Identitatea societăților menționate în rapoarte poate fi divulgată numai membrilor părților în cauză, cu excepția unei decizii contrare a Consiliului în temeiul articolului 8 alineatul (2). Persoanele care primesc informațiile trebuie să se supună acelorași obligații privind confidențialitatea prevăzute de prezentul acord.

(4)   Încălcarea dispozițiilor alineatelor (1) și (3) dă dreptul părții vătămate și/sau membrilor acesteia de a iniția acțiune în instanță, în conformitate cu dreptul civil național.

Articolul 10

Supravegherea sănătății

Medicul de medicina muncii/igienistul industrial sau organul intern sau extern echivalent desemnat pentru amplasament definește sfera de aplicare a examenelor medicale care trebuie efectuate, în conformitate cu reglementările naționale, cu articolul 10 din Directiva 98/24 și cu Protocolul privind supravegherea sănătății descris în anexa 8.

Articolul 11

Cercetare – colectarea datelor

Părțile discută asupra lacunelor din domeniul cercetării și al datelor și fac recomandări privind cercetarea, inclusiv procese sau produse mai sigure care trebuie supuse unei evaluări a riscurilor înainte de a fi utilizate. De asemenea, acestea fac recomandări în ceea ce privește proiectele de colectare a datelor care trebuie desfășurate în viitor. O listă a proiectelor anterioare de cercetare este inclusă în anexa 4.

Articolul 12

Durata – revizuirea

(1)   Prezentul acord este valabil pentru o durată de minimum patru ani și se reînnoiește automat pentru două perioade consecutive de câte doi ani. Părțile au dreptul să se retragă din acord, cu un preaviz de un an.

(2)   Prezentul acord devine caduc în momentul în care nici una dintre părți nu mai este reprezentativă pentru sectoarele sale industriale sau mai puțin de două părți, una reprezentând angajatorii și una reprezentând angajații din același sector al industriei, rămân părți la acord.

(3)   Părțile au dreptul să se retragă în orice moment din prezentul acord, fără preaviz, în cazul în care omologul lor din același sector al industriei nu mai este parte la acord sau nu mai este reprezentativ („Reciprocitate”).

(4)   În cazul în care se propune o viitoare legislație comunitară în ceea ce privește siliciul cristalin, părțile se reunesc pentru a evalua impactul legislației propuse asupra prezentului acord.

Articolul 13

Schimbarea părților

(1)   Prezentul acord este deschis semnării de către alte părți.

(2)   Prezentul acord creează obligații pentru succesorii legali ai părților.

Articolul 14

Dispoziții diverse

(1)   Prezentul acord nu creează alte drepturi și obligații decât cele prevăzute de acesta.

(2)   Orice plângeri sau litigii privind interpretarea și aplicarea prezentului acord sunt examinate exclusiv de către Consiliu și, datorită caracterului unic al acordului, nu sunt supuse jurisdicției instanțelor locale naționale. Orice alte plângeri și litigii referitoare la prezentul acord se supun legilor și jurisdicției țării de reședință a pârâtului (pârâților), la instanța locală competentă în raza căreia se află reședința pârâtului (pârâților).

(3)   Prezentul acord se traduce în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Versiunea în limba engleză este obligatorie pentru interpretare.

(4)   În măsura în care există o discrepanță între bunele practici și practicile naționale mai riguroase dintr-o anumită jurisdicție, aderarea la aceste practici naționale, solicitată în temeiul articolului 4 alineatul (7), nu constituie o situație de neaplicare, în temeiul articolului 3 alineatul (8).

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul acord intră în vigoare la șase luni de la semnarea de către primele două părți, una reprezentând angajatorii și una reprezentând angajații din același sector al industriei, cu condiția ca acordul să fi fost tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Anexa 1 [Bune practici (ghid de bune practici)]

Anexa 2 [Protocolul de monitorizare a prafului]

Anexa 3 [Model de raport]

Anexa 4 [Lista proiectelor de cercetare]

Anexa 5 [Descrierea industriilor]

Anexa 6 [Consiliul – Secretariatul]

Anexa 7 [Procedură pentru adaptarea bunelor practici]

Anexa 8 [Protocolul privind supravegherea medicală a silicozei]

Încheiat la 25 aprilie 2006.

De către:

APFE — European Glass Fibre Producers Association

BIBM — International Bureau for Precast Concrete

CAEF — The European Foundry Association

CEEMET — Council of European Employers of the Metal, Engineering and Technology-Based Industries

CERAME-UNIE — The European Ceramics Industries

CEMBUREAU — The European Cement Association

EMCEF — European Mine, Chemical and Energy Workers' Federation

EMF — European Metalworkers' Federation

EMO — European Mortar Industry Organization

EURIMA — European Insulation Manufacturers Association

EUROMINES — European Association of Mining Industries

EURO-ROC — European and International federation of natural stones industries

ESGA — European Special Glass Association

FEVE — European Container Glass Federation

GEPVP — European Association of Flat Glass Manufacturers

IMA-Europe — The Industrial Minerals Association

UEPG — European Aggregates Association


(1)  SCOEL SUM Doc 94-final cu privire la siliciul cristalin alveolar, iunie 2003.

(2)  A se vedea articolul 13 din Directiva 89/391.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

10


32006D0754


L 306/17

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 6 noiembrie 2006

de modificare a Deciziei 2006/601/CE privind măsurile de urgență în ceea ce privește prezența organismului modificat genetic neautorizat „LL RICE 601” în produsele pe bază de orez

[notificată cu numărul C(2006) 5266]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/754/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 4 alineatul (2) și articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2) interzic introducerea produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic pe piața comunitară, cu excepția cazului în care acestea sunt reglementate printr-o autorizație eliberată în conformitate cu regulamentul respectiv. Articolul 4 alineatul (3) și articolul 16 alineatul (3) din regulamentul respectiv prevăd că niciun produs alimentar și niciun furaj modificat genetic nu pot fi autorizate, cu excepția cazului în care s-a demonstrat în mod corespunzător și suficient că produsul alimentar respectiv sau furajul respectiv nu are efecte adverse asupra sănătății umane, sănătății animale sau mediului, că nu induce în eroare consumatorii sau utilizatorii și că nu diferă de produsele alimentare sau furajele pe care urmează să le înlocuiască într-o măsură în care consumul lor normal ar fi dezavantajos din punct de vedere nutritiv pentru consumatori sau animale.

(2)

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede posibilitatea adoptării unor măsuri de urgență la nivel comunitar în ceea ce privește produsele alimentare și furajele importate dintr-o țară terță în scopul de a proteja sănătatea umană, sănătatea animală sau mediul înconjurător atunci când riscul nu poate fi combătut în mod satisfăcător prin măsuri luate de statele membre în cauză.

(3)

La 18 august 2006, autoritățile Statelor Unite ale Americii au informat Comisia că produse pe bază de orez contaminate cu orezul modificat genetic „LL RICE 601” (denumite în continuare „produsele contaminate”), care nu au primit autorizația de introducere pe piață în Comunitate, au fost detectate în eșantioane de orez prelevate pe piața americană din orezul cu bob lung comercializat din recolta anului 2005.

(4)

Dat fiind riscul potențial pe care îl reprezintă produsele neautorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, Decizia 2006/578/CE a Comisiei din 23 august 2006 privind măsurile de urgență cu privire la prezența organismului modificat genetic neautorizat „LL RICE 601” în produsele pe bază de orez (3) a interzis, cu titlu provizoriu, introducerea pe piață a produselor contaminate. Aceste măsuri de urgență au fost confirmate prin Decizia 2006/601/CE a Comisiei (4) care a abrogat și a înlocuit Decizia 2006/578/CE și care a impus statelor membre să nu autorizeze introducerea pe piață a anumitor produse pe bază de orez de proveniență din Statele Unite decât în cazul în care loturile respective sunt însoțite de un raport de analiză original, întocmit de un laborator acreditat, care să ateste că produsele nu conțin orezul modificat genetic „LL RICE 601”.

(5)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, căreia i s-a cerut sprijin științific cu privire la acest aspect, a publicat la 14 septembrie 2006 o declarație care conchide că, deși consumul de orez cu bob lung importat care conține urme de „LL RICE 601” nu poate fi considerat în măsură să suscite o preocupare imediată în ceea ce privește siguranța oamenilor și a animalelor, datele disponibile sunt insuficiente pentru a permite o evaluare completă a siguranței orezului modificat genetic „LL RICE 601” în conformitate cu orientările EFSA în materie de evaluare a riscurilor.

(6)

Verificările efectuate în statele membre au dovedit că alte produse pe bază de orez, pe lângă cele vizate în prezent de Decizia 2006/601/CE, pot fi, de asemenea, contaminate cu orezul modificat genetic „LL RICE 601”. Prin urmare, aceste produse ar trebui incluse în domeniul de aplicare a Deciziei 2006/601/CE.

(7)

Verificările efectuate de statele membre au demonstrat, de asemenea, prezența orezului modificat genetic „LL RICE 601” în anumite loturi însoțite, cu toate acestea, de raportul de analiză original solicitat prin Decizia 2006/601/CE. Contactele avute ulterior cu autoritățile Statelor Unite ale Americii în vederea îndepărtării oricărui risc privind prezența orezului modificat genetic neautorizat nu au fost încununate de succes. În aceste condiții, este necesar, pentru a asigura că niciun produs contaminat nu va fi introdus pe piață și pentru a garanta nivelul ridicat de protecție a sănătății prevăzut în Comunitate, fără a impune schimburilor comerciale mai multe restricții decât este necesar, să se procedeze provizoriu și sistematic la o eșantionare oficială și la o analiză oficială ale fiecărui lot de produse specifice de proveniență din Statele Unite înainte de introducerea lor pe piață, menținându-se obligația întocmirii unui raport de analiză instituită prin Decizia 2006/601/CE.

(8)

Metodele de eșantionare au un rol esențial în obținerea de rezultate reprezentative și comparabile; prin urmare, este necesar să se definească un protocol comun de eșantionare și de analiză pentru controlul absenței orezului modificat genetic „LL RICE 601”.

(9)

Deoarece măsurile prevăzute de prezenta decizie au efect asupra resurselor pe care statele membre le alocă pentru controale, este necesar să se prevadă ca totalitatea costurilor de eșantionare, de analiză și de depozitare, precum și totalitatea cheltuielilor rezultate din măsurile oficiale adoptate cu privire la loturile neconforme să fie suportate de importatorii sau operatorii interesați din sectorul alimentar.

(10)

Măsurile în cauză ar trebui să fie revizuite în termen de două luni pentru a se stabili dacă sunt în continuare necesare, având în vedere efectul lor și experiența practică dobândită în ceea ce privește cerințele actuale în materie de analiză.

(11)

Prin urmare, Decizia 2006/601/CE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2006/601/CE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie se aplică următoarelor produse originare din Statele Unite ale Americii:

Produse

Cod NC

orez nedecorticat (orez paddy) prefiert cu bobul lung A

1006 10 25

orez nedecorticat (orez paddy) prefiert cu bobul lung B

1006 10 27

orez nedecorticat (orez paddy) cu bobul lung A, altul decât orezul prefiert

1006 10 96

orez nedecorticat (orez paddy) cu bobul lung B, altul decât orezul prefiert

1006 10 98

orez decorticat (orez cargo sau orez brun) prefiert cu bobul lung A

1006 20 15

orez decorticat (orez cargo sau orez brun) prefiert cu bobul lung B

1006 20 17

orez decorticat (orez cargo sau orez brun) cu bobul lung A

1006 20 96

orez decorticat (orez cargo sau orez brun) cu bobul lung B

1006 20 98

orez semialbit prefiert cu bobul lung A

1006 30 25

orez semialbit prefiert cu bobul lung B

1006 30 27

orez semialbit cu bobul lung A

1006 30 46

orez semialbit cu bobul lung B

1006 30 48

orez albit prefiert cu bobul lung A

1006 30 65

orez albit prefiert cu bobul lung B

1006 30 67

orez albit cu bobul lung A

1006 30 96

orez albit cu bobul lung B

1006 30 98

Brizură de orez (cu excepția cazului în care este certificată că nu a fost obținută din orez cu bobul lung)

1006 40 00”

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Condiții privind prima introducere pe piață

(1)   Statele membre autorizează prima introducere pe piață a produselor prevăzute la articolul 1 numai în cazul în care loturile care le conțin sunt însoțite de un raport de analiză original care confirmă că acestea nu conțin orezul modificat genetic «LL RICE 601». Acest raport se emite de un laborator acreditat și se bazează pe o metodă corespunzătoare și validată de detecție a orezului modificat genetic «LL RICE 601».

(2)   Statele membre se asigură că la punctul de intrare în Comunitate toate loturile care conțin produsele prevăzute la articolul 1 sunt supuse unei eșantionări și unei analize oficiale care să demonstreze că nu conțin orezul modificat genetic «LL RICE 601» înainte de introducerea lor pe piața comunitară. În acest scop, eșantionarea oficială și analiza oficială se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexă în termen de cel mult cincisprezece zile lucrătoare.

(3)   Autoritățile competente din statele membre menționate la alineatul (2) eliberează un document de însoțire oficial care indică faptul că lotul a făcut obiectul unei eșantionări și analize oficiale și menționează rezultatele acestei analize.

(4)   În cazul în care un lot este fracționat, o copie a raportului de analiză original astfel cum este menționat la alineatul (1) și o copie a documentului de însoțire oficial astfel cum este menționat la alineatul (3) însoțesc fiecare parte a lotului fracționat până la stadiul vânzării angro inclusiv. Aceste copii sunt certificate de autoritatea competentă din statul membru unde a avut loc fracționarea.

(5)   Orice prezență a orezului modificat genetic «LL RICE 601», detectată cu ocazia controalelor menționate la alineatul (2), este semnalată Comisiei și statelor membre prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje, instituit prin articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

(6)   Până la 31 decembrie 2006, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la toate rezultatele de analiză ale controalelor oficiale efectuate asupra loturilor care conțin produse menționate la articolul 1.”

3.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Alte măsuri de control

Statele membre adoptă măsurile corespunzătoare, inclusiv efectuarea de eșantionări randomizate și de analize în conformitate cu anexa, cu privire la produsele menționate la articolul 1 și aflate deja pe piață, în scopul de a verifica absența orezului modificat genetic «LL RICE 601». Statele membre informează Comisia cu privire la rezultatele pozitive (nefavorabile) prin intermediul Sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje.”

4.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Recuperarea costurilor

(1)   Toate costurile de eșantionare, analiză, depozitare, precum și de emitere a documentelor oficiale de însoțire și a copiilor rapoartelor de analiză și ale documentelor de însoțire prevăzute la articolul 2 alineatele (1)-(4) sunt suportate de operatorul din sectorul alimentar responsabil cu lotul sau de reprezentantul acestuia.

(2)   Toate costurile aferente măsurilor oficiale adoptate de autoritățile competente cu privire la loturile neconforme sunt suportate de operatorul din sectorul alimentar responsabil cu lotul sau de reprezentantul acestuia.”

5.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Reexaminarea măsurilor

Măsurile prevăzute de prezenta decizie se reexaminează până cel târziu la 15 ianuarie 2007.”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 noiembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(2)  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

(3)  JO L 230, 24.8.2006, p. 8.

(4)  JO L 244, 7.9.2006, p. 27.


ANEXĂ

Metode de eșantionare și de analiză pentru controalele oficiale de verificare a absenței organismului modificat genetic neautorizat LL RICE 601 în produsele pe bază de orez

1.   Obiectul și domeniul de aplicare

Prezenta anexă se bazează pe Recomandarea 2004/787/CE (1). Aceasta vizează în special ca metodele disponibile în prezent să fie de calitate și să permită detectarea unui OMG neautorizat pentru care nu există prag de toleranță. Eșantioanele destinate controalelor oficiale pentru verificarea absenței LL RICE 601 în produsele pe bază de orez se prelevează în conformitate cu metodele indicate în continuare. Eșantioanele globale astfel obținute se consideră reprezentative pentru loturile din care sunt prelevate.

2.   Definiții

În sensul prezentei anexe, se aplică definițiile din Recomandarea 2004/787/CE.

3.   Eșantionarea unor loturi de produse netransformate și pregătirea eșantioanelor de analiză

Numărul de eșantioane elementare necesare constituirii unui eșantion global este determinat în conformitate cu Recomandarea 2004/787/CE, iar pregătirea eșantioanelor de analiză se realizează în conformitate cu această recomandare. Eșantionul de laborator trebuie să cântărească 2,5 kg. Un al doilea eșantion de laborator trebuie să fie constituit în sensul articolului 11 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 (2).

4.   Analiza eșantionului de laborator

Laboratorul de control prelevează patru eșantioane de analiză de 240 grame din eșantionul de laborator omogenizat. Aceste patru eșantioane de analiză trebuie să fie măcinate și apoi analizate separat.

Metoda PCR care trebuie utilizată este metoda specifică a construcției „P35S:BAR” dezvoltată de Bayer CropScience și verificată de USDA și de CCR în calitatea sa de laborator comunitar de referință pentru alimentele și furajele modificate genetic. În cazul în care rezultatele sunt pozitive, prezența LL RICE 601 va fi confirmată prin intermediul metodei specifice evenimentului.

Lotul este considerat pozitiv atunci când unul dintre cele patru eșantioane de analiză este pozitiv.


(1)  JO L 348, 24.11.2004, p. 18.

(2)  JO L 191, 28.5.2004, p. 1.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14


32006D0780


L 316/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 13 noiembrie 2006

privind evitarea dublei contabilizări pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul sistemului comunitar de comercializare a emisiilor pentru activitățile de proiect care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2006) 5362]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/780/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 11b alineatul (7),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura integritatea ecologică a sistemului comunitar privind comercializarea certificatelor de emisie, Directiva 2003/87/CE solicită statelor membre să se asigure că, atunci când aplică activitățile de proiect, astfel cum este stabilit prin mecanismele flexibile ale Protocolului Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCNUSC), nu sunt eliberate unități de reducere a emisiilor (URE) sau reduceri de emisii certificate (REC) pentru reducerile sau limitările de emisii de gaze cu efect de seră care se produc în instalații care participă în sistemele comunitare de comercializare a emisiilor, astfel cum ar rezulta din dubla contabilizare a reducerilor sau limitărilor de emisii.

(2)

Astfel de reduceri sau limitări pot apărea în special în cazul în care: se realizează o activitate de proiect privind schimbul de combustibili dintr-o instalație în care se aplică sistemul comunitar privind comercializarea certificatelor de emisie, în cazul în care o activitate de proiect din sectorul producerii energiei termice duce la scăderea producției dintr-o altă instalație conform sistemului comunitar privind comercializarea certificatelor de emisie; sau, în cazul în care o activitate de proiect pentru o uzină eoliană sau hidroenergetică duce la transformarea electricității într-o rețea de electricitate, înlocuind astfel generarea de electricitate bazată pe combustibili minerali.

(3)

Recunoscând că statele membre s-au angajat înainte de adoptarea articolului 11b alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE să elibereze unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate, care duc la dublă contabilizare, articolul 11b alineatele (3) și (4) permit ca unitățile de reducere a emisiilor și reducerile de emisii certificate să fie eliberate până la 31 decembrie 2012, chiar dacă reducerile sau limitările activităților de proiect reduc sau limitează direct sau indirect emisiile instalațiilor care intră în domeniul de aplicare al sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisii, cu condiția ca un număr egal de certificate să fie anulat.

(4)

În articolul 11b alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE se face distincție între situațiile în care este posibilă stabilirea nivelului reducerilor sau limitărilor de emisii de gaze în fiecare instalație din sistemul comunitar de comercializare a certificatelor de emisii care este afectată de activitatea de proiect (reduceri sau limitări directe) și situațiile în care nivelul reducerilor sau limitărilor poate fi stabilit numai pentru un grup de instalații din sistemul comunitar de comercializare a certificatelor de emisii (reduceri sau limitări indirecte).

(5)

Pentru reducerile sau limitările directe, operatorul instalației în care se produce reducerea sau limitarea este răspunzător pentru anularea certificatelor corespunzătoare cantităților de unități de reducere a emisiilor și reduceri de emisii certificate eliberate pentru astfel de reduceri sau limitări. Pentru reducerile sau limitările indirecte, autoritățile naționale sunt responsabile pentru anularea acestor certificate din registrul național al statului care emite unități de reducere a emisiilor și reduceri de emisii certificate.

(6)

Metoda cea mai adecvată de a contabiliza reducerile și limitările într-o instalație care intră sub incidența sistemului comunitar privind comercializarea certificatelor de emisii, care rezultă dintr-o anumită activitate de proiect, este de a calcula nivelul unor astfel de reduceri sau limitări în raport cu totalul reducerilor sau limitărilor planificate, după cum este aprobat prin analiza inițială. Dacă, în cazul reducerilor sau limitărilor indirecte, cantitatea reducerilor din instalațiile individuale care intră sub incidența sistemului comunitar privind comercializarea certificatelor de emisii nu poate fi identificată cu exactitate, ar trebui estimată cantitatea reducerilor sau limitărilor în raport cu totalul reducerilor limitărilor activității de proiect care ar putea duce la dublă contabilizare.

(7)

Sistemul comunitar privind comercializarea certificatelor de emisii impune ca statele membre să notifice Comisia cu privire la cantitatea totală de certificate care se intenționează a fi alocate în perioada 2008-2012, în planurile de alocare națională ale acestora, cu 18 luni înainte de începerea perioadei. Cu toate acestea, volumul precis de reduceri și limitări de emisii generate de o anumită activitate de proiect este stabilit anual, după ce acestea s-au produs.

(8)

Ar trebui stabilită o rezervă în planul național de alocare pentru perioada 2008-2012 pentru fiecare stat membru care desfășoară activități pe baza mecanismelor de proiect stabilite prin Protocolul de la Kyoto care ar putea produce dubla contabilizare, menționând fiecare activitate de proiect aprobată și previziunile privind reducerile și limitările care urmează să se producă în instalațiile care participă la sistemul comunitar privind comercializarea certificatelor de emisii și pentru care fiecare stat membru ar trebui să elibereze unități de reducere a emisiilor și reducerii de emisii certificate („reduceri legate de un proiect din sectorul vizat de schimburile de drepturi de emisie”). În afară de aceasta, tabelul cu rezervele ar trebui să conțină informații explicative necesare pentru a stabili nivelul „reducerilor legate de un proiect din sectorul vizat de schimburile de drepturi de emisie” pentru fiecare activitate de proiect desfășurată de statul membru.

(9)

O altă rezervă ar trebui stabilită în planul național de alocare pentru perioada 2008-2012 pentru fiecare stat membru care intenționează să desfășoare activități pe baza mecanismelor de proiect stabilite prin Protocolul de la Kyoto care ar putea produce dubla contabilizare, menționând activitățile de proiect planificate și previziunile privind reducerile și limitările care urmează să se producă în instalațiile care participă la sistemul comunitar privind comercializarea certificatelor de emisii și pentru care fiecare stat membru ar trebui să elibereze unități de reducere a emisiilor și reducerii de emisii certificate („reduceri legate de un proiect din sectorul vizat de schimburile de drepturi de emisie”). În afară de aceasta, tabelul cu rezervele ar trebui să conțină informații explicative necesare pentru a stabili nivelul „reducerilor legate de un proiect din sectorul vizat de schimburile de drepturi de emisie” anticipate pentru activitățile de proiect care urmează a fi desfășurate de statul membru.

(10)

Unitățile de reducere a emisiilor și reducerile de emisii certificate care reprezintă „reduceri legate de un proiect din sectorul vizat de schimburile de drepturi de emisie” pot fi eliberate până la 31 decembrie 2012. Fiecare astfel de eliberare de certificate ar trebui să fie notificată Comisiei.

(11)

În planurile lor de alocare națională, statele membre care desfășoară sau intenționează să desfășoare activități din domeniul de aplicare a mecanismelor de proiect stabilite prin Protocolul de la Kyoto care ar putea produce dublă contabilizare ar trebui să prevadă emisiile proiectate pentru activitățile care fac obiectul Directivei 2003/87/CE atât pentru, cât și în absența efectelor reducerilor de proiect din sectorul comercial anticipate.

(12)

Statele membre ar trebui să țină seama de reducerile sau limitările anticipate provocate de activitățile de proiect, care afectează o instalație sau activitatea și care ar putea produce o dublă contabilizare, atunci când stabilesc metodologia planului de alocare națională, pentru a stabili alocarea instalațiilor individuale.

(13)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului schimbărilor climatice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie stabilește dispozițiile de punere în aplicare a articolului 11b alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE.

Articolul 2

În sensul prezentei decizii, și în plus față de definițiile stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2216/2004 al Comisiei (2), se aplică următoarele definiții:

1.

„reducere legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie” înseamnă o reducere sau o limitare a emisiilor apărută ca urmare a unei activități de proiect care produce reduceri sau limitări ale emisiilor în instalațiile care sunt identificate individual în analiza inițială a activității de proiect, stabilită în conformitate cu articolul 1 apendicele B din Decizia 16/CP.7 a Conferinței-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CCNUSC) sau în conformitate cu articolul 44 din anexa la Decizia 17/CP.7 a CCNUSC;

2.

„reducere sau limitare indirectă a emisiei” înseamnă orice reducere sau limitare a emisiilor în instalațiile care intră în domeniul de aplicare a Directivei 2003/87/CE, care nu este o reducere sau limitare directă a emisiei;

3.

„reducere de proiect din sectorul comercial” înseamnă o reducere sau o limitare a emisiilor în instalațiile care intră în domeniul de aplicare a Directivei 2003/87/CE ca urmare a activităților de proiect pentru care statul membru care desfășoară aceste activități eliberează unități de reducere a emisiilor (URE) sau reduceri de emisii certificate (REC);

4.

„scrisoare de aprobare” înseamnă, în cazul activităților de proiect care generează unități de reducere a emisiilor, o obligație imperativă, asumată în scris de către statul membru care desfășoară activitatea de proiect, de a elibera unități de reducere a emisiilor în conformitate cu orientările și procedurile naționale de aprobare a activităților de proiect ale statului membru, astfel cum se menționează la articolul 20 litera (a) din anexa la Decizia 16/CP.7 a CCNUSC; în cazul activităților de proiect care generează reduceri de emisii certificate, aprobarea în scris privind participarea voluntară din partea autorității naționale desemnate de statul membru care desfășoară activitatea de proiect, astfel cum se menționează la articolul 40 litera (a) din anexa la Decizia 17/CP.7 a CCNUSC;

5.

„scrisoare de susținere” înseamnă o comunicare oficială în formă scrisă din partea statului membru care urmează să desfășoare activități de proiect și care consideră proiectul ca având posibilitatea de a obține o eventuală aprobare ca activitate de proiect.

Articolul 3

(1)   În planul său de alocare națională pentru perioada 2008-2012, statul membru include în cantitatea totală a certificatelor alocate rezervele prevăzute pentru fiecare activitate de proiect în formatul precizat în tabelul din anexa I la prezenta decizie în cazul în care, anterior termenului limită prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, statul membru a eliberat scrisori de aprobare ca țară gazdă, angajându-se să elibereze unități de reducere a emisiilor și reduceri de emisii certificate pentru activitățile de proiect care ar duce la reducerea sau limitarea emisiilor în instalațiile care intră în domeniul de aplicare a Directivei 2003/87/CE.

(2)   În planul său de alocare națională pentru perioada 2008-2012, statul membru poate de asemenea include în cantitatea totală certificatelor alocate o rezervă suplimentară de certificate în formatul precizat în tabelul din anexa II la prezenta decizie în cazul în care, ulterior termenului limită prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE, statul membru intenționează să elibereze scrisori de aprobare ca țară gazdă, angajându-se să elibereze unități de reducere a emisiilor și reduceri de emisii certificate înainte de 31 decembrie 2012 pentru activitățile de proiect care ar duce la reducerea sau limitarea emisiilor în instalațiile care intră în domeniul de aplicare a Directivei 2003/87/CE. Activitățile de proiect planificate utilizând aceeași metodologie de reducere a emisiilor pentru care nu a fost încă eliberată scrisoare de susținere pot fi grupate împreună într-o singură coloană în tabelul cu rezervele de certificate stabilit în conformitate cu anexa II.

(3)   Până în momentul în care statul membru ia o decizie în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE, dar cel târziu până la termenul limită pentru luarea deciziei respective precizat la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE, certificatele de emisii pot fi transferate din rezervele stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) către rezervele stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) care se referă la reducerile de proiect din sectorul comercial, pentru care scrisoarea de aprobare a fost eliberată după expirarea termenului limită pentru notificare în planul național de alocare prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE.

Articolul 4

Tabelul privind rezervele de certificate se pune la dispoziție pe pagina de internet accesibilă publicului a registrului unui stat membru.

Articolul 5

(1)   Unitățile de reducere a emisiilor și reducerile de emisii certificate care reprezintă reduceri de proiect din sectorul comercial pot fi eliberate până la 31 decembrie 2012, dacă o astfel de emitere este precedată de conversia volumului egal de certificate de emisii din una din rezerve în unități de volum și Comisia este informată în acest sens.

(2)   Volumul certificatelor din rezerva stabilită în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) care nu este convertită în unități de volum în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) până la 31 decembrie 2012 pot fi vândute drept certificate pentru perioada 2008-2012. În cazul în care activitatea de proiect produce reduceri și limitări directe ale emisiilor, această cantitate poate fi eliberată drept certificate pentru perioada 2008-2012 pentru instalațiile menționate în rândurile VII/a-VII/b din tabelul din anexa I.

(3)   Certificatele din rezerva stabilită în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) care nu sunt convertite în unități de volum în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) până la 31 decembrie 3012 se anulează.

Articolul 6

(1)   Statul membru care dorește să aprobe activități de proiect ca țară gazdă după expirarea termenului limită pentru transmiterea planului național de alocare informează Comisia cu privire la aceasta, înainte de a emite scrisoarea de aprobare. Aceste informații sunt însoțite de un raport al unui verificator independent care verifică dacă unitățile de reducere a emisiilor sau reducerile de emisii certificate care urmează a fi eliberate nu produc dublă contabilizare, iar pentru aceasta furnizează toate informațiile necesare pentru a asigura că activitățile de proiect transmise spre aprobare sunt în conformitate cu articolul 11b din Directiva 2003/87/CE.

(2)   Scrisorile de aprobare eliberate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și scrisorile de susținere eliberate după expirarea termenului limită pentru notificarea planului național de alocare prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru activități de proiect care urmează să conducă la reduceri de proiect din sectorul comercial stabilesc certificatele de emisii care trebuie convertite în unități de volum din rezerva stabilită în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), în cazul emiterii de unități de reducere a emisiilor sau reducerii de emisii certificate. În cazul în care o cotă a fost deja atribuită printr-o scrisoare de aprobare unei anumite activități de proiect, nu poate fi reatribuită ulterior unui alt proiect.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 noiembrie 2006.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32. Directivă modificată prin Directiva 2004/101/CE (JO L 338, 13.11.2004, p. 18).

(2)  JO L 386, 29.12.2004, p. 1.


ANEXA I

 

Activitatea de proiect

X

Activitatea de proiect

Y

Totalul volumului certificatelor din rezervă

I/a

Titlul activității de proiect (1)

 

 

 

 

I/b

Cod de identificare a proiectului pentru activitatea de proiect (2)

 

 

 

 

I/c

Data scrisorii de aprobare pentru activitatea de proiect

 

 

 

 

II

Cantitatea totală de gaze cu efect de seră care urmează a fi redusă sau limitată (în tone pentru 2008-2012)

 

 

 

 

III

% reducerile totale eliberate de guvern drept unități de reducere a emisiilor sau reducerii de emisii certificate

 

 

 

 

IV

Descrierea nivelului de referință (3)

 

 

 

 

V

% emisii ale instalațiilor care fac obiectul Directivei 2003/87/CE din totalul emisiilor incluse în nivelul de referință (în cazul reducerilor sau limitărilor indirecte, se va furniza o estimare) (4)

 

 

 

 

VI

Cantitatea estimată a reducerii legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (II*III*V)

 

 

 

(Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)

VII/a

Pentru reducerile și limitările directe, denumirea instalației în care se va produce reducerea legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (5)

 

 

 

 

VII/b

Pentru reducerile și limitările directe, codul de identificare al instalației în care se va produce reducerea legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (5)

 

 

 

 

VIII/a

Cantitatea de unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate care reprezintă reducerile legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie pentru anul 2008

 

 

 

 

VIII/b

Cantitatea de unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate care reprezintă reducerile legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie pentru anul 2009

 

 

 

 

VIII/c

Cantitatea de unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate care reprezintă reducerile legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie pentru anul 2010

 

 

 

 

VIII/d

Cantitatea de unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate care reprezintă reducerile legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie pentru anul 2011

 

 

 

 

VIII/e

Cantitatea de unități de reducere a emisiilor sau reduceri de emisii certificate care reprezintă reducerile legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie pentru anul 2012

 

 

 

 


(1)  Se specifică toate activitățile de proiect aprobate de statul membru.

(2)  Se utilizează codul atribuit în conformitate cu anexa VI, punctul 19 din Regulamentul (CE) nr. 2216/2004.

(3)  Se transmite totalul anual de emisii prevăzute a se produce în absența activității de proiect, și grupul de instalații unde există posibilitatea ca aceste emisii să se producă. Se atașează o scurtă descriere a nivelului de referință aplicat. În cazul în care se aplică mai multe niveluri de referință în activitatea de proiect, fiecare nivel de referință (împreună cu totalul anual de emisii prevăzute a se produce în absența respectivei activități de proiect) trebuie introdusă într-un rând separat în tabelul privind rezervele certificatelor de emisii.

(4)  Se furnizează o scurtă descriere a metodei și datelor utilizate pentru estimare.

(5)  În cazul în care urmează a se specifica mai mult de o instalație în rândurile VII/a și VII/b, se utilizează rânduri separate. Ponderea fiecărei instalații în certificatele din tabelul privind rezervele certificatelor de emisii se calculează separat.


ANEXA II

 

Activitatea de proiect

X

Activitatea de proiect

Y

Totalul volumului certificatelor din rezervă

I/a

Titlul activității de proiect planificate (1)

 

 

 

 

I/b

Cod de identificare a proiectului pentru activitatea de proiect planificată (1)  (2)

 

 

 

 

I/c

Data sau data proiectată pentru scrisoarea de susținere pentru activitatea de proiect planificat

 

 

 

 

I/d

Data proiectată a scrisorii de aprobare pentru activitatea de proiect planificată

 

 

 

 

II

Cantitatea totală de gaze cu efect de seră planificată care urmează a fi redusă sau limitată (în tone pentru 2008-2012) prin activitatea de proiect planificată

 

 

 

 

III

% reducerile totale eliberate de guvern drept unități de reducere a emisiilor sau reducerii de emisii certificate pentru activitatea de proiect planificată

 

 

 

 

IV

Descrierea nivelului de referință (1)  (3)

 

 

 

 

V

% emisii estimate ale instalațiilor care fac obiectul Directivei 2003/87/CE din totalul emisiilor incluse în nivelul de referință (4)

 

 

 

 

VI

Cantitatea reducerii legate de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (II*III*V)

 

 

 

(Σ VI)

VII/a

Pentru reducerile și limitările directe, denumirea instalației (instalațiilor) în care urmează să se producă reducerea legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (5)

 

 

 

 

VII/b

Pentru reducerile și limitările directe, codul de identificare al instalației (instalațiilor) în care urmează să se producă reducerea legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (5)

 

 

 

 

VII/c

Pentru reducerile și limitările indirecte, categoria de activitate în care se va aplica reducerea legată de un proiect vizat de schimburile de drepturi de emisie (6)

 

 

 

 

VIII.

Volumul certificatelor deduse din alocarea instalațiilor/categoriei de activitate indicate în rândurile VII/a-VII/c pentru completarea rezervei (5)  (6)

 

 

 

 


(1)  Aceste informații trebuie furnizate numai dacă sunt deja disponibile în momentul transmiterii planului național de alocare. În cazul în care nu a fost încă eliberată scrisoare de susținere pentru activitatea de proiect, activitățile de proiect care utilizează aceeași metodologie de reducere a emisiilor pot fi grupate împreună într-o singură coloană.

(2)  Se utilizează codul atribuit în conformitate cu anexa VI, punctul 19 din Regulamentul (CE) nr. 2216/2004.

(3)  Se transmite totalul anual de emisii prevăzute a se produce în absența activității de proiect, și grupul de instalații unde există posibilitatea ca aceste emisii să se producă. Se atașează o scurtă descriere a nivelului de referință aplicat. În cazul în care se aplică mai mult de un nivel de referință în activitatea de proiect, fiecare analiză inițială (împreună cu totalul anual de emisii prevăzute a se produce în absența respectivei activități de proiect) trebuie introdus într-un rând separat în tabelul privind rezervele certificatelor de emisii.

(4)  Se furnizează o scurtă descriere a metodei și datelor utilizate pentru estimare.

(5)  În cazul în care urmează a se specifica mai mult de un articol în rândurile VII/a, VII/b și VII, se utilizează rânduri separate. Ponderea fiecărei instalații în certificatele din tabelul privind rezervele certificatelor de emisii se calculează separat.

(6)  Se utilizează categoriile de activități definite în anexa I la Directiva 2003/87/CE.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

20


32006R1692


L 328/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1692/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 octombrie 2006

de stabilire a celui de-al doilea program „Marco Polo” de acordare a asistenței financiare comunitare pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri (Marco Polo II) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1382/2003

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1) și articolul 80 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Cartea albă a Comisiei privind politica comună în domeniul transporturilor din septembrie 2001 pune accent pe dezvoltarea intermodalității ca mijloc practic și eficient de realizare a unui sistem echilibrat de transport și propune nu doar dezvoltarea autostrăzilor maritime, opțiuni maritime intermodale integrate de înaltă calitate, ci și utilizarea mai intensă a transportului feroviar și pe căile navigabile interioare ca elemente-cheie în această strategie. În cadrul reuniunii de la Gothenburg din 15 și 16 iunie 2001, Consiliul European a declarat că reechilibrarea între modurile de transport se află în centrul strategiei de dezvoltare durabilă. În plus, în cadrul reuniunii de la Barcelona din 15 și 16 martie 2002, Consiliul European a pus accent pe necesitatea reducerii congestiei în locurile de strangulare a traficului în anumite regiuni, menționând, în special, zona Alpilor, a Pirineilor și a Mării Baltice – o indicație care arată că rutele maritime ale autostrăzilor maritime reprezintă un element important și o parte integrantă a rețelei transeuropene de transport. Un program de finanțare a intermodalității orientat spre piață reprezintă un instrument central pentru dezvoltarea în continuare a intermodalității și ar trebui să sprijine, în special, realizarea autostrăzilor maritime, asigurând, inter alia, o îmbunătățire a coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a transportului feroviar și pe căile navigabile interioare.

(2)

În cazul în care nu se iau măsuri decisive, totalul transportului rutier de mărfuri în Europa ar putea crește cu peste 60 % până în 2013. Efectul ar consta într-o creștere estimată a transportului rutier internațional de mărfuri în perioada 2007-2013 cu 20,5 miliarde de tone-kilometri pe an pentru cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, cu urmări negative în ceea ce privește cheltuielile suplimentare pentru infrastructura rutieră, accidentele, congestiile de trafic, poluarea locală și globală, fiabilitatea lanțului de distribuție și a proceselor de logistică și daune aduse mediului.

(3)

Pentru a face față creșterii transportului rutier de mărfuri, trebuie să se utilizeze, mai mult decât în prezent, transportul maritim pe distanțe mici, transportul feroviar și pe căile navigabile interioare, fiind necesară stimularea în continuare a inițiativelor puternice din sectorul transporturilor și logisticii, de exemplu, dezvoltarea inovațiilor tehnice în domeniul materialului rulant, pentru a reduce ambuteiajul.

(4)

În consecință, programul instituit de Regulamentul (CE) nr. 1382/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 iulie 2003 de acordare a asistenței financiare comunitare pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri (Programul Marco Polo) (3) ar trebui să fie extins prin noi acțiuni, cu scopul unei reduceri efective a transportului rutier internațional. În consecință, Comisia a propus un program mai drastic, denumit în continuare „Programul Marco Polo II” sau „programul”, pentru a crește intermodalitatea, pentru a reduce ambuteiajul și a îmbunătăți performanțele de mediu ale sistemului de transport de mărfuri în cadrul Comunității. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să susțină acțiuni în domeniul transportului de mărfuri, logisticii și altor piețe relevante, ținând seama de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Programul ar trebui să ajute, cel puțin, la transferul creșterii agregate preconizate a traficului rutier internațional de mărfuri, deși este de preferat chiar mai mult decât atât, spre transportul maritim pe distanțe mici, spre transportul feroviar și pe căile navigabile interioare sau spre o combinație a modurilor de transport în care parcursurile rutiere să fie cât mai scurte posibil. În consecință, programul Marco Polo instituit de Regulamentul (CE) nr. 1382/2003 ar trebui să fie înlocuit.

(5)

Programul Marco Polo II se caracterizează prin diferite tipuri de acțiuni care ar trebui să contribuie la un transfer modal măsurabil și susținut, precum și la o mai bună cooperare pe piața intermodală. În plus, acțiunile realizate în temeiul programului Marco Polo II ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea efectivă a transportului rutier internațional de mărfuri.

(6)

Acțiunile care urmează să fie finanțate prin programul Marco Polo II ar trebui să aibă o dimensiune geografică la nivel internațional. Pentru a reflecta dimensiunea europeană a acțiunilor, proiectele ar trebui să fie depuse de întreprinderi stabilite în țări diferite, sub forma unui consorțiu care prezintă o acțiune. Organismele de drept public ar trebui să aibă dreptul să participe într-un astfel de consorțiu, atunci când se implică în activități economice, în conformitate cu legislația națională a acestora.

(7)

Candidații ar trebui să prezinte proiecte noi sau, după caz, proiecte existente care corespund cel mai bine nevoilor curente ale pieței. Nu ar trebui să fie descurajate proiectele acceptabile, în special proiectele care țin seama de necesitățile IMM-urilor, printr-o definire prea rigidă a acțiunilor eligibile.

(8)

Pot exista cazuri în care beneficiile dezvoltării unui serviciu existent pot fi cel puțin egale din punct de vedere al transferului modal suplimentar, al calității și al avantajelor ecologice și de viabilitate, cu cele ale demarării unui serviciu nou care implică cheltuieli mari.

(9)

Pentru a fi transparent, obiectiv și clar delimitat, ajutorul acordat pentru demararea acțiunilor de transfer modal, de exemplu, ar trebui să se bazeze pe realizarea de economii de cost pentru societate, ocazionate de utilizarea transportului maritim pe distanțe mici, a transportului feroviar și pe căile navigabile interioare în locul transportului rutier singur. Din acest motiv, prezentul regulament ar trebui să stabilească o sumă orientativă a asistenței financiare prin raportare la tone-kilometri de transport rutier de mărfuri transferat.

(10)

Asistența financiară comunitară bazată pe numărul de tone-kilometri transferate dinspre transportul rutier spre transportul maritim pe distanțe mici, cel feroviar și pe căile navigabile interioare sau pe evitarea de tone-kilometri sau vehicul-kilometri de transport rutier de mărfuri ar trebui să fie adaptabilă, pentru a recompensa proiectele de înaltă calitate sau proiectele care prezintă un beneficiu de mediu real.

(11)

Ar trebui, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită zonelor sensibile și metropolitane situate în aria geografică care intră sub incidența programului, atunci când se acordă finanțări.

(12)

Rezultatele tuturor acțiunilor din program ar trebui să fie difuzate în mod corespunzător, pentru a garanta caracterul public, transparența și schimbul celor mai bune practici.

(13)

În timpul procedurii de selecție și pe durata de desfășurare a acțiunilor, este necesar să se garanteze că acțiunile selectate aduc o contribuție reală la politica de transport comună și nu produc denaturări ale concurenței contrare interesului comun. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a ambelor programe. Comisia ar trebui să prezinte, până la 30 iunie 2007, raportul de evaluare privind rezultatele obținute de programul Marco Polo pentru perioada 2003-2006.

(14)

Acțiunile nu ar trebui să determine denaturări ale concurenței, în special între modurile de transport, altele decât transportul rutier, sau în cadrul fiecărui mod alternativ de transport, într-o măsură contrară interesului comun. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită pentru a se evita astfel de denaturări, astfel încât acțiunile să contribuie la transferarea unei încărcături dinspre transportul rutier către moduri alternative, mai curând decât retragerea încărcăturii dintr-un serviciu existent de transport feroviar, de transport maritim pe distanțe mici sau pe căile navigabile interioare.

(15)

Având în vedere faptul că obiectivul programului Marco Polo II nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere domeniul de aplicare a programului, poate fi mai bine realizat la nivelul Comunității, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(16)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (4).

(17)

Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care reprezintă cadrul de referință prioritar, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (5), pentru autoritatea bugetară pe parcursul procedurii bugetare anuale.

(18)

Pentru a salvgarda continuitatea și transparența programului Marco Polo, ar trebui să se stabilească dispoziții tranzitorii privind contractele și procedura de selecție,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește un instrument de finanțare, denumit în continuare „Programul Marco Polo II” sau „programul”, pentru a reduce congestia, pentru a îmbunătăți performanțele de mediu ale sistemului de transport și pentru a intensifica transportul intermodal, contribuind astfel la crearea unui sistem de transport eficient și durabil care oferă Uniunii Europene valoare adăugată, fără a avea un impact negativ asupra coeziunii economice, sociale sau teritoriale. Programul se va desfășura în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013 pentru a realiza, până la încheierea programului, un transfer de trafic care corespunde unei părți substanțiale din creșterea agregată anuală prevăzută a traficului rutier internațional de mărfuri, măsurat în tone-kilometri, spre transportul maritim pe distanțe mici, spre transportul feroviar și căile navigabile interioare sau spre o combinație a modurilor de transport în care parcursurile rutiere sunt cât mai scurte posibil.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„acțiune” înseamnă orice proiect executat de întreprinderi, care contribuie la reducerea congestiei în sistemul de transport rutier de mărfuri și/sau la îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport pe teritoriile statelor membre sau ale țărilor participante; acțiunile cu efect catalizator, acțiunile de transfer modal și acțiunile de învățare în comun pot include anumite proiecte coordonate;

(b)

„acțiune cu efect catalizator” înseamnă orice acțiune inovatoare menită să depășească barierele structurale semnificative pe piața comunitară a transportului de mărfuri care împiedică funcționarea eficientă a piețelor, competitivitatea transportului maritim pe distanțe mici, a celui feroviar sau pe căile navigabile interioare și/sau eficiența lanțurilor de transport care utilizează respectivele moduri de transport, inclusiv modificarea sau crearea unei infrastructuri auxiliare; în sensul prezentei definiții, bariere structurale înseamnă orice obstacol nereglementar, factual și netemporar în calea funcționării adecvate a lanțului de transport de mărfuri;

(c)

„acțiune în favoarea autostrăzilor maritime” înseamnă orice acțiune inovatoare care transferă direct o încărcătură dinspre transportul rutier către transportul maritim pe distanțe mici sau o combinație între transportul maritim pe distanțe mici și alte moduri de transport în care parcursurile rutiere sunt cât mai scurte posibil; acțiunile respective pot include și modificarea sau crearea infrastructurii auxiliare necesare pentru a introduce un serviciu de transport maritim intermodal de mare volum și cu frecvență ridicată, incluzând, de preferință, utilizarea celor mai ecologice moduri de transport, de exemplu, cel feroviar și pe căile navigabile interioare, pentru transportul de mărfuri în hinterland și servicii integrate ușă-la-ușă; în cazul în care este posibil, trebuie să fie integrate, de asemenea, resursele regiunilor ultraperiferice;

(d)

„acțiune de transfer modal” înseamnă orice acțiune care transferă direct, măsurabil, substanțial și imediat o încărcătură dinspre transportul rutier către transportul maritim pe distanțe mici, feroviar, pe căile navigabile interioare sau o combinație a modurilor de transport în care parcursurile rutiere sunt cât mai scurte posibil, fără a fi o acțiune cu efect catalizator; include, după caz, acțiuni în care transferul modal este determinat de dezvoltarea unui serviciu existent; Comisia examinează posibilitatea sprijinirii unor proiecte de infrastructură auxiliare;

(e)

„acțiune de evitare a traficului” înseamnă orice acțiune inovatoare care integrează transportul în logistica de producție pentru a evita un procentaj ridicat al transportului rutier de mărfuri fără a avea efecte secundare asupra producției sau mâinii de lucru; acțiunile de acest gen pot include modificarea sau crearea infrastructurii auxiliare și a echipamentului auxiliar;

(f)

„acțiune de învățare în comun” înseamnă orice acțiune menită să îmbunătățească cooperarea pentru a optimiza, din punct de vedere structural, metodele de lucru și procedurile în lanțul de transport de mărfuri, ținând seama de cerințele de logistică;

(g)

„acțiune inovatoare” înseamnă orice acțiune care se caracterizează prin elemente care nu au existat până în prezent pe o anumită piață;

(h)

„infrastructură auxiliară” înseamnă infrastructura necesară și suficientă pentru a realiza obiectivele acțiunilor, inclusiv instalațiile pentru mărfuri-pasageri;

(i)

„măsură de însoțire” înseamnă orice măsură menită să pregătească sau să sprijine acțiunile curente sau viitoare, inclusiv activitățile de difuzare, de monitorizare și evaluare a proiectelor, precum și culegerea și analiza datelor statistice; măsurile destinate comercializării produselor, a proceselor și a serviciilor, activitățile de marketing și vânzările promoționale nu sunt măsuri de însoțire;

(j)

„măsură pregătitoare” înseamnă orice măsură adoptată care pregătește o acțiune cu efect catalizator, o acțiune în favoarea autostrăzilor maritime sau o acțiune de evitare a traficului, precum și studiile tehnice, de fezabilitate funcțională sau financiară și testările echipamentelor;

(k)

„întreprindere” înseamnă orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul de finanțare;

(l)

„consorțiu” înseamnă orice grupare formată din cel puțin două întreprinderi care execută împreună o acțiune și își împart riscul aferent;

(m)

„tone-kilometru” înseamnă transportul unei tone de încărcătură sau al echivalentului său volumetric, pe o distanță de un kilometru;

(n)

„vehicul-kilometru” reprezintă deplasarea unui camion, cu sau fără încărcătură, pe o distanță de un kilometru;

(o)

„țară terță apropiată” înseamnă orice stat nemembru al Uniunii Europene care are o frontieră comună cu Uniunea Europeană sau o zonă de coastă la o mare închisă sau semi-deschisă vecină cu Uniunea Europeană.

Articolul 3

Sfera de aplicare

(1)   Programul include acțiuni:

(a)

care implică teritoriul a cel puțin două state membre

sau

(b)

care implică teritoriul a cel puțin un stat membru și teritoriul unei țări terțe apropiate.

(2)   Atunci când o acțiune implică teritoriul unei țări terțe, costurile produse pe teritoriul țării respective nu sunt suportate de program, cu excepția situațiilor menționate la alineatele (3) și (4).

(3)   Programul este deschis participării țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Participarea va fi reglementată de condițiile prevăzute în acordurile de asociere cu țările respective și va avea loc pe baza regulilor stabilite în decizia Consiliului de asociere pentru fiecare țară în cauză.

(4)   Programul este, de asemenea, deschis participării statelor membre AELS și SEE și țărilor terțe apropiate pe bază de alocări suplimentare în conformitate cu procedurile care urmează să fie convenite cu țările respective.

CAPITOLUL II

CANDIDAȚI ELIGIBILI ȘI ACȚIUNI ELIGIBILE

Articolul 4

Candidați eligibili

(1)   Acțiunile sunt prezentate de un consorțiu format din două sau mai multe întreprinderi stabilite în cel puțin două state membre diferite sau în cel puțin un stat membru și o țară terță apropiată sau pot, în cazul unei legături de transport cu o țară terță apropiată, în situații excepționale, fi prezentate de o singură întreprindere stabilită într-un stat membru.

(2)   Întreprinderile stabilite în afara țărilor participante menționate la articolul 3 alineatele (3) și (4) pot fi asociate la un anumit proiect, dar nu pot în nici un caz să beneficieze de finanțare comunitară în cadrul programului.

Articolul 5

Acțiuni eligibile și condiții de finanțare

(1)   Următoarele acțiuni sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului:

(a)

acțiuni cu efect catalizator; acțiunile care au ca scop îmbunătățirea sinergiilor în sectoarele transportului feroviar, pe căile navigabile interioare și maritim pe distanțe mici, inclusiv pe autostrăzile maritime, printr-o mai bună utilizare a infrastructurilor existente, merită în special o atenție deosebită;

(b)

acțiuni în favoarea autostrăzilor maritime; în Uniunea Europeană, acțiunile respective utilizează rețelele transeuropene prevăzute de Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (6);

(c)

acțiuni de transfer modal;

(d)

acțiuni de evitare a traficului;

(e)

acțiuni de învățare în comun.

(2)   Condițiile specifice de finanțare și celelalte cerințe privind diferitele acțiuni sunt prevăzute în anexa I. Condițiile de finanțare a infrastructurilor auxiliare în sensul articolului 2 litera (h) sunt prevăzute în anexa II.

(3)   Asistența financiară comunitară se bazează pe contracte negociate de Comisie și beneficiar. Condițiile contractelor respective trebuie să mențină, în măsura în care acest lucru este posibil, un nivel minim al costurilor financiare și administrative, de exemplu prin acordarea de garanții bancare avantajoase pentru întreprinderi, în conformitate cu normele și regulamentele aplicabile, în special Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (7), pentru a obține eficiență și flexibilitate administrativă maximă.

(4)   Fără a aduce atingere obiectivelor de ansamblu ale politicii prevăzute la articolul 1, prioritățile anuale ale apelului pentru candidaturi pentru acțiuni cu efect catalizator și acțiuni de învățare în comun sunt stabilite și, dacă este cazul, revizuite de către Comisie cu asistența comitetului prevăzut la articolul 10 și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).

Articolul 6

Norme

Se adoptă norme privind procedura de prezentare și selecție a acțiunilor care fac obiectul programului, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).

Articolul 7

Ajutor de stat

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile reglementate de program nu exclude acordarea de ajutoare de stat acestor acțiuni la nivel național, regional sau local, în măsura în care respectivele ajutoare sunt compatibile cu regimul ajutoarelor de stat stabilit de tratat și în limitele cumulative stabilite pentru fiecare tip de acțiune în anexa I. Ajutorul total acordat sub formă de ajutor de stat și asistență financiară comunitară pentru infrastructura auxiliară nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA ȘI SELECȚIA ACȚIUNILOR

Articolul 8

Prezentarea acțiunilor

Acțiunile sunt prezentate Comisiei în conformitate cu normele stabilite în temeiul articolului 6. Acțiunile prezentate conțin toate informațiile necesare care permit Comisiei să efectueze selecția în conformitate cu articolul 9.

Articolul 9

Selectarea acțiunilor pentru asistență financiară

Acțiunile prezentate sunt evaluate de Comisie. Atunci când selectează acțiuni pentru acordarea de ajutor financiar în cadrul programului, Comisia ține seama de:

(a)

obiectivele menționate la articolul 1;

(b)

condițiile menționate în anexele I și II, după caz;

(c)

contribuția acțiunilor la reducerea ambuteiajului;

(d)

avantajele ecologice relative ale acțiunilor respective, inclusiv contribuția acestora la reducerea efectelor negative asupra mediului înconjurător cauzate de transportul maritim pe distanțe mici, feroviar și pe căile navigabile interioare. O atenție deosebită se acordă proiectelor care depășesc cerințele ecologice juridice obligatorii;

(e)

durabilitatea globală a acțiunilor.

Decizia de acordare a ajutorului financiar se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).

Comisia informează beneficiarii cu privire la decizia sa.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 10

Comitet

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 11

Buget

Pachetul financiar de punere în aplicare a Programului Marco Polo II, pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013, este de 450 milioane EUR.

Alocările anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

Articolul 12

Rezervă pentru măsurile adiacente și evaluarea programului

Un procent de maximum 5 % din bugetul prevăzut de prezentul regulament este rezervat măsurilor adiacente și evaluării independente a punerii în aplicare a articolului 5.

Articolul 13

Protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene

(1)   Comisia garantează că, atunci când se pun în aplicare acțiuni finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Comunităților Europene sunt protejate prin aplicarea măsurilor preventive împotriva fraudei, a corupției și a altor activități ilegale, prin intermediul controalelor eficiente și recuperarea oricăror sume plătite în mod necorespunzător, iar, în cazul în care sunt depistate nereguli, prin aplicarea de sancțiuni eficiente, proporționale și descurajante, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (8), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (9), precum și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (10).

(2)   Pentru acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, noțiunea de neregulă menționată la articolul 1 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 înseamnă orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar sau orice nerespectare a unei obligații contractuale, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Uniunii Europene sau bugetele gestionate de aceasta printr-o cheltuială nejustificată.

(3)   Contractele și acordurile, precum și acordurile încheiate cu țări terțe participante în temeiul prezentului regulament asigură, în special, supravegherea și controlul financiar din partea Comisiei sau a oricărui reprezentant autorizat de aceasta, precum și auditări efectuate de Curtea de Conturi, dacă este cazul, la fața locului.

Articolul 14

Evaluare

(1)   Comisia informează comitetul cel puțin de două ori pe an cu privire la execuția financiară a programului și face o prezentare actualizată a situației tuturor acțiunilor finanțate în cadrul programului.

Comisia efectuează evaluări semestriale și finale ale programului pentru a evalua contribuția acestuia la obiectivele politicii comunitare în domeniul transporturilor și utilizarea eficientă a alocărilor.

(2)   Comisia trebuie să prezinte, până la 30 iunie 2007, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare privind rezultatele obținute de programul Marco Polo în perioada 2003-2006. În cazul în care raportul menționat anterior demonstrează nevoia adaptării programului Marco Polo II, Comisia trebuie să prezinte propuneri în acest sens.

Articolul 15

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1382/2003 se abrogă de la data de 14 decembrie 2006.

Contractele încheiate pentru acțiuni în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1382/2003 sunt reglementate în continuare de regulamentul respectiv până la încheierea operațională și financiară a acestora. Întreaga procedură de evaluare și selecție pentru anul 2006 este, de asemenea, reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1382/2003, chiar dacă procedura în cauză se încheie în anul 2007.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la 14 decembrie 2006.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 24 octombrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

P. LEHTOMÄKI


(1)  JO C 234, 22.9.2005, p. 19.

(2)  Avizul Parlamentului European din 17 mai 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 12 octombrie 2006.

(3)  JO L 196, 2.8.2003, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 788/2004 (JO L 138, 30.4.2004, p. 17).

(4)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(5)  JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(6)  JO L 228, 9.9.1996, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1, astfel cum a fost rectificată în JO L 201, 7.6.2004, p. 1).

(7)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(8)  JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

(9)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(10)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.


ANEXA I

Condiții și cerințe privind finanțarea în conformitate cu articolul 5 alineatul (2)

Tipul acțiunii

A. Cu efect catalizator

B. Autostrăzi maritime

C. Transfer modal

D. Evitarea traficului

E. Învățare în comun

 

Articolul 5 alineatul (1) litera (a)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b)

Articolul 5 alineatul (1) litera (c)

Articolul 5 alineatul (1) litera (d)

Articolul 5 alineatul (1) litera (e)

1. Condiții de finanțare

(a)

Acțiunea cu efect catalizator își atinge obiectivele într-un termen de maximum 60 de luni și este viabilă după perioada respectivă, conform prognozei unui plan de afaceri realist;

(a)

Acțiunea autostrăzile maritime (AM) își atinge obiectivele într-un termen de maximum 60 de luni și este viabilă după perioada respectivă, conform prognozei unui plan de afaceri realist;

(a)

Acțiunea de transfer modal își atinge obiectivele într-un termen de maximum 36 de luni și este viabilă după perioada respectivă, conform prognozei unui plan de afaceri realist;

(a)

Acțiunea de evitare a traficului își atinge obiectivele într-un termen de maximum 60 de luni și este viabilă după perioada respectivă, conform prognozei unui plan de afaceri realist;

(a)

Acțiunea de învățare în comun va conduce la îmbunătățirea serviciilor comerciale de pe piață și, în special, va promova și/sau facilita evitarea traficului rutier sau transferul modal de la transportul rutier la transportul maritim pe distanțe mici, feroviar și pe căile navigabile interioare, printr-o mai bună cooperare și transmiterea de know-how; acțiunea va dura cel mult 24 de luni;

(b)

acțiunea cu efect catalizator este inovatoare la nivel european, din punctul de vedere al logisticii, tehnologiei, metodelor, echipamentelor, produselor, infrastructurii sau serviciilor furnizate;

(b)

acțiunea AM este inovatoare la nivel european, din punctul de vedere al logisticii, tehnologiei, metodelor, echipamentelor, produselor, infrastructurii sau serviciilor furnizate; se va ține seama, de asemenea, de calitatea înaltă a serviciului, de procedurile și inspecțiile simplificate, de respectarea standardelor de siguranță și securitate, de accesul convenabil în porturi, de conexiunile eficiente cu hinterland-ul, precum și de serviciile portuare eficiente și flexibile;

(b)

acțiunea de transfer modal nu conduce la denaturări ale concurenței pe piețele relevante, în special concurența dintre modurile alternative de transport spre transportul rutier singur sau în interiorul fiecărui mod, contrar interesului comun;

(b)

acțiunea de evitare a traficului este inovatoare la nivel european în ceea ce privește integrarea logisticii de producție în logistica de transport;

(b)

acțiunea este inovatoare la nivel european;

(c)

acțiunea cu efect catalizator conduce la un transfer modal real, măsurabil și durabil de la transportul rutier spre transportul maritim pe distanțe mici, feroviar și pe căile navigabile interioare;

(c)

acțiunea AM are scopul de a încuraja serviciile intermodale de mare volum și cu frecvență ridicată pentru transportul mărfurilor prin transportul maritim pe distanțe mici, inclusiv servicii combinate marfă-pasageri, după caz, sau o combinație între transportul maritim pe distanțe mici și alte tipuri de transport în care parcursurile rutiere să fie cât mai scurte posibil; este de preferat ca acțiunea să includă servicii integrate de transport de mărfuri în hinterland prin transport, feroviar și/sau pe căile navigabile interioare;

(c)

acțiunea de transfer modal propune un plan realist care stabilește etapele specifice prin care își atinge obiectivele;

(c)

acțiunea de evitare a traficului are scopul de a încuraja o mai bună eficiență a transportului internațional de mărfuri pe piețele europene fără a împiedica creșterea economică, punând accent pe modificarea proceselor de producție și/sau distribuție; astfel se obțin distanțe mai scurte, factori mai ridicați de încărcare, mai puține curse fără încărcătură, reducerea fluxurilor de deșeuri, reducerea volumului și/sau a greutății sau orice alt efect care poate determina o reducere semnificativă a transportului rutier de mărfuri, dar care să nu aibă efecte secundare asupra producției sau a mâinii de lucru;

(c)

acțiunea nu conduce la denaturări ale concurenței pe piețele relevante, în special concurența dintre modurile alternative de transport spre transportul rutier singur sau în interiorul fiecărui mod, contrar interesului comun;

(d)

acțiunea cu efect catalizator propune un plan realist care stabilește etapele specifice prin care își atinge obiectivele și identifică necesitatea de asistență sub formă de coordonare din partea Comisiei;

(d)

se așteaptă ca acțiunea AM să conducă la un transfer modal real, măsurabil și durabil, mai mare decât rata de creștere prevăzută a transportului rutier de mărfuri, de la transportul rutier spre transportul maritim pe distanțe mici, pe căile navigabile interioare sau feroviar;

(d)

în cazul în care acțiunea impune recurgerea la servicii furnizate de terțe părți care nu fac parte din consorțiu, candidatul prezintă dovezi care să demonstreze o procedură de selecție transparentă, obiectivă și nediscriminatorie a serviciilor respective;

(d)

se așteaptă ca acțiunea de evitare a traficului să conducă la o evitare a traficului reală, măsurabilă și durabilă a cel puțin 10 % din volumul încărcăturii măsurat în tone-kilometri sau vehicul-kilometri;

(d)

acțiunea de învățare în comun propune un plan realist care stabilește etapele specifice prin care își atinge obiectivele și identifică necesitatea de asistență sub formă de coordonare din partea Comisiei;

(e)

acțiunea cu efect catalizator nu conduce la denaturări ale concurenței pe piețele relevante, în special între modurile de transport alternative transportului rutier sau în interiorul fiecărui mod, contrar interesului comun;

(e)

acțiunea AM propune un plan realist care stabilește etapele specifice prin care își atinge obiectivele și identifică necesitatea de asistență sub formă de coordonare din partea Comisiei;

 

(e)

acțiunea de evitare a traficului propune un plan realist care stabilește etapele specifice prin care își atinge obiectivele și identifică necesitatea de asistență sub formă de coordonare din partea Comisiei;

 

(f)

atunci când acțiunea impune recurgerea la servicii furnizate de terțe părți care nu fac parte din consorțiu, candidatul prezintă dovezi care să demonstreze procedura de selecție transparentă, obiectivă și nediscriminatorie a serviciilor respective;

(f)

acțiunea AM nu conduce la denaturări ale concurenței pe piețele relevante, în special între modurile de transport alternative transportului rutier sau în interiorul fiecărui mod, contrar interesului comun;

 

(f)

acțiunea de evitare a traficului nu conduce la denaturări ale concurenței pe piețele relevante, în special între modurile de transport alternative transportului rutier, contrar interesului comun;

 

 

(g)

atunci când acțiunea AM impune recurgerea la servicii furnizate de terțe părți care nu fac parte din consorțiu, candidatul prezintă dovezi care să demonstreze o procedură de selecție transparentă, obiectivă și nediscriminatorie a serviciilor respective.

 

(g)

atunci când acțiunea de evitare a traficului impune recurgerea la servicii furnizate de terțe părți care nu fac parte din consorțiu, candidatul prezintă dovezi care să demonstreze o procedură de selecție transparentă, obiectivă și nediscriminatorie a serviciilor respective.

 

2. Intensitatea și sfera de aplicare a finanțării

(a)

Asistența financiară comunitară acordată acțiunilor cu efect catalizator se limitează la maximum 35 % din volumul cheltuielilor totale necesare atingerii obiectivelor acțiunii și contractate ca rezultat al acțiunii respective, inclusiv măsurile premergătoare și infrastructura auxiliară. Cheltuielile respective sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare comunitare în măsura în care sunt legate direct de punerea în aplicare a acțiunii.

(a)

Asistența financiară comunitară acordată acțiunilor AM se limitează la maximum 35 % din volumul cheltuielilor totale necesare atingerii obiectivelor acțiunii și contractate ca rezultat al acțiunii respective, inclusiv măsurile premergătoare și infrastructura auxiliară. Cheltuielile respective sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare comunitare în măsura în care sunt legate direct de punerea în aplicare a acțiunii.

(a)

Asistența financiară comunitară acordată acțiunilor de transfer modal se limitează la maximum 35 % din volumul cheltuielilor totale necesare atingerii obiectivelor acțiunii și contractate ca rezultat al acțiunii respective. Cheltuielile respective sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare comunitare în măsura în care sunt legate direct de punerea în aplicare a acțiunii.

(a)

Asistența financiară comunitară acordată acțiunilor de evitare a traficului se limitează la maximum 35 % din volumul cheltuielilor totale necesare atingerii obiectivelor acțiunii și contractate ca rezultat al acțiunii respective, inclusiv măsurile premergătoare, infrastructura auxiliară și echipamentul auxiliar. Cheltuielile respective sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare comunitare în măsura în care sunt legate direct de punerea în aplicare a acțiunii.

(a)

Asistența financiară comunitară acordată acțiunilor de învățare în comun se limitează la maximum 50 % din volumul cheltuielilor totale necesare atingerii obiectivelor acțiunii și contractate ca rezultat al acțiunii respective. Cheltuielile respective sunt eligibile pentru acordarea asistenței financiare comunitare în măsura în care sunt legate direct de punerea în aplicare a acțiunii.

Cheltuielile contractate la data depunerii cererii sau ulterior respectivei date, conform procedurii de selecție, sunt eligibile pentru asistență financiară comunitară, cu condiția să primească aprobarea definitivă pentru finanțare comunitară. Contribuția la acoperirea costurilor activelor mobiliare depinde de obligația de a folosi respectivele active pe toată durata acordării de asistență, în principal pentru acțiunea respectivă, conform celor stabilite prin acordul de subvenționare;

Cheltuielile contractate la data depunerii cererii sau ulterior respectivei date, conform procedurii de selecție, sunt eligibile pentru asistență financiară comunitară, cu condiția să primească aprobarea definitivă pentru finanțare comunitară. Contribuția la acoperirea costurilor activelor mobiliare depinde de obligația de a folosi respectivele active pe toată durata acordării de asistență, în principal pentru acțiunea respectivă, conform celor stabilite prin acordul de subvenționare;

Cheltuielile contractate la data depunerii cererii sau ulterior respectivei date, conform procedurii de selecție, sunt eligibile pentru asistență financiară comunitară, cu condiția să primească aprobarea definitivă pentru finanțare comunitară. Contribuția la acoperirea costurilor activelor mobiliare depinde de obligația de a folosi respectivele active pe toată durata acordării de asistență, în principal pentru acțiunea respectivă, conform celor stabilite prin acordul de subvenționare;

Cheltuielile contractate la data depunerii cererii sau ulterior respectivei date, conform procedurii de selecție, sunt eligibile pentru asistență financiară comunitară, cu condiția să primească aprobarea definitivă pentru finanțare comunitară. Contribuția la acoperirea costurilor activelor mobiliare depinde de obligația de a folosi respectivele active pe toată durata acordării de asistență, în principal pentru acțiunea respectivă, conform celor stabilite prin acordul de subvenționare;

Cheltuielile contractate la data depunerii cererii sau ulterior respectivei date, conform procedurii de selecție, sunt eligibile pentru asistență financiară comunitară, cu condiția să primească aprobarea definitivă pentru finanțare comunitară;

 

 

 

(b)

asistența financiară comunitară pentru acțiunile de evitare a traficului nu trebuie utilizată pentru a sprijini activitățile comerciale sau de producție care nu au legătură directă cu transporturile sau distribuția;

 

(b)

condițiile de finanțare pentru infrastructura auxiliară sunt indicate în anexa II;

(b)

asistența financiară comunitară, cu excepția măsurilor premergătoare și a infrastructurii auxiliare, determinată de Comisie pe baza numărului de tone-kilometri transferați dinspre transportul rutier spre transportul maritim pe distanțe mici, cel feroviar și pe căile navigabile interioare, este stabilită inițial la suma de 1 EUR pentru fiecare transfer de 500 tone-kilometri de transport rutier de mărfuri. Respectiva sumă orientativă poate fi corectată, în special în funcție de calitatea proiectului sau de beneficiul real de mediu obținut;

(b)

asistența financiară comunitară, cu excepția infrastructurii auxiliare, determinată de Comisie pe baza numărului de tone-kilometri transferați dinspre transportul rutier spre transportul maritim pe distanțe mici, cel feroviar și pe căile navigabile interioare, este stabilită inițial la suma de 1 EUR pentru fiecare transfer de 500 tone-kilometri de transfer rutier de mărfuri. Respectiva sumă orientativă poate fi corectată, în special în funcție de calitatea proiectului sau de beneficiul real de mediu obținut;

(c)

asistența financiară comunitară, cu excepția măsurilor premergătoare, a infrastructurii auxiliare și a echipamentului auxiliar, este stabilită inițial la suma de 1 EUR pentru fiecare 500 de tone-kilometri sau 25 de vehicul-kilometri de transport rutier de mărfuri evitați.

Respectiva sumă orientativă poate fi corectată, în special în funcție de calitatea proiectului sau de beneficiul real de mediu obținut;

(b)

condițiile de finanțare pentru infrastructura auxiliară: nu se aplică;

 

(c)

în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), Comisia poate reexamina periodic, după cum este necesar, evoluția elementelor care stau la baza respectivului calcul și, după caz, poate adapta în consecință volumul asistenței financiare comunitare acordate;

(c)

în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), Comisia poate reexamina periodic, după cum este necesar, evoluția elementelor care stau la baza respectivului calcul și, după caz, poate adapta în consecință volumul asistenței financiare comunitare acordate;

(d)

în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), Comisia poate reexamina periodic, după cum este necesar, evoluția elementelor care stau la baza respectivului calcul și, după caz, poate adapta în consecință volumul asistenței financiare comunitare acordate;

 

(d)

condițiile de finanțare pentru infrastructura auxiliară sunt prevăzute în anexa II.

(d)

condițiile de finanțare pentru infrastructura auxiliară, în măsura în care sunt aplicabile, sunt prevăzute în anexa II.

(e)

condițiile de finanțare pentru infrastructura auxiliară sunt prevăzute în anexa II.

 

3. Forma și durata contractului de subvenție

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile cu efect catalizator se acordă pe baza acordurilor de subvenționare, care conțin prevederi adecvate privind coordonarea și monitorizarea. De regulă, durata maximă a contractelor respective este de 62 de luni;

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile AM se acordă pe baza acordurilor de subvenționare, care conțin prevederi adecvate privind coordonarea și monitorizarea. De regulă, durata maximă a contractelor respective este de 62 de luni;

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile de transfer modal se acordă pe baza acordurilor de subvenționare. De regulă, durata maximă a contractelor respective este de 38 de luni;

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile de evitare a traficului se acordă pe baza acordurilor de subvenționare, care conțin prevederi adecvate privind coordonarea și monitorizarea. De regulă, durata maximă a contractelor respective este de 62 de luni;

Asistența financiară comunitară pentru acțiunile comune de învățare se acordă pe baza acordurilor de subvenționare, care conțin prevederi adecvate privind coordonarea și monitorizarea. De regulă, durata maximă a contractelor respective este de 26 de luni;

asistența financiară comunitară nu se poate prelungi peste perioada maximă prevăzută de 62 de luni.

asistența financiară comunitară nu se poate prelungi peste perioada maximă prevăzută de 62 de luni.

asistența financiară comunitară nu se poate prelungi peste perioada maximă prevăzută de 38 de luni.

asistența financiară comunitară nu se poate prelungi peste perioada maximă prevăzută de 62 de luni.

asistența financiară comunitară nu se poate prelungi peste perioada maximă prevăzută de 26 de luni.

4. Pragul valorii contractuale

Valoarea indicativă a pragului minim al subvenției pentru o acțiune cu efect catalizator este de 2 000 000 EUR.

Pragul minim orientativ de subvenționare per acțiune AM este de 1,25 miliarde tone-kilometri sau echivalentul volumetric de transfer modal al acesteia, sau de 2 500 000 EUR, în funcție de suma orientativă per euro de asistență financiară.

Pragul minim orientativ de subvenționare per acțiune de transfer modal este de 250 milioane tone-kilometri sau echivalentul volumetric de transfer modal al acesteia, sau de 500 000 EUR, în funcție de suma orientativă per euro de asistență financiară.

Pragul minim orientativ de subvenționare per acțiune de evitare a traficului este de 500 milioane tone-kilometri sau 25 milioane de vehicul-kilometri de trafic de mărfuri evitat sau de 1 000 000 EUR, în funcție de suma orientativă per euro de asistență financiară.

Pragul minim orientativ de subvenționare per acțiune de învățare în comun este de 250 000 EUR.

5.

Difuzare

Rezultatele și metodele acțiunilor cu efect catalizator trebuie difuzate, încurajându-se schimbul celor mai bune practici pe baza unui plan de difuzare, pentru a contribui la atingerea obiectivelor prezentului regulament.

Rezultatele și metodele acțiunilor AM trebuie difuzate, încurajându-se schimbul celor mai bune practici pe baza unui plan de difuzare, pentru a contribui la atingerea obiectivelor prezentului regulament.

Nu sunt prevăzute activități specifice de difuzare pentru acțiunile de transfer modal.

Rezultatele și metodele acțiunilor de evitare a traficului trebuie difuzate, încurajându-se schimbul celor mai bune practici pe baza unui plan de difuzare, pentru a contribui la atingerea obiectivelor prezentului regulament.

Rezultatele și metodele acțiunilor de învățare în comun trebuie difuzate, încurajându-se schimbul celor mai bune practici pe baza unui plan de difuzare, pentru a contribui la atingerea obiectivelor prezentului regulament.


ANEXA II

CONDIȚII DE FINANȚARE PENTRU INFRASTRUCTURA AUXILIARĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 LITERA (h) ȘI ARTICOLUL 5 ALINEATUL (2)

1.

Infrastructura auxiliară este eligibilă pentru finanțare în cadrul programului, cu condiția îndeplinirii următoarele condiții:

(a)

acțiunea necesită lucrări de infrastructură pentru punerea în aplicare la timp a unui serviciu de transport care transferă o încărcătură din transportul rutier sau care evită traficul rutier de mărfuri;

(b)

lucrările de infrastructură sunt finalizate în termen de 24 de luni de la data începerii acțiunii;

(c)

serviciul de transport sau evitarea traficului este demarat în termen de 3 luni de la data încheierii lucrărilor de infrastructură; pe lângă acțiunile de evitare a traficului, evitarea totală convenită poate fi îndeplinită pe durata acordului de subvenționare;

(d)

respectarea legislației comunitare relevante, în special a celei privind mediul.

2.

Durata maximă a contractului pentru fiecare tip de acțiune prevăzută la articolul 5 poate fi prelungită cu perioada necesară pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură, dar nu poate depăși, în nici un caz, 74 de luni.

3.

Atunci când s-a solicitat finanțare pentru infrastructură în temeiul programului, este exclusă finanțarea aceleiași infrastructuri în cadrul altor programe comunitare, în special finanțarea prevăzută de Decizia nr. 1692/96/CE.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

33


32006D0803


L 329/38

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 23 noiembrie 2006

de modificare a Deciziei 2005/381/CE de stabilire a unui chestionar în vederea prezentării de rapoarte privind aplicarea Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2006) 5546]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/803/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 21 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Chestionarul prevăzut în anexa la Decizia 2005/381/CE a Comisiei (2) ar trebui modificat în funcție de experiența acumulată de către statele membre și Comisie în utilizarea chestionarului respectiv și în evaluarea răspunsurilor primite în scopul întocmirii unor rapoarte anuale, care trebuiau prezentate până la 30 iunie 2005.

(2)

Răspunsurile statelor membre au evidențiat domenii relevante care ar trebui cuprinse într-un raport al Comisiei privind aplicarea Directivei 2003/87/CE, care nu figurează încă în chestionarul din anexa la Decizia 2005/381/CE.

(3)

Evaluarea răspunsurilor statelor membre a scos în evidență faptul că la anumite întrebări nu s-a răspuns în mod coerent și că este necesar ca aceste întrebări să fie clarificate.

(4)

Experiența acumulată în cursul primului ciclu complet de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de dioxid de carbon ale instalațiilor cuprinse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii a făcut necesară revizuirea părților relevante ale chestionarului.

(5)

Prin urmare, anexa la Decizia 2005/381/CE ar trebui modificată în consecință și, din motive de claritate, ar trebui înlocuită.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în conformitate cu articolul 6 din Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1991 de standardizare și raționalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu (3),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2005/381/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 23 noiembrie 2006.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32. Directivă modificată prin Directiva 2004/101/CE (JO L 338, 13.11.2004, p. 18).

(2)  JO L 126, 19.5.2005, p. 43.

(3)  JO L 377, 31.12.1991, p. 48. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).


ANEXĂ

„ANEXĂ

PARTEA I

CHESTIONAR PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A DIRECTIVEI 2003/87/CE

1.   Coordonatele instituției care depune raportul

1.

Numele persoanei de contact:

2.

Titlul oficial al persoanei de contact:

3.

Denumirea și departamentul organizației:

4.

Adresa:

5.

Numărul de telefon cu indicativul internațional:

6.

Numărul de fax cu indicativul internațional:

7.

E-mail:

2.   Autorități competente

Răspunsurile la întrebările 2.1 și 2.2 se oferă în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări în timpul perioadei de referință.

2.1.

Vă rugăm să indicați denumirile și abrevierile autorităților competente responsabile cu punerea în aplicare a sistemului de comercializare a cotelor de emisie în țara dumneavoastră.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Denumire

Abreviere

Coordonate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2.

Vă rugăm să indicați, utilizând abrevierea corespunzătoare, autoritatea competentă responsabilă cu fiecare dintre sarcinile enumerate în tabelul de mai jos.

Indicați abrevierea autorității competente responsabile cu sarcinile următoare:

Eliberarea permiselor

 

Alocarea cotelor

 

Eliberarea cotelor

 

Validarea metodei de monitorizare

 

Primirea și supravegherea rapoartelor de emisii verificate

 

Acreditarea verificatorilor

 

Registru

 

Conformitate și punere în aplicare

 

Eliberarea URE în calitate de țară gazdă

 

Aprobarea utilizării REC și URE pentru a se asigura respectarea dispozițiilor

 

Administrarea rezervei destinate noilor intrați

 

Informarea publicului

 

Vânzarea la licitație

 

Administrarea includerilor de instalații

 

Administrarea asociațiilor de instalații

 

Altele (a se preciza):

 

3.   Activități și instalații vizate

3.1.

Câte instalații de ardere au o putere termică nominală mai mare de 20 MW, dar mai mică de 50 MW, la data de 31 decembrie a anului de referință? În total, câte tone de echivalent CO2 au emis aceste instalații în perioada de referință?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

 

Număr

Procent din totalul instalațiilor sau emisiilor

Numărul instalațiilor cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW, dar mai mică de 50 MW

 

 

Echivalent CO2 emis de aceste instalații

 

 

3.2.

Ce modificări au intervenit pe durata perioadei de referință în raport cu tabelul «plan național de alocare a cotelor» (tabelul PNA), astfel cum a fost introdus în Jurnalul comunitar independent al tranzacțiilor la 1 ianuarie ale anului de referință (noi intrări, închideri, instalații care operează sub pragurile de capacitate)?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 1 din partea 2 a prezentei anexe.

3.3.

Pe durata perioadei de referință, a primit autoritatea competentă vreo cerere (cereri) de la operatorii care doresc să formeze asociații de instalații în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2003/87/CE? În caz afirmativ, pentru care dintre activitățile din anexa I la Directiva 2003/87/CE (denumită în continuare «activitate din anexa I») s-a(u) depus cererea (cererile) și s-au format asociații de instalații?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Principala activitate din anexa I (1)

Număr de cereri primite

Număr de asociații

Activități din sectorul energetic

E1

Instalații de ardere cu o putere termică nominală de peste 20 MW (cu excepția instalațiilor pentru deșeuri periculoase sau urbane)

 

 

E2

Rafinării de petrol

 

 

E3

Cuptoare de cocserie

 

 

Producția și prelucrarea metalelor feroase

F1

Instalații de prăjire sau de sinterizare a minereului metalic, inclusiv a minereului sulfidic

 

 

F2

Instalații pentru producția de fontă sau oțel (fuziune primară și secundară), inclusiv cu turnare continuă, cu o capacitate de peste 2,5 tone pe oră

 

 

Industria mineralelor

M1

Instalații pentru producerea clincherului (ciment) în cuptoare rotative cu o capacitate de producție de peste 500 de tone pe zi sau pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producție de peste 50 de tone pe zi sau în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producție de peste 50 de tone pe zi

 

 

M2

Instalații pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi

 

 

M3

Instalații pentru fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special țigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, gresie sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de tone pe zi și/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 m3 și cu o densitate de încărcare pe cuptor de peste 300 kg/m3

 

 

Alte activități

Instalații industriale pentru producerea de:

O1

(a)

celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase

 

 

O2

(b)

hârtie și carton, cu o capacitate de producție de peste 20 de tone pe zi

 

 

3.4.

Există în țara dumneavoastră alte informații relevante privind instalațiile și activitățile vizate? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

4.   Eliberarea de autorizații pentru instalații

La întrebările 4.1-4.4 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări pe durata perioadei de referință.

4.1.

Ce măsuri au fost luate pentru a se asigura respectarea de către operatori a cerințelor din permisele de emisie de gaze cu efect de seră?

Observație: Amenzile sau sancțiunile prevăzute pentru încălcarea acestor cerințe nu se indică aici, ci la punctul 11.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele măsuri se aplică în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Se blochează contul în caz de nereguli

Da/Nu

Se interzice vânzarea în caz de nereguli

Da/Nu

Retragerea permisului; suspendarea activității instalației

Da/Nu

Controale prin sondaj ori sistematice sau inspecții din partea administrației

Da/Nu

Estimări prudente ale emisiilor în cazul absenței rapoartelor de emisii

Da/Nu

Organismele de verificare controlează respectarea condițiilor din autorizație

Da/Nu

Întâlniri periodice cu reprezentații industriei și ai asociațiilor pentru a discuta aspecte importante

Da/Nu

Furnizarea unor formate de raportare și a unor orientări specifice

Da/Nu

Numirea și condamnarea publică a operatorilor care nu respectă dispozițiile

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

4.2.

Cum asigură legislația națională coordonarea deplină a procedurilor și condițiilor de eliberare a unui permis atunci când sunt implicate mai multe autorități competente? Cum funcționează această coordonare în practică?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Există mai multe autorități competente

Da/Nu

În caz afirmativ, se răspunde la întrebările următoare:

Cooperarea este prevăzută în mod explicit de o lege sau de un regulament

Da/Nu

Se prevede o comisie sau un grup de lucru sau de coordonare cu întâlniri periodice

Da/Nu

Linii directoare pentru punerea în aplicare a legislației naționale privind comercializarea cotelor de emisii

Da/Nu

Grup de interpretare pentru clarificarea aspectelor neclare

Da/Nu

Coordonarea actelor administrative de către o singură autoritate centrală

Da/Nu

Cursuri de formare profesională pentru a se asigura coerența punerii în aplicare

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

4.3.

În cazul în care instalațiile desfășoară activități prevăzute în anexa I la Directiva 96/61/CE a Consiliului (2) (Directiva IPPC), ce măsuri au fost luate pentru a se asigura coordonarea condițiilor și a procedurii de eliberare a permisului de emisie de gaze cu efect de seră cu cele prevăzute de directiva menționată? Cerințele prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din Directiva 2003/87/CE au fost integrate în procedurile prevăzute de Directiva 96/61/CE? În caz afirmativ, cum s-a realizat această integrare?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Cerințele prevăzute la articolele 5-7 din Directiva 2003/87/CE au fost transpuse în legislația națională

Da/Nu

Textul de lege care transpune Directiva IPPC nu prevede limite privind emisia sau concentrația de CO2

Da/Nu

Există o procedură de autorizare integrată prevăzută de Directiva IPPC și de directiva privind comercializarea cotelor de emisie

Da/Nu

Există autorizații separate pentru Directiva IPPC și pentru directiva privind comercializarea cotelor de emisie

Da/Nu

Acordarea unei autorizații IPPC este condiționată de deținerea unui permis valabil de comercializare a cotelor de emisie (ETS)

Da/Nu

Acordarea unui permis de comercializare a cotelor de emisie (ETS) este condiționată de deținerea unei autorizații valabile IPPC

Da/Nu

Autoritățile de reglementare IPPC verifică dacă este necesar un permis (ETS) și informează autoritățile de reglementare ETS

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

4.4.

Care sunt actele cu putere de lege, procedurile și practicile privind actualizarea de către autoritatea competentă a condițiilor prevăzute în permis în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2003/87/CE?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Se face referire la textul de lege care transpune articolul 7 din Directiva 2003/87/CE

 

Care dintre următoarele dispoziții, proceduri și practici se aplică în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Este necesară o autorizație pentru modificarea tipului de instalație sau a modului de exploatare

Da/Nu

Este necesară o autorizare pentru modificarea metodei de monitorizare

Da/Nu

Modificările trebuie notificate în avans

Da/Nu

Închiderile trebuie notificate imediat

Da/Nu

Se aplică penalități în cazul nerespectării solicitării de actualizare a metodei de monitorizare

Da/Nu

Schimbarea operatorului necesită actualizarea permisului

Da/Nu

Modificările mai puțin importante doar se consemnează

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

4.5.

Câte permise au fost actualizate pe durata perioadei de referință din cauza unei modificări efectuate de operatori cu privire la tipul, funcționarea sau extinderea unor instalații, în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2003/87/CE? Pentru fiecare categorie de modificare (creșterea capacității, reducerea capacității, modificarea tipului de proces etc.), indicați câte permise au fost actualizate.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

A se menționa numărul de modificări din fiecare categorie:

Număr total de modificări

 

Retragere

 

Restituire

 

Transfer

 

Creșterea capacității

 

Reducerea capacității

 

Modificarea normelor de monitorizare și de raportare

 

Modificarea denumirii instalației sau a operatorului

 

Modificare minoră

 

Notificarea modificărilor fără actualizarea permisului

 

Altele (a se specifica):

 

4.6.

Există alte informații relevante privind eliberarea de permise pentru instalațiile din țara dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să le precizați.

5.   Aplicarea liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor

La întrebarea 5.1 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, în primul raport al fiecărei perioade de comercializare, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări în timpul perioadei de referință.

5.1.

Ce acte juridice au fost adoptate în țara dumneavoastră în vederea punerii în aplicare a liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor? Legislația țării dumneavoastră autorizează derogările generale de la liniile directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor, de exemplu, pentru anumiți combustibili sau anumite activități? În caz afirmativ, precizați.

5.2.

Ce niveluri au fost utilizate în metodele de monitorizare pentru principalele instalații generatoare de emisii (în conformitate cu Decizia 2004/156/CE a Comisiei (3))?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 2 din partea 2 a prezentei anexe. Informațiile solicitate în tabelul 2 se prezintă numai pentru instalațiile cele mai mari reglementate de directiva privind comercializarea cotelor de emisie, care aduc o contribuție cumulată de 50 % la totalul emisiilor incluse de sistemul de comercializare. Este inutil să se prezinte aceste informații pentru sursele cuprinse în instalațiile menționate, care emit anual mai puțin de 25 kt echivalent CO2 pe an.

5.3.

În cazul în care au fost acceptate în metoda de monitorizare niveluri inferioare celor minime prevăzute în tabelul 1 de la punctul 4.2.2.1.4 din anexa I la Decizia 2004/156/CE, vă rugăm să indicați, pentru fiecare instalație aflată în situația respectivă, emisiile vizate, activitatea, categoria de nivel (date privind activitatea, puterea calorifică inferioară, factorul de emisie, factorul de oxidare sau factorul de conversie) și metoda de monitorizare/nivelul prevăzut de autorizație.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 3 din partea 2 a anexei. Informațiile solicitate în tabelul 3 nu se prezintă decât pentru instalațiile care nu au fost luate în considerare în răspunsul la întrebarea 5.2. Derogările generale prevăzute de legislația națională trebuie menționate în răspunsul la întrebarea 5.1.

5.4.

Care instalații au aplicat temporar alte metode de nivel decât cele convenite cu autoritatea competentă?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 4 din partea 2 a prezentei anexe.

5.5.

În câte instalații s-a aplicat măsurarea continuă a emisiilor? Vă rugăm să indicați numărul de instalații pentru fiecare activitate din anexa I, iar în cadrul fiecărei activități, numărul de instalații pe subcategorie, pe baza emisiilor anuale raportate (sub 50 kt, între 50 și 500 kt, peste 500 kt).

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 5 din partea 2 a prezentei anexe.

5.6.

Ce cantitate de CO2 a fost transferată din instalații? Indicați numărul de tone de CO2 transferate în conformitate cu punctul 4.2.2.1.2 din anexa I la Decizia 2004/156/CE și numărul de instalații care au transferat CO2 pentru fiecare activitate enumerată în anexa I la Directiva 2003/87/CE.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Activitate principală din anexa I

Număr de instalații

CO2 transferat (kt CO2)

Utilizarea CO2 transferat

E1

 

 

 

E2

 

 

 

E3

 

 

 

F1

 

 

 

F2

 

 

 

M1

 

 

 

M2

 

 

 

M3

 

 

 

O1

 

 

 

O2

 

 

 

5.7.

Ce cantitate de biomasă a fost arsă sau utilizată în cadrul proceselor? Indicați cantitatea de biomasă astfel cum este definită la alineatul (2) litera (d) din anexa I la Decizia 2004/156/CE, care a fost arsă (TJ) sau utilizată (t sau m3) pentru fiecare activitate enumerată în anexa I la Directiva 2003/87/CE.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Activitate principală din anexa I

Biomasă arsă (TJ)

Biomasă utilizată (t)

Biomasă utilizată (m3)

E1

 

 

 

E2

 

 

 

E3

 

 

 

F1

 

 

 

F2

 

 

 

M1

 

 

 

M2

 

 

 

M3

 

 

 

O1

 

 

 

O2

 

 

 

5.8.

Care a fost cantitatea totală de deșeuri utilizate ca materie primă sau combustibil, pentru fiecare tip de deșeuri? Care a fost cantitatea totală de emisii de CO2 rezultate, pentru fiecare tip de deșeuri?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Tip de deșeuri (4)

Cantitate utilizată/aplicată (t)

Cantitate utilizată/aplicată (m3)

Emisii de CO2 (t CO2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.9.

Prezentați exemple de documente de monitorizare și de raportare de la câteva instalații excluse temporar, după caz.

La întrebarea 5.10 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări pe durata perioadei de referință.

5.10.

Ce măsuri au fost luate pentru a coordona cerințele de raportare cu orice alte cerințe de raportare existente pentru a reduce sarcina de raportare a întreprinderilor?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Cerințele privind raportarea în cadrul sistemului de comercializare a cotelor de emisii sunt coordonate cu alte cerințe de raportare

Da/Nu

Coordonarea cu compilarea inventarului gazelor cu efect de seră în conformitate cu CCONUSC (5) și cu Decizia 280/2004/CE

 

Coordonarea cu EPER (6)

Da/Nu

Coordonarea cu directiva IPPC

Da/Nu

Coordonarea cu directiva PNE (7)

Da/Nu

Coordonarea cu directiva LCP (8)

Da/Nu

Coordonarea cu EMEP (9)

Da/Nu

Coordonarea cu acorduri voluntare

Da/Nu

Coordonarea cu alte sisteme de comercializare (a se specifica)

Da/Nu

Datele privind comercializarea cotelor de emisie pot fi utilizate de către biroul statistic

Da/Nu

Altele (a se preciza):

 

5.11.

Ce proceduri sau măsuri au fost aplicate pentru a se îmbunătăți monitorizarea și raportarea emisiilor de către operatori?

5.12.

Există alte informații relevante cu privire la aplicarea liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor în țara dumneavoastră? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

6.   Modalități de verificare a emisiilor

La întrebarea 6.1 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări pe durata perioadei de referință.

6.1.

Descrieți cadrul pentru verificarea emisiilor, în special rolul autorităților competente și al altor verificatori, precum și orice cerință specială aplicabilă verificatorilor deja acreditați într-o altă țară. Prezentați documente care stabilesc criteriile de acreditare pentru verificatori și eventualele linii directoare pentru verificare destinate verificatorilor acreditați, precum și documentele care stabilesc mecanismele de supraveghere și de asigurare a calității pentru verificatori, dacă este cazul.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Pot fi acreditați verificatori independenți pe baza unor criterii naționale

(dacă da, prezentați documentele sau link-ul Internet relevante)

Da/Nu

Au fost elaborate orientări naționale pentru verificare

(în caz afirmativ, furnizați documentele sau link-urile Internet relevante)

Da/Nu

Normele și procedurile naționale privind verificarea se bazează pe EN 45011 și EA-6/01 (10)

Da/Nu

Verificatorii au obligația de a face recomandări pentru îmbunătățirea monitorizării instalației

Da/Nu

Autoritatea competentă sau o altă agenție este abilitată să controleze raportările de emisii verificate

Da/Nu

Autoritatea competentă sau o altă agenție este abilitată să rectifice raportul de emisie verificat în cazul în care acesta este considerat necorespunzător

Da/Nu

Autoritatea competentă sau o altă agenție supraveghează verificatorii (inclusiv controale prin sondaj, formare, proceduri de asigurare a calității și de control al calității)

Da/Nu

Autoritatea competentă este abilitată să numească un verificator pentru o instalație

Da/Nu

Verificatorii acreditați într-un alt stat membru sunt supuși unei alte proceduri de acreditare

Nu

Nu, numai cerințele formale (înregistrare etc.)

Nu în cazul verificatorilor acreditați într-un stat membru care aplică criterii similare

Da, cerințe simplificate

Da, este necesară acreditarea completă (în acest caz, explicați pe scurt)

Pentru verificatorii acreditați într-un alt stat membru este necesară cunoașterea limbii și/sau a actelor cu putere de lege/normelor administrative naționale

Da/Nu

Autoritatea competentă aplică proceduri de control/asigurare a calității speciale pentru verificatorii acreditați într-un alt stat membru

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

6.2.

Există operatori care au prezentat, pentru perioada de referință, rapoarte ale emisiilor considerate nesatisfăcătoare până la 31 martie? În caz afirmativ, prezentați lista instalațiilor în cauză și motivele pentru care verificarea nu a avut un rezultat favorabil.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 6 din partea 2 a prezentei anexe. Cazurile de neprezentare de către operatori a rapoartelor de emisii trebuie menționate la întrebarea 6.3.

6.3.

Pentru câte instalații nu s-au prezentat rapoarte de emisii pentru perioada de referință până la 31 martie? Menționați numărul instalațiilor, cotele alocate și cotele blocate în contul de depozit de operator pentru fiecare activitate din anexa I și, în cadrul fiecărei activități, pe subcategorii, pe baza emisiilor anuale raportate (sub 50 kt, între 50 și 500 kt, peste 500 kt).

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 7 din partea 2 a prezentei anexe.

6.4.

Ce măsuri au fost luate în cazurile în care operatorii nu au prezentat rapoarte de emisii până la 31 martie ale perioadei de referință?

6.5.

Autoritatea competentă a procedat la controale independente ale rapoartelor verificate? În caz afirmativ, explicați modalitățile de efectuare a controalelor suplimentare și/sau indicați câte rapoarte au fost controlate.

6.6.

Autoritatea competentă a însărcinat administratorul registrului cu rectificarea emisiilor anuale verificate ale anului precedent provenite de la o anumită instalație, în scopul de a asigura respectarea cerințelor detaliate stabilite de către statul membru în conformitate cu anexa V la Directiva 2003/87/CE?

Eventualele rectificări se menționează în tabelul 6 din partea 2.

6.7.

Există alte informații relevante privind modalitățile de verificare a emisiilor în țara dumneavoastră? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

7.   Funcționarea registrelor

La întrebarea 7.1 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări pe durata perioadei de referință.

7.1.

Indicați termenii și condițiile eventuale care trebuie semnate de către titularii de conturi și furnizați o descriere a verificării identității persoanelor efectuate înainte de crearea conturilor de depozit [în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2216/2004 al Comisiei (11)].

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Indicați link-ul către registrul dumneavoastră

 

Care dintre următoarele situații se aplică în țara dumneavoastră (dacă este necesar, adăugați o explicație)?

Există termeni și condiții specifice pe care trebuie să le semneze titularii de cont

(dacă da, prezentați documentele sau link-urile relevante)

Da/Nu

Verificarea identității se aplică în mod diferit pentru operatori și pentru persoanele fizice

Da/Nu

Este necesară prezența personală pentru verificarea identității rezidenților statului membru (12)

Operatori/Persoane fizice/Ambii/Nu

Verificarea identității printr-o procedură scrisă se face numai pentru rezidenți (13)

Operatori/Persoane fizice/Ambii/Nu

Este necesară prezența personală pentru verificarea identității rezidenților altor țări (14)

Operatori/Persoane fizice/Ambii/Nu

Verificarea în scris a identității se face numai pentru rezidenții altor țări (15)

Operatori/Persoane fizice/Ambii/Nu

Este necesară o copie de la registrul de comerț sau alte documente similare pentru deschiderea contului de depozit al operatorului?

Da/Nu

Este necesar un document care să ateste dreptul de a reprezenta întreprinderea pentru deschiderea contului de depozit al operatorului?

Da/Nu

Altele (a se specifica):

 

7.2.

Prezentați un rezumat care să cuprindă toate alertele de securitate având legătură cu registrul național survenite pe parcursul perioadei de referință, modul în care au fost abordate și timpul care a fost necesar pentru soluționarea problemelor.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Există proceduri generale pentru prevenirea alertelor de securitate

Da/Nu

Au survenit pe parcursul perioadei de referință alerte de securitate care au legătură cu registrele naționale

Da/Nu

În caz afirmativ, completați următorul tabel:

Tip de alertă de securitate

Număr de alerte

Măsură luată

Timpul necesar pentru soluționarea problemei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7.3.

Indicați, pentru fiecare lună din perioada de referință, timp de câte minute nu a fost disponibil registrul național pentru utilizatorii săi din cauza: (a) unei opriri planificate și (b) a unor probleme neprevăzute.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Luna

Oprire planificată

(minute)

Oprire neprevăzută

(minute)

Ianuarie

 

 

Februarie

 

 

Martie

 

 

Aprilie

 

 

Mai

 

 

Iunie

 

 

Iulie

 

 

August

 

 

Septembrie

 

 

Octombrie

 

 

Noiembrie

 

 

Decembrie

 

 

7.4.

Enumerați toate operațiunile de actualizare a registrului național prevăzute pentru următoarea perioadă de referință și oferiți detalii cu privire la acestea.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Sunt planificate periodic operațiuni de întreținere și de actualizare a registrului

(dacă da, indicați datele)

Da/Nu

Actualizarea registrului se face concomitent cu actualizarea programului de calculator utilizat

Da/Nu

Oferiți detalii privind toate actualizările prevăzute pentru următoarea perioadă de referință

Data

Scopul

 

 

 

 

 

 

7.5.

Există alte informații relevante privind funcționarea registrelor în țara dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să le precizați.

8.   Modul de alocare a cotelor – noi intrați – închiderea de instalații

La întrebările 8.1 și 8.2 se răspunde în primul raport după fiecare procedură de notificare și de alocare în conformitate cu articolele 9 și 11 din Directiva 2003/87/CE.

8.1.

Luând în considerare procedura de alocare încheiată, arătați care sunt principalele lecții învățate de autoritățile din țara dumneavoastră, precum și maniera în care considerați că acestea vor influența modul de abordare a următoarei proceduri de alocare a cotelor.

8.2.

Aveți sugestii pentru îmbunătățirea procedurilor viitoare de notificare și de alocare pentru Uniunea Europeană în ansamblul său?

8.3.

Dacă este cazul, câte cote au fost alocate noilor intrați enumerați în tabelul 1? Menționați codul de identificare al instalației care corespunde noului intrat și codul de identificare al tranzacției care corespunde alocării de cote.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul 1 din partea 2 a prezentei anexe.

8.4.

Dacă este cazul, câte cote au rămas în rezerva destinată noilor intrați la sfârșitul perioadei de referință și ce procent din rezerva inițială reprezintă acestea?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos:

Număr de cote rămase în rezerva destinată noilor intrați la sfârșitul perioadei de referință (31 decembrie ale fiecărui an)

 

Procent de cote rămase în rezerva destinată noilor intrați

 

8.5.

În cazul în care statul dumneavoastră membru alocă cote altfel decât cu titlu gratuit, explicați cum se realizează această alocare (de exemplu, modul în care se efectuează vânzarea la licitație).

8.6.

În cazul în care s-a utilizat licitația ca metodă de alocare, cine a fost autorizat să participe?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Numai operatorii naționali

Da/Nu

Numai titularii de conturi ale registrului național

Da/Nu

Toți operatorii comunitari

Da/Nu

Toți titularii de conturi ale unui registru comunitar

Da/Nu

Alții (precizați):

 

8.7.

În cazul în care s-a utilizat licitația ca metodă de alocare, câte licitații s-au ținut pe durata perioadei de referință, câte cote s-au vândut la fiecare licitație, ce procent reprezintă acestea din totalul cotelor pentru perioada de referință respectivă și care a fost prețul per cotă la fiecare licitație?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

S-a utilizat licitația ca metodă de alocare?

Da/Nu

În caz afirmativ, răspundeți la următoarele întrebări:

Numărul de licitații organizate pe durata perioadei de referință (de la 1 ianuarie la 31 decembrie)

 

Număr de cote vândute (separat pentru fiecare licitație)

 

Preț de adjudecare (separat pentru fiecare licitație)

 

8.8.

În cazul în care s-a utilizat licitația ca metodă de alocare, cum au fost utilizate cotele care nu au fost cumpărate la licitație?

8.9.

În cazul în care s-a utilizat licitația ca metodă de alocare, cum au fost utilizate veniturile realizate prin vânzare?

8.10.

Ce tratament s-a aplicat cotelor care au fost alocate, dar nu au fost eliberate instalațiilor care s-au închis pe parcursul perioadei de referință?

La întrebarea 8.11. se răspunde în primul raport după încheierea perioadelor de comercializare prevăzute la articolul 11 alineatele (1) și (2) din Directiva 2003/87/CE.

8.11.

Cotele care au rămas în rezerva destinată noilor intrați la încheierea perioadei de comercializare au fost anulate sau vândute la licitație?

8.12.

Există în țara dumneavoastră alte informații relevante privind modurile de alocare a cotelor, noii intrați și închiderile de instalații? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

9.   Restituirea cotelor de către operatori

9.1.

În toate cazurile în care un cont din registru a fost închis pentru că nu exista o perspectivă rezonabilă de restituire a cotelor suplimentare de către operatorul instalației, explicați cauza acestei situații și indicați numărul de cote care trebuiau restituite (16).

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Motivul închiderii contului

Cote de restituit (kt echivalent CO2)

 

 

 

 

 

 

9.2.

Există alte informații relevante privind restituirea de cote de către operatorii din țara dumneavoastră? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

10.   Utilizarea unităților de reducere a emisiilor (URE) și a reducerilor de emisii certificate (REC) în sistemul comunitar

La întrebarea 10.1 se răspunde în fiecare an, începând cu raportul depus în 2006 în ceea ce privește REC și începând cu raportul depus în 2009 în ceea ce privește URE.

10.1.

Au fost eliberate URE și REC pentru care trebuia să se anuleze un număr egal de cote în conformitate cu articolul 11b alineatul (3) sau (4) din Directiva 2003/87/CE, deoarece activitățile proiectelor de tip Implementare în comun (JI) sau ale Mecanismului de dezvoltare curată (CDM) reduc sau limitează direct sau indirect emisiile unei instalații care intră în sfera de aplicare a directivei? Dacă da, indicați totalul cotelor anulate și numărul total de operatori implicați, menționând separat anularea în conformitate cu articolul 11b alineatul (3) și anularea în conformitate cu articolul 11b alineatul (4) din directiva menționată.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul următor.

 

Cote anulate

Număr de operatori implicați

anulare în conformitate cu articolul 11b alineatul (3)

 

 

anulare în conformitate cu articolul 11b alineatul (4)

 

 

La întrebările 10.2 și 10.3 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări în timpul perioadei de referință.

10.2.

Ce REC și ce URE pot fi utilizate pentru a se asigura respectarea dispozițiilor în statul dumneavoastră membru? Menționați orice categorie de proiect exclusă cu excepția celor deja excluse în conformitate cu articolul 11a alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE (REC și URE provenite de la instalații nucleare sau rezultate din activitățile proiectelor de utilizare a terenurilor, de schimbare a utilizării terenurilor și de silvicultură).

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Se pot utiliza REC și URE rezultate din toate categoriile de proiecte

Da/Nu

Sunt excluse REC și URE rezultate din anumite categorii de proiecte (dacă da, vă rugăm să le precizați)

Da/Nu

10.3.

Ce măsuri au fost luate pentru a se asigura că liniile directoare și criteriile internaționale relevante, inclusiv cele cuprinse în raportul final pe anul 2000 al Comisiei Mondiale a Barajelor (CMB), sunt respectate la elaborarea de proiecte de producție de energie hidroelectrică ce generează o capacitate care depășește 20 MW?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Participanții la proiecte sunt obligați prin lege să respecte liniile directoare ale CMB

Da/Nu

Se verifică respectarea liniilor directoare ale CMB (în caz afirmativ, precizați care este autoritatea responsabilă, de exemplu, autoritatea competentă sau autoritatea națională desemnată)

Da/Nu

Trebuie respectate alte criterii și linii directoare internaționale la elaborarea marilor proiecte de energie hidroelectrică (în caz afirmativ, prezentați documentele sau link-urile relevante)

Da/Nu

Altele (precizați):

 

10.4.

Există în țara dumneavoastră alte informații relevante privind utilizarea URE și REC în sistemul comunitar? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

11.   Redevențe și taxe

La întrebările 11.1-11.4 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări în timpul perioadei de referință.

11.1.

Se percep redevențe de la operatori pentru eliberarea și actualizarea permiselor? În caz afirmativ, oferiți detalii privind redevențele percepute, veniturile totale și utilizarea veniturilor.

11.2.

Se percep redevențe de la operatori pentru eliberarea cotelor? Dacă da, oferiți detalii privind redevențele percepute, veniturile totale și utilizarea veniturilor.

11.3.

Ce redevențe se percep, după caz, pentru utilizarea registrului? Detaliați.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos.

Care dintre următoarele situații se regăsesc în țara dumneavoastră (dacă este necesar, se adaugă o explicație)?

Se percep redevențe pentru utilizarea registrului

Operatori: Da/Nu

Persoane fizice: Da/Nu

Există redevențe distincte pentru operatori și pentru persoane fizice

Da/Nu

Redevențe pentru deschiderea unui cont (17)

Operatori: … EUR la deschidere/pe perioadă de comercializare

Persoane fizice: … EUR la deschidere/pe perioadă de comercializare

Redevență anuală pentru gestionarea contului (18)

Operatori: … EUR pe an

Persoane fizice: … EUR pe an

Altele (precizați):

 

11.4.

Există în țara dumneavoastră alte informații relevante privind redevențele și taxele în sistemul comunitar? Dacă da, vă rugăm să le precizați.

12.   Aspecte privind respectarea directivei de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră

La întrebarea 12.1 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări în timpul perioadei de referință.

12.1.

Menționați dispozițiile naționale aplicabile și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea dispozițiilor naționale în temeiul articolului 16 alineatul (1) din directiva de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

Tipul de încălcare

Dispozițiile naționale aplicabile

Amendă (EUR)

Închisoare (luni)

minimum

maximum

minimum

maximum

Exploatare fără permis

 

 

 

 

 

Neîndeplinirea obligațiilor de monitorizare și raportare

 

 

 

 

 

Omisiunea de a notifica modificările aduse instalației

 

 

 

 

 

Altele (precizați)

 

 

 

 

 

12.2.

În cazul în care au fost aplicate sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor naționale, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din directiva de stabilire a sistemului de comercializare a cotelor de emisie, indicați dispozițiile naționale relevante, descrieți pe scurt încălcarea și menționați sancțiunile care au fost aplicate.

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos. Dacă este necesar, se adaugă rânduri suplimentare.

 

 

Sancțiunea aplicată

Încălcarea

Dispozițiile naționale

Amendă (EUR)

Închisoare (luni)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12.3.

Menționați numele operatorilor cărora li s-au impus amenzi pentru depășirea emisiilor în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din directiva de stabilire a sistemului de comercializare a cotelor de emisie.

Pentru a răspunde la această întrebare, este suficient să se facă trimitere la publicarea numelor operatorilor prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din directiva menționată.

12.4.

Există alte informații relevante în țara dumneavoastră privind respectarea directivei de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie? Dacă da, vă rugăm să le precizați.

13.   Natura juridică a cotelor și regimul fiscal

La întrebările 13.1-13.8 se răspunde în raportul solicitat pentru 30 iunie 2007, precum și în rapoartele ulterioare în cazul în care au intervenit modificări pe durata perioadei de referință.

13.1.

Care este natura juridică al unei cote (marfă/instrument financiar) în sensul reglementării financiare?

13.2.

Care este statutul juridic acordat cotelor și emisiilor în vederea înregistrării în contabilitate?

13.3.

Au fost elaborate sau adoptate norme contabile specifice pentru cote? În caz afirmativ, vă rugăm să le descrieți pe scurt.

13.4.

Tranzacționarea cotelor este supusă TVA?

13.5.

Eliberarea cotelor este supusă TVA?

13.6.

În cazul în care statul dumneavoastră membru alocă, contra cost, cote, tranzacția este supusă TVA?

13.7.

Profiturile sau pierderile rezultate din tranzacționarea cotelor sunt supuse unui impozit pe venit specific (de exemplu, drepturi vamale specifice)?

13.8.

Există alte informații relevante privind natura juridică a cotelor și regimul lor fiscal în țara dumneavoastră? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

14.   Accesul la informații în conformitate cu articolul 17 din directiva de stabilire a sistemului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră

14.1.

Unde sunt puse la dispoziția publicului deciziile privind alocarea cotelor, informațiile referitoare la activitățile proiectelor la care participă statul membru respectiv sau la care acesta autorizează entități publice sau private să participe, precum și rapoartele de emisii solicitate în conformitate cu permisul de emisie de gaze cu efect de seră și care sunt deținute de autoritatea competentă?

Pentru a răspunde la această întrebare, se utilizează tabelul de mai jos:

Tipul de informație

Informații accesibile publicului

Dacă informația este disponibilă, unde poate fi consultată?

Internet (19)

Publicație oficială (20)

Altele (precizați)

Norme de alocare

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Tabel PNA

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Modificarea listei de instalații

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Rapoarte de emisii verificate

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Activități de proiect

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Permis de emisie de gaze cu efect de seră

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Informații solicitate în conformitate cu anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 2216/2004

Da/Nu/Numai la cerere

 

 

 

Altele (precizați):

 

 

 

 

14.2.

Există în țara dumneavoastră alte informații relevante privind accesul la informații în conformitate cu articolul 17 din directiva de stabilire a sistemului de comercializare a cotelor? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

15.   Alte observații

15.1.

Au fost efectuate în țara dumneavoastră studii publice privind aplicarea și evoluția sistemului de comercializare a cotelor de emisie? Dacă da, vă rugăm să indicați documentul, trimiterea sau link-ul Internet, precum și o scurtă descriere a studiului.

15.2.

Există anumite aspecte ale punerii în aplicare care ridică probleme în țara dumneavoastră? În caz afirmativ, vă rugăm să le precizați.

PARTEA 2

Tabelul 1

Modificări aduse listei de instalații

Statul membru:

Perioada de referință:


A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

Instalație

Operator

Principala activitate din anexa I (21)

Alte activități din anexa I (21)

Activitate principală care nu figurează în anexa I (22)

Modificare față de instalațiile incluse în PNA (23)

Cote alocate sau eliberate (24)

Cod de identificare al tranzacției (25)

Codul de identificare al permisului

Codul de identificare al instalației

Nume

Cantitate

An(i)

 

 

 

 

 


Tabelul 2

Metode de monitorizare aplicate (numai pentru instalațiile a căror contribuție cumulată reprezintă 50 % din totalul emisiilor cuprinse în sistemul de comercializare. Nu este necesar să se furnizeze informații pentru sursele cuprinse în aceste instalații, care emit mai puțin de 25 kt echivalent CO2 pe an).

Statul membru:

Perioada de referință:


A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

Instalația

Instalația

Instalația

Instalația

Sursa de emisii

Sursa de emisii

Sursa de emisii

Nivelul ales (30)

Valori

Codul de identificare al permisului

Codul de identificare al instalației

Principala activitate din anexa I (26)

Emisii anuale totale (27)

Activitate din anexa I (28)

Combustibil sau tip de activitate (29)

Emisii asociate (27)

Date privind activitatea

Factor de emisie

Putere calorifică inferioară

Factor de oxidare

Factor de emisie

Putere calorifică inferioară

Factor de oxidare

t CO2

t CO2

Nivel

Valoare

Unitate (31)

Valoare

Unitate (32)

%

 

 

 

 


Tabelul 3

Metode de monitorizare aplicate instalațiilor pentru care nu a fost posibil să se utilizeze nivelurile minime menționate în tabelul 1 de la punctul 4.2.2.1.4 din anexa I la Decizia 2004/156/CE

Statul membru:

Perioada de referință:


A

B

C

D

E

F

G

H

I

Instalație

Emisii anuale totale

Parametru de monitorizare modificat (34)

Nivel minim în conformitate cu Decizia 2004/156

Nivel aplicat

Cauza nivelului inferior (35)

Nivel inferior admis până la (36)

Codul de identificare al permisului

Codul de identificare al instalației

Activitate din anexa I (33)

t CO2

Nivel

lună/an

 

 

 


Tabelul 4

Modificarea temporară a metodei de monitorizare

Statul membru:

Anul de referință:


A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

Instalația

Activitate din anexa I (37)

Emisii anuale totale

 

Metoda aprobată inițial

Metoda aplicată temporar

 

Perioadă de suspendare temporară până la restabilirea metodei de nivel corespunzătoare

Perioadă de suspendare temporară până la restabilirea metodei de nivel corespunzătoare

Codul de identificare al permisului

Codul de identificare al instalației

t CO2

Parametru de monitorizare modificat (38)

Nivel

Motivul modificării temporare (39)

Început

Lună/an

Sfârșit

Lună/an

 

 

 

 

 


Tabelul 5

Număr de instalații în care se aplică măsurarea continuă a emisiilor

Statul membru:

Anul de referință:


A

B

C

D

Principala activitate din anexa I (40)

< 50 000 t echivalent CO2

Între 50 000 și 500 000 t echivalent CO2

> 500 000 t echivalent CO2

E1

 

E2

 

E3

 

F1

 

F2

 

M1

 

M2

 

M3

 

O1

 

O2

 


Tabelul 6

Rapoarte privind emisiile în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din directiva de stabilire a sistemului de comercializare a cotelor, care nu au fost validate ca fiind satisfăcătoare

Statul membru:

Anul de referință:


A

B

C

D

E

F

G

Instalația

Emisiile raportate pentru instalații

Cote restituite

Cote blocate în contul de depozit al operatorului

 

Rectificarea de către autoritatea competentă a emisiilor verificate

Codul de identificare al permisului

Codul de identificare al instalației

t CO2

Motivul nevalidării (41)

t CO2

 

 

 

 


Tabelul 7

Instalații pentru care nu s-au prezentat rapoarte de emisii până la 31 martie ale perioadei de referință

Statul membru:

Perioada de referință:


A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

 

< 50 000 t echivalent CO2

< 50 000 t echivalent CO2

Între 50 000 și 500 000 t echivalent CO2

> 500 000 t echivalent CO2

> 500 000 t echivalent CO2

Număr de rapoarte de emisii neprezentate

Cote alocate

Cote blocate în contul de depozit al operatorului

Număr de rapoarte de emisii neprezentate

Cote alocate

Cote blocate în contul de depozit al operatorului

Număr de rapoarte de emisii neprezentate

Cote alocate

Cote blocate în contul de depozit al operatorului

Principala activitate din anexa I (42)

t CO2

t CO2

t CO2

t CO2

t CO2

t CO2

E1

 

 

 

E2

 

 

 

E3

 

 

 

F1

 

 

 

F2

 

 

 

M1

 

 

 

M2

 

 

 

M3

 

 

 

O1

 

 

 

O2

 

 

 


(1)  În cazul în care o instalație desfășoară mai multe activități, aceasta se menționează o singură dată, în funcție de activitatea sa principală din anexa I.

(2)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(3)  JO L 59. 26.2.2004, p. 1.

(4)  Tipurile de deșeuri se raportează utilizând clasificarea din «Lista comunitară a deșeurilor» [Decizia 2000/532/CE a Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Deciziei 94/904/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase].

(5)  Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

(6)  Registrul european al emisiilor de poluanți (Decizia 2000/479/CE a Comisiei din 17 iulie 2000) (JO L 192, 28.7.2000, p. 36.)

(7)  Plafoanele naționale de emisie (Directiva 2001/81/CE) (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).

(8)  Instalații de ardere de dimensiuni mari (Directiva 2001/80/CE) (JO L 309, 27.11.2001, p. 1).

(9)  Program de cooperare privind supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa.

(10)  Orientările Cooperării europene pentru acreditare (EA) privind aplicarea normei EN 45011.

(11)  JO L 386. 29.12.2004, p. 1.

(12)  Inclusiv verificări ale identității de către părți terțe, de exemplu oficii poștale sau notari, fiind necesară prezența personală a solicitantului.

(13)  Inclusiv prin proceduri electronice.

(14)  Inclusiv verificări ale identității de către părți terțe, de exemplu ambasade, fiind necesară prezența personală a solicitantului.

(15)  Inclusiv proceduri electronice.

(16)  În cazul în care nu se cunoaște numărul cotelor de restituit, faceți o estimare în funcție de ultimul raport de emisii verificat, cotele rămase în cont și celelalte informații de care dispune autoritatea competentă.

(17)  A se menționa și perioada respectivă (la deschidere/pe perioadă de comercializare)

(18)  În cazul în care redevența depinde de cote, precizați sumele minimă și maximă și formula de calcul corespunzătoare.

(19)  A se menționa adresa Internet.

(20)  A se menționa titlul.

(21)  Aceeași instalație poate desfășura activități cuprinse la subpuncte diferite. Trebuie indicate toate activitățile relevante. A se utiliza codurile pentru activitățile din anexa I prevăzute în tabelul de la întrebarea 3.3.

(22)  Activitatea principală a unei instalații poate să nu figureze în anexa I. A se completa dacă este cazul.

(23)  A se menționa «nou intrat», «închidere» sau «se situează sub pragurile de capacitate».

(24)  Pentru noii intrați, a se menționa anii pentru care s-au alocat cotele. Pentru închiderile de instalații, a se menționa cotele eliberate, după caz, pe parcursul restului perioadei de comercializare.

(25)  Pentru noii intrați, a se menționa codul asociat alocării cotelor.

(26)  Aceeași instalație poate desfășura activități cuprinse la subpuncte diferite. Trebuie indicată activitatea principală care figurează în anexa I. A se utiliza codurile pentru activitățile din anexa I prevăzute în tabelul de la întrebarea 3.3.

(27)  Emisiile verificate, dacă sunt disponibile; în caz contrar, emisiile raportate de către operator.

(28)  Aceeași instalație poate desfășura activități cuprinse la subpuncte diferite. Pentru fiecare combustibil sau tip de activitate trebuie indicată activitatea din anexa I. A se utiliza codurile pentru activitățile din anexa I prevăzute în tabelul 1.

(29)  Antracit, gaze naturale, oțel, var nestins etc. A se utiliza un rând separat pentru fiecare combustibil sau activitate în cazul în care se utilizează mai mulți combustibili sau se desfășoară mai multe activități în aceeași instalație.

(30)  A se completa numai dacă emisiile sunt calculate.

(31)  kg CO2/kWh, t CO2/kg etc.

(32)  kJ/kg, kJ/m3 etc.

(33)  Aceeași instalație poate desfășura activități cuprinse la subpuncte diferite. A se menționa activitatea principală. A se utiliza codurile pentru activitățile din anexa I prevăzute în tabelul de la întrebarea 3.3.

(34)  A se utiliza următoarele convenții de notare: date privind activitatea (AD), putere calorifică inferioară (NCV), factor de emisie (EF), date privind compoziția (CD), factor de oxidare (OF), factor de conversie (CF); dacă sunt modificate mai multe valori într-o instalație, se completează câte un rând pentru fiecare valoare.

(35)  A se utiliza următoarele convenții de notare: nerealizabil din punct de vedere tehnic, costuri excesive, altele (a se preciza).

(36)  În cazul în care nivelul inferior nu este autorizat decât pe o anumită perioadă, a se indica până la ce dată. În caz contrar, a se lăsa spațiu liber.

(37)  Aceeași instalație poate desfășura activități cuprinse la subpuncte diferite. A se menționa activitatea principală. A se utiliza codurile pentru activitățile din anexa I prevăzute în tabelul de la întrebarea 3.3.

(38)  A se utiliza următoarele convenții de notare: date privind activitatea (AD), putere calorifică inferioară (NCV), factor de emisie (EF), date privind compoziția (CD), factor de oxidare (OF), factor de conversie (CF); dacă sunt modificate mai multe valori într-o instalație, se completează câte un rând pentru fiecare valoare.

(39)  A se utiliza următoarele convenții de notare: nefuncționarea aparatelor de măsură (FMD), absența temporară a datelor (TLD), modificări care afectează instalația, tipul de combustibil etc. (CIF), altele (a se preciza).

(40)  A se vedea tabelul de la întrebarea 3.3 pentru explicarea codurilor pentru activitățile din anexa I. În cazul în care o instalație desfășoară mai multe activități, aceasta se ia în calcul o singură dată, în funcție de principala sa activitate din anexa I.

(41)  A se utiliza următoarele convenții de notare: datele raportate nu sunt lipsite de incoerențe și inexactități importante (NFI); colectarea datelor nu s-a efectuat în conformitate cu standardele științifice aplicabile (NASS); registrele care corespund instalației nu sunt complete și/sau coerente (RNC); verificatorul nu a avut acces la toate amplasamentele și la toate informațiile legate de obiectul verificării (VNA); nu a fost prezentat niciun raport (NR), altele (a se specifica).

(42)  A se vedea tabelul de la întrebarea 3.3 pentru explicarea codurilor pentru activitățile din anexa I. În cazul în care o instalație desfășoară mai multe activități, aceasta se ia în calcul o singură dată, în funcție de principala sa activitate din anexa I.”


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

59


32006R1784


L 337/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1784/2006 AL COMISIEI

din 4 decembrie 2006

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea agenților de prelucrare

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (1), în special articolul 2 a șaisprezecea liniuță teza a treia,

întrucât:

(1)

Tetraclorura de carbon, o substanță care diminuează stratul de ozon, figurează pe lista substanțelor controlate din grupa IV din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 și, prin urmare, există limitări ale utilizării acesteia este în conformitate cu dispozițiile regulamentului menționat.

(2)

Ținând seama de noile informații și progresele tehnice comunicate de grupul de lucru în raportul său de activitate din luna octombrie 2004 cu privire la agenții de prelucrare din Protocolul de la Montreal privind substanțele care diminuează stratul de ozon (2), părțile la Protocolul de la Montreal au adoptat Decizia XVII/7 (3) cu ocazia celei de-a șaptesprezecea reuniuni din decembrie 2005. Mai concret, Decizia XVII/7 adaugă tetraclorura de carbon în tabelul A revizuit al Deciziei X/14, ca agent de prelucrare pentru producerea cianocobalaminei marcate cu izotopi radioactivi, medicament utilizat la diagnosticarea cauzelor probabile ale deficienței de vitamina B12.

(3)

În prezent, utilizarea tetraclorurii de carbon ca agent de prelucrare la fabricarea cianocobalaminei marcate cu izotopi radioactivi este interzisă în Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2037/2000. Pentru ca această utilizare specială să poată fi autorizată în conformitate cu decizia menționată anterior, adoptată recent în cadrul Protocolului de la Montreal, este necesară modificarea anexei VI la regulamentul respectiv.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit de articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 244, 29.9.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1366/2006 (JO L 264, 25.9.2006, p. 12).

(2)  Raportul grupului de lucru privind agenții de prelucrare, octombrie 2004, p. 17 (http://hq.unep.org/ozone/teap/Reports/PATF/PATF_Report2004.pdf).

(3)  A șaptesprezecea reuniune a părților la Protocolul de la Montreal din 2005, Decizia XVII/7: lista cu utilizările ca agenți de prelucrare ale substanțelor controlate (http://hq.unep.org/ozone/Meeting_Documents/mop/17mop/17mop-11.e.pdf).


ANEXĂ

„ANEXA VI

Procese în care substanțele controlate se utilizează ca agenți de prelucrare, prevăzute la articolul 2 a șaisprezecea liniuță

(a)

utilizarea tetraclorurii de carbon la eliminarea triclorurii de azot în producerea clorului și a sodei caustice;

(b)

utilizarea tetraclorurii de carbon la recuperarea clorului din gazul rezidual emis la producerea clorului;

(c)

utilizarea tetraclorurii de carbon la fabricarea cauciucului clorurat;

(d)

utilizarea tetraclorurii de carbon la fabricarea izobutilacetofenonei (ibuprofen- analgezic);

(e)

utilizarea tetraclorurii de carbon la fabricarea polifenilentereftalamidei;

(f)

utilizarea tetraclorurii de carbon la fabricarea cianocobalaminei marcate cu izotopi radioactivi;

(g)

utilizarea CFC-11 la fabricarea fibrelor sintetice fine de poliolefină în foi;

(h)

utilizarea CFC-12 în sinteza fotochimică a precursorilor poliperoxid de perfluoropolieteri la Z- perfluoropolieteri și a derivaților bifuncționali;

(i)

utilizarea CFC-113 la reducția poliperoxidului de perfluoropolieteri care servește ca intermediar în producerea diesterilor perfluoropolieterilor;

(j)

utilizarea CFC-113 la prepararea diolilor de perfluoropolieter cu funcționalitate ridicată;

(k)

utilizarea tetraclorurii de carbon la fabricarea ciclodimului;

(l)

utilizarea hidroclorofluorocarburilor în procesele menționate anterior la literele (a)-(k) atunci când sunt utilizate pentru a înlocui CFC sau tetraclorura de carbon.”


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

61


32006L0117


L 337/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/117/EURATOM A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2006

privind supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri radioactive și combustibil uzat

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 31 alineatul (2) și articolul 32,

având în vedere propunerea Comisiei, redactată după obținerea avizului unui grup de persoane numite de Comitetul științific și tehnic dintre experții științifici din statele membre, în conformitate cu articolul 31 din tratat, și după consultarea Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

întrucât:

(1)

Operațiunile de transferuri de deșeuri radioactive sau combustibil uzat fac obiectul unor cerințe în temeiul instrumentelor juridice comunitare și internaționale privind, în special, transportul în siguranță al materialului radioactiv și condițiile în care deșeurile radioactive sau combustibilul uzat se elimină sau se depozitează în țara de destinație.

(2)

Pe lângă cerințele menționate anterior, protecția sănătății lucrătorilor și a populației prevede ca transferurile de deșeuri radioactive sau combustibil uzat între statele membre, precum și la intrarea sau la ieșirea din Comunitate să facă obiectul unui sistem obligatoriu și comun de autorizare prealabilă.

(3)

În conformitate cu Rezoluția Consiliului din 22 mai 2002 privind stabilirea sistemelor naționale de supraveghere și control a prezenței materialelor radioactive în reciclarea materialelor metalice în statele membre (3), este esențial să se minimizeze riscul radiologic care rezultă din prezența materialelor radioactive printre materialele metalice destinate reciclării.

(4)

Directiva 92/3/Euratom a Consiliului din 3 februarie 1992 privind supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri radioactive între statele membre, precum și la intrarea sau la ieșirea din Comunitate (4) a instituit un sistem comunitar de control strict și autorizare prealabilă pentru transferurile de deșeuri radioactive, care s-a dovedit a avea efecte pozitive. Cu toate acestea, sistemul respectiv trebuie să fie modificat pe baza experienței acumulate, pentru a clarifica și a introduce concepte și definiții, pentru a aborda situații care au fost omise anterior, pentru a simplifica procedura existentă privind transferul de deșeuri radioactive între statele membre și pentru a garanta coerența cu alte dispoziții comunitare și internaționale, în special cu Convenția comună asupra gospodăririi în siguranță a combustibilului uzat și asupra gospodăririi în siguranță a deșeurilor radioactive (denumită în continuare „convenția comună”), la care Comunitatea a aderat la 2 ianuarie 2006.

(5)

În cadrul celei de-a cincea etape a inițiativei SLIM (Simpler Legislation for the Internal Market – simplificarea legislației privind piața internă), a fost înființat un grup de lucru compus din reprezentanți ai statelor membre și utilizatori pentru a aborda câteva obiective formulate de utilizatorii Directivei 92/3/Euratom și pentru alinierea acesteia, în același timp, cu normele și instrumentele internaționale actuale.

(6)

Procedura prevăzută de Directiva 92/3/Euratom se aplică, în practică, numai transferurilor de combustibil uzat pentru care nu este prevăzută nici o utilizare ulterioară, considerat, prin urmare, „deșeu radioactiv” în sensul directivei respective. Din punct de vedere radiologic, nu se justifică excluderea aplicării procedurii de supraveghere și control pentru combustibilul uzat destinat reprocesării. În consecință, prezenta directivă trebuie să reglementeze toate transferurile de combustibil uzat, destinat eliminării sau reprocesării.

(7)

Fiecare stat membru este pe deplin răspunzător de politica pe care o adoptă privind gestionarea deșeurilor nucleare și a combustibilului uzat care intră în competența sa, unele dintre acestea optând pentru reprocesarea combustibilului uzat, iar altele, pentru eliminarea definitivă a combustibilului uzat pentru care nu este prevăzută nici o utilizare ulterioară. În consecință, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a-și exporta combustibilul uzat în scopul reprocesării, în timp ce nici o dispoziție a prezentei directive nu trebuie interpretată în sensul că un stat membru de destinație are obligația să accepte transferuri de deșeuri radioactive și combustibil uzat pentru tratare finală sau eliminare finală, cu excepția retransferului. Orice refuz al retransferurilor respective trebuie justificat pe baza criteriilor stabilite de prezenta directivă.

(8)

Simplificarea procedurii actuale nu ar trebui să împiedice exercitarea drepturilor existente ale statelor membre de a formula obiecții sau de a impune condiții față de un transfer de deșeuri radioactive care necesită acordul acestora. Obiecțiile nu trebuie să fie arbitrare și trebuie să se bazeze pe dreptul național, comunitar sau internațional relevant. Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, în special exercitării, de către nave și aeronave, a drepturilor și libertăților de navigație maritimă, fluvială și aeriană, prevăzute de dreptul internațional.

(9)

Posibilitatea unui stat membru de destinație sau de tranzit de a refuza procedura automată de aprobare a transferurilor impune o sarcină administrativă nejustificată și generează incertitudine. Obligația autorităților țărilor de destinație și de tranzit de a confirma primirea cererii, precum și prelungirea perioadei de aprobare, trebuie să permită să se ia în considerare acordul tacit cu un nivel ridicat de certitudine.

(10)

„Autorizațiile” de transfer în sensul prezentei directive nu trebuie să înlocuiască cerințele naționale specifice privind transferurile, de exemplu, licențele de transport.

(11)

Pentru a proteja sănătatea umană și mediul împotriva pericolelor cauzate de deșeurile radioactive, trebuie să se țină seama de riscurile care apar în afara Comunității. În cazul deșeurilor radioactive și al combustibilului uzat care părăsesc Comunitatea, este necesar ca țara terță de destinație să fie informată cu privire la transferul respectiv și să își dea acordul în acest sens.

(12)

Autoritățile competente ale statului membru de destinație trebuie să coopereze și să comunice cu celelalte autorități competente în cauză pentru a evita întârzierile inutile și pentru a asigura buna aplicare a procedurii de consimțământ prevăzute de prezenta directivă.

(13)

Cerința conform căreia persoana responsabilă pentru transfer trebuie să ia măsuri corective de siguranță, după caz, în situația unui transfer nerealizat nu trebuie să împiedice aplicarea mecanismelor instituite de statele membre la nivel național.

(14)

Cerința conform căreia cheltuielile generate de un transfer nerealizat cad în sarcina deținătorului nu trebuie să împiedice aplicarea mecanismelor instituite de statele membre la nivel național sau a oricărei înțelegeri contractuale între deținător și orice altă persoană implicată în transfer.

(15)

Deoarece deșeurile radioactive ar trebui să fie eliminate în statul în care au fost produse, în măsura în care se respectă gestionarea în siguranță a materialelor respective, se admite că statele membre trebuie să promoveze încheierea unor acorduri între acestea, pentru a facilita gestionarea sigură și eficientă a deșeurilor radioactive sau a combustibilului uzat din statele membre care l-au produs în cantități mici și în care construirea unor instalații adecvate nu ar fi justificată din punct de vedere radiologic.

(16)

Atunci când s-a încheiat un acord între un destinatar dintr-o țară terță și un deținător dintr-o țară terță în temeiul articolului 27 din convenția comună, același acord poate fi utilizat în sensul prezentei directive.

(17)

În sensul prezentei directive și având în vedere experiența anterioară, se recomandă adaptarea formularului standard existent. Din motive de claritate, trebuie să se prevadă obligația de stabilire a noului formular standard până la data transpunerii prezentei directive. Cu toate acestea, în cazul în care nu se respectă termenul-limită, dispozițiile tranzitorii trebuie să prevadă utilizarea formularului standard existent. În plus, normele clare privind regimul lingvistic trebuie să prevadă securitatea juridică și să împiedice întârzierile nejustificate.

(18)

Rapoartele periodice efectuate de statele membre pentru Comisie și de către Comisie pentru Parlamentul European, pentru Consiliu și pentru Comitetul Economic și Social European ar trebui să asigure o vedere de ansamblu a autorizațiilor acordate în Comunitate și ar trebui să identifice eventualele dificultăți întâmpinate în practică de statele membre, precum și soluțiile aplicate.

(19)

Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (5), se aplică, inter alia, transportului, importului și exportului din Comunitate de substanțe radioactive și prevede un sistem de raportare și autorizare a practicilor care implică radiații ionizante. În consecință, dispozițiile respective sunt relevante pentru domeniul reglementat de prezenta directivă.

(20)

Având în vedere cele menționate anterior, este necesar, din motive de claritate, să se abroge și să se înlocuiască Directiva 92/3/Euratom. Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele-limită pentru transpunerea în legislația națională și aplicarea directivei abrogate.

(21)

În conformitate cu alineatul (34) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (6), statele membre sunt încurajate să întocmească, în interes propriu și în interesul Comunității, propriile tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL 1

DISPOZIȚII PRELIMINARE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta directivă instituie un sistem comunitar de supraveghere și control al transferurilor transfrontaliere de deșeuri radioactive și combustibil uzat, pentru a garanta protecția adecvată a populației.

(2)   Prezenta directivă se aplică transferurilor transfrontaliere de deșeuri radioactive sau combustibil uzat în cazul în care:

(a)

țara de origine sau țara de destinație sau orice țară de tranzit este stat membru al Comunității și

(b)

cantitățile și concentrația lotului depășesc nivelurile prevăzute la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b) din Directiva 96/29/Euratom.

(3)   Prezenta directivă nu se aplică transferurilor de surse scoase din utilizare efectuate către un furnizor sau producător de surse radioactive sau către o instalație recunoscută.

(4)   Prezenta directivă nu se aplică transferurilor de materiale radioactive recuperate, prin reprocesare, în scopul reutilizării.

(5)   Prezenta directivă nu se aplică transferurilor transfrontaliere de deșeuri care conțin numai material radioactiv în stare naturală și care nu rezultă în urma practicilor respective.

(6)   Prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din dreptul internațional.

Articolul 2

Transferuri în legătură cu operațiuni de procesare și reprocesare

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului unui stat membru sau al unei întreprinderi dintr-un stat membru în care:

(a)

deșeurile radioactive urmează să fie transferate pentru procesare sau

(b)

alte materiale urmează să fie transferate în scopul recuperării deșeurilor radioactive

de a retransfera deșeurile radioactive, după tratare, în țara de origine. De asemenea, nu aduce atingere nici dreptului unui stat membru sau al unei întreprinderi din statul membru în care urmează să fie transferat combustibilul uzat în scopul reprocesării de a returna în țara de origine deșeurile radioactive recuperate în urma operațiunii de reprocesare.

Articolul 3

Transferuri transfrontaliere de combustibil uzat pentru reprocesare

Fără a aduce atingere competenței fiecărui stat membru de a-și defini propria politică privind ciclul combustibilului uzat, prezenta directivă nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a exporta combustibil uzat pentru reprocesare, ținând seama de principiile pieței comune nucleare, în special de libera circulație a mărfurilor. Transferurile și exporturile respective sunt supravegheate și controlate în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta directivă.

Articolul 4

Retransferuri în legătură cu transferurile neautorizate și deșeurile radioactive nedeclarate

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a trimite, în siguranță, în țara de origine:

(a)

transferurile de deșeuri radioactive și combustibil uzat care fac obiectul prezentei directive, dar care nu au fost autorizate în mod corespunzător, în conformitate cu prezenta directivă, și

(b)

deșeurile sau materialele contaminate radioactiv care conțin o sursă radioactivă, în cazul în care țara de origine nu a declarat materialul respectiv ca deșeu radioactiv.

Articolul 5

Definiții

În sensul prezentei directive:

1.

„deșeu radioactiv” înseamnă materialul radioactiv sub formă gazoasă, lichidă sau solidă pentru care nu este prevăzută nici o utilizare ulterioară de către țările de origine și de destinație sau de către o persoană fizică sau juridică a cărei decizie a fost acceptată de țările respective și care este controlat, asemenea deșeurilor radioactive, de către un organism de reglementare în cadrul legislativ și de reglementare al țărilor de origine și de destinație;

2.

„combustibil uzat” înseamnă combustibilul nuclear care a fost iradiat și eliminat permanent din miezul reactorului; combustibilul uzat poate fi considerat resursă utilizabilă care poate fi reprocesată sau poate fi destinat eliminării definitive, fără să fie prevăzută o utilizare ulterioară și tratat ca un deșeu radioactiv;

3.

„reprocesare” înseamnă procesul sau operațiunea care are drept obiect extragerea izotopilor radioactivi din combustibilul uzat, în scopul utilizării ulterioare;

4.

„transfer” înseamnă ansamblul operațiunilor implicate în deplasarea deșeurilor radioactive sau a combustibilului uzat din țara sau statul membru de origine în țara sau statul membru de destinație;

5.

„transfer intracomunitar” înseamnă un transfer în cadrul căruia țara de origine și țara de destinație sunt state membre;

6.

„transfer extracomunitar” înseamnă un transfer în cadrul căruia țara de origine și/sau țara de destinație sunt țări terțe;

7.

„depozitare definitivă” înseamnă amplasarea deșeurilor radioactive sau a combustibilului uzat într-o instalație autorizată fără intenția recuperării acestora;

8.

„depozitare” înseamnă deținerea de deșeuri radioactive sau combustibil uzat într-o instalație în care se asigură confinarea acestora, în scopul recuperării acestora;

9.

„deținător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, înainte de a efectua un transfer de deșeuri radioactive sau combustibil uzat, răspunde de materialele respective, în conformitate cu legislația națională în vigoare, și care intenționează să efectueze un transfer către un destinatar;

10.

„destinatar” înseamnă orice persoană fizică sau juridică către care se transferă deșeuri radioactive sau combustibil uzat;

11.

„țară sau stat membru de origine”, respectiv „țară sau stat membru de destinație”, înseamnă orice țară sau stat membru din care este planificat să înceapă sau începe un transfer, respectiv orice țară sau stat membru către care se planifică sau se efectuează un transfer;

12.

„țară sau stat membru de tranzit” înseamnă orice țară sau stat membru, alta(ul) decât țara sau statul membru de origine sau țara sau statul membru de destinație, pe teritoriul căreia (căruia) este prevăzut să aibă loc sau are loc un transfer;

13.

„autorități competente” înseamnă orice autoritate care, în baza actelor cu putere de lege și a actelor administrative din țările de origine, de tranzit sau de destinație, este împuternicită să pună în aplicare sistemul de supraveghere și control al transferurilor de deșeuri radioactive sau combustibil uzat;

14.

„sursă închisă” înseamnă o sursă, astfel cum este definită de Directiva 96/29/Euratom, și include capsula, după caz, care închide materialul radioactiv ca parte integrantă a sursei;

15.

„sursă scoasă din utilizare” înseamnă sursa închisă care nu mai este folosită sau destinată a fi folosită în scopul pentru care a fost acordată autorizarea;

16.

„instalație recunoscută” înseamnă o instalație amplasată pe teritoriul unei țări autorizată de autoritățile competente ale țării respective, în conformitate cu legislația națională, în scopul depozitării pe termen lung sau al depozitării definitive a surselor închise ori o instalație autorizată în mod corespunzător în conformitate cu legislația națională privind depozitarea intermediară a surselor închise;

17.

„cerere completată în mod corespunzător” înseamnă formularul standard care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 17.

CAPITOLUL 2

TRANSFERURI INTRACOMUNITARE

Articolul 6

Cerere de autorizare a transferului

(1)   Un deținător care intenționează să efectueze un transfer intracomunitar de deșeuri radioactive sau combustibil uzat ori să organizeze efectuarea unui astfel de transfer depune o cerere de autorizare completată în mod corespunzător la autoritățile competente ale statului membru de origine.

(2)   Cererea poate fi depusă pentru mai multe transferuri în următoarele condiții:

(a)

deșeurile radioactive sau combustibilul uzat la care se referă prezintă, în esență, aceleași caracteristici fizice, chimice și radioactive și

(b)

transferurile se fac de la același deținător spre același destinatar și implică aceleași autorități competente, și

(c)

în cazul în care transferurile presupun tranzitul prin țări terțe, un astfel de tranzit se realizează de la același punct de frontieră de intrare și/sau de ieșire în/din Comunitate și prin același (aceleași) punct (puncte) de frontieră al (ale) țării sau țărilor terțe implicate, cu excepția cazului în care autoritățile competente în cauză au convenit altfel.

Articolul 7

Transmiterea cererii către autoritățile competente

(1)   Autoritățile competente ale statului membru de origine trimit cererea menționată la articolul 6, completată în mod corespunzător, autorităților competente ale statului membru de destinație și ale statului membru de tranzit, după caz, pentru aprobare.

(2)   Autoritățile competente ale statelor membre în cauză iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate informațiile privind transferurile reglementate de prezenta directivă sunt tratate cu atenția cuvenită și sunt protejate contra abuzului de orice fel.

Articolul 8

Confirmarea de primire și solicitarea de informații

(1)   În termen de 20 de zile de la primirea cererii, autoritățile competente ale statului membru de destinație și de tranzit verifică dacă cererea respectivă este completată în mod corespunzător în sensul articolului 5 alineatul (17).

(2)   În cazul în care cererea este completată în mod corespunzător, autoritățile competente ale statului membru de destinație trimit o confirmare de primire autorităților competente ale statului membru de origine și o copie a acesteia celorlalte autorități competente în cauză, în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de 20 de zile prevăzute la alineatul (1).

(3)   În cazul în care una dintre autoritățile competente ale statelor membre în cauză consideră că cererea respectivă nu este completată în mod corespunzător, acestea solicită autorităților competente ale statului membru de origine informațiile care lipsesc și informează celelalte autorități competente cu privire la respectiva cerere. Cererea respectivă trebuie făcută până la expirarea termenului prevăzut la alineatul (1).

Autoritățile competente ale statului membru de origine transmit informațiile solicitate autorităților competente în cauză.

În termen de 10 zile de la data primirii informațiilor care lipsesc, dar nu înainte de expirarea termenului de 20 de zile prevăzut la alineatul (1), autoritățile competente ale statului membru de destinație trimit o confirmare de primire autorităților competente ale statului membru de origine și o copie celorlalte autorități competente în cauză.

(4)   Termenele prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) pentru eliberarea confirmării de primire pot fi reduse, în cazul în care autoritățile competente de destinație și de tranzit au certitudinea că respectiva cerere este completată în mod corespunzător.

Articolul 9

Acordul și refuzul

(1)   În termen de 2 luni de la data confirmării de primire, autoritățile competente ale tuturor statelor membre în cauză notifică autoritățile competente ale statului membru de origine cu privire la acordul acestora sau la condițiile necesare pentru a-și da acordul sau la refuzul de a-și da acordul.

Cu toate acestea, autoritățile competente ale statului membru de destinație sau ale oricărui stat membru de tranzit pot solicita o perioadă suplimentară de o lună după perioada prevăzută la primul paragraf pentru a-și face cunoscută poziția.

(2)   În cazul în care, după expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1), nu se primește nici un răspuns din partea autorităților competente din statul membru de destinație și/sau din statul membru preconizat ca stat de tranzit, se consideră că respectivele țări și-au dat acordul pentru transferul cerut.

(3)   Refuzul statelor membre de a-și da acordul sau stabilirea condițiilor necesare pentru a-și da acordul se întemeiază:

(a)

pentru statele membre de tranzit, pe legislația națională, comunitară sau internațională relevantă care se aplică transportului de material radioactiv;

(b)

pentru statul membru de destinație, pe legislația relevantă care se aplică gestionării deșeurilor radioactive sau a combustibilului uzat, ori pe legislația națională, comunitară sau internațională relevantă care se aplică transportului de material radioactiv.

Condițiile stabilite de autoritățile competente ale statelor membre, indiferent dacă sunt din țara de tranzit sau de destinație, nu pot fi mai stricte decât cele stabilite pentru transferuri similare efectuate în cadrul statelor membre respective.

(4)   Statul membru sau statele membre care și-au dat acordul pentru tranzit pentru un anumit transfer nu pot refuza aprobarea retransferului în următoarele situații:

(a)

atunci când acordul inițial a fost dat pentru un material transferat în scopul tratării sau reprocesării, în măsura în care retransferul se referă la deșeuri radioactive sau la alte produse echivalente cu materialul original după tratare sau reprocesare și în măsura în care legislația relevantă este respectată;

(b)

în situațiile menționate la articolul 12, în cazul în care retransferul este efectuat în aceleași condiții și cu aceleași specificații.

(5)   Întârzierile nejustificate și/sau lipsa cooperării din partea autorităților competente ale altui stat membru sunt comunicate Comisiei.

Articolul 10

Autorizarea transferurilor

(1)   În cazul în care au fost date toate acordurile necesare pentru transfer, autoritățile competente ale statului membru de origine sunt împuternicite să autorizeze deținătorul să efectueze transferul și informează în consecință autoritățile competente ale statului membru de destinație, precum și orice alt stat membru sau țară terță de tranzit.

(2)   Autorizarea menționată la alineatul (1) nu aduce atingere în nici un fel responsabilității deținătorului, transportatorilor, proprietarului, destinatarului ori a oricărei alte persoane fizice sau juridice implicate în transfer.

(3)   Se poate elibera o singură autorizare pentru mai multe transferuri, în măsura în care se respectă condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2).

(4)   Orice autorizație este valabilă pentru o perioadă de maximum trei ani.

Pentru a stabili perioada de valabilitate, statele membre țin seama de condițiile prevăzute în acordul dat de statele membre de destinație sau de tranzit.

Articolul 11

Confirmarea de primire a transferului

(1)   În termen de 15 zile de la primire, destinatarul trimite autorităților competente din statul membru de destinație o confirmare de primire a fiecărui transfer.

(2)   Autoritățile competente ale statului membru de destinație trimit copii ale confirmării de primire atât statului membru de origine, cât și oricărui alt stat membru sau țară terță de tranzit.

(3)   Autoritățile competente ale statului membru de origine trimit deținătorului inițial o copie după confirmarea de primire.

Articolul 12

Transfer nerealizat

(1)   Statul membru de destinație, de origine sau de tranzit poate decide că transferul nu poate fi efectuat în cazul în care condițiile prevăzute pentru transfer nu mai sunt respectate în conformitate cu prezenta directivă ori nu sunt în conformitate cu autorizările sau acordurile date în sensul prezentei directive.

Statul membru respectiv comunică de îndată decizia luată autorităților competente ale statelor membre implicate în transfer.

(2)   În cazul în care un transfer nu poate fi efectuat sau în cazul în care condițiile de transfer nu sunt întrunite în conformitate cu prezenta directivă, autoritățile competente ale statului membru de origine se asigură că deșeurile radioactive sau combustibilul uzat în cauză se restituie deținătorului, cu excepția cazului în care se pot lua măsuri alternative sigure. Autoritățile competente în cauză se asigură că persoana responsabilă de transfer ia măsuri de siguranță corective, după caz.

(3)   Cheltuielile care rezultă în cazurile în care transferul nu poate fi efectuat cad în sarcina deținătorului.

CAPITOLUL 3

TRANSFERURI EXTRACOMUNITARE

Articolul 13

Importuri în Comunitate

(1)   În cazul în care deșeurile radioactive sau combustibilul uzat care fac obiectul prezentei directive urmează să intre în Comunitate dintr-o țară terță, iar țara de destinație este un stat membru, destinatarul depune o cerere de autorizare la autoritățile competente ale statului membru respectiv. Cererea poate fi depusă pentru mai multe transferuri, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2).

Cererea conține dovezi că destinatarul a încheiat un acord cu deținătorul stabilit în țara terță, acord acceptat de autoritățile competente ale țării terțe respective și pe baza căruia deținătorul este obligat să recupereze deșeurile radioactive sau combustibilul uzat atunci când transferul nu poate fi finalizat în sensul prezentei directive, în conformitate cu dispozițiile alineatului (5) din prezentul articol.

(2)   Autoritățile competente ale statului membru de destinație trimit cererea menționată la alineatul (1), pentru aprobare, autorităților competente ale statelor membre de tranzit, după caz.

Se aplică articolele 8 și 9.

(3)   În cazul în care toate acordurile necesare pentru efectuarea transferului au fost date, autoritățile competente ale statului membru de destinație sunt împuternicite să autorizeze destinatarul să efectueze transferul respectiv și informează în consecință autoritățile competente ale oricărui stat membru sau țară terță de origine sau de tranzit.

Se aplică articolul 10 alineatele (2), (3) și (4).

(4)   În termen de 15 zile de la primirea transferului, destinatarul trimite autorităților competente ale statului membru de destinație o confirmare de primire a fiecărui transfer. Autoritățile competente ale statului membru de destinație trimit copii ale confirmării de primire țării de origine și oricărui stat membru sau oricărei țări terțe de tranzit.

(5)   Statul membru de destinație sau orice stat membru de tranzit poate decide că transferul nu poate fi efectuat, în cazul în care condițiile de transfer nu mai sunt respectate în conformitate cu prezenta directivă sau nu mai sunt în conformitate cu autorizările sau acordurile emise în conformitate cu prezenta directivă. Statul membru respectiv comunică de îndată decizia luată autorităților competente ale țării de origine.

(6)   Cheltuielile care rezultă în cazul în care transferul nu poate fi efectuat cad în sarcina destinatarului.

Articolul 14

Tranzit pe teritoriul Comunității

(1)   În cazul în care deșeurile radioactive sau combustibilul uzat urmează să intre în Comunitate dintr-o țară terță, iar țara de destinație nu este un stat membru, persoana fizică sau juridică responsabilă pentru gestionarea transferului în interiorul statului membru prin al cărui punct vamal deșeurile radioactive sau combustibilul uzat urmează să intre prima dată în Comunitate (primul stat membru de tranzit) depune o cerere de autorizare la autoritățile competente ale statului membru respectiv. Cererea poate fi depusă pentru mai multe transferuri, în condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2).

Cererea include dovezi că destinatarul stabilit în țara terță a încheiat un acord cu deținătorul stabilit în țara terță, acord acceptat de autoritățile competente ale țării terțe respective și pe baza căruia deținătorul are obligația de a recupera deșeurile radioactive sau combustibilul uzat atunci când transferul nu poate fi finalizat în sensul prezentei directive, în conformitate cu dispozițiile alineatului (5) din prezentul articol.

(2)   Autoritățile competente ale primului stat membru de tranzit transmit cererea menționată la alineatul (1), pentru aprobare, autorităților competente ale celorlalte state membre de tranzit, după caz.

Se aplică articolele 8 și 9.

(3)   În cazul în care toate acordurile necesare pentru efectuarea transferului au fost date, autoritățile competente ale primului stat membru de tranzit au dreptul să autorizeze persoana responsabilă menționată la alineatul (1) să efectueze transferul și informează în consecință autoritățile competente ale oricărui stat membru sau țară terță de tranzit sau de origine.

Se aplică articolul 10 alineatele (2), (3) și (4).

(4)   Persoana responsabilă menționată la alineatul (1) notifică autorităților competente ale primului stat membru de tranzit că deșeurile radioactive sau combustibilul uzat au ajuns la destinație în țara terță în termen de 15 zile de la data sosirii și indică ultimul punct vamal din Comunitate prin care s-a efectuat transferul.

Notificarea este însoțită de o declarație sau un certificat din partea destinatarului prin care se declară că deșeurile radioactive sau combustibilul uzat au ajuns la destinația corectă și care menționează, de asemenea, punctul vamal de intrare în țara terță.

(5)   Un stat membru de tranzit poate decide că transferul nu se poate efectua, în cazul în care condițiile aplicabile transferului nu mai sunt întrunite în conformitate cu prezenta directivă ori nu mai sunt în conformitate cu autorizările sau acordurile emise în sensul prezentei directive. Statul membru respectiv comunică de îndată decizia luată autorităților competente ale țării de origine. Persoana responsabilă menționată la alineatul (1) suportă cheltuielile care rezultă în cazul în care transferul nu poate fi efectuat.

Articolul 15

Transferuri în afara Comunității

(1)   În cazul în care deșeurile radioactive sau combustibilul uzat urmează să fie exportate din Comunitate într-o țară terță, deținătorul depune o cerere de autorizare la autoritățile competente ale statului membru de origine. Cererea poate fi depusă pentru mai multe transferuri, în condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2).

(2)   Autoritățile competente ale statului membru de origine:

(a)

notifică autoritățile competente ale țării de destinație cu privire la transferul planificat și solicită acordul acestora și

(b)

trimit cererea menționată la alineatul (1), pentru aprobare, autorităților competente ale statelor membre de tranzit, după caz.

Se aplică articolul 8.

(3)   În cazul în care toate acordurile necesare pentru transfer au fost date, autoritățile competente ale statului membru de origine au dreptul să autorizeze deținătorul să efectueze transferul și informează în consecință autoritățile competente ale țării terțe de destinație și ale oricărui stat membru sau țară terță de tranzit.

Se aplică articolul 10 alineatele (2), (3) și (4).

(4)   Deținătorul notifică autorităților competente ale statului membru de origine că deșeurile radioactive sau combustibilul uzat au ajuns la destinație în țara terță în termen de 15 zile de la data sosirii și menționează ultimul punct vamal din Comunitate prin care s-a efectuat transferul.

Notificarea este însoțită de o declarație sau un certificat din partea destinatarului prin care se declară că deșeurile radioactive sau combustibilul uzat au ajuns la destinația corectă și menționează punctul vamal de intrare în țara terță.

(5)   Statul membru de origine sau oricare alt stat membru de tranzit poate decide că transferul nu poate fi efectuat, în cazul în care condițiile de transfer nu mai sunt îndeplinite în conformitate cu prezenta directivă sau nu sunt în conformitate cu autorizările ori acordurile emise în conformitate cu prezenta directivă. Statul membru de tranzit comunică de îndată decizia luată autorităților competente ale statului membru de origine.

Se aplică articolul 12 alineatele (2) și (3).

Articolul 16

Exporturi interzise

(1)   Autoritățile competente ale statelor membre nu autorizează transferuri:

(a)

către o destinație situată la sud de paralela 60o latitudine sudică sau

(b)

într-un stat care este parte la Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (Acordul ACP-CE de la Cotonou), și care nu este stat membru, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 2, sau

(c)

într-o țară terță care, potrivit opiniei autorităților competente ale statului membru de origine, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol, nu deține capacitatea administrativă și tehnică și nici cadrul de reglementare pentru a gestiona, în siguranță, deșeuri radioactive sau combustibil uzat, în conformitate cu convenția comună. Pentru a-și da avizul cu privire la problema respectivă, statele membre țin seama, în mod corespunzător, de toate informațiile relevante furnizate de celelalte state membre. În acest sens, statele membre informează anual Comisia și comitetul consultativ instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 21.

(2)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, Comisia stabilește criterii, ținând seama în mod corespunzător, inter alia, de standardele de siguranță relevante ale Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA), permițând statelor membre să evalueze dacă sunt respectate cerințele de export.

CAPITOLUL 4

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 17

Utilizarea unui formular standard

(1)   Se utilizează un formular standard pentru toate transferurile care fac obiectul prezentei directive.

(2)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, Comisia stabilește formularul standard care cuprinde, ca anexă, o listă cu cerințele minime ale unei cereri completate în mod corespunzător.

Formularul standard și anexele acestuia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și sunt disponibile în format electronic până la 25 decembrie 2008. Dacă este necesar, documentul este actualizat prin aceeași procedură.

(3)   Se completează cererea de autorizare, iar documentele și informațiile suplimentare menționate la articolele 10, 13, 14 și 15 sunt furnizate într-o limbă acceptată de autoritățile competente ale statului membru căruia i se înaintează cererea de autorizare în conformitate cu prezenta directivă.

La cererea autorităților competente ale țării de destinație sau de tranzit, deținătorul furnizează o traducere certificată într-o limbă acceptată de acestea.

(4)   Cerințele suplimentare privind autorizarea unui transfer se anexează la formularul standard.

(5)   Fără a aduce atingere altor documente de însoțire solicitate în conformitate cu alte dispoziții juridice relevante, formularul standard completat prin care se certifică faptul că procedura de autorizare a fost respectată în mod corespunzător însoțește fiecare transfer care face obiectul prezentei directive, inclusiv cazurile în care autorizarea se referă la mai multe transferuri într-un singur document.

(6)   Documentele respective se pun la dispoziția autorităților competente ale țării de origine și de destinație și ale oricărei țări de tranzit.

Articolul 18

Autorități competente

(1)   Până la de 25 decembrie 2008, statele membre trimit Comisiei denumirea (denumirile) și adresa (adresele) autorității sau autorităților competente, precum și toate informațiile necesare pentru a comunica rapid cu autoritățile respective.

(2)   Statele membre trimit Comisiei, periodic, eventualele modificări ale informațiilor respective.

Articolul 19

Transmitere

(1)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, Comisia stabilește recomandări pentru un sistem sigur și eficient de transmitere a documentelor și a informațiilor privind dispozițiile prezentei directive.

(2)   Comisia stabilește și aduce la zi o platformă electronică de comunicare pentru a publica:

(a)

numele și adresa (adresele) autorității sau autorităților competente ale fiecărui stat membru;

(b)

limbile acceptate de autoritățile competente ale fiecărui stat membru și

(c)

toate condițiile generale și cerințele suplimentare, după caz, necesare autorităților competente ale fiecărui stat membru pentru a autoriza un transfer.

Articolul 20

Rapoarte periodice

(1)   Până la 25 decembrie 2011, iar după această dată la fiecare trei ani, statele membre trimit Comisiei rapoarte privind punerea în aplicare a prezentei directive.

(2)   Pe baza rapoartelor menționate anterior, Comisia întocmește, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, un raport de sinteză pentru Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, acordând o atenție deosebită punerii în aplicare a articolului 4.

Articolul 21

Comitetul consultativ

(1)   În îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 16 alineatul (2), articolul 17 alineatul (2), articolul 19 alineatul (1) și articolul 20 alineatul (2), Comisia este asistată de un comitet cu caracter consultativ format din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei (denumit în continuare „comitetul”).

(2)   Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect, în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză, dacă este necesar, prin vot.

(3)   Avizul este consemnat în procesul-verbal. Fiecare stat membru are dreptul să solicite ca poziția sa să fie consemnată în procesul-verbal.

(4)   Comisia ține seama de avizul emis de Comitet. Aceasta informează comitetul asupra modului în care avizul este luat în considerare.

Articolul 22

Transpunere

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 25 decembrie 2008. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 23

Abrogare

(1)   Directiva 92/3/Euratom se abrogă cu efect începând cu 25 decembrie 2008, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre referitoare la termenul de transpunere în legislația națională și aplicarea respectivei directive.

(2)   Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

(1)   În cazul în care cererea de autorizare a fost aprobată în mod corespunzător sau a fost depusă la autoritățile competente ale țării de origine înainte de 25 decembrie 2008, Directiva 92/3/Euratom se aplică pentru toate operațiunile de transfer care fac obiectul aceleiași autorizări.

(2)   Atunci când decide cu privire la cererile de autorizare depuse înainte de 25 decembrie 2008, pentru mai multe transferuri de deșeuri radioactive sau combustibil uzat într-o țară terță de destinație, statul membru de origine ține seama de toate împrejurările relevante, în special:

(a)

perioada planificată pentru efectuarea tuturor transferurilor care fac obiectul aceleiași cereri;

(b)

justificarea pe baza căreia sunt incluse toate transferurile în aceeași cerere;

(c)

oportunitatea autorizării unui număr de transferuri mai mic decât cel inclus în cerere.

(3)   Până la data la care formularul standard prevăzut la articolul 17 din prezenta directivă devine disponibil, formularul standard prevăzut de Decizia 93/552/Euratom a Comisiei (7) se utilizează mutatis mutandis în sensul prezentei directive.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 26

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 noiembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA


(1)  JO C 286, 17.11.2005, p. 34.

(2)  Aviz din 5 iulie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO C 119, 22.5.2002, p. 7.

(4)  JO L 35, 12.2.1992, p. 24.

(5)  JO L 159, 29.6.1996, p. 1.

(6)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(7)  Decizia 93/552/Euratom a Comisiei din 1 octombrie 1993 de stabilire a formularului standard pentru supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri radioactive, prevăzut de Directiva 92/3/Euratom a Consiliului (JO L 268, 29.10.1993, p. 83).


ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 92/3/Euratom

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 5

Articolul 3

Primul considerent

Articolul 4 primul paragraf prima teză

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 4 primul paragraf teza a doua

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4 paragraful al doilea

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 4 paragraful al treilea

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 6 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 7 primul paragraf

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 7 paragraful al doilea

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 7 paragraful al treilea

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 8

Articolul 17 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (1) prima parte a tezei

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1) ultima parte a tezei

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2) prima teză

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (2) teza a doua

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 13

Articolul 10 alineatul (1) ultima parte a primei teze

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 14

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 13

Articolul 11

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 12 alineatul (4)

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (5)

Articolul 15 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 12 alineatul (6)

Articolul 15 alineatul (4) paragraful al doilea

Articolul 13

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 14

Articolul 2

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 13 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 16

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 18

Articolul 20

Articolul 19

Articolul 21

Articolul 20 prima, a doua și a treia liniuță

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 20 a patra liniuță

Articolul 16 alineatul (2)

Articolul 20 a cincea liniuță

Articolul 20 alineatul (2)

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 22

Articolul 26

 

Articolul 3 (nou)

 

Articolul 4 (nou)

 

Articolul 8 (nou)

 

Articolul 19 (nou)

 

Articolul 23 (nou)

 

Articolul 24 (nou)

 

Articolul 25 (nou)


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

73


32006L0125


L 339/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/125/CE A COMISIEI

din 5 decembrie 2006

privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică

(Text cu relevanță pentru SEE)

(Versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 89/398/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Directiva 96/5/CE a Comisiei din 16 februarie 1996 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (2) a fost modificată în mod substanțial, în repetate rânduri (3). În interesul clarității și raționalității, directiva menționată ar trebui să fie codificată.

(2)

Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică sunt utilizate ca parte a unui regim alimentar diversificat și nu constituie singura sursă de hrană a sugarilor și a copiilor de vârstă mică.

(3)

Există o mare varietate a produselor în cauză, care reflectă alimentația foarte variată a sugarilor în perioada de înțărcare și a copiilor de vârstă mică, în funcție de condițiile sociale și culturale existente în Comunitate.

(4)

Compoziția esențială a produselor în cauză trebuie să corespundă cerințelor nutriționale ale sugarilor și copiilor de vârstă mică cu o stare de sănătate bună, conform datelor științifice general acceptate, ținând seama de factorii menționați anterior.

(5)

Ar trebui stabilite cerințele nutriționale esențiale legate de compoziția celor două mari categorii de produse în cauză, și anume preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii.

(6)

Cu toate că, din cauza naturii acestor produse, ar trebui să se impună un anumit număr de cerințe obligatorii și alte restricții privind conținutul de vitamine, minerale și alți nutrienți, ar trebui să se permită ca astfel de nutrienți să poată fi adăugați, în mod voluntar, de producători, cu condiția ca aceștia să utilizeze exclusiv substanțele precizate de prezenta directivă.

(7)

Utilizarea produselor la care s-au adăugat, în mod voluntar, astfel de nutrienți, la nivelurile respectate în prezent în Comunitate, nu pare să determine ingerarea unor doze excesive din nutrienții respectivi de către sugari și copii de vârstă mică. Ar trebui să se acorde deosebită atenție oricărei evoluții ulterioare a acestei situații și, după caz, să se ia măsurile corespunzătoare.

(8)

Reglementările diferite privind conținutul maxim de reziduuri de pesticide din preparatele pe bază de cereale și din alimentele pentru copii determină obstacole comerciale între anumite state membre.

(9)

Nivelurile maxime de reziduuri de pesticide prevăzute de Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (4), de Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (5), de Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (6) și de Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (7), nu aduc atingere dispozițiilor specifice aplicabile preparatelor pe bază de cereale și alimentelor pentru copii.

(10)

Luând în considerare obligațiile internaționale ale Comunității, în cazurile în care dovezile științifice relevante sunt insuficiente, principiul precauției permite Comunității să adopte măsuri provizorii pe baza informațiilor pertinente disponibile, până la evaluarea suplimentară a riscurilor și revizuirea măsurii adoptate, într-un termen rezonabil.

(11)

Pe baza celor două avize emise de către Comitetul științific pentru alimentație la 19 septembrie 1997 și la 4 iunie 1998, în prezent există îndoieli că valorile existente ale dozelor zilnice admise (DZA) de pesticide și reziduuri de pesticide sunt adecvate protecției sănătății sugarilor și copiilor de vârstă mică. În consecință, în ceea ce privește produsele alimentare destinate unor alimentații speciale destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, este necesar să se adopte o limită comună foarte scăzută pentru toate tipurile de pesticide, până la examinarea științifică și până la evaluarea substanțelor în fiecare caz în parte. Această limită comună foarte scăzută ar trebui stabilită la 0,01 mg/kg, valoare care, în practică, reprezintă, în mod normal, nivelul minim detectabil.

(12)

Ar trebui impuse limitări stricte cu privire la reziduurile de pesticide. Printr-o selecție atentă a materiilor prime și având în vedere prelucrarea intensă la care sunt supuse preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii în timpul procesului de fabricație, se pot fabrica produse cu un conținut foarte scăzut de reziduuri de pesticide. Cu toate acestea, în cazul unui număr mic de pesticide sau metaboliți ai pesticidelor, chiar și un conținut maxim de reziduuri de 0,01 mg/kg ar putea duce, în cazul cel mai grav de consum în exces, la depășirea DZA a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Este cazul pesticidelor sau al metaboliților pesticidelor cu o DZA mai mică de 0,0005 mg/kg din greutatea corporală.

(13)

Prezenta directivă stabilește principiul interdicției de utilizare a acestor pesticide în producția de produse agricole destinate preparatelor pe bază de cereale și alimentelor pentru copii. Cu toate acestea, interdicția respectivă nu garantează în mod necesar că produsele nu conțin astfel de pesticide, deoarece unele pesticide contaminează mediul înconjurător, iar reziduurile acestora pot fi găsite în produsele în cauză.

(14)

Sănătatea sugarilor și a copiilor de vârstă mică poate fi mai bine protejată prin aplicarea unor cerințe suplimentare a căror respectare poate fi controlată prin analize, indiferent de originea produsului.

(15)

Majoritatea pesticidelor cu valori ale DZA mai mici de 0,0005 mg/kg din greutatea corporală sunt deja interzise în Comunitate. Pesticidele interzise ar trebui să nu fie detectabile în preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii prin metode analitice avansate. Cu toate acestea, unele pesticide se degradează încet și continuă să contamineze mediul înconjurător. Acestea ar putea fi prezente în preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii, chiar dacă nu au fost utilizate. Pentru efectuarea controalelor, ar trebui aplicată o metodă armonizată.

(16)

În așteptarea deciziilor Comisiei cu privire la îndeplinirea sau nu de către pesticidele autorizate a cerințelor de siguranță prevăzute la articolul 5 din Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (8), ar trebui permisă utilizarea în continuare a pesticidelor autorizate, atât timp cât reziduurile acestora respectă conținuturile maxime de reziduuri stabilite de prezenta directivă. Acestea din urmă ar trebui stabilite la niveluri care să garanteze că sugarii și copiii de vârstă mică nu depășesc valorile DZA respective, în cazul cel mai grav de consum în exces.

(17)

Utilizarea de noi ingrediente alimentare ar trebui reglementată orizontal pentru toate produsele alimentare într-un act separat.

(18)

Prezenta directivă reflectă nivelul actual al cunoștințelor despre produsele în cauză. Orice modificare menită să permită introducerea inovațiilor rezultate în urma progresului științific și tehnic ar trebui adoptată în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2) din Directiva 89/398/CEE.

(19)

Având în vedere persoanele cărora le sunt destinate produsele, ar trebui stabilite criteriile microbiologice necesare și nivelurile maxime de contaminanți.

(20)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 89/398/CEE, produsele reglementate prin prezenta directivă fac obiectul normelor generale stabilite prin Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (9).

(21)

Prezenta directivă ar trebui să stabilească și să precizeze completările și derogările de la normele generale respective, după caz.

(22)

În special, natura și destinația produselor reglementate prin prezenta directivă impun etichetarea nutrițională, care indică valoarea energetică și principalii nutrienți pe care îi conțin. Pe de altă parte, ar trebui specificat modul de utilizare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) punctul 9 și articolul 11 din Directiva 2000/13/CE, pentru a se preveni astfel utilizarea necorespunzătoare care ar putea afecta sănătatea sugarilor.

(23)

Dacă, în general, indicațiile, care nu sunt expres interzise, pot fi făcute pentru produsele în cauză conform normelor aplicabile tuturor produselor alimentare, astfel de indicații ar trebui, cu toate acestea, să ia în considerare, după caz, criteriile privind compoziția prevăzute de prezenta directivă.

(24)

Referitor la dispozițiile susceptibile să afecteze sănătatea publică, a avut loc consultarea în conformitate cu articolul 4 din Directiva 89/398/CEE.

(25)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

(26)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în legislația națională a directivelor prevăzute în anexa VIII partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă este o „directivă specială”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 89/398/CEE.

(2)   Prezenta directivă reglementează produsele alimentare destinate unei alimentații speciale, care răspund cerințelor speciale ale sugarilor și ale copiilor de vârstă mică cu o stare de sănătate bună din Comunitate și care sunt destinate sugarilor în perioada de înțărcare și la copii de vârstă mică, ca supliment în alimentație și/sau pentru adaptarea lor treptată la alimentația obișnuită. Acestea cuprind:

(a)

„preparate pe bază de cereale”, care se împart în următoarele patru categorii:

(i)

cereale simple, care sunt sau trebuie să fie reconstituite cu lapte sau alte lichide nutritive corespunzătoare;

(ii)

cereale cu adaos mare de proteine, care sunt sau trebuie să fie reconstituite cu apă sau alt lichid fără proteine;

(iii)

paste, care trebuie utilizate după fierberea în apă sau în alte lichide corespunzătoare;

(iv)

pesmeți și biscuiți, care trebuie utilizați ca atare sau după ce au fost zdrobiți, în apă, lapte sau alte lichide corespunzătoare;

(b)

„alimente pentru copii”, altele decât preparatele pe bază de cereale.

(3)   Prezenta directivă nu se aplică sortimentelor de lapte destinate copiilor de vârstă mică.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)

„sugari” înseamnă copii cu vârsta mai mică de 12 luni;

(b)

„copii de vârstă mică” înseamnă copii cu vârsta între unu și trei ani;

(c)

„reziduu de pesticide” reprezintă reziduul unui produs fitosanitar, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Directiva 91/414/CEE, inclusiv metaboliții și produsele rezultate din degradarea sau reacțiile sale, prezent în preparatele pe bază de cereale și în alimentele pentru copii.

Articolul 3

Statele membre se asigură că produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) sunt comercializate în cadrul Comunității numai în cazul în care sunt în conformitate cu normele stabilite de prezenta directivă.

Articolul 4

Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii trebuie produse din ingrediente care s-au dovedit, prin date științifice general acceptate, că sunt corespunzătoare pentru alimentația specială a sugarilor și a copiilor de vârstă mică.

Articolul 5

(1)   Preparatele pe bază de cereale trebuie să respecte criteriile privind compoziția specificate în anexa I.

(2)   Alimentele pentru copii, descrise în anexa II, trebuie să respecte criteriile privind compoziția specificate în aceasta.

Articolul 6

La producerea preparatelor pe bază de cereale și a alimentelor pentru copii pot fi adăugate numai substanțele nutriționale enumerate în anexa IV.

Criteriile de puritate pentru substanțele respective se stabilesc ulterior.

Articolul 7

(1)   Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii nu trebuie să conțină nici o substanță în proporții susceptibile de a pune în pericol sănătatea sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Se stabilesc conținuturile maxime necesare pentru alte substanțe decât cele menționate la alineatele (2) și (3).

(2)   Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii nu trebuie să conțină reziduuri de pesticide individuale la niveluri care depășesc 0,01 mg/kg, cu excepția acelor substanțe pentru care nivelurile specifice sunt stabilite în anexa VI, caz în care se aplică aceste niveluri specifice.

Metodele analitice de determinare a nivelurilor de reziduuri de pesticide sunt metodele standardizate general acceptate.

(3)   Pesticidele enumerate în anexa VII nu trebuie utilizate în produsele agricole destinate producției de preparate pe bază de cereale și alimente pentru copii.

Cu toate acestea, în scopul efectuării controalelor:

(a)

se consideră că pesticidele enumerate în tabelul 1 din anexa VII nu au fost utilizate în cazul în care reziduurile acestora nu depășesc un conținut de 0,003 mg/kg Conținutul respectiv, considerat a fi limita cuantificării prin metode analitice, este reexaminat periodic în funcție de progresele tehnicii;

(b)

se consideră că pesticidele enumerate în tabelul 2 din anexa VII nu au fost utilizate în cazul în care reziduurile acestora nu depășesc un conținut de 0,003 mg/kg Conținutul respectiv este reexaminat periodic în funcție de datele referitoare la contaminarea mediului.

(4)   Nivelurile menționate la alineatele (2) și (3) se aplică produselor prezentate drept gata pentru consum sau celor reconstituite potrivit instrucțiunilor producătorilor.

(5)   Pentru pesticidele enumerate în anexa VI, în cazul în care se ia o decizie referitoare la neincluderea unei substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE, anexa VI și anexa VII la prezenta directivă se modifică în consecință.

(6)   După caz, se stabilesc criterii microbiologice.

Articolul 8

(1)   Etichetarea produselor în cauză poartă, în plus față de mențiunile prevăzute la articolul 3 din Directiva 2000/13/CE, următoarele mențiuni obligatorii:

(a)

o mențiune privind vârsta adecvată de la care poate fi utilizat produsul, ținându-se seama de compoziția, textura și alte proprietăți specifice ale acestuia. Vârsta indicată nu poate fi mai mică de patru luni pentru nici un produs. Produsele recomandate a fi utilizate începând cu vârsta de patru luni pot conține o indicație asupra faptului că se pot utiliza începând cu această vârstă, cu excepția cazurilor în care persoane independente, care dețin diplome în medicină, nutriție sau farmacie sau alți specialiști responsabili cu îngrijirea mamei și copilului fac recomandări contrare;

(b)

informații referitoare la prezența sau absența glutenului, în cazul în care vârsta indicată pentru utilizarea acelui produs este mai mică de șase luni;

(c)

valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, și conținutul de proteine, carbohidrați și lipide, exprimate în formă numerică, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs, oferită pentru consum;

(d)

cantitatea medie din fiecare substanță minerală și fiecare vitamină care respectă limita specifică din anexa I și, respectiv, din anexa II, exprimată în formă numerică, la 100 g sau 100 ml produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs oferită pentru consum;

(e)

instrucțiuni pentru prepararea corespunzătoare, după caz, și o mențiune privind importanța respectării instrucțiunilor respective.

(2)   Eticheta poate cuprinde:

(a)

cantitatea medie a nutrienților prevăzuți în anexa IV, în cazul în care respectiva mențiune nu este reglementată prin dispozițiile alineatului (1) litera (d), exprimată sub formă numerică, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs oferită pentru consum;

(b)

pe lângă informațiile numerice, informații privind vitaminele și mineralele prezentate în anexa V, exprimate ca procent al valorilor de referință menționate în aceasta, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată a produsului oferită pentru consum, cu condiția ca respectivele cantități prezente să fie cel puțin egale cu 15 % din valorile de referință.

Articolul 9

Se abrogă Directiva 96/5/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa VIII partea A, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în legislația națională a directivelor prevăzute în anexa VIII partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IX.

Articolul 10

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 11

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 186, 30.6.1989, p. 27. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(2)  JO L 49, 28.2.1996, p. 17. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/13/CE (JO L 41, 14.2.2003, p. 33).

(3)  A se vedea anexa VIII partea A.

(4)  JO L 340, 9.12.1976, p. 26. Această directivă este abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).

(5)  JO L 221, 7.8.1986, p. 37. Această directivă este abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(6)  JO L 221, 7.8.1986, p. 43. Această directivă este abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(7)  JO L 350, 14.12.1990, p. 71. Această directivă este abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(8)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(9)  JO L 109, 6.5.2000, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/89/CE (JO L 308, 25.11.2003, p. 15).


ANEXA I

COMPOZIȚIA ESENȚIALĂ A PREPARATELOR PE BAZĂ DE CEREALE DESTINATE SUGARILOR ȘI COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ

Cerințele privind nutrienții se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

1.   CONȚINUTUL DE CEREALE

Preparatele pe bază de cereale trebuie fabricate, în principal, din una sau mai multe cereale măcinate și/sau din produse leguminoase amidonoase.

Cantitatea de cereale și/sau leguminoase amidonoase nu trebuie să reprezinte mai puțin de 25 % din greutate din amestecul final exprimat în substanță uscată.

2.   PROTEINE

2.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (ii) și (iv), conținutul în proteine nu trebuie să depășească 1,3 g/100 kJ (5,5 g/100 kcal).

2.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cantitatea de proteine adăugate nu trebuie să reprezinte mai puțin de 0,48 g/100 kJ (2 g/100 kcal).

2.3.

Pentru biscuiții menționați la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (iv), fabricați cu adaos de alimente bogate în proteine, și prezentați ca atare, cantitatea de proteine adăugate nu trebuie să reprezinte mai puțin de 0,36 g/100 kJ (1,5 g/100 kcal).

2.4.

Indicele chimic al proteinelor adăugate trebuie să fie cel puțin egal cu 80 % din cel al proteinei de referință (cazeina, astfel cum este definită în anexa III) sau coeficientul de eficacitate proteică (CEP) al proteinei din amestec trebuie să fie cel puțin egal cu 70 % din cel al proteinei de referință. În orice caz, adăugarea de aminoacizi este permisă numai în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a amestecului de proteine și numai în proporțiile necesare acestui scop.

3.   CARBOHIDRAȚI

3.1.

În cazul în care la produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (iv) se adaugă zaharoză, fructoză, glucoză, siropuri pe bază de glucoză sau miere, atunci:

cantitatea de carbohidrați adăugată din sursele respective nu trebuie să depășească 1,8 g/100 kJ (7,5 g/100 kcal);

cantitatea de fructoză adăugată nu trebuie să depășească 0,9 g/100 kJ (3,75 g/100 kcal).

3.2.

În cazul în care la produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) se adaugă zaharoză, fructoză, siropuri pe bază de glucoză sau miere, atunci:

cantitatea de carbohidrați adăugată din sursele respective nu trebuie să depășească 1,2 g/100 kJ (5 g/100 kcal);

cantitatea de fructoză adăugată nu trebuie să depășească 0,6 g/100 kJ (2,5 g/100 kcal).

4.   LIPIDE

4.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (iv), conținutul de lipide nu trebuie să depășească 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal).

4.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), conținutul de lipide nu trebuie să depășească 1,1 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal). În cazul în care conținutul de lipide depășește 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal):

cantitatea de acid lauric nu trebuie să depășească 15 % din conținutul total de lipide;

cantitatea de acid miristic nu trebuie să depășească 15 % din conținutul total de lipide;

cantitatea de acid linoleic (sub formă de gliceride = linoleați) nu trebuie să fie mai mică de 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal) și nu trebuie să depășească 285 mg/100 kJ (1 200 mg/100 kcal).

5.   MINERALE

5.1.   Sodiu

sărurile de sodiu pot fi adăugate la preparatele pe bază de cereale numai în scopuri tehnologice;

conținutul de sodiu al preparatelor pe bază de cereale nu trebuie să depășească 25 mg/100 kJ (100 mg/100 kcal).

5.2.   Calciu

5.2.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cantitatea de calciu nu trebuie să fie mai mică de 20 mg/100 kJ (80 mg/100 kcal).

5.2.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (iv), fabricate cu adaos de lapte (biscuiți cu lapte) și prezentate ca atare, cantitatea de calciu nu trebuie să fie mai mică de 12 mg/100 kJ (50 mg/100 kcal).

6.   VITAMINE

6.1.

Pentru preparatele pe bază de cereale, cantitatea de tiamină nu trebuie să fie mai mică de 25 μg/100 kJ (100 μg/100 kcal).

6.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii):

 

Per 100 kJ

Per 100 kcal

Minimum

Maximum

Minimum

Maximum

Vitamina A (μg RE) (1)

14

43

60

180

Vitamina D (μg) (2)

0,25

0,75

1

3

Aceste limite se aplică în cazul în care vitaminele A și D se adăugă și la alte preparate pe bază de cereale.

7.   LIMITELE MAXIME PENTRU VITAMINE, MINERALE ȘI OLIGOELEMENTE, ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTEA SUNT ADĂUGATE

Cerințele privind nutrienții se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite în conformitate cu instrucțiunile producătorului, cu excepția potasiului și a calciului, pentru care cerințele se referă la produs, astfel cum este acesta vândut.

Nutrient

Conținut maxim per 100 kcal

Vitamina A (μg RE)

180

Vitamina E (mg α-TE) (3)

3

Vitamina D (μg)

3

Vitamina C (mg)

12,5/25 (4)

Tiamină (mg)

0,5

Riboflavină (mg)

0,4

Niacină (mg NE) (5)

4,5

Vitamina B6 (mg)

0,35

Acid folic (μg)

50

Vitamina B12 (μg)

0,35

Acid pantotenic (mg)

1,5

Biotină (μg)

10

Potasiu (mg)

160

Calciu (mg)

80/180 (6)/100 (7)

Magneziu (mg)

40

Fier (mg)

3

Zinc (mg)

2

Cupru (μg)

40

Iod (μg)

35

Mangan (mg)

0,6


(1)  RE = toți echivalenții trans-retinol.

(2)  În forma colecalciferol, din care 10 μg = 400 u.i. de vitamina D.

(3)  α-TE = d-α-echivalent tocoferol.

(4)  Limită aplicabilă produselor îmbogățite cu fier.

(5)  EN = echivalenți de niacină = mg acid nicotinic + mg triptofan/60.

(6)  Limită aplicabilă produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii).

(7)  Limită aplicabilă produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (iv).


ANEXA II

COMPOZIȚIA ESENȚIALĂ A ALIMENTELOR PENTRU COPII DESTINATE SUGARILOR ȘI COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ

Cerințele privind nutrienții se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

1.   PROTEINE

1.1.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine constituie singurele ingrediente menționate în denumirea produsului, atunci:

carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine constituie, în total, cel puțin 40 % din greutatea produsului total;

fiecare dintre cantitățile de carne, carne de pasăre, pește, organe comestibile sau alte surse tradiționale de proteine menționate constituie cel puțin 25 % în greutate din totalul surselor de proteine menționate;

totalul de proteine din sursele menționate constituie cel puțin 1,7 g/100 kJ (7 g/100 kcal).

1.2.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, considerate separat sau în combinație, sunt menționate în primul rând în denumirea unui produs, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine menționate, per total, constituie cel puțin 10 % din greutatea produsului total;

fiecare dintre cantitățile de carne, carne de pasăre, pește, organe comestibile sau alte surse tradiționale de proteine menționate constituie cel puțin 25 % din greutatea totalului surselor de proteine menționate;

proteinele din sursele menționate constituie cel puțin 1 g/100 kJ (4 g/100 kcal).

1.3.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, considerate separat sau în combinație, sunt menționate, însă nu în primul rând, în denumirea unui produs, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine menționate, per total, constituie cel puțin 8 % din greutatea produsului total;

fiecare cantitate de carne, carne de pasăre, pește, organe comestibile sau alte surse tradiționale de proteine menționate constituie cel puțin 25 % din greutatea totalului surselor proteine menționate;

proteinele din sursele menționate constituie cel puțin 0,5 g/100 kJ (2,2 g/100 kcal);

cantitatea totală de proteine conținută de produs din toate sursele constituie cel puțin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).

1.4.

În cazul în care brânza este menționată împreună cu alte ingrediente în denumirea unui produs neîndulcit, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

conținutul de proteine de origine lactată nu trebuie să fie mai mic de 0,5 g/100 kJ (2,2 g/100 kcal);

conținutul total de proteine din produs, de orice origine, nu trebuie să fie mai mic de 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).

1.5.

În cazul în care pe eticheta produsului se indică faptul că acesta reprezintă o singură masă, dar în denumirea produsului nu se menționează carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, atunci cantitatea totală de proteine conținută de produs din toate sursele nu trebuie să fie mai mică de 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).

1.6.

Sosurile prezentate ca și garnituri la o masă sunt scutite de respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1.1-1.5 inclusiv.

1.7.

Felurile de mâncare dulci, în a căror denumire se menționează ca prim sau unic ingredient produsele lactate, trebuie să conțină cel puțin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1.1.-1.5.

1.8.

Adăugarea de aminoacizi se permite numai în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a amestecului de proteine și numai în proporțiile necesare acestui scop.

2.   CARBOHIDRAȚI

Cantitatea totală de carbohidrați din sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deserturi sau în budinci, nu trebuie să depășească:

10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe bază de legume;

15 g/100 ml în cazul sucurilor și al nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe;

20 g/100 g în cazul felurilor de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe;

25 g/100 g în cazul deserturilor și al budincilor;

5 g/100 g în cazul altor băuturi care nu sunt fabricate pe bază de lapte.

3.   GRĂSIMI

3.1.

Pentru produsele menționate la punctul 1.1:

În cazul în care carnea sau brânza sunt singurele ingrediente sau sunt menționate în primul rând în denumirea unui produs, atunci cantitatea totală de grăsimi nu trebuie să depășească 1,4 g/100 kJ (6 g/100 kcal).

3.2.

Pentru toate celelalte produse, cantitatea totală de grăsimi din produs, din toate sursele, nu trebuie să depășească 1,1 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal).

4.   SODIU

4.1.

Conținutul final de sodiu din produs nu trebuie să depășească 48 mg/100 kJ (200 mg/100 kcal) sau 200 mg/100 g. Cu toate acestea, în cazul în care în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânza, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal).

4.2.

Sărurile de sodiu nu pot fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice.

5.   VITAMINE

Vitamina C

În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel puțin 6 mg/100 kJ (25 mg/100 kcal) sau de cel puțin 25 mg/100 g.

Vitamina A

În sucurile de legume, conținutul final de vitamina A din produs trebuie să fie de cel puțin 25 μg ER/100 kJ (100 μg ER/100 kcal).

Vitamina A nu se adaugă la alte alimente pentru copii.

Vitamina D

Vitamina D nu se adaugă la alimentele pentru copii.

6.   LIMITELE MAXIME PENTRU VITAMINE, MINERALE ȘI OLIGOELEMENTE, ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTEA SUNT ADĂUGATE

Cerințele privind nutrienții se referă la produsele gata pentru utilizare, comercializate ca atare sau reconstituite în conformitate cu instrucțiunile producătorului, cu excepția potasiului și a calciului, pentru care cerințele se referă la produs, astfel cum este acesta vândut.

Nutrient

Conținut maxim per 100 kcal

Vitamina A (μg RE)

180 (1)

Vitamina E (mg α-TE)

3

Vitamina C (mg)

12,5/25 (2)/125 (3)

Tiamină (mg)

0,25

Riboflavină (mg)

0,4

Niacină (mg NE)

4,5

Vitamina B6 (mg)

0,35

Acid folic (μg)

50

Vitamina B12 (μg)

0,35

Acid pantotenic (mg)

1,5

Biotină (μg)

10

Potasiu (mg)

160

Calciu (mg)

80

Magneziu (mg)

40

Fier (mg)

3

Zinc (mg)

2

Cupru (μg)

40

Iod (μg)

35

Mangan (mg)

0,6


(1)  În conformitate cu dispozițiile de la punctul 5.

(2)  Limită aplicabilă produselor îmbogățite cu fier.

(3)  Limită aplicabilă felurilor de mâncare pe bază de fructe, sucurilor de fructe, nectarurilor și sucurilor de legume.


ANEXA III

CONȚINUTUL DE AMINOACIZI AL CAZEINEI

(g per 100 g de proteină)

Arginină

3,7

Cistină

0,3

Histidină

2,9

Isoleucină

5,4

Leucină

9,5

Lizină

8,1

Metionină

2,8

Fenilalanină

5,2

Treonină

4,7

Triptofan

1,6

Tirozină

5,8

Valină

6,7


ANEXA IV

SUBSTANȚE NUTRIȚIONALE

1.   VITAMINE

Vitamina A

Retinol

Acetat de retinil

Palmitat de retinil

Beta-caroten

Vitamina D

Vitamina D2 (= ergocalciferol)

Vitamina D3 (= colecalciferol)

Vitamina B1

Clorhidrat de tiamină

Mononitrat de tiamină

Vitamina B2

Riboflavină

Riboflavin-5′-fosfat de sodiu

Niacină

Nicotinamidă

Acid nicotinic

Vitamina B6

Clorhidrat de piridoxină

Piridoxină–5′-fosfat

Dipalmitat de piridoxină

Acid pantotenic

D-pantotenat de calciu

D-pantotenat de sodiu

Dexpantenol

Folat

Acid folic

Vitamina B12

Ciancobalamină

Hidroxocobalamină

Biotină

D-biotină

Vitamina C

Acid L-ascorbic

L-ascorbat de sodiu

L-ascorbat de calciu

6-palmitil –L-acid ascorbic (palmitat de ascorbil)

Ascorbat de potasiu

Vitamina K

Filochinonă (Fitomenadionă)

Vitamina E

D-alfa tocoferol

DL-alfa tocoferol

Acetat de D-alfa tocoferol

Acetat de DL-alfa tocoferol

2.   AMINOACIZI

L-arginină

și clorhidrații acestora

L-cistină

L-histidină

L-isoleucină

L-leucină

L-lizină

L-cisteină

L-metionină

L-fenilalanină

L-treonină

L-triptofan

L-tirosină

L-valină

3.   ALTELE

Colină

Clorură de colină

Citrat de colină

Bitartrat de colină

Inozitol

L-carnitină

Clorhidrat de L-carnitină

4.   SĂRURI MINERALE ȘI OLIGOELEMENTE

Calciu

Carbonat de calciu

Clorură de calciu

Sărurile de calciu ale acidului citric

Gluconat de calciu

Glicerofosfat de calciu

Lactat de calciu

Oxid de calciu

Hidroxid de calciu

Sărurile de calciu ale acidului ortofosforic

Magneziu

Carbonat de magneziu

Clorură de magneziu

Sărurile de magneziu ale acidului citric

Gluconat de magneziu

Oxid de magneziu

Hidroxid de magneziu

Sărurile de magneziu ale acidului ortofosforic

Sulfat de magneziu

Lactat de magneziu

Glicerofosfat de magneziu

Potasiu

Clorură de potasiu

Sărurile de potasiu ale acidului citric

Gluconat de potasiu

Lactat de potasiu

Glicerofosfat de potasiu

Fier

Citrat feros

Citrat feric de amoniu

Gluconat feros

Lactat feros

Sulfat feros

Fumarat feros

Difosfat feric (pirofosfat feric)

Fier elementar (carbonil + electrolitic + hidrogen redus)

Zaharat feric

Difosfat feric de sodiu

Carbonat feros

Cupru

Complexul cupru-lizină

Carbonat cupric

Citrat cupric

Gluconat cupric

Sulfat cupric

Zinc

Acetat de zinc

Clorură de zinc

Citrat de zinc

Lactat de zinc

Sulfat de zinc

Oxid de zinc

Gluconat de zinc

Mangan

Carbonat de mangan

Clorură de mangan

Citrat de mangan

Gluconat de mangan

Sulfat de mangan

Glicerofosfat de mangan

Iod

Iodură de sodiu

Iodură de potasiu

Iodat de potasiu

Iodat de sodiu


ANEXA V

VALORILE DE REFERINȚĂ PENTRU ETICHETAREA NUTRIȚIONALĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DESTINATE SUGARILOR ȘI COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ

Nutrient

Valoarea de referință a etichetării

Vitamina A

(μg) 400

Vitamina D

(μg) 10

Vitamina C

(mg) 25

Tiamină

(mg) 0,5

Riboflavină

(mg) 0,8

Echivalenți de niacină

(mg) 9

Vitamina B6

(mg) 0,7

Folat

(μg) 100

Vitamina B12

(μg) 0,7

Calciu

(mg) 400

Fier

(mg) 6

Zinc

(mg) 4

Iod

(μg) 70

Seleniu

(μg) 10

Cupru

(mg) 0,4


ANEXA VI

LIMITELE MAXIME SPECIFICE ALE REZIDUURILOR DE PESTICIDE SAU ALE METABOLIȚILOR PESTICIDELOR ÎN PREPARATELE PE BAZĂ DE CEREALE ȘI ALIMENTELE PENTRU COPII

Denumirea chimică a substanței

Limita maximă a reziduurilor (mg/kg)

Cadusafos

0,006

Demeton-S-metil/Demeton-S-metilsulfonă/oxidemeton-metil (considerat separat sau combinat, exprimat ca demeton-S-metil)

0,006

Etoprofos

0,008

Fipronil (sumă de fipronil și fipronil-desulfinil, exprimat ca fipronil)

0,004

Propineb/propilentiouree (sumă de propineb și propilentiouree)

0,006


ANEXA VII

PESTICIDE CARE NU SE UTILIZEAZĂ ÎN PRODUCȚIA AGRICOLĂ DESTINATĂ PRODUCȚIEI DE PREPARATE PE BAZĂ DE CEREALE ȘI ALIMENTE PENTRU COPII

Tabelul 1

Denumirea chimică a substanței (definiția reziduului)

Disulfoton (sumă de disulfoton, disulfoton sulfoxid și disulfoton sulfonă exprimată ca disulfoton)

Fensulfotion (sumă de fensulfotion, analogul acestuia cu oxigenul și sulfonele acestora, exprimată ca fensulfotion)

Fentin, exprimat ca și cation trifenilstaniu

Haloxifop (sumă de haloxifop, sărurile și esterurile acestuia, inclusiv conjugații, exprimată ca haloxifop)

Heptaclor și trans-heptaclor epoxid exprimat ca heptaclor

Hexaclorobenzen

Nitrofen

Ometoat

Terbufos (sumă de terbufos, sulfoxidul și sulfona acestuia, exprimată ca terbufos)


Tabelul 2

Denumirea chimică a substanței

Aldrin și dieldrin, exprimate ca dieldrin

Endrin


ANEXA VIII

PARTEA A

Directiva abrogată cu modificările sale succesive

(menționată la articolul 9)

Directiva 96/5/CE a Comisiei

(JO L 49, 28.2.1996, p. 17)

Directiva 98/36/CE a Comisiei

(JO L 167, 12.6.1998, p. 23)

Directiva 1999/39/CE a Comisiei

(JO L 124, 18.5.1999, p. 8)

Directiva 2003/13/CE a Comisiei

(JO L 41, 14.2.2003, p. 33)

PARTEA B

Lista termenelor de transpunere în legislația națională

(menționate la articolul 9)

Directiva

Termenul de transpunere

Permiterea comerțului cu produse care respectă directiva menționată

Interzicerea comerțului cu produse care nu respectă directiva menționată

96/5/CE

30 septembrie 1997

1 octombrie 1997

31 martie 1999

98/36/CE

31 decembrie 1998

1 ianuarie 1999

1 ianuarie 2000

1999/39/CE

30 iunie 2000

30 iunie 2000

1 iulie 2002

2003/13/CE

6 martie 2004

6 martie 2004

6 martie 2005


ANEXA IX

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 96/5/CE

Prezenta directivă

Articolul 1 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 1 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 1 alineatul (4) teza introductivă

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 1 alineatul (4) prima liniuță

Articolul 2 litera (a)

Articolul 1 alineatul (4) liniuța a doua

Articolul 2 litera (b)

Articolul 1 alineatul (4) liniuța a treia

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 7 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (2) paragraful al doilea

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (2) paragraful al treilea

Articolul 7 alineatul (2) paragraful al doilea

Articolul 6 alineatul (3) litera (a) primul paragraf teza introductivă

Articolul 7 alineatul (3) teza introductivă

Articolul 6 alineatul (3) litera (a) primul paragraf punctul (i)

Articolul 7 alineatul (3) litera (a)

Articolul 6 alineatul (3) litera (a) primul paragraf punctul (ii)

Articolul 7 alineatul (3) litera (b)

Articolul 6 alineatul (3) litera (a) paragraful al doilea

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (3) litera (b)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 6 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (6)

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 11

Anexa I teza introductivă

Anexa I teza introductivă

Anexa I punctele 1, 2 și 3

Anexa I punctele 1, 2 și 3

Anexa I punctul 4

Anexa I punctul 4

Anexa I punctul 4.1

Anexa I punctul 4.1

Anexa I punctul 4.2

Anexa I punctul 4.2

Anexa I punctul 4.2 (a)

Anexa I punctul 4.2 prima liniuță

Anexa I punctul 4.2 (b)

Anexa I punctul 4.2 liniuța a doua

Anexa I punctul 4.2 (c)

Anexa I punctul 4.2 liniuța a treia

Anexa I punctele 5 și 6

Anexa I punctele 5 și 6

Anexa II teza introductivă

Anexa II teza introductivă

Anexa II punctul 1

Anexa II punctul 1

Anexa II punctele 1.1-1.3

Anexa II punctele 1.1-1.3

Anexa II punctul 1.3a

Anexa II punctul 1.4

Anexa II punctul 1.4

Anexa II punctul 1.5

Anexa II punctul 1.4a

Anexa II punctul 1.6

Anexa II punctul 1.4b

Anexa II punctul 1.7

Anexa II punctul 1.5

Anexa II punctul 1.8

Anexa II punctele 2-5

Anexa II punctele 2-5

Anexa III

Anexa III

Anexa IV

Anexa IV

Anexa V

Anexa V

Anexa VI

Anexa I punctul 7 și anexa II punctul 6

Anexa VII

Anexa VI

Anexa VIII

Anexa VII

Anexa VIII

Anexa IX


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

93


32006D0871


L 345/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 18 iulie 2005

privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice

(2006/871/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză, articolul 300 alineatul (3) primul paragraf și articolul 300 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Comunitatea Europeană este parte contractantă la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (denumită în continuare Convenția de la Bonn) (2).

(2)

Articolul 4 din Convenția de la Bonn prevede încheierea de acorduri regionale care, pentru speciile care au o stare de conservare nefavorabilă (speciile din anexa 2), trebuie încheiate cât mai curând posibil.

(3)

Păsările de apă de pe culoarele de migrație african-eurasiatice, care fac parte din speciile menționate la anexa 2, necesită o atenție imediată în scopul îmbunătățirii stării lor de conservare și strângerii de informații ca bază pentru decizii de bună gestionare.

(4)

Prima conferință a părților la Convenția de la Bonn a decis întocmirea unui acord pentru conservarea anatidelor vest-palearctice. Proiectul de acord a fost ulterior elaborat și redenumit, astfel încât să includă și alte specii de păsări de apă migratoare.

(5)

În domeniul reglementat de prezentul acord, Comunitatea adoptă Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (3) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (4).

(6)

Comisia a participat în numele Comunității și în conformitate cu directivele de negociere adoptate de Consiliu la 7 iunie 1995, la reuniunea de negociere care a avut loc între 12 și 16 iunie 1995 la Haga. Reuniunea respectivă adoptă, prin consens, Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (denumit în continuare „acord”).

(7)

Acordul a fost deschis pentru semnare începând cu 16 octombrie 1995. A fost semnat în numele Comunității la 1 septembrie 1997. A intrat în vigoare la 1 noiembrie 1999.

(8)

Articolul X din acord prevede ca modificările la anexe să intre în vigoare pentru toate părțile în a 90-a zi de la data adoptării lor de către reuniunea părților, cu excepția părților care au făcut o rezervă, în conformitate cu alineatul (6) al respectivului articol.

(9)

Anexele la acord au fost modificate prin rezoluții la prima reuniune a părților, care a avut loc la Cape Town (Africa de Sud) în noiembrie 1999, precum și la cea de-a doua reuniune a părților, care a avut loc la Bonn (Germania) în septembrie 2002.

(10)

Acordul ar trebui aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se aprobă, în numele Comunității, Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana (persoanele) împuternicită (împuternicite) să depună instrumentul de aprobare la Guvernul Regatului Țărilor de Jos, care este depozitarul acordului, în conformitate cu articolul 17.

Articolul 3

(1)   În ceea ce privește problemele de competența Comunității, Comisia este autorizată să aprobe, în numele Comunității, modificările anexelor la acord, adoptate în conformitate cu articolul X alineatul (5) din acord.

(2)   În îndeplinirea acestei sarcinii, Comisia este asistată de un comitet special numit de către Consiliu.

(3)   Autorizația menționată la alineatul (1) se limitează la acele modificări care sunt în concordanță cu legislația comunitară privind conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor lor naturale și care nu implică nici o modificare a legislației comunitare.

(4)   În cazul în care nicio modificare a anexelor la acord nu este pusă în aplicare în legislația comunitară relevantă în termen de nouăzeci de zile de la data adoptării acestuia de către reuniunea părților, Comisia își exprimă rezerva cu privire la modificarea respectivă, prin notificare scrisă adresată depozitarului, în conformitate cu articolul X alineatul (6) din acord, înainte de expirarea termenului de nouăzeci de zile. În cazul în care modificarea este pusă în aplicare ulterior, Comisia își retrage, fără întârziere, rezerva.

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 2005.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BECKETT


(1)  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(2)  JO L 210, 19.7.1982, p. 10.

(3)  JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de Aderare din 2003.

(4)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de Aderare din 2003.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

95


22006A1208(04)


L 345/26

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


ACORD

privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice

PĂRȚILE CONTRACTANTE,

REAMINTIND că Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, 1979, încurajează acțiunea de cooperare internațională pentru conservarea speciilor migratoare,

REAMINTIND că prima reuniune a Conferinței părților la convenție, ținută la Bonn în octombrie 1995, a însărcinat Secretariatul convenției să ia măsurile corespunzătoare pentru a realiza un acord privind anatidele vest-palearctice,

APRECIIND că păsările de apă migratoare constituie o parte importantă a diversității biologice globale care, în concordanță cu spiritul Convenției privind diversitatea biologică, 1992, și al Agendei 21, ar trebui conservată în beneficiul generațiilor prezente și viitoare,

CONȘTIENTE de beneficiile economice, sociale, culturale și recreative rezultate din capturarea anumitor specii de păsări de apă migratoare și de valorile ambientale, ecologice, genetice, științifice, estetice, recreative, culturale, educaționale, sociale și economice ale păsărilor de apă în general,

CONVINSE că orice capturare de păsări de apă migratoare trebuie să fie făcută pe o bază durabilă, luând în considerare starea de conservare a speciilor respective pe întregul lor areal, precum și caracteristicile lor biologice,

CONȘTIENTE că păsările de apă migratoare sunt deosebit de vulnerabile din cauză că migrează pe distanțe lungi și sunt dependente de rețele de zone umede care sunt în descreștere și se degradează datorită activităților antropice nedurabile, astfel cum se arată în Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, 1971,

RECUNOSCÂND necesitatea de a acționa imediat pentru oprirea declinului speciilor de păsări de apă migratoare și al habitatelor lor în aria geografică a sistemelor african-eurasiatice de migrare a păsărilor de apă,

CONVINSE că încheierea unui acord multilateral și punerea lui în aplicare prin acțiune coordonată și concertată vor contribui semnificativ la conservarea păsărilor de apă migratoare și a habitatelor lor în cel mai eficient mod și vor avea beneficii colaterale pentru multe alte specii de animale și plante și

RECUNOSCÂND că aplicarea eficientă a unui astfel de acord va necesita asistență care trebuie asigurată unor state din aria de migrare, pentru cercetare, instruire și pentru monitorizarea speciilor de păsări de apă migratoare și a habitatelor lor, pentru managementul respectivelor habitate, precum și pentru stabilirea sau îmbunătățirea instituțiilor științifice și administrative în vederea punerii în aplicare a prezentului acord,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul I

Aria de aplicare, definiții și interpretare

(1)   Aria geografică de aplicare a prezentului acord este aria sistemelor de migrare a păsărilor de apă african-eurasiatice, astfel cum este stabilită în anexa 1 la prezentul acord, denumită în continuare „aria acordului”.

(2)   În sensul prezentului acord:

(a)

„convenție” înseamnă Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, 1979;

(b)

„Secretariatul convenției” înseamnă organismul prevăzut la articolul IX din convenție;

(c)

„păsări de apă” înseamnă acele specii de păsări care sunt dependente ecologic de zonele umede pentru cel puțin o parte a ciclului lor anual, au o arie de migrare care se întinde în întregime sau parțial în interiorul ariei acordului și care sunt enumerate în anexa 2 la prezentul acord;

(d)

„Secretariatul acordului” înseamnă organismul prevăzut la articolul VI alineatul (7) litera (b) din prezentul acord;

(e)

„părți” înseamnă, în afară de cazul în care contextul indică altfel, părțile la prezentul acord

și

(f)

„părți prezente și care votează” înseamnă părțile prezente și care votează pentru sau împotrivă; părțile care se abțin de la vot nu sunt luate în calcul printre părțile prezente și care votează.

În completare, termenii definiți la articolul I alineatul (1) literele (a)-(k) din convenție au același înțeles, mutatis mutandis, în prezentul acord.

(3)   Prezentul acord este un acord în sensul articolului IV alineatul (3) din convenție.

(4)   Anexele la prezentul acord sunt parte integrantă a acestuia. Orice trimitere la acord reprezintă, în același timp, o trimitere la anexele sale.

Articolul II

Principii fundamentale

(1)   Părțile iau măsuri coordonate pentru menținerea speciilor de păsări de apă migratoare într-o stare de conservare favorabilă sau pentru readucerea lor la o asemenea stare. În acest scop, părțile aplică, în limitele jurisdicției lor naționale, măsurile prevăzute la articolul III, concomitent cu acțiunile specifice stabilite în planul de acțiune prevăzut la articolul IV din prezentul acord.

(2)   La punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alineatul (1), părțile trebuie să ia în considerare principiul precauției.

Articolul III

Măsuri generale de conservare

(1)   Părțile iau măsuri pentru conservarea păsărilor de apă migratoare, acordând atenție specială speciilor pe cale de dispariție, precum și celor care se află într-o stare nefavorabilă de conservare.

(2)   În acest scop, părțile:

(a)

acordă aceeași protecție strictă pentru speciile de păsări de apă migratoare pe cale de dispariție în aria acordului, astfel cum se prevede la articolul III alineatele (4) și (5) din convenție;

(b)

se asigură că orice utilizare a păsărilor de apă migratoare se bazează pe o evaluare a celor mai bune cunoștințe disponibile despre ecologia lor și este viabilă pentru specii, precum și pentru sistemele ecologice care le susțin;

(c)

identifică siturile și habitatele pentru păsări de apă migratoare care apar pe teritoriul lor și încurajează protecția, managementul, reabilitarea și refacerea acestor situri, în corelare cu organismele enumerate la articolul IX literele (a) și (b) din prezentul acord, care se ocupă de conservarea habitatelor;

(d)

își coordonează eforturile pentru a se asigura că este menținută sau, după caz, restabilită o rețea de habitate corespunzătoare pe întreaga arie de migrare a fiecărei specii de păsări de apă migratoare în cauză, în special acolo unde zonele umede se extind peste un teritoriu mai mare decât al unei părți la prezentul acord;

(e)

investighează problemele care apar sau care pot apărea ca urmare a activităților umane și fac eforturi pentru aplicarea unor măsuri de remediere, incluzând reabilitarea și refacerea habitatelor și măsuri compensatorii pentru pierderea de habitat;

(f)

cooperează în situații de urgență ce necesită acțiune internațională concertată și la identificarea speciilor de păsări de apă migratoare care sunt cele mai vulnerabile în aceste situații, precum și la elaborarea procedurilor de urgență corespunzătoare pentru a asigura o protecție sporită speciilor respective în astfel de situații, precum și la pregătirea liniilor directoare care să sprijine părțile individual în abordarea acestor situații;

(g)

interzic introducerea deliberată în mediu a speciilor de păsări de apă neindigene și iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni punerea neintenționată în libertate a unor asemenea specii, dacă respectiva introducere sau punere în libertate ar prejudicia starea de conservare a florei și faunei sălbatice; în cazul în care specii de păsări de apă neindigene au fost deja introduse, părțile iau toate măsurile corespunzătoare pentru a evita ca respectivele specii să devină un pericol potențial pentru speciile indigene;

(h)

inițiază sau sprijină cercetările cu privire la biologia și ecologia păsărilor de apă migratoare, incluzând armonizarea metodelor de cercetare și de monitorizare și, după caz, stabilirea de programe de cercetare și monitorizare comune sau în colaborare;

(i)

analizează necesitățile de instruire, inter alia, pentru supravegherea păsărilor de apă migratoare, monitorizarea, inelarea și managementul zonei umede, identifică problemele și ariile prioritare pentru instruire și cooperează la elaborarea și asigurarea programelor de instruire corespunzătoare;

(j)

elaborează și susțin programe pentru creșterea conștientizării și înțelegerii problemelor conservării păsărilor de apă migratoare, în general, și în special a obiectivelor și prevederilor prezentului acord;

(k)

fac schimb de informații și de rezultate din programele de cercetare, monitorizare, conservare și educație

și

(l)

cooperează în vederea sprijinirii reciproce pentru punerea în aplicare a prezentului acord, în special în domeniul cercetării și monitorizării.

Articolul IV

Plan de acțiune și linii directoare pentru conservare

(1)   Un plan de acțiune este prezentat la anexa 3 la prezentul acord. Acesta precizează acțiunile ce trebuie întreprinse de părți în legătură cu speciile și cu problemele prioritare, în concordanță cu măsurile generale de conservare precizate la articolul III din prezentul acord, conform următoarelor capitole:

(a)

conservarea speciilor;

(b)

conservarea habitatului;

(c)

managementul activităților umane;

(d)

cercetare și monitorizare;

(e)

educație și informație

și

(f)

punere în aplicare.

(2)   Planul de acțiune este examinat la fiecare sesiune ordinară a reuniunii părților, luându-se în considerare liniile directoare pentru conservare.

(3)   Orice modificare a planului de acțiune se adoptă de către reuniunea părților, luându-se în considerare dispozițiile articolului III din prezentul acord.

(4)   Liniile directoare pentru conservare sunt transmise spre adoptare reuniunii părților, în prima sa sesiune, și vor fi examinate periodic.

Articolul V

Punere în aplicare și finanțare

(1)   Fiecare parte:

(a)

desemnează autoritatea sau autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a prezentului acord, care, inter alia, monitorizează toate activitățile care ar putea avea un impact asupra stării de conservare a acelor specii de păsări de apă migratoare pentru care partea este un stat din aria lor de migrare;

(b)

desemnează un punct de contact pentru alte părți și comunică fără întârziere Secretariatului acordului numele și adresa acestuia, pentru a fi transmise imediat celorlalte părți

și

(c)

pregătește pentru fiecare sesiune ordinară a reuniunii părților, începând cu a doua sesiune, un raport privind aplicarea acordului, cu referire specială la măsurile de conservare pe care le-a întreprins. Formatul unor asemenea rapoarte este stabilit la prima sesiune a reuniunii părților și este revizuit, ori de câte ori este necesar, la oricare dintre sesiunile următoare ale reuniunii părților. Fiecare raport este transmis Secretariatului acordului cu cel puțin 120 de zile înainte de sesiunea ordinară a reuniunii părților pentru care a fost pregătit, iar Secretariatul acordului transmite imediat copii ale raportului celorlalte părți.

(2)

(a)

Fiecare parte contribuie la bugetul acordului, în conformitate cu scala de evaluare a Organizației Națiunilor Unite. Contribuțiile se limitează la maximum 25 % din bugetul total pentru orice parte care este stat al ariei de migrare. Nici o organizație de integrare economică regională nu va fi solicitată să contribuie cu mai mult de 2,5 % din costurile administrative.

(b)

Deciziile legate de buget și de orice modificare față de scala de evaluare care ar putea fi considerată necesară sunt adoptate la reuniunea părților, prin consens.

(3)   Reuniunea părților poate stabili un fond de conservare din contribuții voluntare ale părților sau din orice alte surse, în scopul finanțării monitorizării, cercetării, instruirii și proiectelor legate de conservare, incluzând protecția și managementul păsărilor de apă migratoare.

(4)   Părțile sunt încurajate să asigure instruirea și sprijinul tehnic și financiar pentru alte părți, pe o bază multilaterală sau bilaterală, pentru a le asista în aplicarea dispozițiilor prezentului acord.

Articolul VI

Reuniunea părților

(1)   Reuniunea părților este organul de decizie al prezentului acord.

(2)   Depozitarul, pe baza consultării cu Secretariatul convenției, convoacă o sesiune a reuniunii părților nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Ulterior, Secretariatul acordului convoacă, prin consultare cu Secretariatul convenției, sesiunile ordinare ale reuniunii părților, la intervale nu mai mari de 3 ani, în afară de cazul în care reuniunea părților decide altfel. Când este posibil, sesiunile sunt organizate în același timp cu reuniunile ordinare ale conferinței părților la convenție.

(3)   La solicitarea scrisă a cel puțin o treime din numărul părților, Secretariatul acordului convoacă o sesiune extraordinară a reuniunii părților.

(4)   Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, orice stat care nu este parte la acord și secretariatele convențiilor internaționale interesate, inter alia, de problema conservării, incluzând protecția și gestionarea păsărilor de apă migratoare, pot fi reprezentate prin observatori la sesiunile reuniunii părților. Orice agenție sau organism tehnic calificat în astfel de probleme de conservare sau în cercetarea păsărilor de apă migratoare poate, de asemenea, să fie reprezentat la sesiunile reuniunii părților prin observatori, în afară de cazul în care cel puțin o treime din numărul părților se opune.

(5)   Numai părțile au dreptul să voteze. Fiecare parte deține un vot, iar organizațiile de integrare economică regională care sunt părți la prezentul acord își exercită dreptul de vot, în problemele care țin de competența lor, cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la acord. O organizație de integrare economică regională nu își exercită dreptul de vot dacă statele sale membre și-l exercită pe al lor și invers.

(6)   În afară de cazul în care în prezentul acord se prevede altfel, deciziile reuniunii părților se adoptă prin consens sau, dacă consensul nu poate fi realizat, printr-o majoritate de două treimi din numărul părților prezente și care votează.

(7)   La prima sa sesiune, reuniunea părților:

(a)

adoptă prin consens regulamentul de procedură;

(b)

înființează un secretariat al acordului, în cadrul secretariatului convenției, care să îndeplinească funcțiile secretariatului precizate la articolul VIII din prezentul acord;

(c)

înființează comitetul tehnic prevăzut la articolul VII din prezentul acord;

(d)

adoptă un format pentru rapoartele care urmează să fie pregătite, în conformitate cu articolul V alineatul (1) litera (c) din prezentul acord

și

(e)

adoptă criteriile pentru definirea situațiilor de urgență care necesită măsuri urgente de conservare și stabilește modalitățile de repartizare a responsabilității pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse.

(8)   La fiecare dintre sesiunile sale ordinare, reuniunea părților:

(a)

acordă atenție schimbărilor reale și potențiale în starea de conservare a păsărilor de apă migratoare și a habitatelor importante pentru supraviețuirea acestora, precum și factorilor care le-ar putea afecta;

(b)

analizează progresul înregistrat și orice dificultate întâmpinată în aplicarea prezentului acord;

(c)

adoptă un buget și analizează orice problemă privind aranjamentele financiare ale prezentului acord;

(d)

abordează orice problemă referitoare la Secretariatul acordului și la componența comitetului tehnic;

(e)

adoptă un raport ce urmează să fie comunicat părților la prezentul acord și conferinței părților la convenție

și

(f)

stabilește data și locul sesiunii următoare.

(9)   La orice sesiune a sa, reuniunea părților poate:

(a)

să adreseze recomandări părților, după cum consideră că este necesar sau adecvat;

(b)

să adopte acțiuni specifice pentru îmbunătățirea eficienței prezentului acord și, după caz, măsuri de urgență, după cum se prevede la articolul VII alineatul (4) din prezentul acord;

(c)

să analizeze și să decidă asupra propunerilor de modificare a prezentului acord;

(d)

să modifice planul de acțiune în conformitate cu articolul IV alineatul (3) din prezentul acord;

(e)

să stabilească organismele subsidiare după cum consideră necesar pentru sprijinirea aplicării prezentului acord, în special pentru coordonarea cu organismele înființate prin alte tratate, convenții și acorduri internaționale, cu acoperire parțială geografică și taxonomică

și

(f)

să decidă asupra oricărei alte probleme referitoare la punerea în aplicare a prezentului acord.

Articolul VII

Comitetul tehnic

(1)   Comitetul tehnic este format din:

(a)

nouă experți reprezentând diferite regiuni ale ariei acordului, după o distribuție geografică echilibrată;

(b)

un reprezentant din partea Uniunii internaționale pentru conservarea naturii și a resurselor sale (IUCN), unul din partea Biroului internațional de cercetări pentru păsări de apă și zone umede (IWRB) și unul din partea Consiliului internațional pentru conservarea vânatului și a vieții sălbatice (CIC)

și

(c)

un expert din următoarele domenii: economia rurală, gestionarea vânatului și dreptul mediului.

Procedura de numire a experților, termenul pentru numirea lor și procedura pentru desemnarea președintelui comitetului tehnic sunt stabilite de reuniunea părților. Președintele poate admite maximum patru observatori din partea organizațiilor specializate internaționale interguvernamentale și neguvernamentale.

(2)   În afară de cazul în care reuniunea părților decide altfel, reuniunile comitetului tehnic sunt convocate de Secretariatul acordului, în același timp cu fiecare sesiune ordinară a reuniunii părților și cel puțin o dată între sesiunile ordinare ale reuniunii părților.

(3)   Comitetul tehnic:

(a)

furnizează informații și consultanță științifică și tehnică părților și reuniunii părților, prin intermediul Secretariatului acordului;

(b)

face recomandări reuniunii părților cu privire la planul de acțiune, aplicarea acordului și cercetările care trebuie realizate în continuare;

(c)

pregătește, pentru fiecare sesiune ordinară a reuniunii părților, un raport asupra activității sale, care va fi transmis Secretariatului acordului cu cel puțin o sută douăzeci de zile înaintea sesiunii reuniunii părților, iar Secretariatul acordului transmite imediat părților copii ale acestuia

și

(d)

îndeplinește orice alte sarcini încredințate de reuniunea părților.

(4)   În cazul în care, în opinia comitetului tehnic, a apărut o urgență care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru a se evita deteriorarea stării de conservare a uneia sau mai multor specii de păsări de apă migratoare, comitetul tehnic poate cere Secretariatului acordului să convoace urgent o reuniune a părților interesate. Părțile în cauză se întâlnesc cât de curând posibil ulterior, pentru a stabili rapid un mecanism de protecție a speciilor identificate ca fiind amenințate de un pericol deosebit de grav. În cazul în care s-a adoptat o recomandare la o astfel de reuniune, părțile interesate se informează reciproc, informând și Secretariatul acordului cu privire la măsurile pe care le-au luat pentru aplicarea recomandării sau cu privire la motivele pentru care recomandarea nu a putut fi aplicată.

(5)   După caz, comitetul tehnic poate stabili grupe de lucru, care să se ocupe de sarcini specifice.

Articolul VIII

Secretariatul acordului

Funcțiile Secretariatului acordului sunt următoarele:

(a)

să stabilească și să notifice sesiunile reuniunii părților, precum și reuniunile comitetului tehnic;

(b)

să execute deciziile care îi sunt comunicate de reuniunea părților;

(c)

să promoveze și să coordoneze activitățile prevăzute de acord, inclusiv planul de acțiune, în conformitate cu deciziile reuniunii părților;

(d)

să intre în legătură cu state care nu sunt părți, situate în aria de migrare, și să faciliteze coordonarea între părți și cu organizațiile internaționale și naționale ale căror activități sunt direct sau indirect relevante pentru conservarea, inclusiv protecția și gestionarea păsărilor de apă migratoare;

(e)

să adune și să evalueze informațiile care vor promova obiectivele și aplicarea acordului și să acționeze în vederea diseminării corespunzătoare a respectivelor informații;

(f)

să atragă atenția reuniunii părților asupra problemelor ce țin de obiectivele prezentului acord;

(g)

să trimită fiecărei părți, cu cel puțin 60 de zile înaintea începerii fiecărei sesiuni ordinare a reuniunii părților, copii ale rapoartele autorităților menționate la articolul V alineatul (1) litera (a) din prezentul acord, ale rapoartelor comitetului tehnic, precum și copii ale rapoartelor pe care Secretariatul acordului trebuie să le furnizeze, în conformitate cu litera (h) din prezentul articol;

(h)

să pregătească, în fiecare an și pentru fiecare sesiune ordinară a reuniunii părților, rapoarte asupra activității secretariatului și asupra aplicării acordului;

(i)

să administreze bugetul acordului și, dacă există, fondul de conservare al acestuia;

(j)

să furnizeze publicului larg informații privind acordul și obiectivele acestuia

și

(k)

să îndeplinească alte asemenea funcții ce îi pot fi încredințate în temeiul acordului sau de către reuniunea părților.

Articolul IX

Relații cu organismele internaționale care se ocupă de păsările de apă migratoare și de habitatele acestora

Secretariatul acordului consultă:

(a)

cu regularitate, Secretariatul convenției și, după caz, organismele cu funcții de secretariat în temeiul acordurilor relevante pentru păsările de apă migratoare, încheiate în conformitate cu articolul IV alineatele (3) și (4) din convenție, precum și în temeiul Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, 1971; al Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, 1973; al Convenției africane asupra conservării naturii și a resurselor naturale, 1968; al Convenției privind conservarea vieții sălbatice europene și a habitatelor naturale, 1979, și al Convenției privind diversitatea biologică, 1992, în scopul cooperării reuniunii părților cu părțile la respectivele convenții în toate problemele de interes comun și, în mod deosebit, la dezvoltarea și aplicarea planului de acțiune;

(b)

secretariatele celorlalte convenții și instrumente internaționale relevante în privința problemelor de interes comun

și

(c)

alte organizații competente în domeniul conservării, inclusiv al protecției și gestionării păsărilor de apă migratoare și a habitatelor lor, precum și în domeniile cercetării, educației și sensibilizării opiniei.

Articolul X

Modificarea acordului

(1)   Prezentul acord poate fi modificat la oricare sesiune ordinară sau extraordinară a reuniunii părților.

(2)   Propunerile de modificare pot să fie formulate de oricare parte.

(3)   Textul oricărei modificări propuse și motivele acesteia se comunică Secretariatului acordului cu cel puțin 150 de zile înainte de deschiderea sesiunii. Secretariatul acordului transmite de îndată părților copii ale propunerii de modificare. Orice comentarii din partea părților asupra textului se comunică Secretariatului acordului cu cel puțin 60 de zile înainte de deschiderea sesiunii. Secretariatul comunică părților, cât mai curând posibil după termenul limită de trimitere a comentariilor, toate comentariile transmise până la acea dată.

(4)   O modificare la acord, alta decât modificările aduse anexelor, se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul părților prezente și care votează și intră în vigoare, pentru acele părți care l-au acceptat, în a treizecea zi după data la care două treimi din numărul părților la acord, la data adoptării modificării, aveau depuse la depozitar instrumentele lor de acceptare. Pentru fiecare parte care depune un instrument de acceptare după data la care două treimi din numărul părților aveau depuse instrumentele lor de acceptare, modificarea intră în vigoare în a treizecea zi după data la care respectiva parte a depus instrumentul său de acceptare.

(5)   Orice anexe adiționale și orice modificare a unei anexe se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul părților prezente și care votează și intră în vigoare pentru toate părțile în a nouăzecea zi după data adoptării lor de către reuniunea părților, cu excepția părților care au exprimat o rezervă, în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.

(6)   În perioada de nouăzeci de zile prevăzută la alineatul (5), orice parte poate să exprime, prin notificare scrisă la depozitar, o rezervă cu privire la o anexă adițională sau la o modificare a unei anexe. O astfel de rezervă poate să fie retrasă în orice moment prin notificare scrisă la depozitar și, în consecință, anexa adițională sau modificarea intră în vigoare pentru respectiva parte în a treizecea zi după data retragerii rezervei.

Articolul XI

Efectele prezentului acord asupra convențiilor și legislației internaționale

(1)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează drepturile și obligațiile oricărei părți, care decurg din tratatele, convențiile sau acordurile internaționale existente.

(2)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează în nici un fel dreptul oricărei părți de a menține sau de a adopta măsuri mai stricte de conservare a păsărilor de apă migratoare și a habitatelor acestora.

Articolul XII

Soluționarea litigiilor

(1)   Orice litigiu care poate apărea între două sau mai multe părți în privința interpretării sau aplicării dispozițiilor prezentului acord este supus negocierii între părțile implicate în litigiu.

(2)   În cazul în care litigiul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, părțile, prin acord reciproc, pot supune litigiul arbitrajului, în special celui al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, iar decizia curții de arbitraj este obligatorie pentru părțile care înaintează litigiul.

Articolul XIII

Semnare, ratificare, acceptare, aprobare, aderare

(1)   Prezentul acord este deschis pentru semnare oricărui stat din aria de migrare, fie că teritoriile de sub jurisdicția sa se găsesc sau nu în aria acordului, precum și oricărei organizații de integrare economică regională în care cel puțin un membru este stat situat în aria de migrare, prin:

(a)

semnare fără rezervă în privința ratificării, acceptării ori aprobării

sau

(b)

semnare cu rezervă în privința ratificării, acceptării ori aprobării, urmată de ratificare, acceptare sau aprobare.

(2)   Prezentul acord rămâne deschis pentru semnare la Haga până la data intrării sale în vigoare.

(3)   Prezentul acord este deschis spre aderare oricărui stat din aria de migrare sau oricărei organizații de integrare economică regională menționată la alineatul (1) și după data intrării sale în vigoare.

(4)   Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare se depun la depozitar.

Articolul XIV

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a treia luni de la data la care cel puțin 14 state situate în aria de migrare sau organizații de integrare economică regională, cuprinzând cel puțin șapte state din Africa și șapte state din Eurasia, au semnat fără rezervă în privința ratificării, acceptării sau aprobării ori au depus instrumentele lor de ratificare, de acceptare sau de aprobare, în conformitate cu articolul XIII din prezentul acord.

(2)   Pentru oricare stat al ariei de migrare sau oricare organizație de integrare economică regională care:

(a)

a semnat fără rezervă în privința ratificării, acceptării ori aprobării;

(b)

a ratificat, a acceptat ori a aprobat

sau

(c)

a aderat la prezentul acord după data la care a fost atins numărul statelor situate în aria de migrare și al organizațiilor de integrare economică regională necesar pentru intrarea în vigoare, l-a semnat fără rezervă sau l-a ratificat, l-a acceptat ori l-a aprobat, prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a treia luni după semnarea fără rezervă sau depunerea de către stat sau organizație a instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

Articolul XV

Rezerve

Dispozițiile prezentului acord nu sunt supuse rezervelor generale. Cu toate acestea, se poate exprima o rezervă specifică în privința oricărei specii ocrotite de acord sau oricărei dispoziții specifice a planului de acțiune, de către oricare stat sau organizație de integrare economică regională la semnarea fără rezerve în privința ratificării, acceptării ori aprobării ori, după caz, la depunerea instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. O astfel de rezervă poate să fie retrasă în orice moment de statul sau de organizația de integrare economică regională care a exprimat-o, prin notificare scrisă la depozitar; în cazul unui astfel de stat sau unei astfel de organizații, dispozițiile care fac obiectul rezervei nu sunt obligatorii decât la 30 de zile după data la care rezerva a fost retrasă.

Articolul XVI

Denunțare

Oricare parte poate denunța în orice moment prezentul acord printr-o notificare scrisă adresată depozitarului. Denunțarea produce efecte după 12 luni de la data la care depozitarul a primit notificarea.

Articolul XVII

Depozitarul

(1)   Originalul prezentului acord în limbile arabă, engleză, franceză și rusă, fiecare versiune fiind în mod egal autentică, este depozitat la Guvernul Regatului Țărilor de Jos, care va fi depozitarul. Depozitarul transmite copii autentificate ale acestor versiuni tuturor statelor și organizațiilor de integrare economică regională menționate la articolul XIII alineatul (1) din prezentul acord și Secretariatului acordului, după înființarea acestuia.

(2)   De îndată ce prezentul acord intră în vigoare, depozitarul transmite o copie autentificată Secretariatului Organizației Națiunilor Unite pentru înregistrare și publicare, în conformitate cu articolul 102 din Carta Națiunilor Unite.

(3)   Depozitarul informează toate statele și organizațiile de integrare economică regională care au semnat sau au aderat la acord și Secretariatul acordului despre:

(a)

orice semnare;

(b)

orice depunere de instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

(c)

data intrării în vigoare a prezentului acord și a oricărei anexe adiționale, precum și a oricărei modificări a acordului sau a anexelor sale;

(d)

orice rezervă exprimată față de o anexă adițională sau față de o modificare a unei anexe;

(e)

orice notificare a retragerii unei rezerve

și

(f)

orice notificare a denunțării acordului.

Depozitarul transmite tuturor statelor și organizațiilor de integrare economică regională care au semnat sau au aderat la prezentul acord și Secretariatului acordului textul oricărei rezerve, al oricărei anexe adiționale și al oricărei modificări a acordului sau a anexelor acestuia.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați, semnează prezentul acord.

Adoptat la Haga, în data de șaisprezece iunie a anului una mie nouă sute nouăzeci și cinci.

 


ANEXA 1

Delimitarea ariei acordului

Limitele ariei acordului sunt stabilite astfel: de la Polul Nord spre sud, de-a lungul meridianului de 130° longitudine vestică până la 75° latitudine nordică; de acolo, spre est și Sud-Est, prin Strâmtoarea Vicontele Melville, Intrarea Prințul Regent, Golful Boothia, Bazinul Foxe, Canalul Foxe și Strâmtoarea Hudson până la un punct situat în nord-vestul Atlanticului la 60° latitudine nordică și 60° longitudine vestică; de acolo, spre Sud-Est, prin nord-vestul Atlanticului până la un punct situat la 50° latitudine nordică și 30° longitudine vestică; de acolo, spre sud, de-a lungul meridianului de 30° longitudine vestică până la 10° latitudine nordică; de acolo, spre Sud-Est, până la intersecția Ecuatorului cu meridianul de 20° longitudine vestică; de acolo, spre sud, de-a lungul meridianului de 20° longitudine vestică până la paralela de 40° latitudine sudică; de acolo, spre est, de-a lungul paralelei de 40° latitudine sudică până la 60° longitudine estică; de acolo, spre nord, de-a lungul meridianului de 60° longitudine estică până la paralela de 35° latitudine nordică; de acolo, spre est–Nord-Est după un mare arc de cerc spre un punct din vestul Altaiului la 49° latitudine nordică și 87°27′ longitudine estică; de acolo, spre Nord-Est, după un mare arc de cerc spre coasta Oceanului Arctic, la 130° longitudine estică; de acolo, spre nord, de-a lungul meridianului de 130° longitudine estică până la Polul Nord. Conturul ariei acordului este redat pe harta alăturată.

Harta ariei acordului

Image


ANEXA 2

SPECII DE PĂSĂRI DE APĂ CĂRORA LI SE APLICĂ PREZENTUL ACORD (1)

SPHENISCIDAE

Spheniscus demersus

Pinguinul african

GAVIIDAE

Gavia stellata

Fundacul cu gușă roșie

Gavia arctica

Fundacul polar

Gavia immer

Fundacul mare

Gavia adamsii

Fundacul cu cioc alb

PODICIPEDIDAE

Tachybaptus ruficollis

Corcodelul mic

Podiceps cristatus

Corcodelul mare

Podiceps grisegena

Corcodelul cu gât roșu

Podiceps auritus

Corcodelul de iarnă

Podiceps nigricollis

Corcodelul cu gât negru

PELECANIDAE

Pelecanus onocrotalus

Pelicanul comun

Pelecanus rufescens

Pelicanul cu spate roz

Pelecanus crispus

Pelicanul creț

SULIDAE

Sula (Morus) capensis

Sula (Morus) capensis

PHALACROCORACIDAE

Phalacrocorax coronatus

Cormoranul încoronat

Phalacrocorax pygmaeus

Cormoranul mic

Phalacrocorax neglectus

Cormoranul de țărm

Phalacrocorax carbo

Cormoranul mare

Phalacrocorax nigrocularis

Cormoranul de Socotra

Phalacrocorax capensis

Phalacrocorax capensis

ARDEIDAE

Egretta ardesiaca

Egreta neagră

Egretta vinaceigula

Egreta cenușie

Egretta garzetta

Egreta mică

Egretta gularis

Egretta gularis

Egretta dimorpha

Egreta dimorfă

Ardea cinerea

Stârcul cenușiu

Ardea melanocephala

Stârcul cu cap negru

Ardea purpurea

Stârcul roșu

Casmerodius albus

Egreta mare

Mesophoyx intermedia

Egreta mijlocie

Bubulcus ibis

Stârcul de cireadă

Ardeola ralloides

Stârcul galben

Ardeola idae

Stârcul de Madagascar

Ardeola rufiventris

Stârcul cu burta roșcată

Nycticorax nycticorax

Stârcul de noapte

Ixobrychus minutus

Stârcul mic

Ixobrychus sturmii

Stârcul lui Sturm

Botaurus stellaris

Buhaiul de baltă

CICONIIDAE

Mycteria ibis

Barza cu ciocul galben

Anastomus lamelligerus

Anastomus lamelligerus

Ciconia nigra

Barza neagră

Ciconia abdimii

Barza lui Abdim

Ciconia episcopus

Barza cu gâtul creț

Ciconia ciconia

Barza albă

Leptoptilos crumeniferus

Marabul african

BALAENICIPITIDAE

Balaeniceps rex

Pasărea-gheată

THRESKIORNITHIDAE

Plegadis falcinellus

Țigănușul

Geronticus eremita

Ibisul chel

Threskiornis aethiopicus

Ibisul sacru

Platalea leucorodia

Lopătarul eurasiatic

Platalea alba

Lopătarul african

PHOENICOPTERIDAE

Phoenicopterus ruber

Flamingoul mare roșu

Phoenicopterus minor

Flamingoul mic

ANATIDAE

Dendrocygna bicolor

Rața de copac galbenă

Dendrocygna viduata

Rața de copac cu fața albă

Thalassornis leuconotus

Rața cu spatele alb

Oxyura leucocephala

Rața cu cap alb

Oxyura maccoa

Rața Maccoa

Cygnus olor

Lebăda de vară

Cygnus cygnus

Lebăda de iarnă

Cygnus columbianus

Lebăda fluierătoare

Anser brachyrhynchus

Gâsca cu cioc scurt

Anser fabalis

Gâsca de semănătură

Anser albifrons

Gârlița mare

Anser erythropus

Gârlița mică

Anser anser

Gâsca de vară

Branta leucopsis

Gâsca cu obraz alb

Branta bernicla

Gâsca neagră

Branta ruficollis

Gâsca cu gât roșu

Alopochen aegyptiacus

Gâsca de Nil

Tadorna ferruginea

Călifarul roșu

Tadorna cana

Călifarul sud-african

Tadorna tadorna

Călifarul alb

Plectropterus gambensis

Gâsca mare cu pinteni

Sarkidiornis melanotos

Rața moțată

Nettapus auritus

Gâsca pigmeu africană

Anas penelope

Rața fluierătoare

Anas strepera

Rața pestriță

Anas crecca

Rața mică

Anas capensis

Rața de Cap

Anas platyrhynchos

Rața mare

Anas undulata

Rața cu cioc galben

Anas acuta

Rața sulițar

Anas erythrorhyncha

Rața cu cioc roșu

Anas hottentota

Rața hotentotă

Anas querquedula

Rața cârâitoare

Anas clypeata

Rața lingurar

Marmaronetta angustirostris

Rața porumbacă

Netta rufina

Rața cu ciuf

Netta erythrophthalma

Rața sudică

Aythya ferina

Rața cu capul brun

Aythya nyroca

Rața roșie

Aythya fuligula

Rața moțată

Aythya marila

Rața cu cap negru

Somateria mollissima

Eiderul

Somateria spectabilis

Eiderul regal

Polysticta stelleri

Eiderul lui Steller

Clangula hyemalis

Rața de ghețuri

Melanitta nigra

Rața neagră

Melanitta fusca

Rața catifelată

Bucephala clagula

Rața sunătoare

Mergellus albellus

Ferestrașul mic

Mergus serrator

Ferestrașul moțat

Mergus merganser

Ferestrașul mare

GRUIDAE

Balearica pavonina

Cocorul cu coroană neagră

Balearica regulorum

Cocorul cu coroană cenușie

Grus leucogeranus

Cocorul siberian

Grus virgo

Cocorul mic

Grus paradisea

Cocorul paradisului

Grus carunculatus

Cocorul moțat

Grus grus

Cocorul mare

RALLIDAE

Sarothrura elegans

Sarothrura elegans

Sarothrura boehmi

Sarothrura boehmi

Sarothrura ayresi

Sarothrura ayresi

Rallus aquaticus

Cristeiul de baltă

Rallus caerulescens

Cârstelul african

Crecopsis egregia

Creteluțul african

Crex crex

Cristeiul de câmp

Amaurornis flavirostris

Crestețul negru

Porzana parva

Creteluțul pestriț

Porzana pusilla

Crestețul mic

Porzana porzana

Crestețul mijlociu

Aenigmatolimnas marginalis

Crestețul vărgat

Porphyrio alleni

Porphyrio alleni

Gallinula chloropus

Găinușa de apă

Gallinula angulata

Gallinula angulata

Fulica cristata

Lișița creastată

Fulica atra

Lișița

DROMADIDAE

Dromas ardeola

Stârcul alergător

HAEMATOPODIDAE

Haematopus ostralegus

Scoicarul

Haematopus moquini

Scoicarul negru african

RECURVIROSTRIDAE

Himantopus himantopus

Piciorongul

Recurvirostra avosetta

Cioc-întors

BURHINIDAE

Burhinus senegalensis

Burhinus senegalensis

GLAREOLIDAE

Pluvianus aegyptius

Pasărea crocodilului

Glareola pratincola

Ciovica roșcată

Glareola nordmanni

Ciovica negricioasă

Glareola ocularis

Ciovlica de Madagascar

Glareola nuchalis

Ciovlica de stâncă

Glareola cinerea

Ciovlica cenușie

CHARADRIIDAE

Pluvialis apricaria

Ploierul auriu (eurasiatic)

Pluvialis fulva

Ploierul auriu (de Pacific)

Pluvialis squatarola

Ploierul argintiu

Charadrius hiaticula

Prundărașul gulerat mare

Charadrius dubius

Prundărașul gulerat mic

Charadrius pecuarius

Prundărașul lui Kifflitz

Charadrius tricollaris

Prundărașul cu trei gulere

Charadrius forbesi

Prundărașul lui Forbes

Charadrius pallidus

Prundărașul cu dungi castanii

Charadrius alexandrinus

Prundărașul de sărătură

Charadrius marginatus

Prundărașul cu fruntea albă

Charadrius mongolus

Prundărașul mongol

Charadrius leschenaultii

Prundărașul mare de nisip

Charadrius asiaticus

Prundărașul asiatic

Eudromias morinellus

Prundărașul de munte

Vanellus vanellus

Nagâțul

Vanellus spinosus

Nagâțul sudic

Vanellus albiceps

Nagâțul cu cap alb

Vanellus senegallus

Nagâțul de Senegal

Vanellus lugubris

Nagâțul moțat

Vanellus melanopterus

Nagâțul cu aripi negre

Vanellus coronatus

Nagâțul încoronat

Vanellus superciliosus

Nagâțul cu piept maroniu

Vanellus gregarius

Nagâțul de stepă

Vanellus leucurus

Nagâțul cu coada albă

SCOLOPACIDAE

Scolopax rusticola

Sitarul de pădure

Gallinago stenura

Becațina cu coada ascuțită

Gallinago media

Becațina mare

Gallinago gallinago

Becațina comună

Lymnocryptes minimus

Becațina mică

Limosa limosa

Sitarul de mal

Limosa lapponica

Sitarul de mal nordic

Numenius phaeopus

Culicul mic

Numenius tenuirostris

Culicul cu cioc subțire

Numenius arquata

Culicul mare

Tringa erythropus

Fluierarul negru

Tringa totanus

Fluierarul cu picioare roșii

Tringa stagnatilis

Fluierarul de lac

Tringa nebularia

Fluierarul cu picioare verzi

Tringa ochropus

Fluierarul de zăvoi

Tringa glareola

Fluierarul de mlaștină

Tringa cinerea

Fluierarul sur

Tringa hypoleucos

Fluierarul de munte

Arenaria interpres

Pietrușul

Calidris tenuirostris

Fugaciul mare

Calidris canutus

Fugaciul roșu

Calidris alba

Nisiparul

Calidris minuta

Fugaciul mic

Calidris temminckii

Fugaciul pitic

Calidris maritima

Fugaciul violet

Calidris alpina

Fugaciul de țărm

Calidris ferruginea

Fugaciul roșcat

Limicola falcinellus

Prundărașul de nămol

Philomachus pugnax

Bătăușul

Phalaropus lobatus

Notatița cu cioc subțire

Phalaropus fulicaria

Notatița gri (Notatița cu cioc lat)

LARIDAE

Larus leucopthalmus

Pescărușul cu ochi albi

Larus hemprinchii

Pescărușul negricios

Larus canus

Pescărușul comun

Larus audouinii

Pescărușul lui Audouin

Larus marinus

Pescărușul negru

Larus dominicanus

Larus dominicanus

Larus hyperboreus

Pescărușul de ghețuri

Larus glaucoides

Pescărușul polar

Larus argentatus

Pescărușul argintiu

Larus heuglini

Pescărușul lui Heuglin

Larus armenicus

Pescărușul armean

Larus cachinnans

Pescărușul cu picioare galbene

Larus fuscus

Pescărușul negricios

Larus ichthyaetus

Pescărușul asiatic

Larus cirrocephalus

Pescărușul cu cap sur

Larus hartlaubii

Pescărușul lui Hartlaub

Larus ridibundus

Pescărușul râzător

Larus genei

Pescărușul cu cioc subțire

Larus melanocephalus

Pescărușul cu cap negru

Larus minutus

Pescărușul mic

Xema sabini

Pescărușul cu coadă scobită

Sterna nilotica

Chira de Nil

Sterna caspia

Chira de Caspica

Sterna maxima

Chira regală

Sterna bengalensis

Chira cu creastă mică

Sterna bergii

Chira cu creastă mare

Sterna sandvicensis

Chira de mare

Sterna dougallii

Chira trandafirie

Sterna vittata

Chira antarctică

Sterna hirundo

Chira de baltă

Sterna paradisaea

Chira arctică

Sterna albifrons

Chira mică

Sterna saundersi

Chira lui Saunders

Sterna balaenarum

Chira balenelor

Sterna repressa

Chira cu obrazul alb

Chlidonias hybridus

Chirighița cu obrazul alb

Chlidonias leucopterus

Chirighița cu aripi albe

Chlidonias niger

Chirighița neagră

RYNCHOPIDAE

Rynchops flavirostris

Cioc-foarfecă african


(1)  Astfel cum a fost adoptat la a doua sesiune a reuniunii părților, care a avut loc între 25 și 27 septembrie 2002, la Bonn, în Germania.


ANEXA 3

PLAN DE ACȚIUNE (1)

1.   Domeniul de aplicare

1.1.   Prezentul plan de acțiune se aplică populațiilor de păsări de apă migratoare enumerate în tabelul 1 din prezenta anexă (denumit în continuare tabelul 1).

1.2.   Tabelul 1 este parte integrantă a prezentei anexe. Orice trimitere la prezentul plan de acțiune reprezintă, în același timp, o trimitere la tabelul 1.

2.   Conservarea speciilor

2.1.   Măsuri juridice

2.1.1.   Părțile care au populații ale speciilor enumerate în coloana A din tabelul 1 asigură protecție acelor specii enumerate în conformitate cu articolul III alineatul (2) litera (a) din prezentul acord. Respectivele părți, în mod special și sub rezerva dispozițiilor punctului 2.1.3 de mai jos:

(a)

interzic capturarea prin orice mijloace a păsărilor și ouălor speciilor aflate pe teritoriul lor;

(b)

interzic perturbarea deliberată, în măsura în care o astfel de perturbare ar putea fi semnificativă în ceea ce privește conservarea populației respective

și

(c)

interzic deținerea, utilizarea și comercializarea păsărilor și ouălor capturate prin încălcarea interdicțiilor stabilite, în conformitate cu litera (a), precum și deținerea, utilizarea și comercializarea oricărei părți sau a oricărui produs ușor identificabil din astfel de păsări și din ouăle lor.

Prin excepție de la aceste norme și exclusiv pentru populațiile aparținând categoriilor 2 și 3 din coloana A și marcate cu un asterisc, vânătoarea este admisă în condițiile unei utilizări durabile, în cazul în care vânătoarea speciilor în cauză este o practică culturală tradițională. Respectiva utilizare durabilă trebuie să respecte dispozițiile speciale ale unui plan de acțiune convenit asupra speciilor în cauză la nivel internațional corespunzător.

2.1.2.   Părțile cu populații enumerate în tabelul 1 reglementează capturarea păsărilor și a ouălor tuturor populațiilor enumerate în coloana B a tabelului 1. Scopul unor astfel de măsuri juridice trebuie să fie de a menține sau de a contribui la refacerea acelor populații spre o stare de conservare favorabilă și de a garanta, pe baza celor mai bune cunoștințe disponibile asupra dinamicii populației, că orice capturare sau altă utilizare este durabilă. Sub rezerva dispozițiilor punctului 2.1.3 de mai jos, astfel de măsuri juridice, în special:

(a)

interzic capturarea păsărilor aparținând populațiilor respective pe durata diferitelor perioade de reproducere și de creștere a puilor și pe durata întoarcerii lor spre locurile de reproducere, în măsura în care capturarea are un impact nefavorabil asupra stării de conservare a populației respective;

(b)

reglementează modurile de capturare;

(c)

stabilesc, după caz, limite de capturare și instituie controale corespunzătoare pentru a garanta că aceste limite sunt respectate

și

(d)

interzic deținerea, utilizarea și comercializarea păsărilor și a ouălor capturate prin încălcarea interdicțiilor stabilite în conformitate cu dispozițiile prezentului punct, precum și deținerea, utilizarea sau comercializarea oricărei părți din aceste păsări și din ouăle lor.

2.1.3.   Părțile pot aproba derogări de la interdicțiile stabilite la punctele 2.1.1 și 2.1.2, fără luarea în considerare a dispozițiilor articolului III alineatul (5) din convenție, în cazul în care nu există altă soluție satisfăcătoare, pentru următoarele situații:

(a)

pentru a preveni prejudicierea gravă a culturilor, apei și a zonelor de pescuit;

(b)

în interesul securității aeriene sau în alte interese publice prioritare;

(c)

în scopul cercetării și al educației, al repopulării și pentru reproducerea necesară în aceste scopuri;

(d)

pentru a permite, în condiții strict controlate, într-un mod selectiv și într-o măsură limitată, capturarea și deținerea sau o altă utilizare judicioasă a anumitor păsări în număr mic

și

(e)

în scopul intensificării înmulțirii și al supraviețuirii populațiilor respective.

Astfel de derogări trebuie să fie precise în privința conținutului, trebuie să fie limitate în spațiu și în timp și nu trebuie să acționeze în detrimentul populațiilor enumerate în tabelul 1. Părțile informează Secretariatul acordului, cât mai curând posibil, despre orice derogare aprobată în conformitate cu prezenta dispoziție.

2.2.   Planuri de acțiune pe specii

2.2.1.   Părțile cooperează în vederea elaborării și punerii în aplicare a planurilor de acțiune internaționale pe specii pentru populațiile enumerate în categoria 1 din coloana A a tabelului 1 cu prioritate, precum și pentru populațiile înscrise cu un asterisc în coloana A a tabelului 1. Secretariatul acordului coordonează elaborarea, armonizarea și punerea în aplicare a acestor planuri.

2.2.2.   Părțile elaborează și pun în aplicare planuri de acțiune naționale pe specii pentru populațiile enumerate în coloana A din tabelul 1, în vederea ameliorării stării lor generale de conservare. Acest planuri de acțiune includ dispoziții speciale pentru acele populații marcate cu un asterisc. După caz, ar trebui luată în considerare problema uciderii accidentale a păsărilor de către vânători, din cauza incorectei identificări a speciilor.

2.3.   Măsuri de urgență

Părțile, în strânsă cooperare, oriunde este posibil și relevant, elaborează și pun în aplicare măsuri de urgență pentru populațiile enumerate în tabelul 1 atunci când apar, oriunde în aria acordului, condiții nefavorabile excepționale sau care pun în pericol respectivele populații.

2.4.   Repopulări

Părțile acordă cea mai mare grijă situațiilor în care repopularea speciilor enumerate în tabelul 1 se face în părți ale ariei lor tradiționale de răspândire în care au dispărut. Acestea se străduiesc să elaboreze și să pună în aplicare un plan de repopulare detaliat, bazat pe studii științifice corespunzătoare. Planurile de repopulare ar trebui să constituie o parte integrantă a planurilor de acțiune naționale pe specii și, după caz, a celor internaționale. Un plan de repopulare ar trebui să includă evaluarea impactului asupra mediului și să fie disponibil la scară largă. Părțile informează Secretariatul acordului, în prealabil, despre toate programele de repopulare a speciilor enumerate în tabelul 1.

2.5.   Introduceri

2.5.1.   În cazul în care consideră acest lucru necesar, părțile interzic introducerea speciilor de animale și plante neindigene care pot fi dăunătoare populațiilor enumerate în tabelul 1.

2.5.2.   În cazul în care consideră acest lucru necesar, părțile cer luarea măsurilor de precauție corespunzătoare pentru a evita scăparea accidentală a păsărilor captive aparținând speciilor neindigene.

2.5.3.   În măsura posibilului și în mod corespunzător, părțile iau măsuri, inclusiv de capturare, pentru a se asigura că, acolo unde au fost deja introduse specii neindigene sau hibrizi ai acestora, speciile în cauză sau hibrizii lor nu constituie un risc potențial pentru populațiile enumerate în tabelul 1.

3.   Conservarea habitatelor

3.1.   Inventarierea habitatelor

3.1.1.   Părțile, în colaborare, după caz, cu organizații internaționale competente, efectuează și publică inventarieri naționale ale habitatelor existente pe teritoriul lor, care sunt importante pentru populațiile enumerate în tabelul 1.

3.1.2.   Părțile se străduiesc, cu prioritate, să identifice toate siturile de importanță internațională sau națională pentru populațiile enumerate în tabelul 1.

3.2.   Conservarea arealelor

3.2.1.   Părțile se străduiesc să continue stabilirea de arii protejate pentru conservarea habitatelor importante pentru populațiile enumerate în tabelul 1 și să elaboreze și să pună în aplicare planuri de gestionare pentru aceste arii.

3.2.2.   Părțile se străduiesc să acorde protecție specială acelor zone umede care îndeplinesc criteriile de importanță internațională acceptate.

3.2.3.   Părțile se străduiesc să realizeze o utilizare rațională și durabilă a oricărei zone umede de pe teritoriul lor. În special, ele se străduiesc să evite degradarea și pierderea de habitate care constituie loc de viață pentru populațiile cuprinse în tabelul 1, prin introducerea de norme sau standarde corespunzătoare și de măsuri de control. În special, ele se străduiesc:

(a)

să se asigure, ori de câte ori este posibil, că se efectuează controale regulamentare corespunzătoare cu privire la utilizarea chimicalelor agricole, la procedurile de combatere a dăunătorilor și la neutralizarea apelor reziduale, în conformitate cu normele internaționale, cu scopul minimizării efectelor lor negative asupra populațiilor cuprinse în tabelul 1

și

(b)

să elaboreze și să distribuie materiale informative, în limbile corespunzătoare, cu privire la astfel de reglementări, standarde și măsuri de control operaționale, precum și la efectele lor pozitive pentru oameni și viața sălbatică.

3.2.4.   Părțile se străduiesc să aplice strategii în acord cu abordarea ecosistemică, pentru conservarea habitatelor tuturor populațiilor cuprinse în tabelul 1, incluzând habitatele acelor populații care sunt dispersate.

3.3.   Reabilitare și refacere

Părțile se străduiesc să reabiliteze sau să refacă, acolo unde este posibil și adecvat, zonele care anterior au fost importante pentru populațiile cuprinse în tabelul 1.

4.   Gestionarea activităților umane

4.1.   Vânătoarea

4.1.1.   Părțile cooperează pentru a se asigura că legislația lor de vânătoare include principiul utilizării durabile, astfel cum este abordat în prezentul plan de acțiune, luând în considerare întreaga arie geografică a populațiilor de păsări de apă respective și caracteristicile istorice ale existenței lor.

4.1.2.   Părțile informează Secretariatul acordului cu privire la legislația lor referitoare la vânarea populațiilor cuprinse în tabelul 1.

4.1.3.   Părțile cooperează în vederea elaborării unui sistem armonizat și sigur pentru colectarea datelor privind recolta de vânat, în scopul evaluării recoltei anuale din populațiile cuprinse în tabelul 1. În cazul în care dispun de date în acest sens, părțile furnizează Secretariatului acordului estimări cu privire la extragerea anuală totală din fiecare populație.

4.1.4.   Părțile se străduiesc să elimine treptat utilizarea alicelor de plumb pentru vânătoare în zonele umede până în anul 2000.

4.1.5.   Părțile elaborează și pun în aplicare măsuri pentru reducerea și, pe cât posibil, eliminarea utilizării momelilor otrăvitoare.

4.1.6.   Părțile elaborează și pun în aplicare măsuri pentru reducerea și, pe cât posibil, eliminarea capturilor ilegale.

4.1.7.   După caz, părțile încurajează vânătorii pentru a se asocia în cluburi sau în organizații la nivel local, național și internațional pentru coordonarea activităților lor și pentru a ajuta la asigurarea durabilității.

4.1.8.   După caz, părțile promovează obligativitatea unui test de competență pentru vânători, incluzând, între altele, și capacitatea de a identifica o specie de păsări.

4.2.   Ecoturismul

4.2.1.   Părțile încurajează, după caz, dar nu în zonele strict protejate ale ariilor protejate, elaborarea de programe de cooperare între toți cei interesați de dezvoltarea unui ecoturism receptiv și adaptat zonelor umede care au concentrări de populații cuprinse în tabelul 1.

4.2.2.   Părțile, în cooperare cu organizații internaționale competente, se străduiesc să evalueze costurile, beneficiile și alte efecte ce pot rezulta din ecoturism în zonele umede selectate, cu concentrări de populații cuprinse în tabelul 1. Ele comunică rezultatele oricărei astfel de evaluări Secretariatului acordului.

4.3.   Alte activități umane

4.3.1.   Părțile evaluează impactul activităților planificate care pot conduce la conflicte între interesele oamenilor și ale populațiilor cuprinse în tabelul 1, care există în zonele menționate la punctul 3.2 și pun la dispoziția publicului rezultatele evaluării.

4.3.2.   Părțile încurajează strângerea de informații privind prejudiciul cauzat, în special culturilor agricole, de către populațiile cuprinse în tabelul 1 și raportarea rezultatelor către Secretariatul acordului.

4.3.3.   Părțile cooperează pentru identificarea tehnicilor corespunzătoare capabile să minimizeze prejudiciul sau să reducă efectele prejudiciului, în special la culturile agricole, cauzate de populațiile enumerate în tabelul 1, inspirându-se din experiența obținută oriunde în lume.

4.3.4.   Părțile cooperează pentru elaborarea de planuri de acțiune unice pe specii pentru populațiile care cauzează prejudicii semnificative, în special culturilor agricole. Secretariatul acordului coordonează elaborarea și armonizarea unor astfel de planuri.

4.3.5.   Părțile promovează, pe cât posibil, standarde exigente de mediu în planificarea și realizarea construcțiilor, pentru a minimiza impactul acestora asupra populațiilor enumerate în tabelul 1. Ele ar trebui să ia în considerare măsuri pentru minimizarea impactului construcțiilor deja existente în cazurile în care este evident că aceste construcții au un impact negativ asupra populațiilor respective.

4.3.6.   În cazurile în care perturbările provocate de oameni amenință starea de conservare a populațiilor păsărilor de apă cuprinse în tabelul 1, părțile se străduiesc să ia măsuri pentru limitarea gradului de pericol. Măsurile corespunzătoare ar putea include, inter alia, stabilirea unor zone fără perturbări în arii protejate, unde accesul publicului nu este permis.

5.   Cercetare și monitorizare

5.1.   Părțile se străduiesc să realizeze activități de supraveghere în zone puțin cunoscute, care pot avea concentrări importante ale populațiilor cuprinse în tabelul 1. Rezultatele unor astfel de supravegheri se comunică pe scară largă.

5.2.   Părțile se străduiesc să monitorizeze populațiile cuprinse în tabelul 1. Rezultatele unei astfel de monitorizări se publică sau se trimit organizațiilor internaționale corespunzătoare, pentru a face posibile analize asupra stării populației și tendințelor acesteia.

5.3.   Părțile cooperează pentru îmbunătățirea sistemului de evaluare a tendințelor populației de păsări, drept criteriu pentru descrierea stării unei astfel de populații.

5.4.   Părțile cooperează pentru a identifica rutele de migrație ale tuturor populațiilor cuprinse în tabelul 1, utilizând cunoștințele disponibile despre migrările sezoniere legate sau nu de reproducere, rezultatele recensămintelor și participând la programe coordonate de inelare.

5.5.   Părțile se străduiesc să inițieze și să sprijine proiecte comune de cercetare în domeniul ecologiei și al dinamicii populațiilor cuprinse în tabelul 1 și al habitatelor lor, pentru a identifica cerințele lor specifice, precum și tehnicile cele mai adecvate pentru conservarea și gestionarea lor.

5.6.   Părțile se străduiesc să realizeze studii privind efectele pierderii de zone umede, deteriorarea și perturbarea capacității de suport a zonelor umede utilizate de populațiile cuprinse în tabelul 1, precum și cu privire la schemele de migrație al acestor populații.

5.7.   Părțile se străduiesc să întreprindă studii cu privire la impactul vânătorii și al comerțului asupra populațiilor cuprinse în tabelul 1, la importanța acestor forme de utilizare pentru economia locală și națională.

5.8.   Părțile se străduiesc să coopereze cu organizații internaționale relevante și să sprijine proiectele de cercetare și de monitorizare.

6.   Educație și informare

6.1.   Părțile organizează, în cazul în care este necesar, programe de instruire pentru a se asigura că personalul responsabil pentru punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune are cunoștințele necesare pentru aplicarea eficientă a acestuia.

6.2.   Părțile cooperează între ele și cu Secretariatul acordului pentru elaborarea de programe de instruire și pentru a face schimb de materiale disponibile.

6.3.   Părțile se străduiesc să elaboreze programe, materiale informative și mecanisme pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe al publicului general cu privire la obiectivele, dispozițiile și conținutul prezentului plan de acțiune.

6.4.   Părțile se străduiesc să întreprindă campanii specifice de sensibilizare a publicului în privința conservării populațiilor cuprinse în tabelul 1.

7.   Punere în aplicare

7.1.   La punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune, după caz, părțile acordă prioritate populațiilor incluse în coloana A din tabelul 1.

7.2.   În cazul în care, pentru populațiile cuprinse în tabelul 1, mai mult decât o populație a aceleiași specii se află pe teritoriul unei părți, partea în cauză aplică măsuri de conservare adecvate populației sau populațiilor care au cea mai nefavorabilă stare de conservare.

7.3.   Secretariatul acordului, în coordonare cu comitetul tehnic și cu asistența acordată de experții statelor din aria de migrare, coordonează elaborarea liniilor directoare pentru conservare, în conformitate cu articolul IV alineatul (4) din prezentul acord, pentru a sprijini părțile la punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune. Secretariatul acordului asigură, ori de câte ori este posibil, corelarea cu liniile directoare aprobate în temeiul altor instrumente internaționale. Liniile directoare de conservare au ca scop introducerea principiului utilizării durabile. Ele includ, inter alia:

(a)

planuri de acțiune pe specii;

(b)

măsuri de urgență;

(c)

elaborarea inventarelor de situri și metode de gestionare pentru habitate;

(d)

practici de vânătoare;

(e)

comerțul cu păsări de apă;

(f)

turismul;

(g)

reducerea prejudiciului la culturile agricole

și

(h)

un protocol de monitorizare a păsărilor de apă.

7.4.   Secretariatul acordului, în coordonare cu comitetul tehnic și cu părțile, elaborează o serie de studii internaționale necesare în vederea punerii în aplicare a prezentului acord, incluzând:

(a)

rapoarte referitoare la starea populațiilor și tendințele lor;

(b)

lacunele informaționale provenite din analizele atente de teren;

(c)

rețelele de situri folosite de fiecare populație, incluzând analize privind regimul de protecție a fiecărui sit, precum și măsurile de protecție adoptate în fiecare caz;

(d)

legislația relevantă din fiecare țară, referitoare la vânarea și la comerțul cu specii cuprinse în anexa 2 la prezentul acord;

(e)

stadiul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor de acțiune pe specii;

(f)

proiecte de renaturare

și

(g)

situația privind speciile de păsări de apă neindigene introduse și hibrizii acestora.

7.5.   Secretariatul acordului se străduiește să garanteze că studiile menționate la punctul 7.4 sunt actualizate la intervale de maximum 3 ani.

7.6.   Comitetul tehnic analizează liniile directoare și studiile elaborate în conformitate cu dispozițiile punctelor 7.3 și 7.4 și formulează propuneri de recomandări și de rezoluții în legătură cu elaborarea, conținutul și punerea lor în aplicare, care sunt supuse atenției sesiunilor reuniunii părților.

7.7.   Secretariatul acordului realizează periodic o analiză a mecanismelor care pot furniza resurse adiționale (fonduri și asistență tehnică) pentru punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune și fac un raport pentru fiecare sesiune ordinară a conferinței părților.

TABELUL 1

STAREA POPULAȚIILOR DE PĂSĂRI DE APĂ MIGRATOARE (2)

Criterii de clasificare

Următoarele criterii folosite în tabelul 1 sunt esențiale pentru punerea în aplicare a planului de acțiune:

Coloana A

Categoria 1:

(a)

specii care sunt cuprinse în apendicele I la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice;

(b)

specii care sunt înregistrate ca fiind pe cale de dispariție în Lista animalelor pe cale de dispariție la nivel mondial (Birdlife International 2000 )

sau

(c)

populații care numără mai puțin de aproximativ 10 000 de indivizi.

Categoria 2:

Populații care numără între aproximativ 10 000 și aproximativ 25 000 de indivizi.

Categoria 3:

Populații care numără între aproximativ 25 000 și aproximativ 100 000 de indivizi și care sunt considerate a fi expuse unui risc ca rezultat al:

(a)

concentrării pe un număr mic de situri în orice perioadă a ciclului lor natural;

(b)

dependenței de un anumit tip de habitat care este sub o amenințare gravă;

(c)

manifestării unui declin semnificativ pe termen lung

sau

(d)

manifestării unor fluctuații extreme în dimensiunea sau în tendința de evoluție a populației.

Pentru speciile incluse în categoriile 2 și 3 anterioare, a se vedea punctul 2.1.1 din prezentul plan de acțiune inclus în anexa 3 la acord.

Coloana B

Categoria 1:

Populații care numără între aproximativ 25 000 și aproximativ 100 000 de indivizi și care nu întrunesc condițiile prevăzute în coloana A, astfel cum au fost descrise anterior.

Categoria 2:

Populații care numără mai mult de aproximativ 100 000 de indivizi și care sunt considerate a avea nevoie de o atenție specială, ca rezultat al:

(a)

concentrării pe un număr mic de situri în orice perioadă a ciclului lor anual;

(b)

dependenței de un tip de habitat care este sub o amenințare gravă;

(c)

manifestării unui declin semnificativ pe termen lung

sau

(d)

manifestării unor fluctuații extreme în dimensiunea sau în tendința de evoluție a populației.

Coloana C

Categoria 1:

Populații care numără mai mult de aproximativ 100 000 de indivizi care ar putea beneficia în mod semnificativ de acțiunile de cooperare internațională și care nu întrunesc nici condițiile prevăzute în coloana A și nici pe cele din coloana B.

Revizuirea tabelului 1

Acest tabel:

(a)

se revizuiește periodic de către comitetul tehnic în conformitate cu articolul VII alineatul (3) litera (b) din prezentul acord

și

(b)

se modifică, după caz, de reuniunea părților, în conformitate cu articolul VI alineatul (9) litera (d) din prezentul acord, potrivit concluziilor rezultate din revizuiri.

Definirea termenilor geografici utilizați în descrierile de areal

Africa de Nord

Algeria, Egipt, Jamahiria Arabă Libiană, Maroc, Tunisia.

Africa de Vest

Benin, Burkina Faso, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Togo.

Africa de Est

Burundi, Djibouti, Eritreea, Etiopia, Kenya, Rwanda, Somalia, Sudan, Uganda, Republica Unită Tanzania.

Africa de Nord-Est

Djibouti, Egipt, Eritreea, Etiopia, Somalia, Sudan.

Africa Sudică

Africa de Sud, Angola, Botswana, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Swaziland, Zambia, Zimbabwe.

Africa Centrală

Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Republica Democrată Congo, Guineea Ecuatorială, Gabon, São Tomé și Príncipe.

Africa subsahariană

Toate statele africane de la sud de Sahara.

Africa Tropicală

Africa subsahariană, cu excepția statelor Lesotho, Namibia, Africa de Sud și Swaziland.

Palearcticul Occidental

Astfel cum este definit în manualul păsărilor din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (Cramp și Simmons 1977).

Europa de Nord-Vest

Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Europa Occidentală

Europa de Nord-Vest, Portugalia și Spania.

Europa de Nord-Est

Partea de nord a Federației Ruse de la vest de Urali.

Europa de Est

Belarus, Federația Rusă de la vest de Urali, Ucraina.

Europa Centrală

Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Polonia, Federația Rusă în jurul Golfului Finic și Kaliningrad, Slovacia, Elveția.

Atlanticul de Nord

Feroe, Groenlanda, Islanda, Irlanda, Norvegia, coasta de Nord-Vest a Federației Ruse, Svalbard, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Atlanticul de Est

Țărmul atlantic al Europei și al Africii de Nord, de la partea nordică a Norvegiei până la Maroc.

Siberia de Vest

Federația Rusă de la est de Urali, până la Râul Ienisei și la sud de frontiera cu Kazahstan.

Siberia Centrală

Federația Rusă de la Râul Ienisei până la limita estică a Peninsulei Taimir și la sud de Munții Altai.

Mediterana Occidentală

Algeria, Franța, Italia, Malta, Monaco, Maroc, Portugalia, San Marino, Spania, Tunisia.

Mediterana Orientală

Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Egipt, Grecia, Israel, Liban, Jamahiria Arabă Libiană, Slovenia, Republica Arabă Siriană, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Iugoslavia.

Marea Neagră

Armenia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina.

Marea Caspică

Azerbaidjan, Republica Islamică Iran, Kazahstan, Federația Rusă, Turkmenistan, Uzbekistan.

Asia de Sud-Vest

Bahrain, Republica Islamică Iran, Irak, Israel, Iordania, Kazahstan, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Republica Arabă Siriană, Turcia de Est, Turkmenistan, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Yemen.

Asia de Vest

Părțile vestice ale Federației Ruse la est de Urali și țările din zona Mării Caspice.

Asia Centrală

Afganistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan.

Asia de Sud

Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka.

Semnificația abrevierilor și a simbolurilor

rep

:

reproducere

N

:

nordic

E

:

estic

S

:

sudic

V

:

vestic

ier

:

iernat

NE

:

nord-estic

SE

:

sud-estic

SV

:

sud-vestic.

NV

:

nord-vestic

()

Starea populației este necunoscută. Starea de conservare a fost estimată.

*

Prin derogare acordată pentru populațiile marcate cu un asterisc, vânătoarea poate să continue în condiții durabile în cazul în care vânarea populațiilor în cauză reprezintă o practică culturală tradițională (a se vedea punctul 2.1.1 din anexa 3 la acord).

Note

1.

Datele despre populații utilizate pentru redactarea tabelului 1 corespund în mare măsură numărului de indivizi ai populației cu potențial de reproducere din aria acordului. Starea de conservare se bazează pe cele mai bune estimări, disponibile și publicate, despre populații.

2.

Prescurtările (rep) sau (ier) din lista populațiilor au scopul exclusiv de a identifica populația. Ele nu indică restricții sezoniere pentru acțiuni în legătură cu populațiile în cauză, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord și ale planului de acțiune.

3.

Scurtele descrieri utilizate pentru a identifica populațiile se bazează pe descrierile utilizate în a treia ediție a estimărilor privind populațiile de păsări de apă.

4.

Barele oblice (/) sunt utilizate pentru a separa zonele de reproducere de zonele de iernat.

5.

În cazurile în care o anumită specie este inclusă în tabelul 1 la mai multe categorii, obligațiile planului de acțiune trebuie să se raporteze la categoria cea mai strictă menționată.

 

A

B

C

SPHENISCIDAE

Spheniscus demersus

Africa Sudică

1b

2a 2c

 

GAVIIDAE

Gavia stellata

Europa de Nord-Vest (ier)

 

2c

 

Marea Caspică, Marea Neagră și Mediterana Orientală (ier)

 

(1)

 

Gavia arctica arctica

Europa de Nord și Siberia de Vest/Europa

 

2c

 

Gavia arctica suschkini

Siberia Centrală/Marea Caspică

 

 

(1)

Gavia immer

Europa (ier)

1c

 

 

Gavia adamsii

Europa de Nord (ier)

1c

 

 

PODICIPEDIDAE

Tachybaptus ruficollis ruficollis

Europa și Africa de Nord-Vest

 

 

1

Podiceps cristatus cristatus

Europa de Nord-Vest și Europa Occidentală

 

 

1

Marea Neagră și Marea Mediterană (ier)

 

 

1

Marea Caspică și Asia de Sud-Vest (ier)

2

 

 

Podiceps grisegena grisegena

Europa de Nord-Vest (ier)

 

1

 

Marea Neagră și Marea Mediterană (ier)

 

(1)

 

Marea Caspică (ier)

2

 

 

Podiceps cristatus infuscatus

Africa de Est (de la Ethiopia la Zambia de Nord)

1c

 

 

Africa Sudică

1c

 

 

Podiceps auritus auritus

Europa de Nord-Vest (cu cioc mare)

1c

 

 

Europa de Nord-Est (cu cioc mic)

 

1

 

Marea Caspică și Asia de Sud (ier)

2

 

 

Podiceps nigricollis nigricollis

Europa/Europa de Sud și Europa Occidentală și Africa de Nord

 

 

1

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Asia de Sud

 

1

 

Podiceps nigricollis gurneyi

Africa Sudică

2

 

 

PELECANIDAE

Pelecanus onocrotalus

Africa Sudică

2

 

 

Africa de Vest

 

1

 

Africa de Est

 

 

1

Europa și Asia de Vest (rep)

1 a 3c

 

 

Pelecanus rufescens

Africa Tropicală și Arabia de Sud-Vest

 

1

 

Pelecanus crispus

Marea Neagră și Marea Mediterană (ier)

1a 1c

 

 

Asia de Sud-Vest și Asia de Sud (ier)

1 a 2

 

 

SULIDAE

Sula (Morus) capensis

Africa Sudică

1b

2a 2c

 

PHALACROCORACIDAE

Phalacrocorax coronatus

Coasta Africii de Sud-Vest

1c

 

 

Phalacrocorax pygmeus

Marea Neagră și Marea Mediterană

 

1

 

Asia de Sud-Vest

 

1

 

Phalacrocorax neglectus

Coasta Africii de Sud-Vest

1b 1c

 

 

Phalacrocorax carbo carbo

Europa de Nord-Vest

 

 

1

Phalacrocorax carbo sinensis

Europa de Nord și Europa Centrală

 

 

1

Marea Neagră și Marea Mediterană

 

 

1

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Phalacrocorax carbo lucidus

Coasta Africii de Vest

 

1

 

Africa Centrală și Africa de Est

 

 

1

Coasta Africii Sudice

2

 

 

Phalacrocorax nigrogularis

Golf și Marea Arabiei

1b

2a 2c

 

Phalacrocorax capensis

Coasta Africii Sudice

 

2a 2c

 

ARDEIDAE

Egretta ardesiaca

Africa subsahariană

3c

 

 

Egretta vinaceigula

Africa de Sud și Africa Centrală

1b 1c

 

 

Egretta garzetta garzetta

Africa subsahariană

 

 

(1)

Europa, Marea Neagră și Marea Mediterană/Africa de Vest și Africa Centrală

 

 

1

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

(1)

 

Egretta gularis gularis

Africa de Vest

 

(1)

 

Egretta gularis schistacea

Africa de Nord-Est și Marea Roșie

 

(1)

 

Asia de Sud-Vest și Asia de Sud

2

 

 

Egretta dimorpha

Coasta Africii de Est

2

 

 

Ardea cinerea cinerea

Africa subsahariană

 

 

1

Europa și Africa de Nord (rep)

 

 

1

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest (rep)

 

 

(1)

Ardea melanocephala

Africa subsahariană

 

 

(1)

Ardea purpurea purpurea

Africa Tropicală

 

1

 

Europa Occidentală și Mediterana Occidentală/Africa de Vest

2

 

 

Europa de Est și Asia de Sud-Vest/Africa subsahariană

 

(2c)

 

Casmerodius albus albus

Europa Occidentală, Centrală și de Sud-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

2

 

 

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest

 

(1)

 

Casmerodius albus melanorhynchos

Africa subsahariană și Madagascar

 

 

(1)

Mesophoyx intermedia brachyrhyncha

Africa subsahariană

 

1

 

Bubulcus ibis ibis

Africa Sudică

 

 

1

Africa Tropicală

 

 

1

Europa de Sud-Vest și Africa de Nord-Vest

 

 

1

Mediterana Orientală și Asia de Sud-Vest

2

 

 

Ardeola ralloides ralloides

Marea Mediterană, Marea Neagră și Africa de Nord/Africa subsahariană

3c

 

 

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest/Africa subsahariană

 

(1)

 

Ardeola ralloides paludivaga

Africa subsahariană și Madagascar

 

 

(1)

Ardeola idea

Madagascar și Aldabra/Africa Centrală și Africa de Est

1b 1c

 

 

Ardeola rufiventris

Africa Tropicală și de Est și Africa Sudică

 

(1)

 

Nycticorax nycticorax nycticorax

Africa subsahariană și Madagascar

 

(1)

 

Europa și Africa de Nord-Vest/Marea Mediterană și Africa

 

2c

 

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Ixobrychus minutus minutus

Europa și Africa de Nord/Africa subsahariană

 

2c

 

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest/Africa subsahariană

 

(1)

 

Ixobrychus minutus payesii

Africa subsahariană

 

(1)

 

Ixobrychus sturmii

Africa subsahariană

 

(1)

 

Botaurus stellaris stellaris

Europa (rep)

3c

 

 

Asia de Sud-Vest (ier)

2

 

 

Botaurus stellaris capensis

Africa Sudică

1c

 

 

CICONIIDAE

Mycteria ibis

Africa subsahariană (cu excepția Madagascarului)

 

1

 

Anastomus lamelligerus lamelligerus

Africa subsahariană

 

 

1

Ciconia nigra

Africa Sudică

1c

 

 

Europa de Sud-Vest/Africa de Vest

1c

 

 

Europa Centrală și Europa de Est/Africa subsahariană

2

 

 

Ciconia abdimii

Africa subsahariană și Arabia de Sud-Vest

 

(2c)

 

Ciconia episcopus microscelis

Africa subsahariană

 

(1)

 

Ciconia ciconia ciconia

Africa Sudică

1c

 

 

Iberia și Africa de Nord-Vest/Africa subsahariană

3b

 

 

Europa Centrală și Europa de Est/Africa subsahariană

 

 

1

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest

2

 

 

Leptoptilos crumeniferus

Africa subsahariană

 

 

1

BALAENICIPITIDAE

Balaeniceps rex

Africa Tropicală Centrală

1c

 

 

THRESKIORNITHIDAE

Plegadis falcinellus falcinellus

Africa subsahariană (rep)

 

 

1

Marea Neagră și Marea Mediterană/Africa de Vest

3c

 

 

Asia de Sud-Vest/Africa de Est

 

(1)

 

Geronticus eremita

Maroc

1a 1b 1c

 

 

Asia de Sud-Vest

1a 1b 1c

 

 

Threskiornis aethiopicus aethiopicus

Africa subsahariană

 

 

1

Irak și Iran

1c

 

 

Platalea leucorodia leucorodia

Europa Occidentală/Marea Mediterană de Vest și Africa de Vest

1c

 

 

Europa Centrală și Europa de Sud-Est/Marea Mediterană și Africa Tropicală

2

 

 

Platalea leucorodia archeri

Marea Roșie și Somalia

1c

 

 

Platalea leucorodia balsaci

Coasta Africii de Vest (Mauritania)

1c

 

 

Platalea leucorodia major

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Asia de Sud

2

 

 

Platalea alba

Africa subsahariană

2*

 

 

PHOENICOPTERIDAE

Phoenicopterus ruber roseus

Africa de Vest

3a

 

 

Africa de Est

3a

 

 

Africa Sudică (până la Madagascar)

3a

 

 

Marea Mediterană de Vest

 

2a

 

Mediterana Orientală, Asia de Sud-Vest și Asia de Sud

 

2a

 

Phoenicopterus minor

Africa de Vest

2

 

 

Africa de Est

 

2a 2c

 

Africa Sudică (până la Madagascar)

3a

 

 

ANATIDAE

Dendrocygna bicolor

Africa de Vest (de la Senegal la Ciad)

 

 

(1)

Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Dendrocygna viduata

Africa de Vest (de la Senegal la Ciad)

 

 

1

Africa de Est și Africa Sudică

 

 

1

Thalassornis leuconotus leuconotus

Africa de Vest

1c

 

 

Africa de Est și Africa Sudică

2*

 

 

Oxyura leucocephala

Marea Mediterană de Vest (Spania și Maroc)

1a 1b 1c

 

 

Algeria și Tunisia

1a 1b 1c

 

 

Mediterana Orientală, Turcia și Asia de Sud-Vest

1a 1b 1c

 

 

Oxyura maccoa

Africa de Est

1c

 

 

Africa Sudică

1c

 

 

Cygnus olor

Europa continentală de Nord-Vest și Europa Centrală

 

 

1

Marea Neagră

 

1

 

Asia de Vest și Asia Centrală/Marea Caspică

 

2a 2d

 

Cygnus Cygnus

Islanda/Regatul Unit și Irlanda

2

 

 

Europa continentală de Nord-Vest

 

1

 

Europa de Nord și Siberia de Vest/Marea Neagră și Mediterana Orientală

2

 

 

Siberia de Vest și Siberia Centrală/Marea Caspică

2

 

 

Cygnus columbianus bewickii

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Europa de Nord-Vest

3c

 

 

Siberia de Nord/Marea Caspică

1c

 

 

Anser brachyrhynchus

Groenlanda de Est și Islanda/Regatul Unit

 

2a

 

Svalbard/Europa de Nord-Vest

 

1

 

Anser fabalis fabalis

Europa de Nord-Est/Europa de Nord-Vest

 

1

 

Anser fabalis rossicus

Siberia de Vest și Siberia Centrală/Europa de Nord-Est și Europa de Sud-Vest

 

 

(1)

Anser fabalis johanseni

Siberia de Vest și Siberia Centrală/de la Turkmenistan la China de Vest

 

 

(1)

Anser albifrons albifrons

Siberia de Nord-Vest și Europa de Nord-Est/Europa de Nord-Vest

 

 

1

Siberia de Vest/Europa Centrală

3c*

 

 

Siberia de Vest/Marea Neagră și Turcia

 

 

1

Siberia de Nord/Marea Caspică și Irak

2

 

 

Anser albifrons flavirostris

Groenlanda/Irlanda și Regatul Unit

3a*

 

 

Anser erythropus

Europa de Nord și Siberia de Vest/Marea Neagră și Marea Caspică

1a 1b 2

 

 

Anser anser anser

Islanda/Regatul Unit și Irlanda

 

1

 

Europa de Nord-Vest/Europa de Sud-Vest

 

 

1

Europa Centrală/Africa de Nord

 

1

 

Anser anser rubrirostris

Marea Neagră și Turcia

 

1

 

Siberia de Vest/Marea Caspică și Irak

 

 

1

Branta leucopsis

Groenlanda de Est/Scoția și Irlanda

 

1

 

Svalbard/Scoția de Sud-Vest

2

 

 

Rusia/Germania și Țările de Jos

 

 

1

Branta bernicla bernicla

Siberia de Vest/Europa Occidentală

 

2b 2c

 

Branta bernicla hrota

Svalbard/Danemarca și Regatul Unit

1c

 

 

Canada și Groenlanda/Irlanda

2

 

 

Branta ruficollis

Siberia de Nord/Marea Neagră și Marea Caspică

1a 1b 3a

 

 

Alopochen aegyptiacus

Africa de Vest

2

 

 

Africa de Est și Africa Sudică

 

 

1

Tadorna ferruginea

Africa de Nord-Vest

1c

 

 

Mediterana Orientală și Marea Neagră/Africa de Nord-Est

2

 

 

Asia de Vest și Marea Caspică/Iran și Irak

 

1

 

Tadorna cana

Africa Sudică

 

1

 

Tadorna tadorna

Europa de Nord-Vest

 

2a

 

Marea Neagră și Marea Mediterană

3c

 

 

Asia de Vest/Marea Caspică și Orientul Mijlociu

 

1

 

Plectropterus gambensis gambensis

Africa de Vest

 

 

1

Africa de Est (de la Sudan la Zambia)

 

 

1

Plectropterus gambensis niger

Africa Sudică

 

1

 

Sarkidiornis melanotos melanotos

Africa de Vest

 

1

 

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

1

Nettapus auritus

Africa de Vest

1c

 

 

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

(1)

Anas capensis

Africa de Est (Marele Rift African)

1c

 

 

Bazinul Lacului Ciad

1c

 

 

Africa Sudică (dinspre nord spre Angola și Zambia)

 

 

1

Anas strepera strepera

Europa de Nord-Vest

 

1

 

Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Anas penelope

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Europa de Nord-Vest

 

 

1

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

2c

 

Anas platyrhynchos platyrhynchos

Europa de Nord-Vest

 

 

1

Europa de Nord/Mediterana Occidentală

 

 

1

Europa de Est/Marea Neagră și Mediterana Orientală

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Anas undulata undulata

Africa Sudică

 

 

1

Anas clypeata

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală (ier)

 

1

 

Siberia de Vest, Europa de Nord-Est și Europa de Est/Europa de Sud și Africa de Vest

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

2c

 

Anas erythrorhyncha

Africa Sudică

 

 

1

Africa de Est

 

 

1

Madagascar

2

 

 

Anas acuta

Europa de Nord-Vest

 

1

 

Siberia de Vest, Europa de Nord-Est și Europa de Est/Europa de Sud și Africa de Vest

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

 

(1)

Anas querquedula

Siberia de Vest și Europa/Africa de Vest

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

 

(1)

Anas crecca crecca

Europa de Nord-Vest

 

 

1

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

2c

 

Anas hottentota

Bazinul Lacului Ciad

1c

 

 

Africa de Est (de la sud la Zambia de Nord)

 

1

 

Africa Sudică (de la nord la Zambia de Sud)

 

1

 

Marmaronetta angustirostris

Mediterana Occidentală/Mediterana Occidentală și Africa de Vest

1a 1b 1c

 

 

Mediterana Orientală

1a 1b 1c

 

 

Asia de Sud-Vest

1a 1b 2

 

 

Netta rufina

Europa de Sud-Vest și Europa Centrală/Mediterana Occidentală

 

1

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală

3c

 

 

Asia de Vest și Asia Centrală/Asia de Sud-Vest

 

 

1

Netta erythrophthalma brunnea

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

1

Aythya ferina

Europa de Nord-Est/Europa de Nord-Vest

 

 

1

Europa Centrală și Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest

 

2c

 

Aythya nyroca

Mediterana Occidentală/Africa de Nord și Africa de Vest

1a 1c

 

 

Europa de Est/Mediterana Orientală și Africa saheliană

1a 3c

 

 

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

1a 3c

 

 

Aythya fuligula

Europa de Nord-Vest (ier)

 

 

1

Europa Centrală, Marea Neagră și Marea Mediterană (ier)

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Aythya marila marila

Europa de Nord/Europa Occidentală

 

 

1

Siberia de Vest/Marea Neagră și Marea Caspică

 

 

1

Somateria mollissima mollissima

Marea Baltică, Danemarca și Țările de Jos

 

 

1

Norvegia și Rusia

 

 

1

Somateria mollissima borealis

Svalbard și Franz Joseph (rep)

 

1

 

Somateria spectabilis

Groenlanda de Est, Europa de Nord-Est și Siberia de Vest

 

 

1

Polysticta stelleri

Siberia de Vest/Europa de Nord-Est

1a

1

 

Clangula hyemalis

Islanda și Groenlanda

 

 

1

Siberia de Vest/Europa de Nord

 

 

1

Melanitta nigra nigra

Siberia de Vest și Europa de Nord/Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

2a

 

Melanitta fusca fusca

Siberia de Vest și Europa de Nord/Europa de Nord-Vest

 

2a

 

Marea Neagră și Marea Caspică

1c

 

 

Bucephala clangula clangula

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală (ier)

 

 

1

Europa de Nord-Est/Marea Adriatică

 

1

 

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Marea Neagră

2

 

 

Siberia de Vest/Marea Caspică

2

 

 

Mergellus albellus

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală (ier)

3a

 

 

Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Mediterana Orientală

 

1

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest

3c

 

 

Mergus serrator serrator

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală (ier)

 

 

1

Europa de Nord-Est/Marea Neagră și Marea Mediterană

 

1

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Asia Centrală

1c

 

 

Mergus merganser merganser

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală (ier)

 

 

1

Europa de Nord-Est/Marea Neagră

1c

 

 

Siberia de Vest/Marea Caspică

2

 

 

GRUIDAE

Balearica pavonina pavonina

Africa de Vest (de la Senegal la Ciad)

2

 

 

Balearica pavonina ceciliae

Africa de Est (de la Sudan la Uganda)

3c

 

 

Balearica regulorum regulorum

Africa Sudică (dinspre nord spre Angola și Zimbabwe de Sud)

1c

 

 

Balearica regulorum gibbericeps

Africa de Est (de la Kenya la Mozambic)

3c

 

 

Grus leucogeranus

Iran (ier)

1a 1b 1c

 

 

Grus virgo

Marea Neagră (Ucraina)/Africa de Nord-Est

1c

 

 

Turcia (rep)

1c

 

 

Kalmykia/Africa de Nord-Est

 

1

 

Grus paradisea

Africa Sudică extremă

1b 2

 

 

Grus carunculatus

Africa Centrală și Africa Sudică

1b 1c

 

 

Grus grus

Europa de Nord-Vest/Iberia și Maroc

 

1

 

Europa de Nord-Est și Europa Centrală/Africa de Nord

 

1

 

Europa de Est/Turcia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord-Est

3c

 

 

Turcia și Georgia (rep)

1c

 

 

Siberia de Vest/Asia de Sud

 

(1)

 

RALLIDAE

Sarothrura elegans elegans

Africa de Nord-Est, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Sarothrura elegans reichenovi

Sudul Africii de Vest spre Africa Centrală

 

 

(1)

Sarothrura boehmi

Africa Centrală

1c

 

 

Sarothrura ayresi

Etiopia și Africa Sudică

1a 1b 1c

 

 

Rallus aquaticus aquaticus

Europa și Africa de Nord

 

 

1

Rallus aquaticus korejewi

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Rallus caerulescens

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

(1)

Crecopsis egregia

Africa subsahariană

 

 

(1)

Crex crex

Europa și Asia de Vest/Africa subsahariană

1b

2c

 

Amaurornis flavirostris

Africa subsahariană

 

 

1

Porzana parva parva

Eurasia de Vest/Africa

 

2c

 

Porzana pusilla intermedia

Europa (rep)

2

 

 

Porzana porzana

Europa/Africa

 

2c

 

Aenigmatolimnas marginalis

Africa subsahariană

(2)

 

 

Porphyrio alleni

Africa subsahariană

 

 

(1)

Gallinula chloropus chloropus

Europa și Africa de Nord

 

 

1

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Gallinula angulata

Africa subsahariană

 

 

(1)

Fulica cristata

Africa subsahariană

 

 

1

Spania și Maroc

1c

 

 

Fulica atra atra

Europa de Nord-Vest (ier)

 

 

1

Marea Neagră și Marea Mediterană (ier)

 

 

1

Asia de Sud-Vest (ier)

 

 

(1)

DROMADIDAE

Dromas ardeola

Nord-Vestul Oceanului Indian, Marea Roșie și Golf

3a

 

 

HAEMATOPODIDAE

Haematopus ostralegus ostralegus

Europa/Europa de Sud și Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

 

1

Haematopus ostralegus longipes

Europa de Sud-Est și Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Haematopus moquini

Coasta Africii Sudice

1c

 

 

RECURVIROSTRIDAE

Himantopus himantopus himantopus

Africa subsahariană (cu excepția zonei sudice)

 

 

(1)

Africa Sudică (meridionalis)

2

 

 

Europa de Sud-Vest și Africa de Nord-Vest/Africa de Vest

 

1

 

Europa Centrală și Mediterana Orientală/Africa de Nord-Centrală

 

1

 

Asia de Vest, Asia Centrală și Asia de Sud-Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Recurvirostra avosetta

Africa Sudică

2

 

 

Africa de Est

 

(1)

 

Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest (rep)

 

1

 

Europa de Sud-Est, Marea Neagră și Turcia (rep)

(3c)

 

 

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest/Africa de Est

2

 

 

BURHINIDAE

Burhinus senegalensis senegalensis

Africa de Vest

(2)

 

 

Burhinus senegalensis inornatus

Africa de Nord-Est și Africa de Est

(2)

 

 

GLAREOLIDAE

Pluvianus aegyptius aegyptius

Africa de Vest

 

(1)

 

Africa de Est

(2)

 

 

Glareola pratincola pratincola

Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest/Africa de Vest

2

 

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală/Sahelul estic

2

 

 

Asia de Sud-Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Glareola nordmanni

Europa de Sud-Est și Asia de Vest/Africa Sudică

3b 3c

 

 

Glareola ocularis

Madagascar/Africa de Est

(2)

 

 

Glareola nuchalis nuchalis

Africa de Est și Africa Centrală

 

(1)

 

Glareola nuchalis liberiae

Africa de Vest

(2)

 

 

Glareola cinerea cinerea

Africa de Sud-Est, Africa de Vest și Africa Centrală

(2)

 

 

CHARADRIIDAE

Pluvialis apricaria apricaria

Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Germania și Marea Baltică (rep)

3c*

 

 

Pluvialis apricaria altifrons

Islanda și Feroe/coasta Atlanticului de Est

 

 

1

Europa de Nord/Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

 

1

Siberia de Nord/Marea Caspică și Asia Mică

 

(1)

 

Pluvialis fulva

Siberia de Nord-centru/Asia de Sud și Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Pluvialis squatarola

Siberia de Vest și Canada/Europa Occidentală și Africa de Vest

 

 

1

Siberia Centrală și Siberia de Est/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

1

 

Charadrius hiaticula hiaticula

Europa de Nord/Europa și Africa de Nord

 

1

 

Charadrius hiaticula psammodroma

Canada, Groenlanda și Islanda/Africa de Vest și Africa Sudică

 

(2c)

 

Charadrius hiaticula tundrae

Europa de Nord-Est și Siberia/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Charadrius dubius curonicus

Europa și Africa de Nord-Vest/Africa de Vest

 

 

1

Asia de Vest și Asia de Sud-Vest/Africa de Est

 

 

(1)

Charadrius pecuarius pecuarius

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

(1)

Africa de Vest

 

(1)

 

Charadrius tricollaris tricollaris

Africa de Sud și Africa de Est

 

 

1

Charadrius forbesi

Africa de Vest și Africa Centrală

 

(1)

 

Charadrius pallidus pallidus

Africa Sudică

2

 

 

Charadrius pallidus venustus

Africa de Est

1c

 

 

Charadrius alexandrinus alexandrinus

Europa Occidentală și Mediterana Occidentală/Africa de Vest

3c

 

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală/Sahelul estic

3c

 

 

Asia de Sud-Vest și Asia Centrală/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Charadrius marginatus mechowi

Africa de Sud și Africa de Est

2

 

 

de la Africa de Vest la Africa de Vest—centrală

2

 

 

Charadrius mongolus pamirensis

Asia de Vest—centru/Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

(1)

 

Charadrius leschenaultii columbinus

Turcia și Asia de Sud-Vest/Mediterana Orientală și Marea Roșie

1c

 

 

Charadrius leschenaultii crassirostris

Marea Caspică și Asia de Sud-Vest/Arabia și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Charadrius leschenaultii leschenaultiid

Asia Centrală/Africa de Est și Africa Sudică

 

(1)

 

Charadrius asiaticus

Europa de Sud-Est și Asia de Vest/Africa de Est, Africa de Sud și Africa Centrală

3c

 

 

Eudromias morinellus

Europa/Africa de Nord-Vest

(3c)

 

 

Asia/Orientul Mijlociu

 

(1)

 

Vanellus vanellus

Europa/Europa și Africa de Nord

 

2c

 

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Vanellus spinosus

Marea Neagră și Marea Mediterană (rep)

 

1

 

Vanellus albiceps

Africa de Vest și Africa Centrală

 

(1)

 

Vanellus senegallus senegallus

Africa de Vest

 

(1)

 

Vanellus senegallus solitaneus

Africa de Sud-Vest

 

(1)

 

Vanellus senegallus lateralis

Africa de Est și Africa de Sud-Est

 

1

 

Vanellus lugubris

Sudul Africii de Vest

2

 

 

Africa Centrală și Africa de Est

3c

 

 

Vanellus melanopterus minor

Africa Sudică

1c

 

 

Vanellus coronatus coronatus

Africa de Est și Africa Sudică

 

 

1

Africa Centrală

(2)

 

 

Vanellus coronatus xerophilus

Africa de Sud-Vest

 

(1)

 

Vanellus superciliosus

Africa de Vest și Africa Centrală

(2)

 

 

Vanellus gregarius

Europa SE și Asia de Vest/Africa de Nord-Est

1a 1b 1c

 

 

Republicile din Asia Centrală/India de Nord-Vest

1a 1b 1c

 

 

Vanellus leucurus

Asia de Sud-Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

2

 

 

Republicile din Asia Centrală/Asia de Sud

 

(1)

 

SCOLOPACIDAE

Scolopax rusticola

Europa/Europa de Sud, Europa Occidentală și Africa de Nord

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest (Marea Caspică)

 

 

(1)

Gallinago stenura

Siberia de Nord/Asia de Sud și Africa de Est

 

 

(1)

Gallinago media

Scandinavia/probabil Africa de Vest

 

1

 

Siberia de Vest și Europa de Nord-Est/Africa de Sud-Est

 

2c

 

Gallinago gallinago gallinago

Europa/Europa de Sud, Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

2c

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Sud-Vest

 

 

1

Gallinago gallinago faeroeensis

Islanda, Feroe și Scoția de Nord/Irlanda

 

 

1

Lymnocryptes minimus

Europa de Nord/Europa de Sud, Europa Occidentală și Africa de Vest

 

2b

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

(1)

 

Limosa limosa limosa

Europa Occidentală/Africa de Nord-Vest și Africa de Vest

 

2c

 

Europa de Est/Africa Centrală și Africa de Est

 

2c

 

Asia de Vest-centru/Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

(1)

 

Limosa limosa islandica

Islanda/Europa Occidentală

3a*

 

 

Limosa lapponica lapponica

Europa de Nord/Europa Occidentală

 

2a

 

Limosa lapponica taymyrensis

Siberia de Vest/Africa de Vest și Africa de Sud-Vest

 

2a 2c

 

Limosa lapponica menzbieri

Siberia Centrală/Asia de Sud, Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

 

(1)

Numenius phaeopus phaeopus

Europa de Nord/Africa de Vest

 

 

(1)

Siberia de Vest/Africa de Sud și Africa de Est

 

 

(1)

Numenius phaeopus islandicus

Islanda, Feroe și Scoția/Africa de Vest

 

 

1

Numenius phaeopus alboaxillaris

Asia de Sud-Vest/Africa de Est

1c

 

 

Numenius tenuirostris

Siberia Centrală/Marea Mediterană și Asia de Sud-Vest

1a 1b 1c

 

 

Numenius arquata arquata

Europa/Europa, Africa de Nord și Africa de Vest

 

 

1

Numenius arquata orientalis

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

3c

 

 

Numenius arquata suschkini

Europa de Sud-Est și Asia de Sud-Vest (rep)

2

 

 

Tringa erythropus

Europa de Nord/Europa de Sud, Africa de Nord și Africa de Vest

 

 

(1)

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

(1)

 

Tringa totanus totanus

Europa de Nord-Vest/Europa Occidentală, Africa de Nord-Vest și Africa de Vest

 

2c

 

Europa Centrală și Europa de Est/Mediterana Orientală și Africa

 

2c

 

Tringa totanus britannica

Regatul Unit și Irlanda/Regatul Unit, Irlanda, Franța

 

2c

 

Tringa totanus ussuriensis

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

 

(1)

Tringa totanus robusta

Islanda și Feroe/Europa Occidentală

 

 

1

Tringa stagnatilis

Europa de Est/Africa de Vest și Africa Centrală

 

(1)

 

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

(1)

 

Tringa nebularia

Europa de Nord/Europa de Sud-Vest, Africa de Nord-Vest și Africa de Vest

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Tringa ochropus

Europa de Nord/Europa de Sud și Europa Occidentală, Africa de Vest

 

 

1

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est și Africa de Est

 

 

(1)

Tringa glareola

Europa de Nord-Vest/Africa de Vest

 

2c

 

Europa de Nord-Est și Siberia de Vest/Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Tringa cinerea

Europa de Nord-Est și Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

1

Tringa hypoleucos

Europa Occidentală și Europa Centrală/Africa de Vest

 

 

1

Europa de Est și Siberia de Vest/Africa Centrală, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Arenaria interpres interpres

Nord-Estul Canadei și Groenlanda/Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

1

 

Europa de Nord/Africa de Vest

 

1

 

Siberia de Vest și Siberia Centrală/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Calidris tenuirostris

Siberia de Est/Asia de Sud-Vest și vestul Asiei de Sud

1c

 

 

Calidris canutus canutus

Siberia de Nord/Africa de Vest și Africa Sudică

 

2a 2c

 

Calidris canutus islandica

Nord-Estul Canadei și Groenlanda/Europa Occidentală

 

2a 2c

 

Calidris alba

Europa în zona Atlanticului de Est, Africa de Vest și Africa Sudică (ier)

 

 

1

Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică (ier)

 

 

1

Calidris minuta

Europa de Nord/Europa de Sud, Africa de Nord și Africa de Vest

 

(2c)

 

Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

(1)

Calidris temminckii

Zona fenoscandinavă/Africa de Nord și Africa de Vest

 

(1)

 

Europa de Nord-Est și Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

 

(1)

Calidris maritima maritima

Europa de Nord și Europa Occidentală (cu excepția Islandei) (ier)

 

1

 

Calidris alpina alpina

Europa de Nord-Est și Siberia de Nord-Vest/Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest

 

 

1

Calidris alpina centralis

Siberia Centrală/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Calidris alpina schinzii

Islanda și Groenlanda/Africa de Nord-Vest și Africa de Vest

 

 

1

Marea Britanie și Irlanda/Europa de Sud-Vest și Africa de Nord-Vest

2

 

 

Marea Baltică/Europa de Sud-Vest și Africa de Nord-Vest

1c

 

 

Calidris alpina arctica

Nord-Estul Groenlandei/Africa de Vest

3a

 

 

Calidris ferruginea

Siberia de Vest/Africa de Vest

 

 

1

Siberia Centrală/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

 

1

Limicola falcinellus falcinellus

Europa de Nord/Asia de Sud-Vest și Africa

3c

 

 

Philomachus pugnax

Europa de Nord și Siberia de Vest/Africa de Vest

 

2c

 

Siberia de Nord/Asia de Sud-Vest, Africa de Est și Africa Sudică

 

(2c)

 

Phalaropus lobatus

Eurasia Occidentală/Marea Arabiei

 

 

1

Phalaropus fulicaria

Canada și Groenlanda/Coasta atlantică a Africii

 

 

(1)

LARIDAE

Larus leucophthalmus

Marea Roșie și coastele învecinate

1a 2

 

 

Larus hemprichii

Marea Roșie, Golful, Arabia și Africa de Est

 

2a

 

Larus canus canus

Europa de Nord-Vest și Europa Centrală/Coasta atlantică și Marea Mediterană

 

2c

 

Larus canus heinei

Europa de Nord-Est și Siberia de Vest/Marea Neagră și Marea Caspică

 

(1)

 

Larus audouinii

Marea Mediterană/coasta nordică și coasta vestică a Africii

1a 3a

 

 

Larus marinus

Europa de Nord și Europa Occidentală

 

 

1

Larus dominicanus vetula

Coasta Africii Sudice

 

1

 

Larus hyperboreus hyperboreus

Svalbard și nordul Rusiei (rep)

 

 

(1)

Larus hyperboreus leuceretes

Canada, Groenlanda și Islanda (rep)

 

 

(1)

Larus glaucoides glaucoides

Groenlanda/Islanda și Europa de Nord-Vest

 

 

1

Larus argentatus argentatus

Europa de Nord și Europa de Nord-Vest

 

 

1

Larus argentatus argenteus

Islanda și Europa Occidentală

 

 

1

Larus heuglini

Europa de Nord-Est și Siberia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Larus (heuglini) barabensis

Siberia de Sud-Vest/Asia de Sud-Vest

 

 

(1)

Larus armenicus

Armenia, estul Turciei și Nord-Vestul Iranului

3a

 

 

Larus cachinnans cachinnans

Marea Neagră și Asia de Vest/Asia de Sud-Vest, Africa de Nord-Est

 

 

1

Larus cachinnans michahellis

Marea Mediterană, Iberia și Maroc

 

 

1

Larus fuscus fuscus

Europa de Nord-Est/Marea Neagră, Asia de Sud-Vest și Africa de Est

 

(2c)

 

Larus fuscus graellsii

Europa Occidentală/Marea Mediterană și Africa de Vest

 

 

1

Larus ichthyaetus

Marea Neagră și Marea Caspică/Asia de Sud-Vest

3a

 

 

Larus cirrocephalus poiocephalus

Africa de Vest

 

(1)

 

Africa Centrală și Africa de Est

 

 

(1)

Coasta Africii Sudice (cu excepția Madagascarului)

 

(1)

 

Larus hartlaubii

Coasta Africii de Sud-Vest

 

1

 

Larus ridibundus

Europa Occidentală/Europa Occidentală, Mediterana Occidentală, Africa de Vest

 

 

1

Europa de Est/Marea Neagră și Mediterana Orientală

 

 

1

Asia de Vest/Asia de Sud-Vest și Africa de Nord-Est

 

 

(1)

Larus genei

Africa de Vest (rep)

2

 

 

Marea Neagră și Marea Mediterană (rep)

 

2a

 

Asia de Vest, Asia de Sud-Vest și Asia de Sud (rep)

 

2a

 

Larus melanocephalus

Europa Occidentală, Marea Mediterană și Africa de Nord-Vest

 

2a

 

Larus minutus

Europa Centrală și Europa de Est/Europa de Sud-Vest și Mediterana Occidentală

 

1

 

Asia de Vest/Mediterana Orientală, Marea Neagră și Marea Caspică

 

(1)

 

Xema sabini sabini

Canada și Groenlanda/Atlanticul de Sud-Est

 

 

(1)

Sterna nilotica nilotica

Europa Occidentală/Africa de Vest

2

 

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală/Africa de Est

3c

 

 

Asia de Vest și Asia Centrală/Asia de Sud-Vest

2

 

 

Sterna caspia caspia

Africa Sudică (rep)

1c

 

 

Africa de Vest (rep)

 

1

 

Europa (rep)

1c

 

 

Marea Caspică (rep)

2

 

 

Sterna maxima albidorsalis

Africa de Vest (rep)

 

2a

 

Sterna bengalensis bengalensis

Golf/Asia de Sud

 

2a

 

Sterna bengalensis par

Marea Roșie/Africa de Est

3a

 

 

Sterna bengalensis emigrata

Mediterana de Sud/coasta Nord-Vestică și coasta vestică a Africii

1c

 

 

Sterna bergii bergii

Africa Sudică (Angola – Mozambic)

2

 

 

Sterna bergii enigma

Madagascar și Mozambic/Africa Sudică

1c

 

 

Sterna bergii thalassina

Africa de Est și Seychelles

1c

 

 

Sterna bergii velox

Marea Roșie și Africa de Nord-Est

3a

 

 

Sterna sandvicensis sandvicensis

Europa Occidentală/Africa de Vest

 

2a

 

Marea Neagră și Marea Mediterană (rep)

3a 3c

 

 

Asia de Vest și Asia Centrală/Asia de Sud-Vest și Asia de Sud

 

2a

 

Sterna dougallii dougallii

Africa Sudică

1c

 

 

Africa de Est

3a

 

 

Europa (rep)

1c

 

 

Sterna dougallii arideensis

Madagascar, Seychelles și Mascarene

2

 

 

Sterna dougallii bangsi

Nordul Mării Arabiei (Oman)

1c

 

 

Sterna vittata vittata

Prince Edward, Marion, Crozet și Kerguelen/Africa de Sud

1c

 

 

Sterna vittata tristanensis

Tristan da Cunha și Gough/Africa de Sud

1c

 

 

Sterna hirundo hirundo

Europa de Sud și Europa Occidentală (rep)

 

 

1

Europa de Nord și Europa de Est (rep)

 

 

1

Asia de Vest (rep)

 

 

(1)

Sterna paradisaea

Eurasia Occidentală (rep)

 

 

1

Sterna albifrons albifrons

Atlanticul de Est (rep)

3b

 

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală (rep)

3c

 

 

Marea Caspică (rep)

2

 

 

Sterna albifrons guineae

Africa de Vest (rep)

1c

 

 

Sterna saundersi

Vestul Asiei de Sud, Marea Roșie, Golf și Africa de Est

 

(1)

 

Sterna balaenarum

Namibia și Africa de Sud/de la coasta atlantică la Ghana

2

 

 

Sterna repressa

Vestul Asiei de Sud, Marea Roșie, Golf și Africa de Est

 

2c

 

Chlidonias hybridus hybridus

Europa Occidentală și Africa de Nord-Vest (rep)

3c

 

 

Marea Neagră și Mediterana Orientală (rep)

 

 

(1)

Marea Caspică (rep)

 

(1)

 

Chlidonias hybridus sclateri

Africa de Est (Kenya și Tanzania)

1c

 

 

Africa Sudică (de la Malawi și Zambia la Africa de Sud)

(2)

 

 

Chlidonias leucopterus

Europa de Est și Asia de Vest/Africa

 

 

(1)

Chlidonias niger niger

Europa și Asia de Vest/coasta atlantică a Africii

 

2c

 

RYNCHOPIDAE

Rynchops flavirostris

Coasta Africii de Vest și Africa Centrală

2

 

 

Africa de Est și Africa Sudică

2

 

 


(1)  Astfel cum a fost adoptat la a doua sesiune a reuniunii părților, care a avut loc între 25 și 27 septembrie 2002, la Bonn, în Germania.

(2)  Astfel cum a fost adoptată la a doua sesiune a reuniunii părților, care a avut loc între 25 și 27 septembrie 2002, la Bonn, în Germania.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

142


32006R1851


L 355/88

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1851/2006 AL COMISIEI

din 14 decembrie 2006

de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului în ceea ce privește consumul de furaje convenționale în decursul perioadelor de transhumanță

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (1) și, în special, articolul 13 a doua liniuță,

întrucât:

(1)

Dispozițiile privind producția ecologică de produse animaliere, prevăzute de partea B din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 care include norme privind alimentația, trebuie aplicate animalelor pe toată durata vieții acestora.

(2)

Unul dintre principiile de bază ale producției ecologice este utilizarea pe scară largă a pășunatului.

(3)

În unele state membre, utilizarea pășunatului pe terenuri cultivate în mod ecologic se combină cu sistemul tradițional de pășunat al transhumanței. Atunci când animalele aflate în transhumanță sunt mutate pe jos de la o pășune la alta, acestea vor trece prin și vor pășuna pe terenuri convenționale, atât în drumul spre zonele de transhumanță, cât și în drumul de întoarcere de la acestea și între diferitele pășuni de transhumanță.

(4)

Este necesar să se asigure continuarea transhumanței pentru creșterea ecologică a animalelor, chiar în cazul în care animalele consumă o anumită cantitate de furaj grosier convențional.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În partea B din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, se inserează punctul 4.10 următor:

„4.10.

Fără a aduce atingere punctului 4.13, pe perioada transhumanței animalele pot pășuna pe terenuri convenționale, atunci când sunt mutate pe jos de la o pășune la alta. Consumul de furaje convenționale, sub formă de iarbă sau de alte vegetale pe care pășunează animalele, nu trebuie să depășească 10 % din rația anuală totală de furaje, în decursul acestei perioade. Această cifră se calculează ca procentaj din materia uscată a furajelor de origine agricolă.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei


(1)  JO L 198, 22.7.1991, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 780/2006 al Comisiei (JO L 137, 25.5.2006, p. 9).


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

143


32006D0931


L 355/95

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 14 decembrie 2006

de modificare a Deciziei 2006/698/CE privind o extindere a perioadei sale de aplicare

[notificată cu numărul C(2006) 5783]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/931/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (1) litera (b),

întrucât:

(1)

Decizia 2006/698/CE a Comisiei din 16 octombrie 2006 privind măsurile de urgență care se aplică produselor pescărești importate din Brazilia și destinate consumului uman (2) expiră la 31 decembrie 2006.

(2)

Autoritățile braziliene au luat recent măsuri privind problemele de igienă în materie de manipulare a produselor pescărești, identificate de către inspectorii comunitari.

(3)

Cu toate acestea, este necesară o nouă inspecție comunitară în Brazilia pentru a verifica punerea în aplicare a acestor măsuri.

(4)

În scopul protejării sănătății consumatorilor, este necesară menținerea măsurilor prevăzute de Decizia 2006/698/CE până când se confirmă că măsurile luate de autoritățile braziliene au eliminat problemele constatate.

(5)

Prin urmare, Decizia 2006/698/CE ar trebui modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 6 din Decizia 2006/698/CE, data „31 decembrie 2006” se înlocuiește cu data „30 iunie 2007”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 14 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(2)  JO L 287, 18.10.2006, p. 34.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

144


32006D0944


L 358/87

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 14 decembrie 2006

de stabilire a nivelurilor de emisii respective alocate Comunității Europene și fiecărui stat membru în temeiul Protocolului de la Kyoto, conform Deciziei 2002/358/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2006) 6468]

(2006/944/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta (1), în special articolul 3,

întrucât:

(1)

Anexa II la Decizia 2002/358/CE stabilește angajamentele cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor în scopul stabilirii nivelurilor de emisii respective alocate Comunității Europene și statelor sale membre, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto. Anexa B la Protocolul de la Kyoto stabilește angajamentele cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor în scopul stabilirii nivelurilor de emisii alocate statelor membre care au aderat la Comunitate după 25 aprilie 2002, cu excepția Ciprului și a Maltei, care nu au încă angajamente cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor, în temeiul Protocolului de la Kyoto.

(2)

Nivelurile de emisii respective alocate Comunității și statelor sale membre, exprimate în tone de dioxid de carbon echivalent, sunt stabilite în anexa la prezenta decizie. Aceste niveluri de emisii se calculează pe baza datelor revizuite privind emisiile din anul de referință, înaintate de statele membre în temeiul articolului 23 din Decizia 2005/166/CE a Comisiei din 10 februarie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto (2), înmulțite cu angajamentele cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor, prevăzute în anexa II la Decizia 2002/358/CE și în anexa B la Protocolul de la Kyoto, înmulțite cu cinci, pentru a reprezenta cei cinci ani ai primei perioade de angajament prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

(3)

În conformitate cu articolul 3 din Decizia 2002/358/CE, cantitățile alocate Comunității și fiecărui stat membru corespund nivelurilor de emisii respective stabilite în anexa la prezenta decizie.

(4)

Revizuirea datelor privind emisiile pentru anul de referință stabilite în temeiul Protocolului de la Kyoto, înaintate de statele membre în temeiul articolului 23 din Decizia 2005/166/CE, a impus o recalculare care a rezultat într-o diferență aritmetică de 11 403 608 tone de dioxid de carbon echivalent între cantitatea alocată Comunității Europene și suma cantităților alocate statelor membre enumerate în anexa II la Decizia 2002/358/CE. Comunitatea ar trebui să emită această diferență sub formă de unități ale cantității atribuite.

(5)

Orice modificare a nivelurilor finale de emisii ale Comunității și ale statelor sale membre care rezultă din revizuirea nivelurilor de emisii în temeiul articolului 8 din Protocolul de la Kyoto ar trebui să fie menționată printr-o modificare la prezenta decizie.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului schimbărilor climatice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Nivelurile de emisii respective exprimate în tone de dioxid de carbon echivalent, alocate Comunității și statelor membre pentru prima perioadă de angajamente cantitative de limitare și de reducere a emisiilor, în temeiul Protocolului de la Kyoto, sunt stabilite în anexă.

Articolul 2

Comunitatea emite diferența de 11 403 608 tone de dioxid de carbon echivalent dintre nivelurile de emisii ale Comunității și suma nivelurilor de emisii ale statelor membre enumerate în anexa II la Decizia 2002/358/CE sub formă de unități ale cantității atribuite.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 14 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

(2)  JO L 55, 1.3.2005, p. 57.


ANEXĂ

Nivelurile de emisii respective alocate Comunității Europene și statelor membre exprimate în tone de dioxid de carbon echivalent pentru prima perioadă de angajamente cantitative de limitare și de reducere a emisiilor, în temeiul Protocolului de la Kyoto

Comunitatea Europeană (1)

19 682 555 325

Belgia

679 368 682

Danemarca

273 827 177

Germania

4 868 520 955

Grecia

694 087 947

Spania

1 663 967 412

Franța

2 819 626 640

Irlanda

315 158 338

Italia

2 428 495 710

Luxemburg

45 677 304

Țările de Jos

1 008 565 720

Austria

343 473 407

Portugalia

386 956 503

Finlanda

355 480 975

Suedia

375 864 317

Regatul Unit

3 412 080 630


Cipru

nu se aplică

Republica Cehă

902 890 649

Estonia

197 902 558

Letonia

119 113 402

Lituania

221 275 934

Ungaria

578 260 222

Malta

nu se aplică

Polonia

2 673 496 300

Slovenia

92 934 961

Slovacia

337 456 459


(1)  În scopul îndeplinirii în comun a angajamentelor în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Protocolul de la Kyoto, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din Protocol, în temeiul Deciziei 2002/358/CE și aplicabile statelor membre enumerate în anexa II la decizia menționată.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

147


32006L0105


L 363/368

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/105/CE A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2006

de adaptare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE, 97/68/CE, 2001/80/CE și 2001/81/CE în domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Tratatul de aderare a Bulgariei și a României (1), în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere Actul de aderare a Bulgariei și a României, în special articolul 56,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 56 din Actul de aderare, în cazul în care actele instituțiilor rămân în vigoare după 1 ianuarie 2007 și este necesar să fie adaptate ca urmare a aderării, iar adaptările necesare nu au fost prevăzute în Actul de aderare sau în anexele la acesta, actele necesare urmează să fie adoptate de către Consiliu, cu excepția cazului în care Comisia a adoptat actul original.

(2)

Actul final al Conferinței care a elaborat Tratatul de aderare a arătat că Înaltele Părți Contractante au ajuns la un acord politic cu privire la o serie de adaptări care, ca urmare a aderării, este necesar să fie aduse unor acte adoptate de instituții și a invitat Consiliul și Comisia să adopte aceste adaptări înainte de aderare, completate și actualizate, după caz, pentru a ține seama de evoluția dreptului Uniunii.

(3)

Prin urmare, Directivele 79/409/CEE (2), 92/43/CEE (3), 97/68/CE (4), 2001/80/CE (5) și 2001/81/CE (6) ar trebui să fie modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directivele 79/409/CEE, 92/43/CEE, 97/68/CE, 2001/80/CE și 2001/81/CE se modifică astfel cum se prevede în anexă.

Articolul 2

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană. Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între aceste acte și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare sub rezerva intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Bulgariei și a României și la data intrării în vigoare a acestuia.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 noiembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA


(1)  JO L 157, 21.6.2005, p. 11.

(2)  JO L 103, 25.4.1979, p. 1.

(3)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(4)  JO L 59, 27.2.1998, p. 1.

(5)  JO L 309, 27.11.2001, p. 1.

(6)  JO L 309, 27.11.2001, p. 22.


ANEXĂ

MEDIU

A.   PROTECȚIA NATURII

1.

31979 L 0409: Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 103, 25.4.1979, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 17);

31981 L 0854: Directiva 81/854/CEE a Consiliului din 19.10.1981 (JO L 319, 7.11.1981, p. 3);

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23);

31985 L 0411: Directiva 85/411/CEE a Comisiei din 25.7.1985 (JO L 233, 30.8.1985, p. 33);

31986 L 0122: Directiva 86/122/CEE a Consiliului din 8.4.1986 (JO L 100, 16.4.1986, p. 22);

31990 L 0656: Directiva 90/656/CEE a Consiliului din 4.12.1990 (JO L 353, 17.12.1990, p. 59);

31991 L 0244: Directiva 91/244/CEE a Comisiei din 6.3.1991 (JO L 115, 8.5.1991, p. 41);

31994 L 0024: Directiva 94/24/CE a Consiliului din 8.6.1994 (JO L 164, 30.6.1994, p. 9);

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

31997 L 0049: Directiva 97/49/CE a Comisiei din 29.7.1997 (JO L 223, 13.8.1997, p. 9);

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

Anexele I, II/1, II/2, III/1 și III/2 se înlocuiesc cu următorul text:

ПРИЛОЖЕНИЕ IANEXO IPŘÍLOHA IBILAG IANHANG II LISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑ IANNEX IANNEXE IALLEGATO II PIELIKUMSI PRIEDASI. MELLÉKLETANNESS IBIJLAGE IZAŁĄCZNIK IANEXO I — ANEXA I — PRÍLOHA IPRILOGA ILIITE IBILAGA I

(a)   GAVIIFORMES

Gaviidae

 

Gavia stellata

 

Gavia arctica

 

Gavia immer

PODICIPEDIFORMES

Podicipedidae

 

Podiceps auritus

PROCELLARIIFORMES

Procellariidae

 

Pterodroma madeira

 

Pterodroma feae

 

Bulweria bulwerii

 

Calonectris diomedea

 

Puffinus puffinus mauretanicus (Puffinus mauretanicus)

 

Puffinus yelkouan

 

Puffinus assimilis

Hydrobatidae

 

Pelagodroma marina

 

Hydrobates pelagicus

 

Oceanodroma leucorhoa

 

Oceanodroma castro

PELECANIFORMES

Pelecanidae

 

Pelecanus onocrotalus

 

Pelecanus crispus

Phalacrocoracidae

 

Phalacrocorax aristotelis desmarestii

 

Phalacrocorax pygmeus

CICONIIFORMES

Ardeidae

 

Botaurus stellaris

 

Ixobrychus minutus

 

Nycticorax nycticorax

 

Ardeola ralloides

 

Egretta garzetta

 

Egretta alba (Ardea alba)

 

Ardea purpurea

Ciconiidae

 

Ciconia nigra

 

Ciconia ciconia

Threskiornithidae

 

Plegadis falcinellus

 

Platalea leucorodia

PHOENICOPTERIFORMES

Phoenicopteridae

 

Phoenicopterus ruber

ANSERIFORMES

Anatidae

 

Cygnus bewickii (Cygnus columbianus bewickii)

 

Cygnus cygnus

 

Anser albifrons flavirostris

 

Anser erythropus

 

Branta leucopsis

 

Branta ruficollis

 

Tadorna ferruginea

 

Marmaronetta angustirostris

 

Aythya nyroca

 

Polysticta stelleri

 

Mergus albellus (Mergellus albellus)

 

Oxyura leucocephala

FALCONIFORMES

Pandionidae

 

Pandion haliaetus

Accipitridae

 

Pernis apivorus

 

lanus caeruleus

 

Milvus migrans

 

Milvus milvus

 

Haliaeetus albicilla

 

Gypaetus barbatus

 

Neophron percnopterus

 

Gyps fulvus

 

Aegypius monachus

 

Circaetus gallicus

 

Circus aeruginosus

 

Circus cyaneus

 

Circus macrourus

 

Circus pygargus

 

Accipiter gentilis arrigonii

 

Accipiter nisus granti

 

Accipiter brevipes

 

Buteo rufinus

 

Aquila pomarina

 

Aquila clanga

 

Aquila heliaca

 

Aquila adalberti

 

Aquila chrysaetos

 

Hieraaetus pennatus

 

Hieraaetus fasciatus

Falconidae

 

Falco naumanni

 

Falco vespertinus

 

Falco columbarius

 

Falco eleonorae

 

Falco biarmicus

 

Falco cherrug

 

Falco rusticolus

 

Falco peregrinus

GALLIFORMES

Tetraonidae

 

Bonasa bonasia

 

Lagopus mutus pyrenaicus

 

Lagopus mutus helveticus

 

Tetrao tetrix tetrix

 

Tetrao urogallus

Phasianidae

 

Alectoris graeca

 

Alectoris barbara

 

Perdix perdix italica

 

Perdix perdix hispaniensis

GRUIFORMES

Turnicidae

 

Turnix sylvatica

Gruidae

 

Grus grus

Rallidae

 

Porzana porzana

 

Porzana parva

 

Porzana pusilla

 

Crex crex

 

Porphyrio porphyrio

 

Fulica cristata

Otididae

 

Tetrax tetrax

 

Chlamydotis undulata

 

Otis tarda

CHARADRIIFORMES

Recurvirostridae

 

Himantopus himantopus

 

Recurvirostra avosetta

Burhinidae

 

Burhinus oedicnemus

Glareolidae

 

Cursorius cursor

 

Glareola pratincola

Charadriidae

 

Charadrius alexandrinus

 

Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)

 

Pluvialis apricaria

 

Hoplopterus spinosus

Scolopacidae

 

Calidris alpina schinzii

 

Philomachus pugnax

 

Gallinago media

 

Limosa lapponica

 

Numenius tenuirostris

 

Tringa glareola

 

Xenus cinereus (Tringa cinerea)

 

Phalaropus lobatus

Laridae

 

Larus melanocephalus

 

Larus genei

 

Larus audouinii

 

Larus minutus

Sternidae

 

Gelochelidon nilotica (Sterna nilotica)

 

Sterna caspia

 

Sterna sandvicensis

 

Sterna dougallii

 

Sterna hirundo

 

Sterna paradisaea

 

Sterna albifrons

 

Chlidonias hybridus

 

Chlidonias niger

Alcidae

 

Uria aalge ibericus

PTEROCLIFORMES

Pteroclididae

 

Pterocles orientalis

 

Pterocles alchata

COLUMBIFORMES

Columbidae

 

Columba palumbus azorica

 

Columba trocaz

 

Columba bollii

 

Columba junoniae

STRIGIFORMES

Strigidae

 

Bubo bubo

 

Nyctea scandiaca

 

Surnia ulula

 

Glaucidium passerinum

 

Strix nebulosa

 

Strix uralensis

 

Asio flammeus

 

Aegolius funereus

CAPRIMULGIFORMES

Caprimulgidae

 

Caprimulgus europaeus

APODIFORMES

Apodidae

 

Apus caffer

CORACIIFORMES

Alcedinidae

 

Alcedo atthis

Coraciidae

 

Coracias garrulus

PICIFORMES

Picidae

 

Picus canus

 

Dryocopus martius

 

Dendrocopos major canariensis

 

Dendrocopos major thanneri

 

Dendrocopos syriacus

 

Dendrocopos medius

 

Dendrocopos leucotos

 

Picoides tridactylus

PASSERIFORMES

Alaudidae

 

Chersophilus duponti

 

Melanocorypha calandra

 

Calandrella brachydactyla

 

Galerida theklae

 

Lullula arborea

Motacillidae

 

Anthus campestris

Troglodytidae

 

Troglodytes troglodytes fridariensis

Muscicapidae (Turdinae)

 

Luscinia svecica

 

Saxicola dacotiae

 

Oenanthe leucura

 

Oenanthe cypriaca

 

Oenanthe pleschanka

Muscicapidae (Sylviinae)

 

Acrocephalus melanopogon

 

Acrocephalus paludicola

 

Hippolais olivetorum

 

Sylvia sarda

 

Sylvia undata

 

Sylvia melanothorax

 

Sylvia rueppelli

 

Sylvia nisoria

Muscicapidae (Muscicapinae)

 

Ficedula parva

 

Ficedula semitorquata

 

Ficedula albicollis

Paridae

 

Parus ater cypriotes

Sittidae

 

Sitta krueperi

 

Sitta whiteheadi

Certhiidae

 

Certhia brachydactyla dorotheae

 

Laniidae

 

Lanius collurio

 

Lanius minor

 

Lanius nubicus

Corvidae

 

Pyrrhocorax pyrrhocorax

Fringillidae (Fringillinae)

 

Fringilla coelebs ombriosa

 

Fringilla teydea

Fringillidae (Carduelinae)

 

Loxia scotica

 

Bucanetes githagineus

 

Pyrrhula murina (Pyrrhula pyrrhula murina)

Emberizidae (Emberizinae)

 

Emberiza cineracea

 

Emberiza hortulana

 

Emberiza caesia

ПРИЛОЖЕНИЕ II/1ANEXO II/1PŘÍLOHA II/1BILAG II/1ANHANG II/1II/1 LISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑ II/1ANNEX II/1ANNEXE II/1ALLEGATO II/1II/1. PIELIKUMSII/1 PRIEDASII/1. MELLÉKLETANNESS II/1BIJLAGE II/1ZAŁĄCZNIK II/1ANEXO II/1 — ANEXA II/1 — PRÍLOHA II/1PRILOGA II/1LIITE II/1BILAGA II/1

ANSERIFORMES

Anatidae

 

Anser fabalis

 

Anser anser

 

Branta canadensis

 

Anas penelope

 

Anas strepera

 

Anas crecca

 

Anas platyrhynchos

 

Anas acuta

 

Anas querquedula

 

Anas clypeata

 

Aythya ferina

 

Aythya fuligula

GALLIFORMES

Tetraonidae

 

Lagopus lagopus scoticus et hibernicus

 

Lagopus mutus

Phasianidae

 

Alectoris graeca

 

Alectoris rufa

 

Perdix perdix

 

Phasianus colchicus

GRUIFORMES

Rallidae

 

Fulica atra

CHARADRIIFORMES

Scolopacidae

 

Lymnocryptes minimus

 

Gallinago gallinago

 

Scolopax rusticola

COLUMBIFORMES

Columbidae

 

Columba livia

 

Columba palumbus

ПРИЛОЖЕНИЕ II/2ANEXO II/2PŘÍLOHA II/2BILAG II/2ANHANG II/2II/2 LISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑ II/2ANNEX II/2ANNEXE II/2ALLEGATO II/2II/2. PIELIKUMSII/2 PRIEDASII/2. MELLÉKLETANNESS II/2BIJLAGE II/2ZAŁĄCZNIK II/2ANEXO II/2 — ANEXA II/2 — PRÍLOHA II/2PRILOGA II/2LIITE II/2BILAGA II/2

ANSERIFORMES

Anatidae

 

Cygnus olor

 

Anser brachyrhynchus

 

Anser albifrons

 

Branta bernicla

 

Netta rufina

 

Aythya marila

 

Somateria mollissima

 

Clangula hyemalis

 

Melanitta nigra

 

Melanitta fusca

 

Bucephala clangula

 

Mergus serrator

 

Mergus merganser

GALLIFORMES

Meleagridae

 

Meleagris gallopavo

Tetraonidae

 

Bonasa bonasia

 

Lagopus lagopus lagopus

 

Tetrao tetrix

 

Tetrao urogallus

Phasianidae

 

Francolinus francolinus

 

Alectoris barbara

 

Alectoris chukar

 

Coturnix coturnix

GRUIFORMES

Rallidae

 

Rallus aquaticus

 

Gallinula chloropus

CHARADRIIFORMES

Haematopodidae

 

Haematopus ostralegus

Charadriidae

 

Pluvialis apricaria

 

Pluvialis squatarola

 

Vanellus vanellus

Scolopacidae

 

Calidris canutus

 

Philomachus pugnax

 

Limosa limosa

 

Limosa lapponica

 

Numenius phaeopus

 

Numenius arquata

 

Tringa erythropus

 

Tringa totanus

 

Tringa nebularia

Laridae

 

Larus ridibundus

 

Larus canus

 

Larus fuscus

 

Larus argentatus

 

Larus cachinnans

 

Larus marinus

COLUMBIFORMES

Columbidae

 

Columba oenas

 

Streptopelia decaocto

 

Streptopelia turtur

PASSERIFORMES

Alaudidae

 

Alauda arvensis

Muscicapidae

 

Turdus merula

 

Turdus pilaris

 

Turdus philomelos

 

Turdus iliacus

 

Turdus viscivorus

Sturnidae

 

Sturnus vulgaris

Corvidae

 

Garrulus glandarius

 

Pica pica

 

Corvus monedula

 

Corvus frugilegus

 

Corvus corone

 

BE

BG

CZ

DK

DE

EE

GR

ES

FR

IE

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NL

AT

PL

PT

RO

SI

SK

FI

SE

UK

Cygnus olor

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

Anser brachyrhynchus

+

 

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Anser albifrons

+

+

+

+

+

+

+

 

+

+

 

+

+

+

 

+

 

+

 

+

 

+

 

+

 

+

+

Branta bernicla

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Netta rufina

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aythya marila

+

 

 

+

+

 

+

 

+

+

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

+

 

 

 

 

+

Somateria mollissima

 

 

 

+

 

+

 

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Clangula hyemalis

 

 

 

+

 

+

 

 

+

+

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

+

Melanitta nigra

 

 

 

+

+

+

 

 

+

+

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

+

Melanitta fusca

 

 

 

+

+

 

 

 

+

+

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

+

Bucephala clangula

 

 

 

+

 

+

+

 

+

+

 

 

+

+

 

+

 

 

+

 

 

+

 

 

+

+

+

Mergus serrator

 

 

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Mergus merganser

 

 

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Bonasa bonasia

 

 

 

 

 

+

 

 

+

 

 

 

+

 

 

 

 

 

+

+

 

+

 

+

+

+

 

Lagopus lagopus lagopus

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Tetrao tetrix

+

 

 

 

+

 

 

 

+

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

+

+

+

Tetrao urogallus

 

+

 

 

+

 

 

 

+

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

+

 

 

+

+

+

Francolinus francolinus

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alectoris barbara

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alectoris chukar

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Coturnix coturnix

 

+

 

 

 

 

+

+

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

 

 

 

 

 

Meleagris gallopavo

 

 

+

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

Rallus aquaticus

 

 

 

 

 

 

 

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gallinula chloropus

+

 

 

 

 

 

+

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

+

Haematopus ostralegus

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pluvialis apricaria

+

 

 

+

 

 

+

 

+

+

 

 

 

 

 

 

+

+

 

 

+

 

 

 

 

 

+

Pluvialis squatarola

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Vanellus vanellus

+

 

 

+

 

 

+

+

+

+

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calidris canutus

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Philomachus pugnax

 

 

 

 

 

 

 

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Limosa limosa

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Limosa lapponica

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Numenius phaeopus

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Numenius arquata

 

 

 

+

 

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Tringa erythropus

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tringa totanus

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

Tringa nebularia

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Larus ridibundus

+

 

 

+

+

+

 

+

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

+

 

 

 

 

+

 

+

 

Larus canus

 

 

 

+

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Larus fuscus

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Larus argentatus

+

 

 

+

+

+

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Larus cachinnans

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Larus marinus

 

 

 

+

+

+

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

Columba oenas

 

 

 

 

 

 

+

+

+

 

 

+

 

 

 

 

 

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

Streptopelia decaocto

 

+

+

+

+

 

 

 

+

 

 

+

 

 

 

+

 

 

+

 

 

+

 

+

 

 

 

Streptopelia turtur

 

+

 

 

 

 

+

+

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

 

 

 

 

 

Alauda arvensis

 

 

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

 

 

Turdus merula

 

 

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

 

 

+

 

 

 

 

+

 

Turdus pilaris

 

 

 

 

 

+

+

+

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

 

 

+

+

 

Turdus philomelos

 

 

 

 

 

 

+

+

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

Turdus iliacus

 

 

 

 

 

 

+

+

+

 

+

+

 

 

 

 

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

Turdus viscivorus

 

 

 

 

 

 

+

+

+

 

 

+

 

 

 

 

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

Sturnus vulgaris

 

+

 

 

 

 

+

+

+

 

 

+

 

 

 

+

+

 

 

 

+

+

 

 

 

 

 

Garrulus glandarius

+

 

 

+

+

 

 

 

+

 

+

 

 

 

+

+

 

+

 

 

+

+

+

+

 

+

+

Pica pica

+

+

+

+

+

 

+

+

+

 

+

+

+

 

+

+

 

+

 

 

+

+

+

+

+

+

+

Corvus monedula

 

+

 

 

 

 

+

+

 

 

 

+

 

 

 

 

 

+

 

 

 

+

 

 

+

+

+

Corvus frugilegus

 

+

 

 

 

+

 

 

+

 

 

 

 

+

 

+

 

 

 

 

 

+

 

+

 

+

+

Corvus corone

+

+

+

+

+

+

+

+

+

 

+

+

+

+

+

+

 

+

 

 

+

+

+

+

+

+

+

AT = Österreich, BE = Belgique/België, BG = България, CY = Κύπρος, CZ = Česká republika, DE = Deutschland, DK = Danmark, EE = Eesti, ES = España, FI = Suomi/Finland, FR = France, GR = Ελλάδα, HU = Magyarország, IE = Ireland, IT = Italia, LT = Lietuva, LU = Luxembourg, LV = Latvija, MT = Malta, NL = Nederland, PL = Polska, PT = Portugal, RO = România, SE = Sverige, SI = Slovenija, SK = Slovensko, UK = United Kingdom.

+

=

Страни-членки, които съгласно член 7, параграф 3 могат да разрешават ловуване на изброените видове.

+

=

Estados miembros que pueden autorizar, conforme al apartado 3 del artículo 7, la caza de las especies enumeradas.

+

=

Členské státy, které mohou podle čl. 7 odst. 3 povolit lov uvedených druhů.

+

=

Medlemsstater, som i overensstemmelse med artikel 7, stk. 3, kan give tilladelse til jagt på de anførte arter.

+

=

Mitgliedstaaten, die nach Artikel 7 Absatz 3 die Bejagung der aufgeführten Arten zulassen können.

+

=

Liikmesriigid, kes võivad artikli 7 lõike 3 alusel lubada loetelus nimetatud liikidele jahipidamist.

+

=

Κράτη Μέλη που δύνανται να επιτρέψουν, σύµφωνα µε το Άρθρο 7 παρ. 3, το κυνήγι των ειδών που αριθµούνται.

+

=

Member States which under Article 7(3) may authorize hunting of the species listed.

+

=

États membres pouvant autoriser, conformément à l'article 7 paragraphe 3, la chasse des espèces énumérées.

+

=

Stati membri che possono autorizzare, conformemente all'articulo 7, paragrafo 3, la caccia delle specie elencate.

+

=

Dalībvalstis, kurās saskaņā ar 7. panta 3. punktu ir atļautas sarakstā minēto sugu medības.

+

=

Šalys narės, kurios pagal 7 straipsnio 3 punktą gali leisti medžioti išvardintas rūšis.

+

=

Tagállamok, melyek a 7. cikkének (3) bekezdése alapján engedélyezhetik a listán szereplő fajok vadászatát.

+

=

Stati Membri li bis-saħħa ta' l-Artikolu 7(3) jistgħu jawtorizzaw kaċċa ta' l-ispeċi indikati.

+

=

Lid-Staten die overeenkonstig artikel 7, lid 3, toestemming mogen geven tot het jagen op de genoemde soorten.

+

=

Państwa członkowskie, które na mocy art. 7 ust. 3 mogą udzielić zezwolenia na polowanie na wyliczone gatunki.

+

=

Estados-Membros que podem autorizar, conforme o n.o 3 do artigo 7.o, a caça das espécies enumeradas.

+

=

Statele membre care, conform articolului 7 paragraful 3, pot autoriza vânarea speciilor enumerate.

+

=

Členské štáty, ktoré podľa článku 7 odseku 3 môžu povoliť poľovanie na uvedené druhy.

+

=

Države članice, ki po členu 7(3) lahko dovolijo lov na navedene vrste.

+

=

Jäsenvaltiot, jotka 7 artiklan 3 kohdan perusteella voivt sallia luettelossa mainittujen lajien metsästyksen.

+

=

Medlemsstater som enligt artikel 7.3 får tillåta jakt på de angivna arterna.

ПРИЛОЖЕНИЕ III/1ANEXO III/1PŘÍLOHA III/1BILAG III/1ANHANG III/1III/1 LISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑ III/1ANNEX III/1ANNEXE III/1ALLEGATO III/1III/1. PIELIKUMSIII/1 PRIEDASIII/1. MELLÉKLETANNESS III/1BIJLAGE III/1ZAŁĄCZNIK III/1ANEXO III/1 — ANEXA III/1 — PRÍLOHA III/1PRILOGA III/1LIITE III/1BILAGA III/1

ANSERIFORMES

Anatidae

 

Anas platyrhynchos

GALLIFORMES

Tetraonidae

 

Lagopus lagopus lagopus, scoticus et hibernicus

Phasianidae

 

Alectoris rufa

 

Alectoris barbara

 

Perdix perdix

 

Phasianus colchicus

COLUMBIFORMES

Columbidae

 

Columba palumbus

ПРИЛОЖЕНИЕ III/2ANEXO III/2PŘÍLOHA III/2BILAG III/2ANHANG III/2III/2 LISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑ III/2ANNEX III/2ANNEXE III/2ALLEGATO III/2III/2. PIELIKUMSIII/2 PRIEDASIII/2. MELLÉKLETANNESS III/2BIJLAGE III/2ZAŁĄCZNIK III/2ANEXO III/2 — ANEXA III/2 — PRÍLOHA III/2PRILOGA III/2LIITE III/2BILAGA III/2

ANSERIFORMES

Anatidae

 

Anser albifrons albifrons

 

Anser anser

 

Anas penelope

 

Anas crecca

 

Anas acuta

 

Anas clypeata

 

Aythya ferina

 

Aythya fuligula

 

Aythya marila

 

Somateria mollissima

 

Melanitta nigra

GALLIFORMES

Tetraonidae

 

Lagopus mutus

 

Tetrao tetrix britannicus

 

Tetrao urogallus

GRUIFORMES

Rallidae

 

Fulica atra

CHARADRIIFORMES

Charadriidae

 

Pluvialis apricaria

Scolopacidae

 

Lymnocryptes minimus

 

Gallinago gallinago

 

Scolopax rusticola

2.

31992 L 0043: Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7), astfel cum a fost modificată prin:

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);

31997 L 0062: Directiva 97/62/CE a Consiliului din 27.10.1997 (JO L 305, 8.11.1997, p. 42);

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(a)

La articolul 1 litera (c), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii)

exemple remarcabile actuale de caracteristici tipice ale uneia sau mai multor dintre următoarele nouă regiuni biogeografice: alpină, atlantică, a Mării Negre, boreală, continentală, macaroneziană, mediteraneeană, panonică și stepică.”

(b)

La articolul 4 alineatul (2), cuvântul „șapte” se înlocuiește cu „nouă”.

(c)

Anexele I și II se înlocuiesc cu următorul text:

ANEXA I

TIPURI DE HABITATE NATURALE DE INTERES COMUNITAR A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

Orientări referitoare la interpretarea tipurilor de habitat sunt furnizate în «Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană», astfel cum a fost aprobat de către comitetul constituit în temeiul articolului 20 («Comitetul privind habitatele») și publicat de către Comisia Europeană (1).

Codul corespunde codului NATURA 2000.

Semnul «*» indică tipurile de habitate prioritare.

1.   HABITATE DE COASTĂ ȘI CU VEGETAȚIE HALOFITĂ

11.   Mare liberă și zone afectate de maree

1110

Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină

1120

* Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae)

1130

Estuare

1140

Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă marină la reflux

1150

* Lagune de coastă

1160

Golfuri mici largi și golfuri puțin adânci

1170

Recifuri

1180

Structuri submarine provocate de scurgeri de gaze

12.   Faleze ale mării și plaje cu galeți sau stâncoase

1210

Vegetație anuală la limita mareei

1220

Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase

1230

Faleze cu vegetație de pe coastele atlantice și baltice

1240

Faleze cu vegetație de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene

1250

Faleze cu floră endemică de pe coastele macaroneziene

13.   Mlaștini sărate și pășuni udate de apa mării, atlantice și continentale

1310

Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase

1320

Pajiștile Spartina (Spartinion maritimae)

1330

Pășuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae)

1340

* Pășuni continentale udate de apa mării

14.   Mlaștini sărate și pășuni udate de apa mării, mediteraneene și termo-atlantice

1410

Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi)

1420

Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi)

1430

Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea)

15.   Stepe continentale sărăturate și gipsofile

1510

* Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia)

1520

* Vegetație gipsofilă iberică (Gypsophiletalia)

1530

* Stepe și mlaștini sărate panonice

16.   Zonele de arhipelag, costiere și de suprafețe emergente ale Balticii boreale

1610

Insule esker baltice, cu vegetație a plajelor nisipoase, stâncoase și cu galeți, precum și cu vegetație sublitorală

1620

Insulițe și insule mici din Baltica boreală

1630

* Pășuni de coastă din Baltica boreală

1640

Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetație perenă

1650

Golfuri mici înguste din Baltica boreală

2.   DUNE DE NISIP DE COASTĂ ȘI DUNE CONTINENTALE

21.   Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului și ale Mării Baltice

2110

Dune mobile cu vegetație embrionară

2120

Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria («dune albe»)

2130

* Dune de coastă fixe cu vegetație erbacee («dune gri»)

2140

* Dune fixe decalcificate cu Empetrum nigrum

2150

* Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea)

2160

Dune cu Hyppophaë rhamnoides

2170

Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae)

2180

Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală și boreală

2190

Depresiuni intradunale umede

21A0

Machair (*habitat specific irlandez)

22.   Dune maritime de pe coastele mediteraneene

2210

Dune de pe litoral fixate cu Crucianellion maritimae

2220

Dune cu Euphorbia terracina

2230

Dune cu vegetație ierboasă Malcolmietalia

2240

Dune cu vegetație ierboasă Brachypodietalia cu specii anuale

2250

* Dune de coastă cu Juniperus spp.

2260

Dune cu tufărișuri sclerofile Cisto-Lavenduletalia

2270

* Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster

23.   Dune continentale, vechi și decalcificate

2310

Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista

2320

Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum

2330

Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis

2340

* Dune continentale panonice

3.   HABITATE DE APĂ DULCE

31.   Ape stătătoare

3110

Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae)

3120

Ape oligotrofe în general din solurile nisipoase vest-mediteraneene, cu un conținut foarte redus de minerale, cu Isoetes spp.

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea

3140

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp.

3150

Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3160

Lacuri și iazuri distrofice naturale

3170

* Iazuri temporare mediteraneene

3180

* Turlough

3190

Lacuri de carst de gips

31A0

* Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuși

32.   Ape curgătoare – sectoare ale cursurilor de apă cu dinamică naturală sau seminaturală (bazine minore, medii și majore) a căror calitate a apei nu a suferit deteriorări semnificative

3210

Râuri naturale fino-scandinave

3220

Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora

3230

Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica

3240

Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos

3250

Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum

3260

Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

3270

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.

3280

Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba

3290

Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion

4.   PAJIȘTI ȘI TUFĂRIȘURI DIN ZONA TEMPERATĂ

4010

Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix

4020

* Pajiști umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix

4030

Pajiști uscate

4040

* Pajiști uscate atlantice de coastă cu Erica vagans

4050

* Pajiști macaroneziene cu vegetație endemică

4060

Pajiști alpine și boreale

4070

* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti)

4080

Tufărișuri subarctice cu Salix spp.

4090

Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă

40A0

* Tufărișuri subcontinentale peripanonice

40B0

Tufișuri de Rhodope Potentilla fruticosa

40C0

* Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice

5.   TUFĂRIȘURI SCLEROFILE (MATORRAL)

51.   Tufărișuri submediteraneene și temperate

5110

Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.)

5120

Formațiuni montane de Cytisus purgans

5130

Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase

5140

* Formațiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede

52.   Matorral arborescenți mediteraneeni

5210

Matorral arborescenți cu Juniperus spp.

5220

* Matorral arborescenți cu Zyziphus

5230

* Matorral arborescenți cu Laurus nobilis

53.   Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-stepă

5310

Tufișuri de Laurus nobilis

5320

Formațiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor

5330

Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert

54.   Phrygana

5410

Phrygana din Mediterana de Vest de pe vârfurile falezelor (Astragalo-Plantaginetum subulatae)

5420

Sarcopoterium spinosum phryganas

5430

Phrygana endemică cu Euphorbio-Verbascion

6.   FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE

61.   Pajiști naturale

6110

* Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi

6120

* Pajiști calcaroase din nisipuri xerice

6130

Pajiști calaminariene cu Violetalia calaminariae

6140

Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia

6150

Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios

6160

Pajiști oro-iberice cu Festuca indigesta

6170

Pajiști alpine și subalpine calcaroase

6180

Pajiști mezofile macaroneziene

6190

Pajiști panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis)

62.   Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri

6210

Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

6220

* Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea

6230

* Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală)

6240

* Pajiști stepice subpanonice

6250

* Pajiști stepice panonice pe loess

6260

* Stepe panonice nisipoase

6270

* Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică

6280

* Alvar nordic și șisturi calcaroase precambriene

62A0

Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae)

62B0

* Pajiști serpentinofile din Cipru

62C0

* Stepe ponto-sarmatice

62D0

Pajiști acidofile oro-moezice

63.   Păduri sclerofile pășunate (dehesas)

6310

Dehesas cu Quercus spp. perene

64.   Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte

6410

Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae)

6420

Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion

6430

Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin

6440

Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii

6450

Pajiști aluvionare boreale nordice

6460

Pajiști de turbă din Troodos

65.   Pajiști mezofile

6510

Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

6520

Fânețe montane

6530

* Pajiști din zone de pădure fino-scandinave

7.   MLAȘTINI OLIGOTROFE, TURBĂRII ȘI MLAȘTINI ALCALINE

71.   Turbării acide cu spagnum

7110

* Turbării active

7120

Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală

7130

Turbării de acoperire (*exclusiv pentru turbării active)

7140

Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare

7150

Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion

7160

Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale

72.   Mlaștini calcaroase

7210

* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae

7220

* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

7230

Mlaștini alcaline

7240

* Formațiuni pioniere alpine de Caricion bicoloris-atrofuscae

73.   Turbării boreale

7310

* Turbării Aapa

7320

* Turbării Palsa

8.   HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI

81.   Grohotișuri

8110

Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)

8120

Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8130

Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene

8140

Grohotișuri est-mediteraneene

8150

Grohotișuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă

8160

* Grohotișuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar și montan

82.   Pante stâncoase cu vegetație casmofită

8210

Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită

8220

Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită

8230

Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii

8240

* Lespezi calcaroase

83.   Alte habitate stâncoase

8310

Peșteri inaccesibile publicului

8320

Câmpuri de lavă și excavații naturale

8330

Peșteri marine scufundate complet sau parțial

8340

Ghețari permanenți

9.   PĂDURI

Vegetație de păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formațiuni de copaci înalți, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariție și/sau adăpostesc specii de interes comunitar

90.   Păduri din Europa boreală

9010

* Taiga vestică

9020

* Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite

9030

* Păduri naturale în etape succesive primare ale suprafețelor emergente de coastă

9040

Păduri nordice subalpine/subarctice cu Betula pubescens ssp. czerepanovii

9050

Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies

9060

Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea

9070

Pășuni din zone de pădure fino-scandinave

9080

* Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave

91.   Păduri din Europa temperată

9110

Păduri de fag Luzulo-Fagetum

9120

Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion)

9130

Păduri de fag Asperulo-Fagetum

9140

Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius

9150

Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion

9160

Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli

9170

Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum

9180

* Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion

9190

Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase

91A0

Păduri de stejar sesil bătrân cu Ilex și Blechnum în Insulele Britanice

91B0

Păduri termofile cu Fraxinus angustifolia

91C0

* Păduri caledoniene

91D0

* Mlaștini împădurite

91E0

* Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91F0

Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91G0

* Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus

91H0

* Păduri panonice cu Quercus pubescens

91I0

* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

91J0

* Păduri de Taxus baccata din Insulele Britanice

91K0

Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91L0

Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion)

91M0

Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil

91N0

* Tufărișuri panonice ale dunelor de nisip continentale (Junipero-Populetum albae)

91P0

Păduri de brad Holy Cross (Abietetum polonicum)

91Q0

Păduri calcicole cu Pinus sylvestris din Carpații Occidentali

91R0

Păduri de pin scoțian din Dolomiții dinarici (Genisto januensis-Pinetum)

91S0

* Păduri de fag vest-pontice

91T0

Păduri central-europene de pin scoțian cu licheni

91U0

Păduri de pin din stepa sarmatică

91V0

Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion)

91W0

Păduri de fag moezice

91X0

* Păduri de fag dobrogene

91Y0

Păduri de stejar și de carpen dacice

91Z0

Păduri de tei argintiu moezice

91AA

* Păduri de stejar alb estice

91BA

Păduri de brad argintiu moezice

91CA

Păduri de pini scoțieni din masivele Balcanilor și Rodopilor

92.   Păduri mediteraneene caducifoliate

9210

* Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex

9220

* Păduri de fag din Apenini cu Abies alba și păduri de fag cu Abies nebrodensis

9230

Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica

9240

Păduri iberice de Quercus faginea și Quercus canariensis

9250

Păduri de Quercus trojana

9260

Păduri de Castanea sativa

9270

Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis

9280

Păduri de Quercus frainetto

9290

Păduri de Cupressus (Acero-Cupression)

92A0

Galerii de Salix alba și de Populus alba

92B0

Formațiuni riverane pe cursurile de apă mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Rhododendron ponticum, Salix și altele

92C0

Păduri de Platanus orientalis și Liquidambar orientalis (Platanion orientalis)

92D0

Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae)

93.   Păduri sclerofile mediteraneene

9310

Păduri de Quercus brachyphylla din zona Mării Egee

9320

Păduri de Olea și Ceratonia

9330

Păduri de Quercus suber

9340

Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia

9350

Păduri de Quercus macrolepis

9360

* Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea)

9370

* Plantații de palmieri Phoenix

9380

Păduri de Ilex aquifolium

9390

* Tufărișuri și vegetație forestieră joasă cu Quercus alnifolia

93A0

Păduri cu Quercus infectoria (Anagyro foetidae-Quercetum infectoriae)

94.   Păduri montane temperate de conifere

9410

Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea)

9420

Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra

9430

Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros)

95.   Păduri de conifere mediteraneene și macaroneziene montane

9510

* Păduri de Abies alba din Apeninii sudici

9520

Păduri de Abies pinsapo

9530

* Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici

9540

Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici

9550

Păduri de pin endemic canariene

9560

* Păduri endemice cu Juniperus spp.

9570

* Păduri de Tetraclinis articulata

9580

* Păduri mediteraneene de Taxus baccata

9590

* Păduri de Cedrus brevifolia (Cedrosetum brevifoliae)

95A0

Păduri de pin oro-mediteraneene de altitudine

ANEXA II

SPECII ANIMALE ȘI VEGETALE DE INTERES COMUNITAR A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

(a)   În completarea anexei I, anexa II contribuie la instituirea unei rețele coerente de arii speciale de conservare.

(b)   Speciile menționate în prezenta anexă sunt identificate:

prin numele speciei sau al subspeciei sau

prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți determinate din acel taxon.

Abrevierea «spp.» după numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(c)   Simboluri

Un asterisc (*) înainte de numele unei specii indică faptul că este vorba despre o specie prioritară.

Majoritatea speciilor enumerate în prezenta anexă sunt menționate, de asemenea, în anexa IV. Atunci când o specie apare în prezenta anexă, dar nu și în anexa IV sau V, numele speciei este urmat de simbolul (o); atunci când o specie care apare în prezenta anexă apare și în anexa V, dar nu apare în anexa IV, numele său este urmat de simbolul (V).

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Talpidae

Galemys pyrenaicus

CHIROPTERA

Rhinolophidae

Rhinolophus blasii

Rhinolophus euryale

Rhinolophus ferrumequinum

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

Barbastella barbastellus

Miniopterus schreibersii

Myotis bechsteinii

Myotis blythii

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

Myotis emarginatus

Myotis myotis

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Myomimus roachi

Sciuridae

* Marmota marmota latirostris

* Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

* Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Castoridae

Castor fiber (cu excepția populațiilor estoniene, letone, lituaniene, finlandeze și suedeze)

Cricetidae

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Microtus cabrerae

* Microtus oeconomus arenicola

* Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista subtilis

CARNIVORA

Canidae

* Alopex lagopus

* Canis lupus (cu excepția populației estoniene; populațiile din Grecia: numai cele la sud de paralela 39o; populațiile spaniole: numai cele de la sud de Duero; populațiile din Letonia, Lituania și Finlanda).

Ursidae

* Ursus arctos (cu excepția populațiilor din Estonia, Finlanda și Suedia)

Mustelidae

* Gulo gulo

Lutra lutra

Mustela eversmanii

* Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Lynx lynx (cu excepția populațiilor din Estonia, Letonia și Finlanda)

* Lynx pardinus

Phocidae

Halichoerus grypus (V)

* Monachus monachus

Phoca hispida bottnica (V)

* Phoca hispida saimensis

Phoca vitulina (V)

ARTIODACTYLA

Cervidae

* Cervus elaphus corsicanus

Rangifer tarandus fennicus (o)

Bovidae

* Bison bonasus

Capra aegagrus (populații naturale)

Capra aegagrus (natural populations)

* Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populații naturale – Corsica și Sardinia)

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (natural — Corsica and Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

* Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

* Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Phocoena phocoena

Tursiops truncatus

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

* Caretta caretta

* Chelonia mydas

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta schreiberi

Gallotia galloti insulanagae

* Gallotia simonyi

Podarcis lilfordi

Podarcis pityusensis

Scincidae

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Gekkonidae

Phyllodactylus europaeus

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

* Coluber cypriensis

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

* Natrix natrix cypriaca

Viperidae

* Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Vipera ursinii (cu excepția Vipera ursinii rakosiensis)

* Vipera ursinii rakosiensis

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

* Salamandra aurorae (Salamandra atra aurorae)

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

* Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

* Alytes muletensis

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus «jeanneae»)

Discoglossus montalentii

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana latastei

Pelobatidae

* Pelobates fuscus insubricus

PEȚTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Eudontomyzon spp. (o)

Lampetra fluviatilis (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda și Suedia)

Lampetra planeri (o) (cu excepția populațiilor din Estonia, Finlanda și Suedia)

Lethenteron zanandreai (V)

Petromyzon marinus (o) (cu excepția populațiilor din Suedia)

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

* Acipenser naccarii

* Acipenser sturio

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp. (V)

SALMONIFORMES

Salmonidae

Hucho hucho (populații naturale) (V)

Salmo macrostigma (o)

Salmo marmoratus (o)

Salmo salar (numai în ape dulci) (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Umbridae

Umbra krameri (o)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Alburnus albidus (o) (Alburnus vulturius)

Anaecypris hispanica

Aspius aspius (V) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Barbus comiza (V)

Barbus meridionalis (V)

Barbus plebejus (V)

Chalcalburnus chalcoides (o)

Chondrostoma genei (o)

Chondrostoma lusitanicum (o)

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. willkommi)

Chondrostoma soetta (o)

Chondrostoma toxostoma (o)

Gobio albipinnatus (o)

Gobio kessleri (o)

Gobio uranoscopus (o)

Iberocypris palaciosi (o)

* Ladigesocypris ghigii (o)

Leuciscus lucumonis (o)

Leuciscus souffia (o)

Pelecus cultratus (V)

Phoxinellus spp. (o)

* Phoxinus percnurus

Rhodeus sericeus amarus (o)

Rutilus pigus (V)

Rutilus rubilio (o)

Rutilus arcasii (o)

Rutilus macrolepidotus (o)

Rutilus lemmingii (o)

Rutilus frisii meidingeri (V)

Rutilus alburnoides (o)

Scardinius graecus (o)

Cobitidae

Cobitis elongata (o)

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. Willkommi)

Cobitis trichonica (o)

Misgurnus fossilis (o)

Sabanejewia aurata (o)

Sabanejewia larvata (o) (Cobitis larvata și Cobitis conspersa)

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis (V)

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Aphanius iberus (o)

Aphanius fasciatus (o)

* Valencia hispanica

* Valencia letourneuxi (Valencia hispanica)

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Gymnocephalus schraetzer (V)

* Romanichthys valsanicola

Zingel spp. [(o) cu excepția Zingel asper și Zingel zingel (V)]

Gobiidae

Knipowitschia (Padogobius) panizzae (o)

Padogobius nigricans (o)

Pomatoschistus canestrini (o)

SCORPAENIFORMES

Cottidae

Cottus gobio (o) (cu excepția populațiilor din Finlanda)

Cottus petiti (o)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Decapoda

Austropotamobius pallipes (V)

* Austropotamobius torrentium (V)

Isopoda

* Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Agathidium pulchellum (o)

Bolbelasmus unicornis

Boros schneideri (o)

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

* Carabus menetriesi pacholei

* Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Corticaria planula (o)

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Limoniscus violaceus (o)

Lucanus cervus (o)

Macroplea pubipennis (o)

Mesosa myops (o)

Morimus funereus (o)

* Osmoderma eremita

Oxyporus mannerheimii (o)

Pilemia tigrina

* Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

* Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rhysodes sulcatus (o)

* Rosalia alpina

Stephanopachys linearis (o)

Stephanopachys substriatus (o)

Xyletinus tremulicola (o)

Hemiptera

Aradus angularis (o)

Lepidoptera

Agriades glandon aquilo (o)

Arytrura musculus

* Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria (o)

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Clossiana improba (o)

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia medusa polaris (o)

Eriogaster catax

Euphydryas (Eurodryas, Hypodryas) aurinia (o)

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Graellsia isabellae (V)

Hesperia comma catena (o)

Hypodryas maturna

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

* Nymphalis vaualbum

Papilio hospiton

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Pseudophilotes bavius

Xestia borealis (o)

Xestia brunneopicta (o)

* Xylomoia strix

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Coenagrion hylas (o)

Coenagrion mercuriale (o)

Coenagrion ornatum (o)

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Pseudoscorpiones

Anthrenochernes stellae (o)

MOLUȘTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

* Helicopsis striata austriaca (o)

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

* Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

* Paladilhia hungarica

Sadleriana pannonica

Theodoxus transversalis

Vertigo angustior (o)

Vertigo genesii (o)

Vertigo geyeri (o)

Vertigo moulinsiana (o)

BIVALVIA

Unionoida

Margaritifera durrovensis (Margaritifera margaritifera) (V)

Margaritifera margaritifera (V)

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

(b)   PLANTE

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium jahandiezii (Litard.) Rouy

Asplenium adulterinum Milde

BLECHNACEAE

Woodwardia radicans (L.) Sm.

DICKSONIACEAE

Culcita macrocarpa C. Presl

DRYOPTERIDACEAE

Diplazium sibiricum (Turcz. ex Kunze) Kurata

* Dryopteris corleyi Fraser-Jenk.

Dryopteris fragans (L.) Schott

HYMENOPHYLLACEAE

Trichomanes speciosum Willd.

ISOETACEAE

Isoetes boryana Durieu

Isoetes malinverniana Ces. & De Not.

MARSILEACEAE

Marsilea batardae Launert

Marsilea quadrifolia L.

Marsilea strigosa Willd.

OPHIOGLOSSACEAE

Botrychium simplex Hitchc.

Ophioglossum polyphyllum A. Braun

GYMNOSPERMAE

PINACEAE

* Abies nebrodensis (Lojac.) Mattei

ANGIOSPERMAE

ALISMATACEAE

* Alisma wahlenbergii (Holmberg) Juz.

Caldesia parnassifolia (L.) Parl.

Luronium natans (L.) Raf.

AMARYLLIDACEAE

Leucojum nicaeense Ard.

Narcissus asturiensis (Jordan) Pugsley

Narcissus calcicola Mendonça

Narcissus cyclamineus DC.

Narcissus fernandesii G. Pedro

Narcissus humilis (Cav.) Traub

* Narcissus nevadensis Pugsley

Narcissus pseudonarcissus L. subsp. nobilis (Haw.) A. Fernandes

Narcissus scaberulus Henriq.

Narcissus triandrus L. subsp. capax (Salisb.) D. A. Webb.

Narcissus viridiflorus Schousboe

ASCLEPIADACEAE

Vincetoxicum pannonicum (Borhidi) Holub

BORAGINACEAE

* Anchusa crispa Viv.

Echium russicum J.F.Gemlin

* Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes

Myosotis lusitanica Schuster

Myosotis rehsteineri Wartm.

Myosotis retusifolia R. Afonso

Omphalodes kuzinskyanae Willk.

* Omphalodes littoralis Lehm.

* Onosma tornensis Javorka

Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci

* Symphytum cycladense Pawl.

CAMPANULACEAE

Adenophora lilifolia (L.) Ledeb.

Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.

* Campanula bohemica Hruby

* Campanula gelida Kovanda

Campanula romanica Săvul.

* Campanula sabatia De Not.

* Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Campanula zoysii Wulfen

Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pinto da Silva

Jasione lusitanica A. DC.

CARYOPHYLLACEAE

Arenaria ciliata L. subsp. pseudofrigida Ostenf. & O.C. Dahl

Arenaria humifusa Wahlenberg

* Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter

Arenaria provincialis Chater & Halliday

* Cerastium alsinifolium Tausch

Cerastium dinaricum G. Beck & Szysz.

Dianthus arenarius L. subsp. arenarius

* Dianthus arenarius subsp. bohemicus (Novak) O.Schwarz

Dianthus cintranus Boiss. & Reuter subsp. cintranus Boiss. & Reuter

* Dianthus diutinus Kit.

* Dianthus lumnitzeri Wiesb.

Dianthus marizii (Samp.) Samp.

* Dianthus moravicus Kovanda

* Dianthus nitidus Waldst. et Kit.

Dianthus plumarius subsp. regis-stephani (Rapcs.) Baksay

Dianthus rupicola Biv.

* Gypsophila papillosa P. Porta

Herniaria algarvica Chaudhri

* Herniaria latifolia Lapeyr. subsp. litardierei Gamis

Herniaria lusitanica (Chaudhri) subsp. berlengiana Chaudhri

Herniaria maritima Link

* Minuartia smejkalii Dvorakova

Moehringia jankae Griseb. ex Janka

Moehringia lateriflora (L.) Fenzl.

Moehringia tommasinii Marches.

Moehringia villosa (Wulfen) Fenzl

Petrocoptis grandiflora Rothm.

Petrocoptis montsicciana O. Bolos & Rivas Mart.

Petrocoptis pseudoviscosa Fernández Casas

Silene furcata Rafin. subsp. angustiflora (Rupr.) Walters

* Silene hicesiae Brullo & Signorello

Silene hifacensis Rouy ex Willk.

* Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.

Silene longicilia (Brot.) Otth.

Silene mariana Pau

* Silene orphanidis Boiss

* Silene rothmaleri Pinto da Silva

* Silene velutina Pourret ex Loisel.

CHENOPODIACEAE

* Bassia (Kochia) saxicola (Guss.) A. J. Scott

* Cremnophyton lanfrancoi Brullo et Pavone

* Salicornia veneta Pignatti & Lausi

CISTACEAE

Cistus palhinhae Ingram

Halimium verticillatum (Brot.) Sennen

Helianthemum alypoides Losa & Rivas Goday

Helianthemum caput-felis Boiss.

* Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & Rozeira

COMPOSITAE

* Anthemis glaberrima (Rech. f.) Greuter

Artemisia campestris L. subsp. bottnica A.N. Lundström ex Kindb.

* Artemisia granatensis Boiss.

* Artemisia laciniata Willd.

Artemisia oelandica (Besser) Komaror

* Artemisia pancicii (Janka) Ronn.

* Aster pyrenaeus Desf. ex DC

* Aster sorrentinii (Tod) Lojac.

Carlina onopordifolia Besser

* Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.

* Centaurea alba L. subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal

* Centaurea alba L. subsp. princeps (Boiss. & Heldr.) Gugler

* Centaurea akamantis T. Georgiadis & G. Chatzikyriakou

* Centaurea attica Nyman subsp. megarensis (Halacsy & Hayek) Dostal

* Centaurea balearica J. D. Rodriguez

* Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday

* Centaurea citricolor Font Quer

Centaurea corymbosa Pourret

Centaurea gadorensis G. Blanca

* Centaurea horrida Badaro

Centaurea immanuelis-loewii Degen

Centaurea jankae Brandza

* Centaurea kalambakensis Freyn & Sint.

Centaurea kartschiana Scop.

* Centaurea lactiflora Halacsy

Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link subsp. herminii (Rouy) Dostál

* Centaurea niederi Heldr.

* Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.

* Centaurea pinnata Pau

Centaurea pontica Prodan & E. I. Nyárády

Centaurea pulvinata (G. Blanca) G. Blanca

Centaurea rothmalerana (Arènes) Dostál

Centaurea vicentina Mariz

Cirsium brachycephalum Juratzka

* Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.

Crepis granatensis (Willk.) B. Blanca & M. Cueto

Crepis pusilla (Sommier) Merxmüller

Crepis tectorum L. subsp. nigrescens

Erigeron frigidus Boiss. ex DC.

* Helichrysum melitense (Pignatti) Brullo et al

Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.

Hyoseris frutescens Brullo et Pavone

* Jurinea cyanoides (L.) Reichenb.

* Jurinea fontqueri Cuatrec.

* Lamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.

Leontodon boryi Boiss.

* Leontodon siculus (Guss.) Finch & Sell

Leuzea longifolia Hoffmanns. & Link

Ligularia sibirica (L.) Cass.

* Palaeocyanus crassifolius (Bertoloni) Dostal

Santolina impressa Hoffmanns. & Link

Santolina semidentata Hoffmanns. & Link

Saussurea alpina subsp. esthonica (Baer ex Rupr) Kupffer

* Senecio elodes Boiss. ex DC.

Senecio jacobea L. subsp. gotlandicus (Neuman) Sterner

Senecio nevadensis Boiss. & Reuter

* Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern

Tephroseris longifolia (Jacq.) Griseb et Schenk subsp. moravica

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus argyrothamnus Greuter

* Convolvulus fernandesii Pinto da Silva & Teles

CRUCIFERAE

Alyssum pyrenaicum Lapeyr.

* Arabis kennedyae Meikle

Arabis sadina (Samp.) P. Cout.

Arabis scopoliana Boiss

* Biscutella neustriaca Bonnet

Biscutella vincentina (Samp.) Rothm.

Boleum asperum (Pers.) Desvaux

Brassica glabrescens Poldini

Brassica hilarionis Post

Brassica insularis Moris

* Brassica macrocarpa Guss.

Braya linearis Rouy

* Cochlearia polonica E. Fröhlich

* Cochlearia tatrae Borbas

* Coincya rupestris Rouy

* Coronopus navasii Pau

Crambe tataria Sebeok

Diplotaxis ibicensis (Pau) Gómez-Campo

* Diplotaxis siettiana Maire

Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm.

Draba cacuminum Elis Ekman

Draba cinerea Adams

Draba dorneri Heuffel.

Erucastrum palustre (Pirona) Vis.

* Erysimum pieninicum (Zapal.) Pawl.

* Iberis arbuscula Runemark

Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva

* Jonopsidium acaule (Desf.) Reichenb.

Jonopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.

Rhynchosinapis erucastrum (L.) Dandy ex Clapham subsp. cintrana (Coutinho) Franco & P. Silva (Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva)

Sisymbrium cavanillesianum Valdés & Castroviejo

Sisymbrium supinum L.

Thlaspi jankae A.Kern.

CYPERACEAE

Carex holostoma Drejer

* Carex panormitana Guss.

Eleocharis carniolica Koch

DIOSCOREACEAE

* Borderea chouardii (Gaussen) Heslot

DROSERACEAE

Aldrovanda vesiculosa L.

ELATINACEAE

Elatine gussonei (Sommier) Brullo et al

ERICACEAE

Rhododendron luteum Sweet

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann

Euphorbia transtagana Boiss.

GENTIANACEAE

* Centaurium rigualii Esteve

* Centaurium somedanum Lainz

Gentiana ligustica R. de Vilm. & Chopinet

Gentianella anglica (Pugsley) E. F. Warburg

* Gentianella bohemica Skalicky

GERANIACEAE

* Erodium astragaloides Boiss. & Reuter

Erodium paularense Fernández-González & Izco

* Erodium rupicola Boiss.

GLOBULARIACEAE

* Globularia stygia Orph. ex Boiss.

GRAMINEAE

Arctagrostis latifolia (R. Br.) Griseb.

Arctophila fulva (Trin.) N. J. Anderson

Avenula hackelii (Henriq.) Holub

Bromus grossus Desf. ex DC.

Calamagrostis chalybaea (Laest.) Fries

Cinna latifolia (Trev.) Griseb.

Coleanthus subtilis (Tratt.) Seidl

Festuca brigantina (Markgr.-Dannenb.) Markgr.- Dannenb.

Festuca duriotagana Franco & R. Afonso

Festuca elegans Boiss.

Festuca henriquesii Hack.

Festuca summilusitana Franco & R. Afonso

Gaudinia hispanica Stace & Tutin

Holcus setiglumis Boiss. & Reuter subsp. duriensis Pinto da Silva

Micropyropsis tuberosa Romero — Zarco & Cabezudo

Poa granitica Br.-Bl. subsp. disparilis (E. I. Nyárády) E. I. Nyárády

* Poa riphaea (Ascher et Graebner) Fritsch

Pseudarrhenatherum pallens (Link) J. Holub

Puccinellia phryganodes (Trin.) Scribner + Merr.

Puccinellia pungens (Pau) Paunero

* Stipa austroitalica Martinovsky

* Stipa bavarica Martinovsky & H. Scholz

Stipa danubialis Dihoru & Roman

* Stipa styriaca Martinovsky

* Stipa veneta Moraldo

* Stipa zalesskii Wilensky

Trisetum subalpestre (Hartman) Neuman

GROSSULARIACEAE

* Ribes sardoum Martelli

HIPPURIDACEAE

Hippuris tetraphylla L. Fil.

HYPERICACEAE

* Hypericum aciferum (Greuter) N.K.B. Robson

IRIDACEAE

Crocus cyprius Boiss. et Kotschy

Crocus hartmannianus Holmboe

Gladiolus palustris Gaud.

Iris aphylla L. subsp. hungarica Hegi

Iris humilis Georgi subsp. arenaria (Waldst. et Kit.) A. et D.Löve

JUNCACEAE

Juncus valvatus Link

Luzula arctica Blytt

LABIATAE

Dracocephalum austriacum L.

* Micromeria taygetea P. H. Davis

Nepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex Halacsy

* Nepeta sphaciotica P. H. Davis

Origanum dictamnus L.

Phlomis brevibracteata Turril

Phlomis cypria Post

Salvia veneris Hedge

Sideritis cypria Post

Sideritis incana subsp. glauca (Cav.) Malagarriga

Sideritis javalambrensis Pau

Sideritis serrata Cav. ex Lag.

Teucrium lepicephalum Pau

Teucrium turredanum Losa & Rivas Goday

* Thymus camphoratus Hoffmanns. & Link

Thymus carnosus Boiss.

* Thymus lotocephalus G. López & R. Morales (Thymus cephalotos L.)

LEGUMINOSAE

Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. Sierra

* Astragalus algarbiensis Coss. ex Bunge

* Astragalus aquilanus Anzalone

Astragalus centralpinus Braun-Blanquet

* Astragalus macrocarpus DC. subsp. lefkarensis

* Astragalus maritimus Moris

Astragalus peterfii Jáv.

Astragalus tremolsianus Pau

* Astragalus verrucosus Moris

* Cytisus aeolicus Guss. ex Lindl.

Genista dorycnifolia Font Quer

Genista holopetala (Fleischm. ex Koch) Baldacci

Melilotus segetalis (Brot.) Ser. subsp. fallax Franco

* Ononis hackelii Lange

Trifolium saxatile All.

* Vicia bifoliolata J.D. Rodríguez

LENTIBULARIACEAE

* Pinguicula crystallina Sm.

Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper

LILIACEAE

Allium grosii Font Quer

* Androcymbium rechingeri Greuter

* Asphodelus bento-rainhae P. Silva

* Chionodoxa lochiae Meikle in Kew Bull.

Colchicum arenarium Waldst. et Kit.

Hyacinthoides vicentina (Hoffmans. & Link) Rothm.

* Muscari gussonei (Parl.) Tod.

Scilla litardierei Breist.

* Scilla morrisii Meikle

Tulipa cypria Stapf

Tulipa hungarica Borbas

LINACEAE

* Linum dolomiticum Borbas

* Linum muelleri Moris (Linum maritimum muelleri)

LYTHRACEAE

* Lythrum flexuosum Lag.

MALVACEAE

Kosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.

NAJADACEAE

Najas flexilis (Willd.) Rostk. & W.L. Schmidt

Najas tenuissima (A. Braun) Magnus

OLEACEAE

Syringa josikaea Jacq. Fil. ex Reichenb.

ORCHIDACEAE

Anacamptis urvilleana Sommier et Caruana Gatto

Calypso bulbosa L.

* Cephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.

Cypripedium calceolus L.

Dactylorhiza kalopissii E.Nelson

Gymnigritella runei Teppner & Klein

Himantoglossum adriaticum Baumann

Himantoglossum caprinum (Bieb.) V.Koch

Liparis loeselii (L.) Rich.

* Ophrys kotschyi H.Fleischm. et Soo

* Ophrys lunulata Parl.

Ophrys melitensis (Salkowski) J et P Devillers-Terschuren

Platanthera obtusata (Pursh) subsp. oligantha (Turez.) Hulten

OROBANCHACEAE

Orobanche densiflora Salzm. ex Reut.

PAEONIACEAE

Paeonia cambessedesii (Willk.) Willk.

Paeonia clusii F.C. Stern subsp. rhodia (Stearn) Tzanoudakis

Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rachel) Soo

Paeonia parnassica Tzanoudakis

PALMAE

Phoenix theophrasti Greuter

PAPAVERACEAE

Corydalis gotlandica Lidén

Papaver laestadianum (Nordh.) Nordh.

Papaver radicatum Rottb. subsp. hyperboreum Nordh.

PLANTAGINACEAE

Plantago algarbiensis Sampaio (Plantago bracteosa (Willk.) G. Sampaio)

Plantago almogravensis Franco

PLUMBAGINACEAE

Armeria berlengensis Daveau

* Armeria helodes Martini & Pold

Armeria neglecta Girard

Armeria pseudarmeria (Murray) Mansfeld

* Armeria rouyana Daveau

Armeria soleirolii (Duby) Godron

Armeria velutina Welw. ex Boiss. & Reuter

Limonium dodartii (Girard) O. Kuntze subsp. lusitanicum (Daveau) Franco

* Limonium insulare (Beg. & Landi) Arrig. & Diana

Limonium lanceolatum (Hoffmans. & Link) Franco

Limonium multiflorum Erben

* Limonium pseudolaetum Arrig. & Diana

* Limonium strictissimum (Salzmann) Arrig.

POLYGONACEAE

Persicaria foliosa (H. Lindb.) Kitag.

Polygonum praelongum Coode & Cullen

Rumex rupestris Le Gall

PRIMULACEAE

Androsace mathildae Levier

Androsace pyrenaica Lam.

* Cyclamen fatrense Halda et Sojak

* Primula apennina Widmer

Primula carniolica Jacq.

Primula nutans Georgi

Primula palinuri Petagna

Primula scandinavica Bruun

Soldanella villosa Darracq.

RANUNCULACEAE

* Aconitum corsicum Gayer (Aconitum napellus subsp. corsicum)

Aconitum firmum (Reichenb.) Neilr subsp. moravicum Skalicky

Adonis distorta Ten.

Aquilegia bertolonii Schott

Aquilegia kitaibelii Schott

* Aquilegia pyrenaica D.C. subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano

* Consolida samia P.H. Davis

* Delphinium caseyi B.L.Burtt

Pulsatilla grandis Wenderoth Pulsatilla patens (L.) Miller

* Pulsatilla pratensis (L.) Miller subsp. hungarica Soo

* Pulsatilla slavica G.Reuss.

* Pulsatilla subslavica Futak ex Goliasova

Pulsatilla vulgaris Hill. subsp. gotlandica (Johanss.) Zaemelis & Paegle

Ranunculus kykkoensis Meikle

Ranunculus lapponicus L.

* Ranunculus weyleri Mares

RESEDACEAE

*Reseda decursiva Forssk.

ROSACEAE

Agrimonia pilosa Ledebour

Potentilla delphinensis Gren. & Godron

Potentilla emilii-popii Nyárády

* Pyrus magyarica Terpo

Sorbus teodorii Liljefors

RUBIACEAE

Galium cracoviense Ehrend.

* Galium litorale Guss.

Galium moldavicum (Dobrescu) Franco

* Galium sudeticum Tausch

* Galium viridiflorum Boiss. & Reuter

SALICACEAE

Salix salvifolia Brot. subsp. australis Franco

SANTALACEAE

Thesium ebracteatum Hayne

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga berica (Beguinot) D.A. Webb

Saxifraga florulenta Moretti

Saxifraga hirculus L.

Saxifraga osloënsis Knaben

Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum charidemi Lange

Chaenorrhinum serpyllifolium (Lange) Lange subsp. lusitanicum R. Fernandes

* Euphrasia genargentea (Feoli) Diana

Euphrasia marchesettii Wettst. ex Marches.

Linaria algarviana Chav.

Linaria coutinhoi Valdés

Linaria loeselii Schweigger

* Linaria ficalhoana Rouy

Linaria flava (Poiret) Desf.

* Linaria hellenica Turrill

Linaria pseudolaxiflora Lojacono

* Linaria ricardoi Cout.

Linaria tonzigii Lona

* Linaria tursica B. Valdés & Cabezudo

Odontites granatensis Boiss.

* Pedicularis sudetica Willd.

Rhinanthus oesilensis (Ronniger & Saarsoo) Vassilcz

Tozzia carpathica Wol.

Verbascum litigiosum Samp.

Veronica micrantha Hoffmanns. & Link

* Veronica oetaea L.-A. Gustavsson

SOLANACEAE

*Atropa baetica Willk.

THYMELAEACEAE

* Daphne arbuscula Celak

Daphne petraea Leybold

* Daphne rodriguezii Texidor

ULMACEAE

Zelkova abelicea (Lam.) Boiss.

UMBELLIFERAE

* Angelica heterocarpa Lloyd

Angelica palustris (Besser) Hoffm.

* Apium bermejoi Llorens

Apium repens (Jacq.) Lag.

Athamanta cortiana Ferrarini

* Bupleurum capillare Boiss. & Heldr.

* Bupleurum kakiskalae Greuter

Eryngium alpinum L.

* Eryngium viviparum Gay

* Ferula sadleriana Lebed.

Hladnikia pastinacifolia Reichenb.

* Laserpitium longiradium Boiss.

* Naufraga balearica Constans & Cannon

* Oenanthe conioides Lange

Petagnia saniculifolia Guss.

Rouya polygama (Desf.) Coincy

* Seseli intricatum Boiss.

Seseli leucospermum Waldst. et Kit

Thorella verticillatinundata (Thore) Briq.

VALERIANACEAE

Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot

VIOLACEAE

Viola delphinantha Boiss.

* Viola hispida Lam.

Viola jaubertiana Mares & Vigineix

Viola rupestris F.W. Schmidt subsp. relicta Jalas

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o)

Bryhnia novae-angliae (Sull & Lesq.) Grout (o)

* Bryoerythrophyllum campylocarpum (C. Müll.) Crum. (Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. O. Hill) (o)

Buxbaumia viridis (Moug.) Moug. & Nestl. (o)

Cephalozia macounii (Aust.) Aust. (o)

Cynodontium suecicum (H. Arn. & C. Jens.) I. Hag. (o)

Dichelyma capillaceum (Dicks) Myr. (o)

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o)

Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o)

Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o)

Encalypta mutica (I. Hagen) (o)

Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenäs (o)

Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o)

Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o)

Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o)

Mannia triandra (Scop.) Grolle (o)

* Marsupella profunda Lindb. (o)

Meesia longiseta Hedw. (o)

Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o)

Ochyraea tatrensis Vana (o)

Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o)

Orthotrichum rogeri Brid. (o)

Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o)

Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) T. Kop. (o)

Riccia breidleri Jur. (o)

Riella helicophylla (Bory & Mont.) Mont. (o)

Scapania massolongi (K. Müll.) K. Müll. (o)

Sphagnum pylaisii Brid. (o)

Tayloria rudolphiana (Garov) B. & S. (o)

Tortella rigens (N. Alberts) (o)

SPECII PENTRU MACARONEZIA

PTERIDOPHYTA

HYMENOPHYLLACEAE

Hymenophyllum maderensis Gibby & Lovis

DRYOPTERIDACEAE

* Polystichum drepanum (Sw.) C. Presl.

ISOETACEAE

Isoetes azorica Durieu & Paiva ex Milde

MARSILEACEAE

* Marsilea azorica Launert & Paiva

ANGIOSPERMAE

ASCLEPIADACEAE

Caralluma burchardii N. E. Brown

* Ceropegia chrysantha Svent.

BORAGINACEAE

Echium candicans L. fil.

* Echium gentianoides Webb & Coincy

Myosotis azorica H. C. Watson

Myosotis maritima Hochst. in Seub.

CAMPANULACEAE

* Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

Musschia aurea (L. f.) DC.

* Musschia wollastonii Lowe

CAPRIFOLIACEAE

* Sambucus palmensis Link

CARYOPHYLLACEAE

Spergularia azorica (Kindb.) Lebel

CELASTRACEAE

Maytenus umbellata (R. Br.) Mabb.

CHENOPODIACEAE

Beta patula Ait.

CISTACEAE

Cistus chinamadensis Banares & Romero

* Helianthemum bystropogophyllum Svent.

COMPOSITAE

Andryala crithmifolia Ait.

* Argyranthemum lidii Humphries

Argyranthemum thalassophylum (Svent.) Hump.

Argyranthemum winterii (Svent.) Humphries

* Atractylis arbuscula Svent. & Michaelis

Atractylis preauxiana Schultz.

Calendula maderensis DC.

Cheirolophus duranii (Burchard) Holub

Cheirolophus ghomerytus (Svent.) Holub

Cheirolophus junonianus (Svent.) Holub

Cheirolophus massonianus (Lowe) Hansen & Sund.

Cirsium latifolium Lowe

Helichrysum gossypinum Webb

Helichrysum monogynum Burtt & Sund.

Hypochoeris oligocephala (Svent. & Bramw.) Lack

* Lactuca watsoniana Trel.

* Onopordum nogalesii Svent.

* Onorpordum carduelinum Bolle

* Pericallis hadrosoma (Svent.) B. Nord.

Phagnalon benettii Lowe

Stemmacantha cynaroides (Chr. Son. in Buch) Ditt

Sventenia bupleuroides Font Quer

* Tanacetum ptarmiciflorum Webb & Berth

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus caput-medusae Lowe

* Convolvulus lopez-socasii Svent.

* Convolvulus massonii A. Dietr.

CRASSULACEAE

Aeonium gomeraense Praeger

Aeonium saundersii Bolle

Aichryson dumosum (Lowe) Praeg.

Monanthes wildpretii Banares & Scholz

Sedum brissemoretii Raymond-Hamet

CRUCIFERAE

* Crambe arborea Webb ex Christ

Crambe laevigata DC. ex Christ

* Crambe sventenii R. Petters ex Bramwell & Sund.

* Parolinia schizogynoides Svent.

Sinapidendron rupestre (Ait.) Lowe

CYPERACEAE

Carex malato-belizii Raymond

DIPSACACEAE

Scabiosa nitens Roemer & J. A. Schultes

ERICACEAE

Erica scoparia L. subsp. azorica (Hochst.) D. A. Webb

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia handiensis Burchard

Euphorbia lambii Svent.

Euphorbia stygiana H. C. Watson

GERANIACEAE

* Geranium maderense P. F. Yeo

GRAMINEAE

Deschampsia maderensis (Haeck. & Born.) Buschm.

Phalaris maderensis (Menezes) Menezes

GLOBULARIACEAE

* Globularia ascanii D. Bramwell & Kunkel

* Globularia sarcophylla Svent.

LABIATAE

* Sideritis cystosiphon Svent.

* Sideritis discolor (Webb ex de Noe) Bolle

Sideritis infernalis Bolle

Sideritis marmorea Bolle

Teucrium abutiloides L'Hér.

Teucrium betonicum L'Hér.

LEGUMINOSAE

* Anagyris latifolia Brouss. ex. Willd.

Anthyllis lemanniana Lowe

* Dorycnium spectabile Webb & Berthel

* Lotus azoricus P. W. Ball

Lotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. Davis

* Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell & al.

* Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.

* Teline salsoloides Arco & Acebes.

Vicia dennesiana H. C. Watson

LILIACEAE

* Androcymbium psammophilum Svent.

Scilla maderensis Menezes

Semele maderensis Costa

LORANTHACEAE

Arceuthobium azoricum Wiens & Hawksw.

MYRICACEAE

* Myrica rivas-martinezii Santos.

OLEACEAE

Jasminum azoricum L.

Picconia azorica (Tutin) Knobl.

ORCHIDACEAE

Goodyera macrophylla Lowe

PITTOSPORACEAE

* Pittosporum coriaceum Dryand. ex. Ait.

PLANTAGINACEAE

Plantago malato-belizii Lawalree

PLUMBAGINACEAE

* Limonium arborescens (Brouss.) Kuntze

Limonium dendroides Svent.

*Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & Sunding

*Limonium sventenii Santos & Fernández Galván

POLYGONACEAE

Rumex azoricus Rech. fil.

RHAMNACEAE

Frangula azorica Tutin

ROSACEAE

* Bencomia brachystachya Svent.

Bencomia sphaerocarpa Svent.

* Chamaemeles coriacea Lindl.

Dendriopoterium pulidoi Svent.

Marcetella maderensis (Born.) Svent.

Prunus lusitanica L. subsp. azorica (Mouillef.) Franco

Sorbus maderensis (Lowe) Dode

SANTALACEAE

Kunkeliella subsucculenta Kammer

SCROPHULARIACEAE

* Euphrasia azorica H.C. Watson

Euphrasia grandiflora Hochst. in Seub.

* Isoplexis chalcantha Svent. & O'Shanahan

Isoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) Masferrer

Odontites holliana (Lowe) Benth.

Sibthorpia peregrina L.

SOLANACEAE

* Solanum lidii Sunding

UMBELLIFERAE

Ammi trifoliatum (H. C. Watson) Trelease

Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel

Chaerophyllum azoricum Trelease

Ferula latipinna Santos

Melanoselinum decipiens (Schrader & Wendl.) Hoffm.

Monizia edulis Lowe

Oenanthe divaricata (R. Br.) Mabb.

Sanicula azorica Guthnick ex Seub.

VIOLACEAE

Viola paradoxa Lowe

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

* Echinodium spinosum (Mitt.) Jur. (o)

* Thamnobryum fernandesii Sergio (o).

(d)

Anexele IV și V se înlocuiesc cu următorul text:

ANEXA IV

SPECIILE ANIMALE ȘI VEGETALE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ CARE NECESITĂ PROTECȚIE STRICTĂ

Speciile menționate în prezenta anexă sunt indicate:

prin numele speciei sau al subspeciei sau

prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți bine determinate din acel taxon.

Abrevierea «spp.» adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Erinaceidae

Erinaceus algirus

Soricidae

Crocidura canariensis

Crocidura sicula

Talpidae

Galemys pyrenaicus

MICROCHIROPTERA

Toate speciile

MEGACHIROPTERA

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Toate speciile cu excepția Glis glis și Eliomys quercinus

Sciuridae

Marmota marmota latirostris

Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Sciurus anomalus

Castoridae

Castor fiber (cu excepția populațiilor din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (cu excepția populațiilor din Ungaria)

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Microtus cabrerae

Microtus oeconomus arenicola

Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista betulina

Sicista subtilis

Hystricidae

Hystrix cristata

CARNIVORA

Canidae

Alopex lagopus

Canis lupus (cu excepția populațiilor din Grecia la nord de paralela 39°; populațiile din Estonia, populațiile din Spania de la nord de Duero; populațiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și populațiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum este definită la alineatul (2) din Actul nr. 848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor)

Ursidae

Ursus arctos

Mustelidae

Lutra lutra

Mustela eversmanii

Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Felis silvestris

Lynx lynx (cu excepția populațiilor din Estonia)

Lynx pardinus

Phocidae

Monachus monachus

Phoca hispida saimensis

ARTIODACTYLA

Cervidae

Cervus elaphus corsicanus

Bovidae

Bison bonasus

Capra aegagrus (populații naturale)

Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populații naturale – Corsica și Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Toate speciile

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

Caretta caretta

Chelonia mydas

Lepidochelys kempii

Eretmochelys imbricata

Dermochelyidae

Dermochelys coriacea

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Algyroides fitzingeri

Algyroides marchi

Algyroides moreoticus

Algyroides nigropunctatus

Gallotia atlantica

Gallotia galloti

Gallotia galloti insulanagae

Gallotia simonyi

Gallotia stehlini

Lacerta agilis

Lacerta bedriagae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta danfordi

Lacerta dugesi

Lacerta graeca

Lacerta horvathi

Lacerta schreiberi

Lacerta trilineata

Lacerta viridis

Lacerta vivipara pannonica

Ophisops elegans

Podarcis erhardii

Podarcis filfolensis

Podarcis hispanica atrata

Podarcis lilfordi

Podarcis melisellensis

Podarcis milensis

Podarcis muralis

Podarcis peloponnesiaca

Podarcis pityusensis

Podarcis sicula

Podarcis taurica

Podarcis tiliguerta

Podarcis wagleriana

Scincidae

Ablepharus kitaibelii

Chalcides bedriagai

Chalcides ocellatus

Chalcides sexlineatus

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Chalcides viridianus

Ophiomorus punctatissimus

Gekkonidae

Cyrtopodion kotschyi

Phyllodactylus europaeus

Tarentola angustimentalis

Tarentola boettgeri

Tarentola delalandii

Tarentola gomerensis

Agamidae

Stellio stellio

Chamaeleontidae

Chamaeleo chamaeleon

Anguidae

Ophisaurus apodus

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius

Coluber cypriensis

Coluber hippocrepis

Coluber jugularis

Coluber laurenti

Coluber najadum

Coluber nummifer

Coluber viridiflavus

Coronella austriaca

Eirenis modesta

Elaphe longissima

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

Natrix natrix cetti

Natrix natrix corsa

Natrix natrix cypriaca

Natrix tessellata

Telescopus falax

Viperidae

Vipera ammodytes

Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri) Vipera seoanni (cu excepția populațiilor din Spania)

Vipera ursinii

Vipera xanthina

Boidae

Eryx jaculus

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Euproctus asper

Euproctus montanus

Euproctus platycephalus

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

Salamandra atra

Salamandra aurorae

Salamandra lanzai

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus italicus

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus marmoratus

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii (Hydromantes (Speleomantes) italicus)

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

Alytes cisternasii

Alytes muletensis

Alytes obstetricans

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus «jeanneae»)

Discoglossus montalentii

Discoglossus pictus

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana arvalis

Rana dalmatina

Rana graeca

Rana iberica

Rana italica

Rana latastei

Rana lessonae

Pelobatidae

Pelobates cultripes

Pelobates fuscus

Pelobates syriacus

Pelobates syriacus

Bufonidae

Bufo calamita

Bufo viridis

Hylidae

Hyla arborea

Hyla meridionalis

Hyla sarda

PEȘTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Acipenser naccarii

Acipenser sturio

SALMONIFORMES

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare din Marea Nordului, cu excepția populațiilor din Finlanda)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Anaecypris hispanica

Phoxinus percnurus

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Valencia hispanica

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Romanichthys valsanicola

Zingel asper

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Isopoda

Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Bolbelasmus unicornis

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Pilemia tigrina

Osmoderma eremita

Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rosalia alpina

Lepidoptera

Apatura metis

Arytrura musculus

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Coenonympha hero

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia sudetica

Eriogaster catax

Fabriciana elisa

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Hypodryas maturna

Hyles hippophaes

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lopinga achine

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea arion

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

Nymphalis vaualbum

Papilio alexanor

Papilio hospiton

Parnassius apollo

Parnassius mnemosyne

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Proserpinus proserpina

Pseudophilotes bavius

Xylomoia strix

Zerynthia polyxena

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Aeshna viridis

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia albifrons

Leucorrhinia caudalis

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Stylurus flavipes

Sympecma braueri

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Saga pedo

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Araneae

Macrothele calpeiana

MOLUȘTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discula testudinalis

Discula turricula

Discus defloratus

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

Paladilhia hungarica

Patella ferruginea

Sadleriana pannonica

Theodoxus prevostianus

Theodoxus transversalis

BIVALVIA

Anisomyaria

Lithophaga lithophaga

Pinna nobilis

Unionoida

Margaritifera auricularia

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

ECHINODERMATA

Echinoidea

Centrostephanus longispinus

(b)   PLANTE

Anexa IV (b) conține toate speciile de plante enumerate în anexa II partea (b) (2) plus speciile menționate mai jos:

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium hemionitis L.

ANGIOSPERMAE

AGAVACEAE

Dracaena draco (L.) L.

AMARYLLIDACEAE

Narcissus longispathus Pugsley

Narcissus triandrus L.

BERBERIDACEAE

Berberis maderensis Lowe

CAMPANULACEAE

Campanula morettiana Reichenb.

Physoplexis comosa (L.) Schur.

CARYOPHYLLACEAE

Moehringia fontqueri Pau

COMPOSITAE

Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe subsp. succulentum (Lowe) C. J. Humphries

Helichrysum sibthorpii Rouy

Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman

Santolina elegans Boiss. ex DC.

Senecio caespitosus Brot.

Senecio lagascanus DC. subsp. lusitanicus (P. Cout.) Pinto da Silva

Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) Dostal

CRUCIFERAE

Murbeckiella sousae Rothm.

EUPHORBIACEAE

Euphorbia nevadensis Boiss. & Reuter

GESNERIACEAE

Jankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.

Ramonda serbica Pancic

IRIDACEAE

Crocus etruscus Parl.

Iris boissieri Henriq.

Iris marisca Ricci & Colasante

LABIATAE

Rosmarinus tomentosus Huber-Morath & Maire

Teucrium charidemi Sandwith

Thymus capitellatus Hoffmanns. & Link

Thymus villosus L. subsp. villosus L.

LILIACEAE

Androcymbium europaeum (Lange) K. Richter

Bellevalia hackelli Freyn

Colchicum corsicum Baker

Colchicum cousturieri Greuter

Fritillaria conica Rix

Fritillaria drenovskii Degen & Stoy.

Fritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) Rix

Fritillaria obliqua Ker-Gawl.

Fritillaria rhodocanakis Orph. ex Baker

Ornithogalum reverchonii Degen & Herv.-Bass.

Scilla beirana Samp.

Scilla odorata Link

ORCHIDACEAE

Ophrys argolica Fleischm.

Orchis scopulorum Simsmerh.

Spiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. Richard

PRIMULACEAE

Androsace cylindrica DC.

Primula glaucescens Moretti

Primula spectabilis Tratt.

RANUNCULACEAE

Aquilegia alpina L.

SAPOTACEAE

Sideroxylon marmulano Banks ex Lowe

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.

Saxifraga portosanctana Boiss.

Saxifraga presolanensis Engl.

Saxifraga valdensis DC.

Saxifraga vayredana Luizet

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum lopesianum Rothm.

Lindernia procumbens (Krocker) Philcox

SOLANACEAE

Mandragora officinarum L.

THYMELAEACEAE

Thymelaea broterana P. Cout.

UMBELLIFERAE

Bunium brevifolium Lowe

VIOLACEAE

Viola athois W. Becker

Viola cazorlensis Gandoger

ANEXA V

SPECII DE ANIMALE ȘI DE PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ALE CĂROR PRELEVARE ÎN NATURĂ ȘI EXPLOATARE POT FACE OBIECTUL UNOR MĂSURI DE GESTIONARE

Speciile menționate în prezenta anexă sunt indicate:

prin numele speciei sau al subspeciei sau

prin ansamblul speciilor care aparțin unui taxon superior sau unei părți bine determinate din acel taxon.

Abrevierea «spp.» adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin acelei familii sau acelui gen.

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

RODENTIA

Castoridae

Castor fiber (populațiile din Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia și Polonia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (populațiile din Ungaria)

CARNIVORA

Canidae

Canis aureus

Canis lupus (populațiile din Spania la nord de Duero; populațiile din Grecia la nord de paralela de 39o; populațiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum a fost definită la alineatul (2) din Actul nr. 848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor, populațiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Slovacia)

Mustelidae

Martes martes

Mustela putorius

Felidae

Lynx lynx (populația din Estonia)

Phocidae

Toate speciile nemenționate în anexa IV

Viverridae

Genetta genetta

Herpestes ichneumon

DUPLICIDENTATA

Leporidae

Lepus timidus

ARTIODACTYLA

Bovidae

Capra ibex

Capra pyrenaica (cu excepția Capra pyrenaica pyrenaica)

Rupicapra rupicapra (cu excepția Rupicapra rupicapra balcanica, Rupicapra rupicapra ornata și Rupicapra rupicapra tatrica)

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

Rana esculenta

Rana perezi

Rana ridibunda

Rana temporaria

PEȘTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Lampetra fluviatilis

Lethenteron zanandrai

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Toate speciile nemenționate în anexa IV

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp.

SALMONIFORMES

Salmonidae

Thymallus thymallus

Coregonus spp. (cu excepția Coregonus oxyrhynchus - populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Hucho hucho

Salmo salar (numai în ape dulci)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Aspius aspius

Barbus spp.

Pelecus cultratus

Rutilus friesii meidingeri

Rutilus pigus

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus schraetzer

Zingel zingel

NEVERTEBRATE

COELENTERATA

CNIDARIA

Corallium rubrum

MOLLUSCA

GASTROPODA — STYLOMMATOPHORA

Helix pomatia

BIVALVIA — UNIONOIDA

Margaritiferidae

Margaritifera margaritifera

Unionidae

Microcondylaea compressa

Unio elongatulus

ANNELIDA

HIRUDINOIDEA — ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA — DECAPODA

Astacidae

Astacus astacus

Austropotamobius pallipes

Austropotamobius torrentium

Scyllaridae

Scyllarides latus

INSECTA — LEPIDOPTERA

Saturniidae

Graellsia isabellae

(b)   PLANTE

ALGAE

RHODOPHYTA

CORALLINACEAE

Lithothamnium coralloides Crouan frat.

Phymatholithon calcareum (Poll.) Adey & McKibbin

LICHENES

CLADONIACEAE

Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain.

BRYOPHYTA

MUSCI

LEUCOBRYACEAE

Leucobryum glaucum (Hedw.) AAngstr.

SPHAGNACEAE

Sphagnum L. spp. (except Sphagnum pylaisii Brid.)

PTERIDOPHYTA

Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

AMARYLLIDACEAE

Galanthus nivalis L.

Narcissus bulbocodium L.

Narcissus juncifolius Lagasca

COMPOSITAE

Arnica montana L.

Artemisia eriantha Tem

Artemisia genipi Weber

Doronicum plantagineum L. subsp. tournefortii (Rouy) P. Cout.

Leuzea rhaponticoides Graells

CRUCIFERAE

Alyssum pintadasilvae Dudley.

Malcolmia lacera (L.) DC. subsp. graccilima (Samp.) Franco

Murbeckiella pinnatifida (Lam.) Rothm. subsp. herminii (Rivas-Martinez) Greuter & Burdet

GENTIANACEAE

Gentiana lutea L.

IRIDACEAE

Iris lusitanica Ker-Gawler

LABIATAE

Teucrium salviastrum Schreber subsp. salviastrum Schreber

LEGUMINOSAE

Anthyllis lusitanica Cullen & Pinto da Silva

Dorycnium pentaphyllum Scop. subsp. transmontana Franco

Ulex densus Welw. ex Webb.

LILIACEAE

Lilium rubrum Lmk

Ruscus aculeatus L.

PLUMBAGINACEAE

Armeria sampaio (Bernis) Nieto Feliner

ROSACEAE

Rubus genevieri Boreau subsp. herminii (Samp.) P. Cout.

SCROPHULARIACEAE

Anarrhinum longipedicelatum R. Fernandes

Euphrasia mendonçae Samp.

Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.

Scrophularia berminii Hoffmanns & Link

Scrophularia sublyrata Brot.

B.   COMBATEREA POLUĂRII INDUSTRIALE ȘI GESTIONAREA RISCURILOR

1.

31997 L 0068: Directiva 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamente mobile fără destinație rutieră (JO L 59, 27.2.1998, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

32001 L 0063: Directiva 2001/63/CE a Comisiei din 17.8.2001 (JO L 227, 23.8.2001, p. 41);

32002 L 0088: Directiva 2002/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9.12.2002 (JO L 35, 11.2.2003, p. 28);

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);

32004 L 0026: Directiva 2004/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21.4.2004 (JO L 146, 30.4.2004, p. 1).

În anexa VIII punctul 1, lista care apare în secțiunea 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1 pentru Germania

2 pentru Franța

3 pentru Italia

4 pentru Țările de Jos

5 pentru Suedia

6 pentru Belgia

7 pentru Ungaria

8 pentru Republica Cehă

9 pentru Spania

11 pentru Regatul Unit

12 pentru Austria

13 pentru Luxemburg

17 pentru Finlanda

18 pentru Danemarca

19 pentru România

20 pentru Polonia

21 pentru Portugalia

23 pentru Grecia

24 pentru Irlanda

26 pentru Slovenia

27 pentru Slovacia

29 pentru Estonia

32 pentru Letonia

34 pentru Bulgaria

36 pentru Lituania

CY pentru Cipru

MT pentru Malta.”

2.

32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

În anexa I, se inserează următorul text între rubrica referitoare la Belgia și cea referitoare la Republica Cehă:

„Bulgaria

1 734

1 410

1 300

1 190

–19

–25

–31

–19

–25

–31”

și, între rubrica referitoare la Portugalia și cea referitoare la Slovenia:

„România

561

692

503

518

23

–10

–8

23

–10

–8”

(b)

În anexa II, se inserează următorul text între rubrica referitoare la Belgia și cea referitoare la Republica Cehă:

„Bulgaria

155

125

95

–19

–39

–19

–39”

și, între rubrica referitoare la Portugalia și cea referitoare la Slovenia:

„România

135

135

77

–1

–43

–1

–43”

3.

32001 L 0081: Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22), astfel cum a fost modificată prin:

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

(a)

Anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

Plafoanele naționale de emisie pentru SO2, NOx, COV și NH3, care trebuie atinse până în 2010 (3)

Țara

SO2

Kilotone

NOx

Kilotone

COV

Kilotone

NH3

Kilotone

Belgia

99

176

139

74

Bulgaria (4)

836

247

175

108

Republica Cehă

265

286

220

80

Danemarca

55

127

85

69

Germania

520

1 051

995

550

Estonia

100

60

49

29

Grecia

523

344

261

73

Spania

746

847

662

353

Franța

375

810

1 050

780

Irlanda

42

65

55

116

Italia

475

990

1 159

419

Cipru

39

23

14

09

Letonia

101

61

136

44

Lituania

145

110

92

84

Luxemburg

4

11

9

7

Ungaria

500

198

137

90

Malta

9

8

12

3

Țările de Jos

50

260

185

128

Austria

39

103

159

66

Polonia

1 397

879

800

468

Portugalia

160

250

180

90

România (4)

918

437

523

210

Slovenia

27

45

40

20

Slovacia

110

130

140

39

Finlanda

110

170

130

31

Suedia

67

148

241

57

Regatul Unit

585

1 167

1 200

297

CE 27

8 297

9 003

8 848

4 294”

(b)

În anexa II, tabelul se înlocuiește cu următorul text:

 

„SO2

Kilotone

NOx

Kilotone

COV

Kilotone

CE 27 (5)

7 832

8 180

7 585


(1)  «Manual de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană, versiunea EUR 15/2» adoptat de Comitetul privind habitatele la 4 octombrie 1999 și «Modificările la „Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană” în vederea extinderii UE» (Hab. 01/11b-rev. 1) adoptate de Comitetul privind habitatele la 24 aprilie 2002, în urma consultării scrise, Comisia Europeană, Direcția Generală Mediu.

(2)  Cu excepția briofitelor din anexa II partea (b).

(3)  Aceste plafoane naționale de emisie sunt stabilite pentru a atinge, în sens larg, obiectivele intermediare în materie de mediu prevăzute la articolul 5. Se așteaptă ca atingerea acestor obiective să genereze o reducere a eutrofizării solului, astfel încât zonele comunitare în care depunerile de nutrienți din azot depășesc sarcinile critice să fie reduse cu aproximativ 30 % față de situația din 1990.

(4)  Aceste plafoane naționale de emisie sunt temporare și nu aduc atingere revizuirii în conformitate cu articolul 10 din prezenta directivă, care urmează să fie realizată în 2008.

(5)  Aceste plafoane de emisie sunt temporare și nu aduc atingere revizuirii în conformitate cu articolul 10 din prezenta directivă, care urmează să fie realizată în 2008.”


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

188


32006R1882


L 364/25

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1882/2006 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2006

de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitrați din anumite produse alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 11 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (2) stabilește nivelurile maxime de nitrați din spanac, salată, salată de căpățână, alimente pentru copii și preparate pe bază de cereale destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică.

(2)

Prelevarea de probe, precum și procedurile de pregătire a probelor, au un rol important în stabilirea cu precizie a nivelurilor de nitrați.

(3)

Este necesar să se stabilească criterii generale pe care metodele de analiză trebuie să le respecte astfel încât să se garanteze că laboratoarele de control folosesc metode de analiză cu niveluri de performanță comparabile.

(4)

Salata și spanacul în stare proaspătă sunt produse foarte perisabile și, în majoritatea cazurilor, nu este posibil ca loturile să fie reținute până când rezultatele analizelor efectuate în cadrul controlului oficial devin disponibile. Prin urmare, în aceste cazuri, autoritățile competente ar putea considera oportun și necesar să efectueze o prelevare de probe oficială pe câmp, cu puțin timp înainte de recoltare.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prelevarea de probe, pregătirea și analiza probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de nitrați din produsele alimentare enumerate la punctul (1) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 martie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1, astfel cum a fost rectificat în JO L 191, 28.5. 2004, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 776/2006 al Comisiei (JO L 136, 24.5.2006, p. 3).

(2)  JO L 364, 20.12.2006, p. 5.


ANEXĂ

METODE DE PRELEVARE DE PROBE, PREGĂTIREA ȘI ANALIZA PROBELOR PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE NITRAȚI DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

A.   DISPOZIȚII GENERALE

Controalele oficiale se realizează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004. Dispozițiile generale următoare se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 882/2004.

A.1.   Domeniul de aplicare

Probele destinate controlului oficial al nivelurilor conținutului de nitrați din produsele alimentare menționate la secțiunea 1 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se prelevează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Eșantioanele globale astfel obținute, fie direct de pe câmp sau dintr-un lot, se consideră reprezentative pentru loturi.

Respectarea limitelor maxime se constată pe baza nivelurilor determinate în eșantioanele de laborator.

A.2.   Definiții

În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:

A.2.1.

„lot”: cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar care urmează a fi recoltată în același timp sau livrată la un moment dat și pentru care agentul responsabil stabilește că are caracteristici comune, cum ar fi originea, soiul sau tipul de sol pe o suprafață de maximum 2 hectare, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.

A.2.2.

„sublot”: parte dintr-un lot mare căreia i se aplică metoda de prelevare de probe și care a fost desemnată în acest sens; fiecare sublot trebuie să fie separat fizic și identificabil.

A.2.3.

„eșantion sau unitate elementară”: cantitate de materie prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului. În acest caz, este vorba despre o singură plantă de salată sau de spanac, de un pumn de frunze tinere sau de un săculeț de frunze tăiate.

A.2.4.

„eșantion global”: totalul combinat al tuturor eșantioanelor elementare prelevate dintr-un lot sau sublot.

A.2.5.

„eșantion de laborator”: eșantion destinată laboratorului.

A.2.6.

„câmp”: o suprafață de teren determinată, cu același tip de sol și aceeași practică de cultivare, conținând un singur soi de salată sau de spanac în același stadiu de dezvoltare. În metoda de prelevare de probe „câmpul” poate fi denumit și „lot”.

A.2.7.

„zonă acoperită”: o suprafață de teren determinată, acoperită de o seră sau de un solariu (un solariu sau o seră de plastic sau polietilenă), conținând un singur soi de salată sau de spanac în același stadiu de dezvoltare, recoltarea având loc în același timp. În metoda de prelevare de probe, „suprafața acoperită” poate fi denumită și „lot”.

A.3.   Dispoziții generale

A.3.1.   Personalul

Prelevarea probelor este efectuată de o persoană autorizată în acest sens, desemnată de statul membru.

A.3.2   Produsul din care se prelevează probe

Trebuie să se preleveze probe separate din fiecare lot care urmează să fie examinat. Loturile mari (și anume loturile cu o greutate de peste 30 tone sau întinzându-se pe o suprafață mai mare de 3 hectare) sunt împărțite în subloturi, din care se prelevează probe separat.

A.3.3.   Măsuri de precauție care trebuie luate

În timpul prelevării de probe și al pregătirii eșantioanelor, sunt luate măsuri de precauție pentru a evita orice modificări ce ar putea afecta:

conținutul de nitrați, efectele negative asupra analizei analitice sau reprezentativitatea eșantionului global, de exemplu, prezența unor urme de pământ în salată sau spanac, în timpul pregătirii eșantionului;

siguranța alimentelor sau integritatea loturilor din care se prelevează probe.

În afară de aceasta, se iau toate măsurile necesare pentru a garanta siguranța persoanelor care efectuează prelevarea probelor.

A.3.4.   Eșantioane elementare

În măsura în care este posibil, eșantioanele elementare se prelevează în diferite puncte distribuite în întregul lot sau sublot. Orice derogare de la această procedură se înregistrează în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8. din prezenta anexă.

A.3.5.   Pregătirea eșantionului global

Eșantionul global se obține prin reunirea eșantioanelor elementare.

A.3.6.   Eșantioane identice

Eșantioanele identice destinate aplicării, apărării și arbitrajului se prelevează din eșantionul global omogenizat, cu condiția ca această procedură să nu contravină legislației statelor membre referitoare la drepturile operatorilor în sectorul alimentar.

A.3.7.   Ambalarea și trimiterea eșantioanelor

Fiecare eșantion se introduce într-un sac opac de plastic inert, curat și închis ermetic, pentru a preveni pierderea umidității și pentru a oferi o protecție adecvată împotriva oricărei deteriorări sau contaminări.

Eșantionul trebuie să fie trimis la laborator în primele 24 de ore de la prelevare și este păstrat la rece în timpul transportului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, eșantionul se congelează în primele 24 de ore și se păstrează congelat (timp de maximum șase săptămâni).

Se iau toate măsurile de precauție suplimentare necesare pentru a evita modificarea compoziției eșantionului, care ar putea să apară în timpul transportului sau al depozitării.

A.3.8.   Sigilarea și etichetarea eșantioanelor

Fiecare probă prelevată pentru utilizarea oficială se sigilează la locul prelevării și se identifică în conformitate cu normele în vigoare ale statelor membre.

Pentru fiecare prelevare de probe se întocmește un proces-verbal care să permită identificarea neambiguă a fiecărui lot, a agentului responsabil cu prelevarea de prove, menționând soiul, producătorul, metoda de producție, data, locul prelevării de probe, operatorul din sectorul alimentar responsabil pentru lot, precum și orice alte informații relevante care ar putea fi utilă analistului.

A.4.   Diferite tipuri de loturi

Produsele alimentare se pot comercializa în vrac sau în containere, inclusiv saci, pungi sau lăzi, sau în ambalaje individuale pentru vânzarea cu amănuntul. Metoda de prelevare de probe se poate aplica tuturor formelor diferite în care produsele se introduc pe piață.

B.   METODA DE PRELEVARE A PROBELOR

În măsura în care este posibil, probele elementare se prelevează în diferite puncte distribuite în întregul lot sau sublot.

B.1.   Prelevarea probelor în câmp

În cazul în care autoritatea competentă consideră necesar să se preleveze probe de salată sau de spanac în câmp, prelevarea de probe trebuie să se efectueze după cum urmează:

Nu se prelevează eșantioane elementare din zone care nu sunt reprezentative pentru câmpul sau suprafața acoperită. Zonele prezentând tipuri diferite de soluri, care au făcut obiectul unor practici de cultivare diferite sau care conțin soiuri diferite de salată sau de spanac, sau în cazul cărora recoltarea nu se va face în același timp, vor fi tratate ca două loturi sau câmpuri diferite. În cazul în care câmpul este mai mare de 3 hectare, acesta se împarte în subloturi de 2 hectare, iar prelevările de probe se efectuează separat, pentru fiecare sublot.

Prelevarea probelor elementare se efectuează de-a lungul unui traseu în formă de „W” sau „X” pe suprafața câmpului. Prelevarea de probe din straturi înguste sau din zone acoperite se efectuează de-a lungul unui traseu în formă de „W” sau „X” în cuprinsul mai multor straturi, iar probele se cumulează pentru a forma eșantionul global.

Plantele trebuie să fie tăiate la nivelul solului.

Eșantionul trebuie să conțină cel puțin 10 plante, iar eșantionul global alcătuit din 10 plante trebuie să cântărească cel puțin 1 kg Se prelevează probe doar din unitățile care au atins mărimea necesară pentru comercializare (1). Urmele de pământ, frunzele exterioare necomestibile și deteriorate sunt îndepărtate de pe fiecare unitate.

B.2.   Prelevarea de probe din loturile de spanac, de salată, de alimente pentru copii și de preparate pe bază de cereale destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică aflate pe piață

Metoda de prelevare a probelor se aplică loturilor cu o greutate mai mică sau egală cu 25 tone.

În cazul loturilor de mari dimensiuni (loturi > 30 tone), lotul se împarte în subloturi, cu o greutate, în principiu, de 25 tone, cu condiția ca subloturile să poată fi separate fizic. Având în vedere că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact de 25 tone, greutatea sublotului poate fi cu maximum 20 % mai mare decât greutatea specificată. Prin urmare, sublotul poate avea o greutate cuprinsă între 15 și 30 tone. În cazul în care lotul nu este separat sau nu poate fi separat fizic în subloturi, proba se prelevează din lot.

Eșantionul global trebuie să cântărească cel puțin 1 kg, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, de exemplu, în cazul în care se prelevează probe dintr-o singură căpățână sau dintr-un singur ambalaj.

Numărul minim de eșantioane elementare care trebuie prelevate dintr-un lot este indicat în tabelul 1.

Tabelul 1

Numărul minim de eșantioane elementare care trebuie prelevate dintr-un lot

Greutatea lotului (kg)

Numărul minim de eșantioane elementare care trebuie prelevate

Greutatea minimă a eșantionului global (kg)

< 50

3

1

50-500

5

1

> 500

10

1

În cazul în care lotul este format din ambalaje individuale, numărul de ambalaje care trebuie prelevate pentru a forma eșantionul global este indicat în tabelul 2.

Tabelul 2

Numărul de ambalaje (eșantioane elementare) care trebuie prelevate pentru a forma eșantionul global, în cazul în care lotul este format din ambalaje individuale

Numărul de ambalaje sau de unități din lot

Numărul de ambalaje sau de unități care trebuie prelevate

Greutatea minimă a eșantionului global (kg)

1-25

1 ambalaj sau o unitate

1

26-100

aproximativ 5 %, cel puțin 2 ambalaje sau unități

1

> 100

aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unități

1

Fiecare lot sau sublot care urmează a fi supus controlului de conformitate trebuie să facă obiectul unei prelevări de probe separate. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare de probe ar avea consecințe comerciale inacceptabile ca urmare a deteriorării lotului (din cauza formatelor de ambalare, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare, cu condiția ca aceasta să garanteze că eșantionul global este suficient de reprezentativ pentru lotul din care se prelevează probe și că face obiectul unei descrieri și documentări complete. Punctul din lot de unde este prelevată proba trebuie ales, de preferință, în mod aleatoriu, dar, în cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, acesta este ales în mod aleatoriu din părțile accesibile ale lotului.

B.3.   Prelevarea probelor în etapa de vânzare cu amănuntul

Prelevarea probelor din produsele alimentare în etapa de vânzare cu amănuntul se efectuează, în măsura în care este posibil, în conformitate cu dispozițiile referitoare la prelevarea de probe menționate la punctul B.2.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze că eșantionul global este suficient de reprezentativ pentru lotul din care se prelevează probe și că face obiectul unei descrieri și documentări complete. (2)

B.4.   Evaluarea conformității unui lot sau sublot

se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare incertitudinea de măsurare și corecția pentru recuperare;

se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare incertitudinea de măsurare și corecția pentru recuperare (rezultatul analitic corectat pentru recuperare, minus incertitudinea de măsurare extinsă, se utilizează pentru evaluarea conformității).

C.   PREGĂTIREA EȘANTIONULUI

1.

În cazul în care se prelevează probe din produse proaspete, pregătirea eșantionului are loc, în măsura în care este posibil, în primele 24 de ore de la prelevarea În caz contrar, eșantionul va fi păstrat în stare congelată (timp de maximum șase săptămâni).

2.

Urmele de pământ, frunzele cu urme de pământ și alte frunze exterioare necomestibile și deteriorate se îndepărtează de pe fiecare unitate. Nu se permite spălarea eșantioanelor, deoarece conținutul de nitrați se poate diminua prin spălare.

3.

Trebuie omogenizat eșantionul în întregime (adăugarea unei cantități cunoscute de apă este opțională). În funcție de mărimea malaxorului/aparatului de mărunțit/cuțitului de tranșat utilizat, pot fi combinate una sau mai multe unități, în vederea omogenizării. Congelarea și tranșarea unităților înainte de omogenizare poate facilita procesul de amestecare. Trebuie să se demonstreze că procesul de omogenizare utilizat asigură o omogenizare completă. Este esențial ca omogenizarea să fie completă, pentru ca extracția și recuperarea nitraților să fie maxime. În această privință, eșantioanele vor fi tratate în mod identic, indiferent dacă au fost obținute din câmp sau din comerțul cu amănuntul.

4.

Se prelevează unul sau mai multe eșantioane de analizat din suspensiile combinate, în vederea analizei.

D.   METODA DE ANALIZĂ, RAPORTAREA REZULTATELOR ȘI CERINȚELE PRIVIND CONTROALELE DE LABORATOR

D.1.   Definiții

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

r

=

repetabilitatea, valoarea sub care se preconizează că diferența absolută dintre rezultatele a două încercări individuale, obținute în condiții de repetabilitate, adică același eșantion, același operator, aceeași aparatură, același laborator și un interval scurt de timp, se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %), de unde rezultă că r = 2,8 × sr.

sr

=

deviația standard, calculată din rezultatele obținute în condiții de repetabilitate.

RSDr

=

deviația standard relativă, calculată din rezultatele obținute în condiții de repetabilitateFormula.

R

=

reproductibilitatea, valoarea sub care se poate preconiza că diferența absolută dintre rezultatele testelor individuale, obținute în condiții de reproductibilitate (adică pentru un material identic obținut de operatorii din diferite laboratoare, care utilizează metoda de testare standardizată), se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %); R = 2,8 × sR.

sR

=

deviația standard, calculată din rezultatele în condiții de reproductibilitate.

RSDR

=

deviația standard relativă calculată din rezultatele obținute în condiții de reproductibilitateFormula.

D.2.   Cerințe generale

Metodele de analiză utilizate pentru controlul produselor alimentare trebuie să respecte dispozițiile punctelor (1) și (2) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

D.3.   Cerințe specifice

D.3.1.   Procedura de extracție

Este necesar să se acorde o atenție specială procedurii de extracție aplicate. S-a dovedit că mai multe proceduri de extracție, printre care metoda de extracție cu apă fierbinte sau cu metanol/apă (30/70), asigură o extracție eficientă a nitraților. Metoda de extracție cu apă rece poate fi folosită numai în cazul în care eșantionul analizat a fost congelat înainte de extracție.

D.3.2.   Criterii de performanță

Criteriile specifice pentru metodele de analiză utilizate pentru controlul nivelurilor de nitrați sunt următoarele:

Criteriu

Intervalul de concentrație

Valoarea recomandată

Valoarea maximă admisă

Recuperare

< 500 mg/kg

60-120 %

 

≥ 500 mg/kg

90-110 %

 

Fidelitate RSDR

Toate

Derivată din ecuația lui Horwitz

2 × valoarea derivată din ecuația lui Horwitz

Precizia RSDr poate fi calculată înmulțind cu 0,66 fidelitatea RSDR la concentrația care prezintă interes.

Note privind criteriile de performanță

Intervalele de concentrație nu sunt precizate, dat fiind că valorile de precizie sunt calculate la concentrațiile care prezintă interes.

valorile de precizie sunt calculate din ecuația Horwitz, adică:

Formula

unde:

RSDR este deviația standard relativă, calculată din rezultatele obținute în condiții de reproductibilitateFormula;

C este rata de concentrație (adică 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1 000 mg/kg).

D.4.   Raportarea rezultatelor, estimarea incertitudinii de măsurare și calcularea nivelului de recuperare (3)

Rezultatul analitic trebuie să fie înregistrat fie sub formă corectată, fie necorectată, pentru recuperare. Trebuie să se precizeze modul de înregistrare și nivelul de recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare este utilizat pentru verificarea conformității.

Rezultatul analitic trebuie să fie înregistrat ca x +/– U, unde x este rezultatul analitic, iar U este incertitudinea de măsurare extinsă.

U este incertitudinea de măsurare extinsă, utilizându-se un factor de acoperire 2, care conduce la un nivel de încredere de aproximativ 95 %.

Prezentele norme de interpretare a rezultatului analitic în vederea acceptării sau respingerii lotului se aplică rezultatului analitic obținut din proba destinată controlului oficial. În cazul analizei realizate în scopuri de apărare sau de arbitraj, se aplică normele naționale.

D.5.   Standardele de calitate aplicabile laboratoarelor

Laboratorul trebuie să respecte dispozițiile articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.


(1)  Dimensiunile de comercializare pentru salată, cicoare creață de grădină și cicoare de grădină cu frunze întregi sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1543/2001 al Comisiei din 27 iulie 2001 de stabilire a standardului de comercializare pentru lăptucă și pentru cicoare creață de grădină și cicoare de grădină cu frunze întregi (JO L 203, 28.7.2001, p. 9), modificat ultima dată prin Regulamentul nr. 6/2005 al Comisiei din 4 ianuarie 2005 (JO L 2, 5.1.2005, p. 3).

(2)  În cazul în care porțiunea din care trebuie prelevate probe este atât de mică încât este imposibilă obținerea unui eșantion global de 1 kg, greutatea acestuia din urmă poate fi mai mică de 1 kg De asemenea, în cazul prelevării de probe din preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, greutatea eșantionului global poate fi de 0,5 kg.

(3)  Mai multe detalii cu privire la procedurile privind estimarea incertitudinii de măsurare și evaluarea ratei de recuperare sunt disponibile în raportul intitulat „Report on the relationship between analytical results, measurement uncertainty, recovery factors and the provisions of EU food and feed legislation” (Raport privind relația dintre rezultatul analitic, incertitudinea de măsurare, factorii de recuperare și dispozițiile legislației comunitare privind produsele alimentare și hrana animalelor) – http://europa.eu.int/comm/food/food/chemicalsafety/contaminants/report-sampling_analysis_2004_en.pdf


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

195


32006R1883


L 364/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1883/2006 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2006

de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinelor din anumite produse alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 11 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (2) prevede niveluri maxime pentru dioxine și furani, precum și pentru suma dioxinelor, a furanilor și a PCB-urilor asemănători dioxinei din anumite produse alimentare.

(2)

Directiva 2002/69/CE a Comisiei din 26 iulie 2002 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al dioxinelor și determinarea PCB-urilor asemănători dioxinei din produsele alimentare (3) stabilește dispoziții specifice cu privire la procedura de prelevare de probe și metodele de analiză care urmează să se aplice controlului oficial.

(3)

Aplicarea noilor niveluri maxime pentru suma dioxinelor, furanilor și a PCB-urilor asemănători dioxinelor necesită modificări ale Directivei 2002/69/CE. Din motive de claritate, este oportun ca Directiva 2002/69/CE să fie înlocuită cu prezentul regulament.

(4)

Dispozițiile stabilite de prezentul regulament se referă numai la prelevarea de probe și la analiza dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinelor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 și nu afectează strategia de prelevare de probe, nivelurile și frecvența prelevării de probe, astfel cum se specifică în anexele III și IV la Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (4). Acestea nu afectează criteriile de prelevare, astfel cum sunt stabilite în Decizia 98/179/CE a Comisiei din 23 februarie 1998 de stabilire a normelor detaliate privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanțe și a reziduurilor acestora din animalele vii și produsele animaliere (5).

(5)

Ar trebui să se utilizeze o metodă analitică de screening cu o valabilitate demonstrată, larg acceptată și cu un debit sporit, pentru selectarea eșantioanelor care conțin niveluri semnificative de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinelor. Nivelurile de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinelor din aceste eșantioane trebuie să se determine printr-o metodă analitică de confirmare. Prin urmare, este oportun să se stabilească cerințe stricte pentru metodele analitice de confirmare și cerințe minime pentru metoda de screening.

(6)

Pentru prelevarea de probe la peștii foarte mari, este necesar să se menționeze modul de prelevare, astfel încât să se asigure o abordare armonizată în cadrul Comunității.

(7)

În cazul peștilor care aparțin acelorași specii și care provin din aceeași regiune, nivelul dioxinelor și al PCB-urilor asemănători dioxinei din pești poate varia în funcție de mărimea și/sau de vârsta peștelui. Mai mult, nivelul de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinei nu este în mod necesar același în toate părțile peștelui. Prin urmare, în cazul prelevării de probe la pești, este necesar să se specifice metoda de prelevare și de pregătire a probelor, pentru a se asigura o abordare armonizată în întreaga Comunitate.

(8)

Este esențial ca rezultatele analizei să fie raportate și interpretate într-un mod uniform, pentru a se asigura o abordare armonizată în ceea ce privește executarea, pe întreg teritoriul Comunității.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prelevarea de probe în scopul unui control oficial al nivelurilor de dioxine, furani și PCB-uri asemănători dioxinei din produsele alimentare enumerate la secțiunea 5 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Pregătirea și analiza probelor în scopul unui control oficial al nivelurilor de dioxine, furani și PCB-uri de tipul dioxinelor din produsele alimentare enumerate la secțiunea 5 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Directiva 2002/69/CE se abrogă. Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 martie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1, astfel cum a fost rectificat în JO L 191, 28.5.2004, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 776/2006 al Comisiei (JO L 136, 24.5.2006, p. 3).

(2)  JO L 364, 20.12.2006, p. 5.

(3)  JO L 209, 6.8.2002, p. 5. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/44/CE (JO L 113, 20.4.2004, p. 17).

(4)  JO L 125, 23.5.1996, p. 10. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1, astfel cum a fost rectificat în JO L 191, 28.5.2004, p. 1).

(5)  JO L 65, 5.3.1998, p. 31. Decizie modificată prin Actul de aderare din 2003.


ANEXA I

METODE DE PRELEVARE DE PROBE PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/PCDF) ȘI PCB-URI ASEMĂNĂTORI DIOXINELOR DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

1.   DOMENIU DE APLICARE

Eșantioanele destinate controlului oficial al nivelurilor de dioxine (PCDD/PCDF), precum și al nivelurilor de PCB-uri asemănători dioxinei din produsele alimentare se realizează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Eșantioanele globale astfel obținute se consideră reprezentative pentru loturile sau subloturile din care sunt prelevate. Respectarea nivelurilor maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare se constată pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator.

2.   DEFINIȚII

Lot: o cantitate identificabilă de produs alimentar, livrată la un moment dat și pentru care agentul responsabil stabilește că prezintă caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcarea. În cazul peștilor și al produselor pescărești, mărimea peștelui trebuie să fie, de asemenea, comparabilă. În cazul în care mărimea și/sau greutatea peștilor nu sunt comparabile în cadrul unui lot, lotul poate să fie, cu toate acestea, luat în considerare ca lot, însă trebuie să i se aplice o procedură specifică de eșantionare.

Sublot: parte dintr-un lot mare căreia i se aplică metoda de eșantionare și care a fost desemnată în acest sens. Fiecare sublot trebuie să fie separat fizic și identificabil.

Probă elementară: cantitate de materie prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului.

Probă globală: totalul combinat al tuturor eșantioanelor elementare prelevate dintr-un lot sau sublot.

Probă de laborator: parte/cantitate reprezentativă din proba globală destinată analizei de laborator.

3.   DISPOZIȚII GENERALE

3.1.   Personal

Prelevarea de probe este efectuată de către o persoană autorizată în acest sens, care este desemnată de către statul membru.

3.2.   Materialul din care urmează să se preleve probe

Se prelevă probe separat din fiecare lot sau sublot care urmează să fie examinat.

3.3.   Precauții care urmează să fie luate

În timpul prelevării și pregătirii eșantioanelor, se iau precauții pentru a se evita orice modificări care ar putea să afecteze conținutul de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinei, ceea ce ar afecta determinarea analitică sau ar face eșantioanele globale nereprezentative.

3.4.   Probe elementare

Pe cât posibil, eșantioanele elementare se prelevă în puncte diferite repartizate în întregul lot sau sublot. Orice derogare de la această procedură se semnalează în procesul-verbal prevăzut la punctul 3.8 din prezenta anexă.

3.5.   Pregătirea probelor globale

Proba globală se obține prin însumarea probelor elementare. Acesta este de cel puțin 1 kg, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, de exemplu, atunci când s-a prelevat o probă dintr-un singur ambalaj.

3.6.   Probe identice

Probele identice în scopuri de executare, apărare și arbitraj se prelevă din proba globală omogenizată, cu excepția cazului în care această procedură este contrară reglementărilor statelor membre privind drepturile operatorilor în sectorul alimentar. Mărimea probelor de laborator destinate executării trebuie să fie suficientă pentru a permite cel puțin o analiză dublă.

3.7.   Ambalarea și trimiterea probelor

Fiecare probă se introduce într-un recipient dintr-un material inert, curat, care oferă protecție corespunzătoare împotriva contaminării, împotriva pierderilor de analiți prin adsorbția pe peretele intern al recipientului și împotriva deteriorării în timpul transportului. Se iau toate precauțiile necesare pentru a se evita orice modificare a compoziției probei, care ar putea să apară în timpul transportului sau al depozitării.

3.8.   Sigilarea și etichetarea probelor

Fiecare probă prelevată pentru utilizare oficială se sigilează la locul prelevării și se identifică respectând normele statelor membre.

Pentru fiecare eșantionare se întocmește un proces-verbal care să permită identificarea sigură a fiecărui lot și care să specifice data și locul eșantionării, precum și orice informații suplimentare care pot să fie de ajutor celui care analizează.

4.   PLANURI DE EȘANTIONARE

Metoda de eșantionare aplicată asigură reprezentativitatea probei globale pentru (sub)lotul care urmează să fie supus controlului.

4.1.   Diviziunea loturilor în subloturi

Loturile mari se împart în subloturi, cu condiția ca sublotul să poată fi separat fizic. Tabelul 1 se aplică produselor comercializate în vrac (de exemplu, uleiuri vegetale). În cazul altor produse, se aplică tabelul 2. Ținând seama de faptul că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să depășească cu maximum 20 % greutatea menționată.

Tabelul 1

Subdiviziunea loturilor în subloturi pentru produsele comercializate în vrac

Greutatea lotului (tone)

Greutatea sau numărul subloturilor

≥ 1 500

500 tone

> 300 și < 1 500

3 subloturi

≥ 50 și ≤ 300

100 tone

< 50


Tabelul 2

Subdiviziunea loturilor în subloturi pentru alte produse

Greutatea lotului (tone)

Greutatea sau numărul subloturilor

≥ 15

15-30 tone

< 15

4.2.   Numărul de probe elementare

Proba globală care reunește toate eșantioanele elementare cântărește cel puțin 1 kg (a se vedea punctul 3.5 din prezenta anexă).

Numărul minim de probe elementare care urmează să fie prelevate din lot sau din sublot este indicat în tabelele 3 și 4.

În cazul produselor lichide în vrac, imediat înainte de eșantionare, lotul sau sublotul se amestecă atent, în măsura în care acest lucru este posibil și nu afectează calitatea produsului prin mijloace fie manuale, fie mecanice. În acest caz, se poate considera ca fiind omogenă distribuția contaminanților într-un anumit lot sau sublot. Prin urmare, este suficient să se preleve trei probe elementare dintr-un lot sau sublot, pentru a se forma proba globală.

Probele elementare au o greutate asemănătoare. Greutatea unei probe elementare trebuie să fie de cel puțin 100 grame.

Orice derogare de la această procedură trebuie să fie înregistrată în procesul-verbal prevăzut la punctul 3.8 din prezenta anexă. În conformitate cu dispozițiile Deciziei 97/747/CE a Comisiei din 27 octombrie 1997 de stabilire a nivelurilor și frecvențelor prelevării de probe prevăzute de Directiva 96/23/CE a Consiliului pentru monitorizarea anumitor substanțe și a reziduurilor acestora existente în anumite produse animaliere (1), mărimea probei globale pentru ouăle de găină este de cel puțin 12 ouă (pentru loturile în vrac, precum și pentru loturile alcătuite din ambalaje individuale, tabelele 3 și 4).

Tabelul 3

Numărul minim de eșantioane elementare care urmează să fie prelevat dintr-un lot sau sublot

Greutatea sau volumul lotului/sublotului (în kg sau litri)

Numărul minim de eșantioane elementare care urmează să fie prelevat

< 50

3

De la 50 la 500

5

> 500

10

În cazul în care lotul sau sublotul este alcătuit din ambalaje sau din unități distincte, numărul ambalajelor sau al unităților care urmează să fie prelevat pentru a forma proba globală este indicat în tabelul 4.

Tabelul 4

Numărul de ambalaje sau de unități (eșantioane elementare) care urmează să fie prelevat pentru a forma proba globală, în cazul în care lotul sau sublotul este format din ambalaje sau din unități distincte

Numărul de ambalaje sau unități dintr-un lot/sublot

Numărul de ambalaje sau unități care urmează să fie prelevate

între 1 și 25

cel puțin 1 ambalaj sau unitate

între 26 și 100

aproximativ 5 %, cel puțin 2 ambalaje sau unități

> 100

aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unități

4.3.   Dispoziții specifice pentru eșantionarea din loturi care conțin pești întregi, ale căror mărime și greutate sunt comparabile

Se consideră că peștii au mărime și greutate comparabile în cazul în care diferența de mărime și greutate nu depășește aproximativ 50 %.

Numărul de probe elementare care urmează să fie prelevat din lot este definit în tabelul 3. Proba globală care reunește toate probele elementare cântărește cel puțin 1 kg (a se vedea punctul 3.5).

În cazul în care lotul care urmează să fie eșantionat conține pești mici (pești care cântăresc mai puțin de aproximativ 1 kg), se ia peștele întreg drept probă elementară pentru a forma proba globală. În cazul în care proba globală care rezultă cântărește mai mult de 3 kg, probele elementare pot consta din partea de mijloc, cântărind fiecare cel puțin 100 g, a peștilor care formează proba globală. Partea întreagă căreia i se aplică nivelul maxim se utilizează pentru omogenizarea probei.

Partea de mijloc a peștelui se consideră aceea unde se găsește centrul de gravitație. Acesta este situat, în majoritatea cazurilor, la înotătoarea dorsală (în cazul în care peștele are o înotătoare dorsală) sau la jumătatea distanței dintre deschiderea branhiilor și anus.

În cazul în care lotul care urmează a fi eșantionat conține pești mai mari (fiecare cântărește mai mult de aproximativ 1 kg), proba elementară constă în partea de mijloc a peștelui. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 g.

În cazul peștilor de mărime intermediară (de aproximativ 1 până la 6 kg), proba elementară constă într-o bucată de pește prelevată între coloana vertebrală și piept, în partea de mijloc a peștelui.

În cazul peștilor foarte mari (de exemplu, mai mari de aproximativ 6 kg), proba elementară este prelevată din carnea mușchiului situat dorso-lateral în partea dreaptă (vedere frontală), în partea de mijloc a peștelui. În cazul în care prelevarea unei bucăți din partea de mijloc a peștelui ar duce la o pagubă economică semnificativă, se poate considera suficientă prelevarea a trei probe elementare cântărind fiecare cel puțin 350 g, indiferent de mărimea lotului sau, ca alternativă, pentru a se forma proba elementar reprezentativ pentru nivelurile de dioxine din tot peștele, se poate preleva o parte egală din mușchiul din apropierea cozii și alta din mușchiul situat în apropierea capului unui pește.

4.4.   Eșantionarea din loturi de pește care conțin pești întregi de mărime și/sau greutate diferite

Se aplică dispozițiile punctului 4.3 privind compoziția probei.

În cazul în care predomină o clasă/categorie de mărime și/sau greutate (aproximativ 80 % sau mai mult din lot), proba se prelevă de la pești de mărime sau greutate predominantă. Această probă se consideră reprezentativă pentru întregul lot.

În cazul în care nu predomină o clasă/categorie anumită de mărime sau de greutate, trebuie să se asigure faptul că peștii selectați în vederea constituirii probei sunt reprezentativi pentru lot. Orientări specifice pentru aceste cazuri sunt puse la dispoziție în „Ghidul de prelevare de probe din loturile de pești care conțin pești întregi de mărime și/sau greutate diferită (2)”.

4.5.   Eșantionarea în etapa de vânzare cu amănuntul

Eșantionarea produselor alimentare în etapa de vânzare cu amănuntul se efectuează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile referitoare la eșantionare prevăzute la punctul 4.2 din prezenta anexă.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate folosi o metodă alternativă de eșantionare în etapa de vânzare cu amănuntul, cu condiția să se asigure o reprezentativitate suficientă a lotului sau sublotului eșantionat.

5.   CONFORMITATEA LOTULUI SAU A SUBLOTULUI CU SPECIFICAȚIILE

Lotul este acceptat în cazul în care rezultatul unei singure analize nu depășește nivelurile maxime de dioxine în cauză și suma dioxinelor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, ținând seama de incertitudinea măsurătorii.

Lotul nu este conform cu nivelul maxim stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, în cazul în care rezultatul analizei limitei superioare (3), confirmat de o analiză dublă (4), depășește aproape sigur nivelul maxim, ținând seama de incertitudinea măsurătorii.

Incertitudinea măsurătorii poate fi luată în considerare în conformitate cu una dintre următoarele abordări:

prin calcularea incertitudinii extinse, utilizând un factor de acoperire de 2, ceea ce dă un nivel de încredere de aproximativ 95 %. Un lot sau un sublot nu este conform în cazul în care valoarea măsurată minus U depășește nivelul permis stabilit. În cazul unei determinări separate a dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinelor, suma incertitudinii extinse estimate a rezultatelor analitice separate ale dioxinelor și PCB-urilor asemănători dioxinei trebuie utilizată pentru suma dioxinelor și PCB-urilor asemănători dioxinelor;

prin stabilirea limitei de decizie (CCα) în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2002/657/CE a Comisiei din 12 august 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 96/23/CE a Consiliului privind funcționarea metodelor de analiză și interpretarea rezultatelor (5) (punctul 3.1.2.5 din anexă – cazul substanțelor pentru care s-a stabilit un nivel permis), un lot sau sublot nu este conform în cazul în care valoarea măsurată este egală sau mai mare decât CCα.

Prezentele norme de interpretare se aplică rezultatului analitic obținut pe proba pentru control oficial. În cazul analizei efectuate în scop de apărare sau de arbitraj, se aplică normele naționale.


(1)  JO L 303, 6.11.1997, p. 12.

(2)  http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/contaminants/dioxins_en.htm

(3)  Calcularea „limitei superioare” necesită utilizarea limitei de cuantificare pentru contribuția fiecărui congener necuantificat la echivalentul de toxicitate (TEQ).

Calcularea „limitei inferioare” necesită utilizarea valorii zero pentru contribuția fiecărui congener necuantificat la TEQ.

Calcularea „limitei medii” necesită utilizarea unei jumătăți din limita de cuantificare pentru contribuția fiecărui congener necuantificat la TEQ.

(4)  Analiza dublă este necesară pentru a exclude posibilitatea unei contaminări încrucișate interne sau a amestecării accidentale a eșantioanelor. Prima analiză, ținând seama de incertitudinea măsurătorii, este utilizată pentru verificarea conformității.

În cazul în care analiza este efectuată în cadrul unui incident de contaminare cu dioxine, confirmarea prin analiză dublă poate fi omisă atunci când trasabilitatea permite stabilirea unei legături între eșantioanele prelevate pentru analiză și incidentul de contaminare cu dioxine.

(5)  JO L 221, 17.8.2002, p. 8. Decizie modificată prin Decizia 2004/25/CE (JO L 6, 10.1.2004, p. 38).


ANEXA II

PREGĂTIREA EȘANTIOANELOR ȘI CERINȚE PRIVIND METODELE DE ANALIZĂ UTILIZATE PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/PCDF) ȘI DE PCB-URI ASEMĂNĂTORI DIOXINEI DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

1.   DOMENIU DE APLICARE

Cerințele stabilite în prezenta anexă se aplică atunci când produsele alimentare sunt analizate pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine [dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD), dibenzofuranii policlorurați (PCDF)] și PCB-uri asemănători dioxinei.

Monitorizarea efectuată cu scopul de a detecta prezența dioxinelor în produsele alimentare se poate efectua prin intermediul unei strategii care implică o metodă de screening, astfel încât să se selecteze acele eșantioane în care nivelurile de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinei sunt mai mici decât 25 % sub sau peste nivelul maxim. Concentrația de dioxine și suma dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinei din acele eșantioane cu niveluri considerabile trebuie să fie determinată/confirmată printr-o metodă de confirmare.

Metodele de screening sunt metode utilizate pentru a se detecta prezența dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinei la nivelul de interes. Aceste metode sunt dotate cu o capacitate sporită de tratare a eșantioanelor, ceea ce permite analizarea unui număr mare de eșantioane, în vederea detectării celor care ar putea să se dovedească pozitive. Acestea sunt concepute special pentru a se evita rezultatele negative false.

Metodele de confirmare sunt metode care furnizează informații complete sau complementare care permit identificarea și cuantificarea fără echivoc a dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinei la nivelul de interes.

2.   CONTEXT

Concentrațiile fiecărei substanțe dintr-o probă dată se înmulțesc cu factorul de echivalență toxică (TEF) corespunzător, astfel cum s-a stabilit de către Organizația Mondială a Sănătății și cum sunt enumerate în apendicele la prezenta anexă, și apoi acestea se adună pentru a obține concentrația totală de compuși asemănători dioxinei exprimată ca echivalenți toxici (TEQ).

În sensul prezentului regulament, limita specifică acceptată de cuantificare a unui congener este concentrarea unui analit în extrasul dintr-o probă care produce un răspuns instrumental la doi ioni diferiți care urmează să fie controlați printr-un raport S/Z (semnal/zgomot) de 3:1 pentru semnalul cel mai puțin sensibil și îndeplinește condițiile de bază, cum sunt, de exemplu, timpul de retenție, raportul izotopic în conformitate cu procedura de determinare descrisă în metoda EPA 1613, revizia B.

3.   CERINȚE DE ASIGURARE A CALITĂȚII CARE URMEAZĂ SĂ FIE RESPECTATE LA PREGĂTIREA EȘANTIOANELOR

Trebuie să se ia măsuri pentru a se evita contaminarea încrucișată la fiecare etapă a procedurii de eșantionare și de analiză.

Eșantioanele trebuie să fie depozitate și transportate în recipiente din sticlă, aluminiu, polipropilenă sau polietilenă. Urmele de praf de hârtie trebuie îndepărtate de pe recipientul pentru eșantioane. Sticlăria trebuie clătită cu solvenți care au fost certificați ca neconținând dioxine sau care au fost controlați în prealabil pentru a se detecta prezența de dioxine.

Depozitarea și transportul eșantioanelor trebuie efectuate astfel încât să se păstreze integritatea probei de produs alimentar.

În măsura în care acest lucru este relevant, fiecare probă de laborator se mărunțește și se amestecă cu grijă printr-un procedeu în legătură cu care s-a dovedit că realizează o omogenizare completă (de exemplu, proba mărunțită astfel încât să treacă printr-o sită cu ochiuri de 1 mm); probele trebuie uscate înainte de mărunțire, în cazul în care conținutul de apă este prea mare.

Se realizează o analiză-martor parcurgând întreaga procedură analitică, însă fără probă.

Greutatea probei utilizate pentru extracție trebuie să fie suficientă pentru a îndeplini cerințele referitoare la sensibilitate.

Procedurile specifice de pregătire a probelor, utilizate pentru produsele avute în vedere, se validează în conformitate cu orientările recunoscute la nivel internațional.

În cazul peștilor, pielea trebuie îndepărtată, deoarece nivelul maxim se aplică mușchiului fără piele. Cu toate acestea, este necesar ca toate resturile de mușchi și de țesut adipos din partea interioară a pielii să fie îndepărtate cu grijă și complet de pe piele și ca aceste resturi de mușchi și țesut adipos să fie adăugate la proba care urmează să fie analizată.

4.   CERINȚE APLICABILE LABORATOARELOR

Laboratoarele trebuie să demonstreze validitatea unei metode în intervalul nivelului de interes, de exemplu, 0,5 ×, 1 × și 2 × nivelul de interes, cu un coeficient de variație acceptabil pentru analize repetate. Pentru detalii privind criteriile de acceptare, a se vedea punctul 5.

Limita de cuantificare pentru o metodă de confirmare se situează în intervalul de aproximativ o cincime din nivelul de interes.

Se efectuează controale-martor periodice și experimente cu îmbogățire sau analizele probelor-martor (de preferință, dacă există, ale materialului de referință omologat) ca măsuri de control al calității interne.

Competența laboratoarelor se demonstrează prin participarea continuă și cu succes la studiile interlaboratoare pentru determinarea conținutului de dioxine și de PCB-uri asemănători dioxinei în matricele relevante de produse alimentare/furaje.

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, laboratoarele sunt acreditate de un organism recunoscut care funcționează în conformitate cu Ghidul ISO/CEI 58, pentru a se asigura aplicarea de către acestea a procedurilor de asigurare a calității analizelor. Laboratoarele sunt acreditate conform standardului EN ISO/CEI 17025.

5.   CERINȚE PRIVIND PROCEDURILE DE ANALIZĂ REFERITOARE LA DIOXINE ȘI PCB-URI DE TIPUL DIOXINELOR

Cerințe de bază pentru acceptarea procedurilor analitice:

Sensibilitate ridicată și limite joase de detecție. În ceea ce privește PCDD-urile și PCDF-urile, cantitățile detectabile trebuie să fie de ordinul picogramelor TEQ (10–12 g), având în vedere toxicitatea extremă a unora dintre acești compuși. Se știe că PCB-urile apar în cantități mai mari decât PCDD-urile și PCDF-urile. Pentru majoritatea congenerilor PCB, sensibilitatea de ordinul nanogramelor (10–9 g) este deja suficientă. Cu toate acestea, pentru măsurarea celor mai toxici congeneri ai PCB-urilor asemănători dioxinelor (în special a congenerilor substituiți non-orto), trebuie să se ajungă la aceeași sensibilitate ca pentru PCDD-uri și PCDF-uri.

Selectivitate (specificitate) ridicată. Este necesar să se facă o distincție între PCDD-uri, PCDF-uri și PCB-uri asemănători dioxinelor dintr-o multitudine de alți compuși coextrași și care pot să interfereze, prezenți în concentrații cu până la câteva ordine de mărime mai mari decât cele ale analiților de interes. Pentru metodele de cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de masă (CG/SM), este necesar să se facă deosebirea între diferiții congeneri, cum ar fi între cei toxici (de exemplu, cei șaptesprezece PCDD-uri și PCDF-uri substituiți în 2,3,7,8 și PCB-urile asemănători dioxinelor) și alți congeneri. Testele biologice permit determinarea selectivă a valorilor TEQ ca sumă a PCDD-urilor, PCDF-urilor și PCB-urilor asemănători dioxinei.

Acuratețe ridicată (autenticitate și precizie). Determinarea oferă o estimare valabilă a concentrației reale dintr-o probă. Acuratețea ridicată (acuratețea măsurătorii: gradul de apropiere dintre rezultatul unei măsurători și valoarea reală sau atribuită a mărimii care urmează să fie măsurată) este necesară pentru a se evita respingerea unui rezultat al unei analize de probă pe motiv de fiabilitate redusă a estimării TEQ. Acuratețea se exprimă prin autenticitate (diferența dintre valoarea medie măsurată pentru un analit pe un material certificat și valoarea sa certificată, exprimată ca procent din această valoare) și precizie (deviația standard relativă RSDR calculată pe baza rezultatelor generate în condiții de reproductibilitate).

Metodele de screening pot să cuprindă bioteste și metode CG/SM; metodele de confirmare sunt metode de gazcromatografie de înaltă rezoluție/spectrometrie de masă de înaltă rezoluție (HRGC/HRMS). Pentru valoarea totală TEQ, trebuie să se respecte următoarele criterii:

 

Metode de screening

Metode de confirmare

Rata de rezultate fals negative

< 1 %

 

Autenticitate

 

de la – 20 % la + 20 %

Precizie (RSDR)

< 30 %

< 15 %

6.   CERINȚE SPECIFICE PRIVIND METODELE CG/SM CARE URMEAZĂ SĂ FIE RESPECTATE ÎN SCOPUL SCREENINGULUI SAU AL CONFIRMĂRII

De la începutul metodei de analiză, de exemplu, înaintea fazei de extracție, trebuie să se adauge standarde interne de PCDD/F substituite în 2,3,7,8-clor și marcate cu 13C și standarde interne de PCB-uri asemănători dioxinei marcate cu 13C, pentru a se valida procedura analitică. Trebuie să se adauge cel puțin un congener pentru fiecare dintre grupurile izomere tetra-octaclorurați ai PCDD/F și cel puțin un congener pentru fiecare dintre grupurile omoloage ale PCB-urilor asemănători dioxinei (o altă metodă constă în adăugarea a cel puțin unui congener pentru fiecare funcție de înregistrare a unui izomer selecționat prin spectrometrie de masă utilizată pentru controlul PCDD/F și al PCB-urilor de tipul dioxinelor). Se recomandă clar, mai ales în cazul metodelor de confirmare, utilizarea tuturor celor 17 standarde interne de PCDD/F substituite în 2,3,7,8, marcate cu 13C, precum și totalitatea celor 12 standarde interne de PCB-uri de tipul dioxinelor marcate cu 13C.

De asemenea, se determină factorii relativi de reacție pentru acei congeneri pentru care nu se adaugă niciun analog marcat cu 13C, utilizându-se soluții de etalonare corespunzătoare.

Pentru produsele alimentare de origine vegetală și produsele alimentare de origine animală cu un conținut de grăsime mai mic de 10 %, este obligatorie adăugarea unor standarde interne înainte de extracție. Pentru produsele alimentare de origine animală cu un conținut de grăsime mai mare de 10 %, standardele interne se pot adăuga fie înaintea extracției, fie după extracția grăsimii. Se procedează la o validare corespunzătoare a eficacității extracției, în funcție de etapa în care se introduc standardele interne și de modul în care sunt prezentate rezultatele (pe bază de produs sau de grăsimi).

Înainte de analiza CG/SM, trebuie să se adauge unul sau două standarde de recuperare (de înlocuire).

Este necesar un control al recuperării. Pentru metodele de confirmare, recuperările de standarde interne individuale trebuie să se situeze în intervalul 60-120 %. Se acceptă și recuperări mai mici sau mai mari pentru anumiți congeneri, în special pentru dibenzodioxinele și dibenzofuranii hepta- și octo-clorurate (clorurați), cu condiția ca contribuția acestora la valoarea TEQ să nu depășească 10 % din valoarea TEQ totală (bazată pe suma PCDD/F și a PCB-urilor asemănători dioxinelor). Pentru metodele de screening, recuperarea trebuie să se situeze în intervalul 30-140 %.

Separarea dioxinelor de compușii clorurați care interferează, precum PCB-urile care nu sunt asemănători dioxinelor și difeniletericlorurații, se realizează prin tehnici cromatografice corespunzătoare (de preferință prin intermediul unei coloane de florisil, alumină și/sau carbon).

Separarea izomerilor prin gazcromatografie trebuie să fie suficientă (< 25 % de la vârf la vârf între 1,2,3,4,7,8-HxCDF și 1,2,3,6,7,8-HxCDF).

Determinarea se realizează în conformitate cu metoda EPA 1613 revizia B, intitulată: „Tetra- through octa-chlorinated dioxins and furans by isotope dilution HRGC/HRMS” sau o altă metodă cu criterii echivalente de performanță.

Diferența dintre limita superioară și limita inferioară nu trebuie să depășească 20 % pentru produsele alimentare cu o contaminare cu dioxine de aproximativ 1 pg TEQ - OMS/g grăsime (pe baza sumei PCDD/PCDF și a PCB-urilor de tipul dioxinelor). Pentru produsele alimentare cu un conținut scăzut de grăsime, trebuie să se aplice aceleași cerințe pentru niveluri de contaminare de aproximativ 1 pg OMS-TEQ/g produs. Pentru niveluri de contaminare inferioare, de exemplu, 0,50 pg OMS-TEQ/g produs, diferența dintre limita superioară și limita inferioară se poate situa între 25 % și 40 %.

7.   METODE ANALITICE DE SCREENING

7.1.   Introducere

Se pot utiliza diferite abordări analitice prin utilizarea unei metode de screening: o abordare de screening pură și o abordare cantitativă.

Abordare de screening

Reacția eșantioanelor este comparată cu cea a unei probe de referință, la nivelul de interes. Probele care dau un răspuns inferior celui de referință sunt declarate negative, iar cele care dau un răspuns superior celui de referință sunt considerate pozitive. Cerințe:

În fiecare serie de teste trebuie să se includă o probă martor și una de referință, care sunt extrase și testate în același timp și în aceleași condiții. Reacția probei de referință trebuie să fie în mod clar mai mare decât cea a probei martor.

Se includ eșantioane de referință suplimentare de 0,5 × și 2 × nivelul de interes, pentru a demonstra eficacitatea testului în intervalul relevant, pentru controlul nivelului de interes.

Atunci când se testează alte matrice, trebuie să se demonstreze validitatea probei sau a probelor de referință, prin includerea, de preferință, a probelor evidențiate de metoda HRGC/HRMS că au un nivel TEQ în jurul celui al probei de referință sau, în lipsă, al unui martor îmbogățit la acest nivel.

Având în vedere faptul că nu se pot utiliza standarde interne în bioteste, testele cu privire la repetabilitate se efectuează pentru obținerea unor informații privind deviația standard în cadrul unei serii de teste. Coeficientul de variație trebuie să fie mai mic de 30 %.

Pentru bioteste, se definesc compușii țintă, posibilele interferențe și nivelurile martor maxime admise.

Abordare cantitativă

Abordarea cantitativă presupune în mod obligatoriu serii de diluție standard, un proces de curățare și de măsurare dublă sau triplă, precum și controale de recuperare și ale martorului. Rezultatul poate fi exprimat ca TEQ, presupunându-se astfel că acei compuși care se află la originea semnalului corespund principiului TEQ. În acest sens, se poate utiliza TCDD (sau un amestec standard de dioxine/furani/PCB-uri asemănători dioxinelor) pentru a se obține o curbă de etalonare care permite calcularea valorii TEQ din extras și, prin urmare, din probă. Rezultatul se corectează apoi cu valoarea TEQ calculată pentru o probă-martor (pentru a se ține seama de impuritățile din solvenți și din substanțe chimice utilizate) și pentru o recuperare (această cantitate este calculată pe baza valorii TEQ într-o probă de control al calității a cărei concentrație se apropie de nivelul de interes). Este esențial să se țină seama de faptul că o parte a recuperării pierderii aparente se poate datora efectelor matricei și/sau diferențelor dintre valorile TEF corespunzătoare biotestelor și valorile TEF oficiale stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.

7.2.   Cerințe privind metodele analitice de screening

Screeningul se poate realiza prin metode de analiză GC/MS și prin bioteste. Pentru metodele GC/MS se utilizează cerințele prevăzute la punctul 6. Pentru biotestele celulare se stabilesc cerințe specifice la punctul 7.3 din prezenta anexă, iar pentru biotestele realizate cu ajutorul kiturilor, la punctul 7.4 din prezenta anexă.

Sunt necesare informații privind numărul de rezultate fals pozitive și fals negative obținute dintr-un număr mare de eșantioane sub sau peste nivelul maxim sau nivelul de intervenție, prin comparație cu conținutul TEQ determinat printr-o metodă analitică de confirmare. Ratele reale de rezultate fals negative sunt mai mici de 1 %. Rata eșantioanelor fals pozitive este suficient de scăzută pentru a face ca utilizarea metodei de screening să rămână avantajoasă.

Rezultatele pozitive trebuie să fie confirmate întotdeauna printr-o metodă analitică de confirmare (HRGC/HRMS). În plus, eșantioanele dintr-un interval TEQ larg trebuie să fie confirmate prin HRGC/HRMS (aproximativ 2-10 % din eșantioanele negative). Trebuie să se furnizeze informații privind corespondența dintre bioteste și rezultatele metodei HRGC/HRMS.

7.3.   Cerințe specifice pentru biotestele celulare

Atunci când se realizează un biotest, fiecare test necesită o serie de concentrații de referință de TCDD sau dintr-un amestec de dioxine/furani/PCB-uri asemănători dioxinei (curbă de răspuns cu R2 > 0,95 pentru o doză completă). Cu toate acestea, pentru screening se poate utiliza o curbă de nivel scăzut detaliată pentru analiza eșantioanelor cu un conținut scăzut.

Pentru rezultatele biotestului într-un interval de timp constant, se va utiliza o concentrație de referință de TCDD (aproximativ de trei ori limita de cuantificare) pe un grafic de control al calității. O alternativă poate fi răspunsul relativ al unei probe de referință în comparație cu o curbă de etalonare TCDD, deoarece reacția celulelor poate să depindă de mulți factori.

Se înregistrează și se verifică graficele de control al calității (CC) pentru fiecare tip de material de referință, pentru a se garanta că rezultatul este conform cu orientările furnizate.

În special pentru calculele cantitative, inducerea diluției probei utilizate trebuie să se situeze în porțiunea liniară a curbei de răspuns. Probele situate deasupra porțiunii liniare a curbei de răspuns trebuie diluate și testate din nou. Prin urmare, este oportun să se testeze cel puțin trei diluții o dată.

Deviația standard nu trebuie să depășească 15 % într-o determinare triplă pentru fiecare diluție a probei și 30 % pentru trei experimente independente.

Se poate alege ca limită de detecție o valoare egală cu de trei ori deviația standard a martorului solventului sau a răspunsului de fond. O altă metodă constă în aplicarea unui răspuns situat deasupra răspunsului de fond (factor de inducție de 5 ori mai mare decât martorul solventului), calculat pe baza curbei de etalonare a zilei. Limita de cuantificare se poate stabili ca o valoare de cinci până la șase ori deviația standard a martorului solventului sau se poate aplica un răspuns care este superior răspunsului de fond (factor de inducție de 10 × martorul solventului), calculată pe baza curbei de etalonare a zilei.

7.4.   Cerințe specifice pentru biotestele realizate cu ajutorul kiturilor

Se asigură faptul că biotestele realizate cu ajutorul kiturilor se caracterizează printr-o sensibilitate și fiabilitate suficientă pentru a fi aplicate produselor alimentare.

Trebuie să se respecte instrucțiunile producătorului privind pregătirea probei și analizele.

Kiturile nu se utilizează după data expirării.

Nu se utilizează materiale sau componente destinate utilizării cu alte kituri.

Kiturile se păstrează în intervalul specificat de temperaturi de depozitare și se utilizează la temperatura de lucru specificată.

Limita de detecție pentru imunodozări se stabilește ca de 3 ori deviația standard, bazată pe o serie de 10 analize repetate ale martorului, pentru a fi împărțită la valoarea pantei din ecuația de regresie liniară.

Pentru testele realizate în laborator se utilizează standarde de referință, pentru a se asigura faptul că răspunsul în ceea ce privește standardul se situează într-un interval acceptabil.

8.   RAPORTAREA REZULTATELOR

În măsura în care procedura analitică utilizată permite acest lucru, rezultatele analitice includ nivelurile de congeneri individuali ai PCDD/F și ai PCB-urilor și sunt indicate drept limita inferioară, limita superioară și cea medie, pentru a include o cantitate cât mai mare de informații în raportarea rezultatelor, ceea ce permite o interpretare a rezultatelor în conformitate cu cerințele specifice.

Raportul include, de asemenea, conținutul în lipide al probei, precum și metoda utilizată pentru extracția lipidelor.

Trebuie să se furnizeze recuperările standardelor interne individuale, în cazul în care recuperările se situează în afara intervalului menționat la punctul 6, în cazul în care se depășește nivelul maxim și în celelalte cazuri, la cerere.

Întrucât, atunci când se decide conformitatea unei probe, se ține seama de incertitudinea de măsurare, acest parametru este, de asemenea, pus la dispoziție. Prin urmare, rezultatele analitice se raportează ca x +/– U, unde x este rezultatul analizei și U este incertitudinea de măsurare extinsă calculată, utilizând un factor de acoperire de 2, ceea ce dă un nivel de încredere de aproximativ 95 %. În cazul unei determinări separate a dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinei, suma incertitudinii extinse estimate a rezultatelor analitice separate ale dioxinelor și ale PCB-urilor asemănători dioxinelor trebuie să fie folosită pentru suma dioxinelor și a PCB-urilor asemănători dioxinelor.

În cazul în care se ia în considerare incertitudinea de măsurare prin aplicarea CCα (astfel cum se descrie în anexa I punctul 5), acest parametru se raportează.

Rezultatele se exprimă în aceleași unități și prin (cel puțin) același număr de cifre semnificative precum nivelurile maxime prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

Apendice la anexa II

Tabelul factorilor de echivalență toxică (TEF) al Organizației Mondiale a Sănătății pentru evaluarea riscului pentru oameni, pe baza concluziilor reuniunii Organizației Mondiale a Sănătății de la Stockholm, Suedia, din 15-18 iunie 1997 [Van den Berg et al., (1998) Toxic Equivalency Factors (TEFs) for PCBs, PCDDs, PCDFs for Humans and for Wildlife. Environmental Health Perspectives, 106(12), 775]

Congener

ValoareTEF

Dibenzo-p-dioxine (PCDD)

2,3,7,8-TCDD

1

1,2,3,7,8-PeCDD

1

1,2,3,4,7,8-HxCDD

0,1

1,2,3,6,7,8-HxCDD

0,1

1,2,3,7,8,9- HxCDD

0,1

1,2,3,4,6,7,8- HpCDD

0,01

OCDD

0,0001

Dibenzofurani (PCDF)

2,3,7,8-TCDF

0,1

1,2,3,7,8-PeCDF

0,05

2,3,4,7,8-PeCDF

0,5

1,2,3,4,7,8-HxCDF

0,1

1,2,3,6,7,8-HxCDF

0,1

1,2,3,7,8,9-HxCDF

0,1

2,3,4,6,7,8-HxCDF

0,1

1,2,3,4,6,7,8-HpCDF

0,01

1,2,3,4,7,8,9-HpCDF

0,01

OCDF

0,0001

PCB-uri asemănători dioxinelor PCB-uri non-orto + PCB-uri mono-orto

PCB-uri non-orto

PCB 77

0,0001

PCB 81

0,0001

PCB 126

0,1

PCB 169

0,01

PCB-uri mono-orto

PCB 105

0,0001

PCB 114

0,0005

PCB 118

0,0001

PCB 123

0,0001

PCB 156

0,0005

PCB 157

0,0005

PCB 167

0,00001

PCB 189

0,0001

Abrevieri utilizate:„Τ”= tetra; „Pe” = penta; „Hx” = hexa; „Hp”= hepta; „O”= octa; „CDD” = clorodibenzodioxină; „CDF” = clorodibenzofuran; „CB” = clorobifenil.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

207


32006L0142


L 368/110

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/142/CE A COMISIEI

din 22 decembrie 2006

de modificare a anexei IIIa la Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului cuprinzând lista ingredientelor care trebuie să apară, în orice situație, pe eticheta produselor alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (1), în special articolul 6 alineatul (11) al treilea paragraf,

având în vedere avizele Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară din 6 decembrie 2005 și din 15 februarie 2006,

întrucât:

(1)

Anexa IIIa la Directiva 2000/13/CE stabilește lista ingredientelor care trebuie să apară, în orice situație, pe eticheta produselor alimentare, având în vedere că acestea pot provoca reacții adverse la persoanele sensibile.

(2)

Articolul 6 alineatul (11) primul paragraf din directiva menționată anterior prevede reexaminarea sistematică a listei menționate la anexa IIIa și, după caz, actualizarea acesteia, pe baza celor mai recente cunoștințe științifice.

(3)

În cadrul acestei reexaminări, Comisia a cerut avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu privire la posibilitatea includerii în anexa IIIa a unui număr de alte produse.

(4)

În ceea ce privește lupinul, EFSA precizează în avizul său din 6 decembrie 2005 că respectiva plantă leguminoasă, din care există 450 de specii, a fost mult timp consumată în starea sa naturală dar că, de mai mulți ani, făina de lupin se adaugă în făina de grâu pentru fabricarea produselor de panificație. S-au înregistrat cazuri de reacții alergice directe, unele dintre acestea severe, iar studiile arată că există un risc relativ ridicat ca 30 % până la 60 % dintre persoanele alergice la arahide să prezinte alergie încrucișată la lupin.

(5)

În cazul moluștelor (gasteropode, bivalve și cefalopode), EFSA precizează în avizul său din 15 februarie 2006 că, cel mai adesea, acestea sunt consumate în starea lor naturală dar sunt, de asemenea, folosite ca ingrediente, după o eventuală prelucrare, în anumite preparate și în produse precum surimi. Reacțiile alergice, care pot fi grave, afectează până la 0,4 % din populație, și anume 20 % din totalitatea cazurilor de reacții alergice la produsele de origine marină. Principala proteină alergenă din moluște este tropomiozina, aceeași ca în cazul crustaceelor, cazurile de alergii încrucișate între moluște și crustacee fiind des întâlnite.

(6)

Din aceste observații se poate concluziona că lupinul și moluștele ar trebui adăugate la lista din anexa IIIa la Directiva 2000/13/CE.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

La anexa IIIa la Directiva 2000/13/CE se adaugă următoarele ingrediente:

„Lupin și produse pe bază de lupin

Moluște și produse pe bază de moluște.”

Articolul 2

(1)   Începând cu 23 decembrie 2007, statele membre autorizează vânzarea produselor alimentare care sunt conforme cu prezenta directivă.

(2)   Începând cu 23 decembrie 2008, statele membre interzic vânzarea produselor alimentare care nu sunt conforme cu prezenta directivă. Cu toate acestea, vânzarea produselor alimentare care nu sunt conforme cu prezenta directivă și care au fost etichetate înainte de data respectivă este autorizată până la epuizarea stocurilor.

Articolul 3

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 23 decembrie 2007, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții, precum și un tabel de corespondență între dispozițiile respective și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept național, pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 109, 6.5.2000, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/89/CE (JO L 308, 25.11.2003, p. 15).


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

209


32006L0118


L 372/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/118/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 12 decembrie 2006

privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3), având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 28 noiembrie 2006,

întrucât:

(1)

Apele subterane reprezintă o resursă naturală valoroasă și, prin urmare, ar trebui protejate împotriva deteriorării și a poluării chimice. Acest lucru este important, în special, pentru ecosistemele care depind de apele subterane, precum și pentru utilizarea apelor subterane în aprovizionarea cu apă destinată consumului uman.

(2)

Apele subterane reprezintă corpul de apă dulce cel mai sensibil și mai important din Uniunea Europeană, și, în special, principala sursă a rețelei publice de apă potabilă în numeroase regiuni.

(3)

Apele subterane din corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile sau destinate unei astfel de utilizări în viitor trebuie protejate astfel încât să se evite deteriorarea calității unor astfel de corpuri de apă, cu scopul de a reduce nivelul tratamentului de purificare necesar pentru producerea apei potabile, în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (4).

(4)

Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (5) include obiectivul atingerii unor niveluri de calitate a apei care să nu conducă la un impact și la riscuri semnificative pentru sănătatea oamenilor și a mediului.

(5)

Pentru a proteja mediul în ansamblu și sănătatea oamenilor în special, trebuie să se evite, să se prevină sau să se reducă concentrațiile prejudiciabile de poluanți dăunători în apele subterane.

(6)

Directiva 2000/60/CE stabilește dispozițiile generale pentru protecția și conservarea apelor subterane. Astfel cum se prevede la articolul 17 din această directivă, ar trebui să se adopte măsuri de prevenire și de control al poluării apelor subterane, inclusiv criterii pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și criterii pentru identificarea unor tendințe ascendente semnificative și durabile și pentru definirea nivelurilor de bază în inversarea tendințelor.

(7)

Având în vedere necesitatea de a asigura niveluri constante de protecție a apelor subterane, ar trebui să se stabilească standarde de calitate și valori prag și să se dezvolte metodologii bazate pe o abordare comună, pentru a dispune de criterii de evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterană.

(8)

Ar trebui să se stabilească standarde de calitate pentru nitrați, produse fitosanitare și produse biocide drept criterii comunitare pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană, și să se asigure coerența cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (6), cu Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (7), cu Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (8).

(9)

În anumite regiuni, protecția apelor subterane poate necesita o schimbare în practicile agricole sau silvicole, fapt care ar putea să determine o pierdere de venituri. Politica agricolă comună prevede mecanisme de finanțare destinate punerii în aplicare a unor măsuri care să asigure respectarea standardelor comunitare, în special prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (9). În ceea ce privește măsurile de protecție a apelor subterane, statelor membre le revine responsabilitatea de a-și alege prioritățile și proiectele.

(10)

Dispozițiile privind starea chimică a apelor subterane nu se aplică nivelurilor ridicate, prezente în stare naturală, de substanțe sau de ioni sau indicatorilor acestora dintr-un corp de apă subterană sau din corpuri de apă de suprafață asociate, datorate anumitor condiții hidrogeologice specifice, care nu fac obiectul definiției poluării. De asemenea, acestea nu se aplică schimbărilor, temporare și limitate în spațiu, ale direcției de curgere și ale compoziției chimice, care nu sunt considerate intruziuni.

(11)

Ar trebui să se stabilească criterii pentru identificarea tuturor tendințelor ascendente semnificative și durabile a concentrațiilor de poluanți și pentru definirea nivelului de bază pentru inversarea tendințelor, ținându-se seama de probabilitatea efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice asociate sau asupra ecosistemelor terestre dependente.

(12)

Pe cât posibil, statele membre ar trebui să utilizeze procedurile statistice, cu condiția ca acestea să fie conforme cu standardele internaționale și să contribuie la comparabilitatea rezultatelor monitorizării între statele membre pe perioade lungi.

(13)

În conformitate cu articolul 22 alineatul (2) a treia liniuță din Directiva 2000/60/CE, Directiva 80/68/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1979 privind protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase (10) se va abroga cu efect de la 22 decembrie 2013. Este necesar să se asigure continuitatea protecției prevăzute de Directiva 80/68/CEE în ceea ce privește măsurile menite să prevină sau să limiteze atât evacuările directe cât și pe cele indirecte de poluanți în apele subterane.

(14)

Este necesar să se stabilească o distincție între substanțele periculoase, a căror introducere ar trebui prevenită, și ceilalți poluanți, a căror introducere ar trebui limitată. Anexa VIII la Directiva 2000/60/CE, care enumeră o listă a principalilor poluanți care influențează mediul acvatic, ar trebui utilizată pentru identificarea substanțelor periculoase și nepericuloase care prezintă un risc real sau potențial de poluare.

(15)

Măsurile de prevenire sau de limitare a introducerii de poluanți în corpurile de apă subterană utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman sau destinate unei astfel de utilizări în viitor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE ar trebui, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din această directivă, să includă măsurile necesare pentru a se asigura că, pe baza regimului prevăzut pentru tratarea apelor și în conformitate cu legislația comunitară, apa obținută îndeplinește cerințele Directivei 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (11). Aceste măsuri pot să includă, de asemenea, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE, stabilirea de către statele membre a unor zone de protecție care au o mărime pe care organismul național competent o consideră necesară pentru protejarea rezervelor de apă dulce. Astfel de zone de protecție pot acoperi tot teritoriul unui stat membru.

(16)

Pentru a asigura o protecție coerentă a apelor subterane, statele membre care dețin în comun corpuri de apă subterană ar trebui să își coordoneze activitățile în ceea ce privește monitorizarea, stabilirea valorilor prag și identificarea substanțelor periculoase relevante.

(17)

Metodele fiabile și comparabile pentru monitorizarea apelor subterane reprezintă un instrument important pentru evaluarea calității apelor subterane și, de asemenea, pentru alegerea celor mai adecvate măsuri. Articolul 8 alineatul (3) și articolul 20 din Directiva 2000/60/CE prevăd adoptarea unor metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor și, după caz, a unor orientări referitoare la punerea în aplicare, inclusiv la monitorizare.

(18)

În anumite împrejurări, statele membre ar trebui autorizate să acorde derogări de la măsurile menite să prevină sau să limiteze introducerea de poluanți în apele subterane. Orice derogare ar trebui să se bazeze pe criterii transparente și să fie specificată în planurile de gestionare a bazinului hidrografic.

(19)

Ar trebui să se analizeze impactul diferitelor valori prag ale apelor subterane care urmează să fie definite de statele membre asupra nivelului de protecție a mediului și asupra funcționării pieții interne.

(20)

Ar trebui să se efectueze cercetări pentru a dispune de criterii mai bune pentru garantarea calității și protecției ecosistemului apelor subterane. În cazul în care este necesar, ar trebui să se țină seama de rezultatele obținute atunci când se pune în aplicare sau se revizuiește prezenta directivă. Astfel de cercetare, precum și difuzarea cunoștințelor, a experienței și a rezultatelor cercetării trebuie încurajate și finanțate.

(21)

Este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii pentru perioada cuprinsă între data punerii în aplicare a prezentei directive și data abrogării Directivei 80/68/CEE.

(22)

Directiva 2000/60/CE prevede obligativitatea controalelor, inclusiv obligativitatea unei autorizații prealabile pentru realimentarea sau sporirea artificială a corpurilor de apă subterane, cu condiția ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru sursa sau pentru corpul de apă subterană realimentat(ă) sau sporit(ă).

(23)

Directiva 2000/60/CE cuprinde la articolul 11 alineatul (2) și în anexa VI partea B referitoare la programul de măsuri, o listă neexhaustivă a măsurilor suplimentare pe care statele membre pot alege să le adopte în cadrul programului de măsuri, între altele:

instrumente legislative;

instrumente administrative și

acorduri negociate pentru protecția mediului.

(24)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (12).

(25)

Este necesar, în special, să se urmeze procedura de reglementare cu control pentru măsurile cu caracter general destinate modificării elementelor neesențiale ale prezentei directive, inclusiv prin eliminarea unora dintre aceste elemente sau prin completarea prezentei directive prin adăugarea de noi elemente neesențiale,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectul

(1)   Prezenta directivă stabilește măsurile specifice prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2) din Directiva 2000/60/CE, cu scopul de a preveni și controla poluarea apelor subterane. Aceste măsuri includ în special:

(a)

criterii pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și

(b)

criterii pentru identificarea și inversarea tendințelor ascendente semnificative și durabile și pentru definirea nivelurilor de bază pentru inversările tendințelor.

(2)   Prezenta directivă completează, de asemenea, dispozițiile destinate să prevină sau să limiteze evacuările de poluanți în apele subterane care apar deja în Directiva 2000/60/CE și își propune să prevină deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă subterană.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, pe lângă definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2000/60/CE, se aplică următoarele definiții:

1.

„standard de calitate a unei ape subterane” înseamnă un standard de calitate a mediului exprimat drept concentrația unui anumit poluant, grup de poluanți sau a unui indicator al poluării într-o apă subterană, care nu ar trebui depășit, pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul;

2.

„valoare prag” înseamnă un standard de calitate a unei ape subterane stabilit de statele membre în conformitate cu articolul 3;

3.

„tendință ascendentă semnificativă și durabilă” înseamnă orice creștere semnificativă din punct de vedere statistic și al mediului, a concentrației unui poluant, grup de poluanți sau a unui indicator al poluării într-o apă subterană pentru care se consideră necesară o inversare a tendinței în conformitate cu articolul 5;

4.

„evacuare de poluanți în apele subterane” înseamnă introducerea directă sau indirectă de poluanți în apele subterane ca urmare a activității umane;

5.

„nivel de fond geochimic” înseamnă concentrația unei substanțe sau valoarea unui indicator într-un corp de apă subterană care corespunde unei absențe de modificări antropice sau numai unor modificări minore, în raport cu condițiile neperturbate;

6.

„nivel de bază” înseamnă valoarea medie măsurată cel puțin în cursul anilor de referință 2007 și 2008, pe baza programelor de monitorizare puse în aplicare în temeiul articolului 8 din Directiva 2000/60/CE sau, în cazul substanțelor identificate după acești ani de referință, în cursul primei perioade pentru care există o perioadă reprezentativă pentru datele monitorizării.

Articolul 3

Criterii pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane

(1)   Pentru evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană în conformitate cu punctul 2.3 din anexa V la Directiva 2000/60/CE, statele membre utilizează următoarele criterii:

(a)

standarde de calitate a apelor subterane astfel cum sunt menționate în anexa I;

(b)

valori prag care urmează să fie stabilite de către statele membre în conformitate cu procedura stabilită în anexa II partea A pentru poluanți, grupuri de poluanți și indicatori ai poluării care, pe teritoriul unui stat membru, au fost identificați ca având o contribuție la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană ca fiind expuse riscului, ținându-se seama, cel puțin, de lista inclusă în anexa II partea B.

Valorile prag pentru o stare chimică bună a apelor subterane se bazează pe protecția corpului de apă subterană în conformitate cu partea A punctele 1, 2 și 3 din anexa II, referindu-se, în special, la impactul lor asupra apelor de suprafață asociate și asupra ecosistemelor terestre și a zonelor umede care depind direct de ele, precum și la interacțiunea lor cu acestea, și țin seama, inter alia, de cunoștințele în materie de toxicologie umană și de ecotoxicologie.

(2)   Valorile prag se pot stabili la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau al părții districtului hidrografic internațional aflate pe teritoriul unui stat membru sau la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană.

(3)   Statele membre se asigură că, în cazul corpurilor de apă subterană deținute în comun de două sau mai multe state membre și al corpurilor de apă subterană în care apa subterană traversează granița unui stat membru, stabilirea valorilor prag face obiectul unei coordonări între statele membre în cauză, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE.

(4)   Atunci când un corp sau un grup de corpuri de apă subterană depășește teritoriul Comunității, statul membru (statele membre) în cauză face (fac) eforturi pentru a stabili valorile prag în coordonare cu țara (țările) terță(e) în cauză, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2000/60/CE.

(5)   Statele membre stabilesc valorile prag în conformitate cu alineatul (1) litera (b), pentru prima dată până la 22 decembrie 2008.

Toate valorile prag stabilite se publică în planurile de gestionare al bazinului hidrografic care urmează să fie prezentate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE, inclusiv un rezumat al informațiilor prevăzute în partea C a anexei II la prezenta directivă.

(6)   Statele membre modifică lista valorilor prag atunci când informații noi despre poluanți, grupuri de poluanți sau indicatori ai poluării arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare prag pentru o nouă substanță, că ar trebui să se modifice o valoare prag existentă sau că o valoare prag eliminată anterior de pe listă ar trebui reintrodusă, pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul.

Valorile prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de apă subterană în cauză nu mai este expus riscului din partea poluanților, a grupurilor de poluanți sau a indicatorilor corespunzători ai poluării.

Orice modificare de acest fel a listei valorilor prag se semnalează în cadrul revizuirii periodice a planurilor de gestionare al bazinului hidrografic.

(7)   Comisia publică un raport pe baza informațiilor furnizate de statele membre în conformitate cu alineatul (5) până la 22 decembrie 2009.

Articolul 4

Procedura de evaluare a stării chimice a apelor subterane

(1)   Statele membre utilizează procedura descrisă la alineatul (2) pentru a evalua starea chimică a unui corp de apă subterană. După caz, atunci când pun în aplicare această procedură, statele membre pot grupa corpurile de apă subterană în conformitate cu anexa V la Directiva 2000/60/CE.

(2)   Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de apă subterană sunt în stare chimică bună atunci când:

(a)

monitorizarea relevantă demonstrează că sunt îndeplinite condițiile stabilite în tabelul 2.3.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE sau

(b)

valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane enumerate în anexa I și valorile prag relevante stabilite în conformitate cu articolul 3 și anexa II nu sunt depășite în niciun punct de control din corpul sau din grupul de corpuri de apă subterană sau

(c)

valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea prag este depășită într-unul sau în mai multe puncte de control, însă o investigație corespunzătoare efectuată în conformitate cu anexa III confirmă că:

(i)

pe baza evaluării menționate la alineatul (3) din anexa III, concentrațiile de poluanți care depășesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile prag nu sunt considerate ca prezentând un risc semnificativ pentru mediu, ținându-se seama, după caz, de mărimea corpului de apă subterană care este afectat;

(ii)

sunt îndeplinite celelalte condiții pentru o stare chimică bună a apelor subterane stabilite în tabelul 2.3.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE, în conformitate cu alineatul (4) anexa III la prezenta directivă;

(iii)

sunt îndeplinite cerințele de la articolul 7 alineatul (3) din directiva 2000/60/CE, în conformitate cu anexa III alineatul (4) din prezenta directivă pentru corpurile de apă subterană identificate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE;

(iv)

capacitatea corpului de apă subterană sau a oricărui corp din grupul de corpuri de apă subterană de a fi utilizată de către om nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare.

(3)   Alegerea siturilor de control al apelor subterane trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 2.4 din anexa V la Directiva 2000/60/CE, fiind concepute astfel încât să ofere o imagine coerentă și globală asupra stării chimice a apelor subterane și să furnizeze date de monitorizare reprezentative.

(4)   Statele membre publică un rezumat al evaluării stării chimice a apelor subterane în planurile de gestionare a bazinului hidrografic în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE.

Acest rezumat, stabilit la nivelul districtului hidrografic sau la nivelul părții din districtul hidrografic internațional aflate pe teritoriul unui stat membru, include, de asemenea, o explicație a modului în care s-au luat în considerare în evaluarea finală depășirile standardelor de calitate a apelor subterane sau ale valorilor prag în anumite puncte de control.

(5)   În cazul în care un corp de apă subterană este clasificat ca având o stare chimică bună în conformitate cu alineatul (2) litera (c), statele membre, în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2000/60/CE, iau măsurile necesare pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre și utilizarea de către om a apelor subterane, pe partea corpului de apă subterană reprezentată de punctul sau punctele de control în care s-a depășit valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori prag.

Articolul 5

Identificarea tendințelor ascendente semnificative și durabile și definirea nivelurilor de bază pentru inversările tendințelor

(1)   Statele membre identifică orice tendință ascendentă semnificativă și durabilă a concentrațiilor poluanților, grupurilor de poluanți sau ale indicatorilor poluării observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de apă subterană identificate ca fiind expuse riscului și definesc nivelul de bază pentru inversarea acestor tendințe, în conformitate cu anexa IV.

(2)   În conformitate cu anexa IV partea B, statele membre inversează tendințele care prezintă un risc semnificativ de afectare a calității ecosistemelor acvatice sau terestre, a sănătății oamenilor sau a utilizărilor legitime, reale sau potențiale, ale mediului acvatic, prin programul de măsuri menționat la articolul 11 din Directiva 2000/60/CE, pentru a reduce progresiv poluarea și pentru a preveni deteriorarea apelor subterane.

(3)   Statele membre definesc nivelul de bază pentru inversarea tendinței drept un procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane stabilite în anexa I și a valorilor prag stabilite în conformitate cu articolul 3, pe baza tendinței identificate și a riscului de mediu asociat acesteia, în conformitate cu anexa IV partea B punctul 1.

(4)   În planurile de gestionare a bazinului hidrografic care urmează să fie prezentate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE, statele membre rezumă:

(a)

modul în care evaluarea tendinței în puncte individuale de control într-un corp sau într-un grup de corpuri de apă subterană a contribuit, în conformitate cu punctul 2.5 din anexa V la directiva menționată, la stabilirea faptului că aceste corpuri sunt supuse unei tendințe ascendente semnificative și durabile a concentrației unui poluant oarecare sau a unei inversări a acestei tendințe și

(b)

motivele pe care se bazează nivelurile de bază definite în conformitate cu alineatul (3).

(5)   Atunci când este necesar să se evalueze impactul efluenților constatați în corpurile de apă subterană care pot să amenințe realizarea obiectivelor enumerate la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, al acelor efluenți care rezultă din surse punctuale și din terenurile contaminate, statele membre efectuează evaluări suplimentare ale tendinței pentru poluanții identificați, pentru a verifica dacă efluenții din siturile contaminate nu se extind, nu deteriorează starea chimică a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană și nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu. Rezultatele evaluărilor sunt rezumate în planurile de gestionare a bazinului hidrografic care urmează a fi prezentate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE.

Articolul 6

Măsuri de prevenire sau de limitare a evacuării de poluanți în apele subterane

(1)   Pentru a realiza obiectivul de prevenire sau de limitare a evacuării de poluanți în apele subterane, stabilit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Directiva 2000/60/CE, statele membre se asigură că programul de măsuri stabilit în conformitate cu articolul 11 din directiva menționată include:

(a)

toate măsurile necesare pentru a preveni evacuarea în apele subterane a oricăror substanțe periculoase, fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3). Pentru a identifica aceste substanțe, statele membre țin seama, în special, de substanțele periculoase care aparțin familiilor sau grupurilor de poluanți menționați la punctele 1-6 din anexa VIII la Directiva 2000/60/CE, precum și de substanțele care aparțin familiilor sau grupurilor de poluanți menționați la punctele 7-9 din anexa menționată, atunci când acestea sunt considerate periculoase;

(b)

pentru poluanții enumerați în anexa VIII la Directiva 2000/60/CE care nu sunt considerați periculoși, precum și pentru ceilalți poluanți nepericuloși care nu sunt enumerați în anexa menționată, considerați de statele membre ca prezentând un risc real sau potențial de poluare, toate măsurile necesare pentru a limita evacuările în apele subterane, astfel încât să se asigure că aceste evacuări nu conduc la deteriorare sau la tendințe ascendente semnificative și durabile ale concentrațiilor poluanților în apele subterane. Aceste măsuri țin seama, cel puțin, de cele mai bune practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu și de cele mai bune tehnici disponibile specificate în legislația comunitară relevantă.

Cu scopul de a stabili măsurile menționate la litera (a) sau (b), statele membre pot, într-o primă fază, să identifice circumstanțele în care poluanții enumerați în anexa VIII la Directiva 2000/60/CE, în special metalele esențiale și compușii acestora menționați la punctul 7 din anexa menționată, trebuie să fie considerați periculoși sau nepericuloși.

(2)   Evacuările de poluanți provenind din surse difuze de poluare care au un impact asupra stării chimice a apelor subterane sunt luate în considerare de fiecare dată când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

(3)   Fără a aduce atingere cerințelor mai stricte stabilite de o altă legislație comunitară, statele membre pot excepta de la măsurile prevăzute la alineatul (1) evacuările de poluanți care sunt:

(a)

rezultatul evacuărilor directe autorizate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera (j) din Directiva 2000/60/CE;

(b)

considerate de autoritățile competente ca fiind prezente într-o cantitate și o concentrație atât de mici astfel încât este înlăturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apelor subterane receptoare;

(c)

consecințele unor accidente sau circumstanțe excepționale datorate unor cauze naturale care nu s-ar fi putut prevedea, evita sau atenua în mod rezonabil;

(d)

rezultatul unei realimentări sau al unei creșteri artificiale a corpurilor de apă subterană autorizate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera (f) din Directiva 2000/60/CE;

(e)

considerate de autoritățile competente ca fiind imposibil de evitat sau de limitat din punct de vedere tehnic fără a recurge la:

(i)

măsuri care ar spori riscurile pentru sănătatea oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu sau

(ii)

măsuri cu un cost disproporționat menite să îndepărteze cantități de poluanți din solul sau din subsolul contaminat sau să controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauză sau

(f)

rezultatul unor intervenții în apele de suprafață menite, între altele, să atenueze efectele inundațiilor și ale secetelor și să asigure gestionarea apei și a cursurilor de apă, inclusiv la nivel internațional. Aceste activități, precum degajarea terenului, dragarea, deplasarea și depunerea de sedimente în apele de suprafață, se desfășoară în conformitate cu normele generale obligatorii și, după caz, cu permisele și autorizațiile eliberate pe baza acestor norme, elaborate de statele membre în acest scop, cu condiția ca evacuările în cauză să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă în cauză în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/60/CE.

Exceptările prevăzute la literele (a)-(f) se pot aplica numai atunci când autoritățile competente din statele membre au constatat că se efectuează o monitorizare eficientă a corpurilor de apă subterană în cauză, în conformitate cu punctul 2.4.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE, sau o altă monitorizare corespunzătoare.

(4)   Autoritățile competente din statele membre păstrează un inventar al exceptărilor menționate la alineatul (3) în scopul notificării Comisiei, la cererea acesteia.

Articolul 7

Dispoziții tranzitorii

În perioada cuprinsă între 16 ianuarie 2009 și 22 decembrie 2013, orice nouă procedură de autorizare în temeiul articolelor 4 și 5 din Directiva 80/68/CEE ține seama de cerințele stabilite la articolele 3, 4 și 5 din prezenta directivă.

Articolul 8

Adaptări tehnice

(1)   Părțile A și C din anexa II și anexele III și IV pot fi modificate, având în vedere progresul tehnic și științific, în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 9 alineatul (2), ținând seama de perioada de revizuire și de actualizare a planurilor de gestionare a bazinului hidrografic, astfel cum au fost prevăzute la articolul 13 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE.

(2)   Partea B din anexa II poate să fie modificată în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 9 alineatul (2), în vederea adăugării de noi poluanți sau indicatori.

Articolul 9

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Articolul 10

Revizuirea

Fără a aduce atingere articolului 8, Comisia revizuiește anexele I și II la prezenta directivă până la 16 ianuarie 2013, iar ulterior, o dată la șase ani. Pe baza acestei revizuiri, aceasta prezintă, după caz, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat, propuneri legislative menite să modifice anexele I și/sau II. Atunci când are loc revizuirea și elaborarea unei propuneri, Comisia ține seama de toate informațiile relevante, care pot să includă rezultatele programelor de monitorizare puse în aplicare în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2000/60/CE, și de programele de cercetare comunitare și/sau de recomandările formulate de Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului, de statele membre, Parlamentul European, Agenția Europeană de Mediu, organizațiile profesionale europene și organizațiile europene de mediu.

Articolul 11

Evaluarea

Raportul Comisiei prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE include, în cazul apelor subterane, o evaluare a funcționării prezentei directive în raport cu alte texte din legislația relevantă privind mediul, în special în ceea ce privește consecvența lor.

Articolul 12

Punerea în aplicare

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 16 ianuarie 2009. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN


(1)  JO C 112, 30.4.2004, p. 40.

(2)  JO C 109, 30.4.2004, p. 29.

(3)  Avizul Parlamentului European din 28 aprilie 2005 (JO C 45 E, 23.2.2006, p. 15), Poziția comună a Consiliului din 23 ianuarie 2006 (JO C 126 E, 30.5.2006, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 13 iunie 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 11 decembrie 2006.

(4)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1. Directivă modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).

(5)  JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(6)  JO L 375, 31.12.1991, p. 1. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/85/CE a Comisiei (JO L 293, 24.10.2006, p. 3).

(8)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/50/CE a Comisiei (JO L 142, 30.5.2006, p. 6).

(9)  JO L 277, 21.10.2005, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 (JO L 277, 9.10.2006, p. 1).

(10)  JO L 20, 26.1.1980, p. 43. Directivă modificată prin Directiva 91/692/CEE (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

(11)  JO L 330, 5.12.1998, p. 32. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(12)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).


ANEXA I

STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE

1.

Pentru a evalua starea chimică a apelor subterane în conformitate cu articolul 4, următoarele standarde de calitate a apelor subterane corespund standardelor de calitate menționate în tabelul 2.3.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE și stabilite în conformitate cu articolul 17 din directiva menționată.

Poluant

Standarde de calitate

Nitrați

50mg/l

Substanțe active din pesticide, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de reacție relevanți (1)

0,1 μg/l

0,5 μg/l (total) (2)

2.

Rezultatele aplicării standardelor de calitate pentru pesticide în conformitate cu modalitățile prevăzute în sensul prezentei directive nu aduc atingere rezultatelor procedurilor de evaluare a riscurilor cerute de Directiva 91/414/CEE sau de Directiva 98/8/CE.

3.

Atunci când, pentru un anumit corp de apă subterană, se consideră că standardele de calitate a apelor subterane ar putea împiedica realizarea obiectivelor de mediu specificate la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE pentru apele de suprafață asociate sau ar putea determina o reducere semnificativă a calității ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă, sau daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană, se stabilesc valori prag mai stricte în conformitate cu articolul 3 și cu anexa II la prezenta directivă. Programele și măsurile cerute în raport cu o astfel de valoare prag se aplică, de asemenea, activităților din domeniul de aplicare a Directivei 91/676/CEE.


(1)  „Pesticide” înseamnă produsele fitosanitare și produsele biocide astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 91/414/CEE și, respectiv, la articolul 2 din Directiva 98/8/CE.

(2)  „Total” înseamnă suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de reacție relevanți.


ANEXA II

VALORILE PRAG PENTRU POLUANȚII DIN APELE SUBTERANE ȘI INDICATORII POLUĂRII

Partea A

Orientări referitoare la stabilirea valorilor prag de către statele membre în conformitate cu articolul 3

Statele membre stabilesc valori prag pentru toți poluanții și indicatorii poluării care, în temeiul caracterizării realizate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca prezentând riscul de a nu avea o stare chimică bună.

Valorile prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care rezultatele monitorizării obținute într-un punct de control reprezentativ depășesc pragurile, să indice riscul ca una sau mai multe condiții necesare pentru ca apele subterane să aibă o stare chimică bună, menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctele (ii), (iii) și (iv).

Atunci când stabilesc valorile prag, statele membre țin seama de următoarele orientări:

1.

stabilirea valorilor prag ar trebui să se bazeze pe următoarele elemente:

(a)

dimensiunea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente;

(b)

interferența cu utilizările sau funcțiile legitime reale sau potențiale ale apelor subterane;

(c)

toți poluanții care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse riscului, ținându-se seama de lista minimală stabilită în partea B;

(d)

caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informațiile despre nivelurile de fond geochimic și echilibrul hidrologic;

2.

stabilirea valorilor prag ar trebui să țină seama, de asemenea, de originile poluanților, de eventuala lor prezență în stare naturală, de toxicologia și de tendința de dispersie, de persistența și de potențialul de bioacumulare a acestor poluanți;

3.

de fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanțelor sau ale ionilor sau ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile prag;

4.

stabilirea valorilor prag ar trebui să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calității datelor, pe considerații analitice, precum și pe nivelurile de fond geochimic pentru substanțele care pot fi prezente totodată în stare naturală și ca urmare a activităților umane.

Partea B

Lista minimală a poluanților și a indicatorilor acestora pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea unor valori prag în conformitate cu articolul 3

1.

Substanțe sau ioni sau indicatori care pot fi prezenți totodată în stare naturală și/sau ca urmare a activităților umane

 

Arsenic

 

Cadmiu

 

Plumb

 

Mercur

 

Amoniu

 

Clorură

 

Sulfat

(2)

Substanțe sintetice artificiale

 

Tricloretilenă

 

Tetracloretilenă

(3)

Parametrii care indică intruziunile saline sau de alt tip (1)

 

Conductivitate

Partea C

Informații care urmează să fie furnizate de către statele membre cu privire la poluanții și indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori prag

Statele membre rezumă, în planurile de gestionare a bazinului hidrografic care sunt prezentate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE, modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A din prezenta anexă.

Statele membre comunică în special, atunci când acest lucru este posibil:

(a)

informații privind numărul de corpuri sau de grupuri de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului și privind poluanții și indicatorii poluării care contribuie la această clasificare, inclusiv concentrațiile/valorile observate;

(b)

informații despre fiecare din corpurile de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului, în special dimensiunea corpurilor, relația dintre corpurile de apă subterană și apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente și, în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic naturale în corpurile de apă subterană;

(c)

valorile prag aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul unui stat membru, sau la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană;

(d)

relația dintre valorile prag și:

(i)

în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic observate;

(ii)

obiectivele de calitate a mediului și alte standarde de protecție a apelor existente la nivel național, comunitar sau internațional și

(iii)

orice informații relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistența, potențialul de bioacumulare și tendința de dispersie a poluanților.


(1)  În ceea ce privește concentrațiile saline rezultate în urma activităților oamenilor, statele membre pot decide să stabilească valori prag fie pentru sulfat și clorură, fie pentru conductivitate.


ANEXA III

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR SUBTERANE

1.

Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului și pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană.

2.

Atunci când efectuează una dintre investigațiile menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (c), statele membre țin seama de:

(a)

informațiile colectate în cadrul caracterizării care urmează să fie efectuată în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE și cu punctele 2.1, 2.2 și 2.3 din anexa II la directiva menționată;

(b)

rezultatele rețelei de monitorizare a apelor subterane obținute în conformitate cu punctul 2.4 din anexa V la Directiva 2000/60/CE și

(c)

orice alte informații relevante, inclusiv o comparație a mediei aritmetice anuale a concentrației poluanților relevanți într-un punct de control cu standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa I și cu valorile prag stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 3 și anexa II.

3.

Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile unei stări chimice bune a apelor subterane menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctele (i) și (iv), statele membre estimează, atunci când este relevant și necesar și pe baza rezultatelor monitorizării corespunzătoare totale, după caz, prin estimări ale concentrației bazate pe un model conceptual al corpului sau al grupului de corpuri de apă subterană, întinderea corpului de apă subterană care are o medie aritmetică anuală a concentrației unui poluant mai mare decât standardul de calitate a apei subterane sau a valorii prag.

4.

Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile unei stări chimice bune a apelor subterane menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctele (ii) și (iii), statele membre evaluează, atunci când este relevant și necesar și pe baza rezultatelor monitorizării relevante și a unui model conceptual corespunzător al corpului de apă subterană:

(a)

impactul poluanților asupra corpului de apă subterană;

(b)

cantitățile și concentrațiile poluanților care sunt transferați sau care pot fi transferați din corpul de apă subterană către apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente;

(c)

impactul probabil al cantităților și concentrațiilor poluanților transferați către apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente,

(d)

întinderea oricărei intruziuni saline sau de altă natură în corpul de apă subterană și

(e)

riscul pe care îl prezintă poluanții din corpul de apă subterană pentru calitatea apei captate sau care urmează să fie captată din corpul de apă subterană și destinată consumului uman.

5.

Statele membre prezintă starea chimică a corpului de apă subterană sau a grupului de corpuri de apă subterană pe hărți, în conformitate cu punctele 2.4.5 și 2.5 din anexa V la Directiva 2000/60/CE. În plus, statele membre indică pe aceste hărți toate punctele de control în care standardele de calitate a apei subterane și/sau valorile prag sunt depășite, atunci când acest lucru este relevant și posibil.


ANEXA IV

IDENTIFICAREA ȘI INVERSAREA TENDINȚELOR ASCENDENTE SEMNIFICATIVE ȘI DURABILE

Partea A

Identificarea tendințelor ascendente semnificative și durabile

Statele membre identifică tendințele ascendente semnificative și durabile în toate corpurile de apă subterană sau în toate grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului, în conformitate cu anexa II la Directiva 2000/60/CE, ținând seama de următoarele cerințe:

1.

în conformitate cu anexa V punctul 2.4 la Directiva 2000/60/CE, programul de monitorizare este conceput astfel încât să detecteze tendințele ascendente semnificative și durabile ale concentrațiilor poluanților identificate în temeiul articolului 3 din prezenta directivă;

2.

procedura de identificare a tendințelor ascendente semnificative și durabile se bazează pe următoarele elemente:

(a)

frecvențele și siturile de control sunt alese astfel încât să fie suficiente pentru:

(i)

a furniza informațiile necesare pentru a garanta posibilitatea de a se distinge între aceste tendințe ascendente și variațiile naturale, la un nivel corespunzător de încredere și precizie;

(ii)

a permite identificarea în timp util a acestor tendințe ascendente, astfel încât să se poată pună în aplicare măsuri de prevenire sau, cel puțin, de atenuare, pe cât posibil, a schimbărilor semnificative dăunătoare pentru calitatea apelor subterane care afectează mediul. Această identificare va avea loc pentru prima dată până în 2009, dacă acest lucru este posibil, și va ține seama de datele existente, în contextul raportului privind identificarea tendințelor în cadrul primului plan de gestionare a bazinului hidrografic menționat la articolul 13 din Directiva 2000/60/CE, și, ulterior, cel puțin o dată la șase ani;

(iii)

a ține seama de caracteristicile fizice și chimice temporale ale corpului de apă subterană, inclusiv de condițiile de debit a apelor subterane și de vitezele de infiltrare, precum și de timpul de percolare în sol sau în subsol;

(b)

metodele de monitorizare și de analiză utilizate sunt conforme cu principiile internaționale de control al calității, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele CEN sau cu metodele naționale standardizate, pentru a garanta furnizarea unor date de calitate științifică și de o comparabilitate echivalente;

(c)

evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendințelor temporale în serii cronologice de puncte de control distincte;

(d)

pentru a evita erori în identificarea tendințelor, toate măsurătorile mai mici de limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din toate seriile cronologice, cu excepția totalului pesticidelor;

3.

identificarea tendințelor ascendente semnificative și durabile ale concentrațiilor substanțelor prezente atât în stare naturală, cât și ca rezultat al activităților umane va lua în considerare nivelurile de bază și, atunci când aceste date sunt disponibile, datele colectate înainte de începerea programului de monitorizare pentru identificarea tendințelor în cadrul primului plan de gestionare a bazinului hidrografic prevăzut la articolul 13 din Directiva 2000/60/CE.

Partea B

Nivelurile de bază pentru inversările tendințelor

Statele membre inversează tendințele ascendente semnificative și durabile identificate, în conformitate cu articolul 5, ținând seama de următoarele cerințe:

1.

nivelul de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendințele ascendente semnificative și durabile corespunde unei concentrații a poluantului care echivalează cu 75 % din valorile parametrilor referitori la standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa I și din valorile prag stabilite în temeiul articolului 3, cu excepția cazului în care:

(a)

este necesar un nivel de bază anterior pentru ca măsurile de inversare a tendinței să poată preveni în mod cât mai economic sau, cel puțin, să atenueze pe cât posibil, orice schimbări dăunătoare semnificative ale calității apelor subterane care afectează mediul;

(b)

un nivel de bază diferit este justificat atunci când limita de detecție nu permite să se stabilească existența unei tendințe la 75 % din valorile parametrilor; sau

(c)

rata creșterii și reversibilitatea tendinței sunt astfel încât un nivel de bază ulterior pentru măsurile de inversare a tendinței ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod cu putință sau, cel puțin, atenuarea, în măsura posibilului, a oricăror schimbări dăunătoare semnificative în calitatea apelor subterane care afectează mediul. După caz, un nivel de bază ulterior nu împiedică respectarea termenelor limită pentru obiectivele de mediu.

Pentru activitățile reglementate de Directiva 91/676/CEE, nivelul de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendințele ascendente semnificative și durabile se stabilește în conformitate cu directiva menționată și cu Directiva 2000/60/CE și, în special, prin aderarea la obiectivele de mediu de protecție a apei astfel cum au fost stabilite la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE;

2.

odată ce s-a stabilit un nivel de bază pentru un corp de apă subterană caracterizat ca fiind expus riscului în conformitate cu anexa V punctul 2.4.4 la Directiva 2000/60/CE și în temeiul punctului 1 menționat, acesta nu se va mai modifica în cursul ciclului de șase ani al planului de gestionare a bazinului hidrografic solicitat în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE;

3.

inversările tendinței trebuie demonstrate, ținându-se seama de dispozițiile relevante în materie de monitorizare cuprinse în partea A punctul 2.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

222


32006L0113


L 376/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/113/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 12 decembrie 2006

privind calitatea apelor conchilicole

(versiune codificată)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),

întrucât:

(1)

Directiva 79/923/CEE a Consiliului din 30 octombrie 1979 privind calitatea apelor conchilicole (2) a fost modificată substanțial (3). Din motive de claritate și de raționalitate, directiva respectivă ar trebui codificată.

(2)

Protecția și îmbunătățirea mediului necesită măsuri concrete de protejare a apelor, inclusiv a apelor conchilicole, împotriva poluării.

(3)

Este necesară protejarea anumitor populații de moluște împotriva diferitelor consecințe dăunătoare ale deversării substanțelor poluante în mare.

(4)

Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de al Șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (4) prevede că obiectivele de calitate urmează să fie elaborate în comun, stabilindu-se diferitele cerințe pe care un anumit mediu trebuie să le îndeplinească, printre altele, definirea parametrilor pentru apă, inclusiv pentru apele conchilicole.

(5)

Neconcordanțele între dispozițiile în vigoare în diferite state membre privind calitatea apelor conchilicole pot crea condiții inegale de concurență, afectând astfel în mod direct funcționarea pieței interne.

(6)

În scopul atingerii obiectivelor prezentei directive, statele membre trebuie să desemneze apele pentru care aceasta urmează să se aplice și să stabilească valori limită corespunzătoare anumitor parametri. Apele astfel desemnate trebuie să se conformeze respectivelor valori în termen de șase ani de la desemnare.

(7)

Pentru asigurarea controlului calității apelor conchilicole, ar trebui să se preleveze un număr minim de probe și ar trebui să se efectueze măsurători cu privire la parametrii prevăzuți în anexa I. Aceste prelevări pot fi reduse sau eliminate în funcție de rezultatele măsurărilor.

(8)

Anumite împrejurări naturale nu pot fi controlate de statele membre și, prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea de derogare, în anumite cazuri, de la prezenta directivă.

(9)

Progresul tehnic și științific poate impune adaptarea rapidă a anumitor cerințe stabilite în anexa I. Pentru a facilita aplicarea măsurilor necesare în acest scop, ar trebui să se prevadă o procedură care să instituie o cooperare strânsă între statele membre și Comisie. Respectiva cooperare ar trebui să aibă loc în cadrul Comitetului de adaptare la progresul științific și tehnic, instituit în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2006/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind calitatea apelor dulci care necesită protecție sau îmbunătățiri în vederea întreținerii vieții piscicole (5).

(10)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea în legislația națională a directivelor menționate în anexa II partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă reglementează calitatea apelor conchilicole și se aplică apelor costiere și apelor salmastre desemnate de statele membre în vederea protejării sau îmbunătățirii pentru a întreține viața și creșterea moluștelor (moluște bivalve și gasteropode) și pentru a se contribui astfel la ridicarea calității produselor din moluște direct consumabile de către om.

Articolul 2

Parametrii aplicabili apelor desemnate de către statele membre sunt prevăzuți la anexa I.

Articolul 3

(1)   În cazul apelor desemnate, statele membre stabilesc valori pentru parametrii indicați în anexa I, în măsura în care există valori în coloana G sau în coloana I. Statele membre se conformează observațiilor din ambele coloane.

(2)   Statele membre nu stabilesc valori mai puțin stricte decât cele prezentate în coloana I din anexa I și se străduiesc să respecte valorile din coloana G, ținând totodată seama de principiul prevăzut la articolul 8.

(3)   În cazul deversărilor de ape uzate care se încadrează în parametrii „substanțe organohalogenate” și „metale”, standardele de emisie stabilite de statele membre în conformitate cu Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității (6) se aplică în paralel cu obiectivele de calitate și celelalte obligații care decurg din prezenta directivă, în special cele legate de prelevarea de probe.

Articolul 4

(1)   Statele membre desemnează apele conchilicole și, ulterior, pot face desemnări suplimentare.

(2)   Statele membre pot revizui desemnarea anumitor ape, în special datorită unor factori neprevăzuți la data desemnării, luând în considerare principiul prevăzut la articolul 8.

Articolul 5

Statele membre stabilesc programe pentru a reduce poluarea și pentru a garanta că apele desemnate sunt conforme, în termen de șase ani de la desemnarea efectuată în conformitate cu articolul 4, atât cu valorile stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 3, cât și cu observațiile incluse în coloanele G și I din anexa I.

Articolul 6

(1)   În scopul punerii în aplicare a articolului 5, apele desemnate sunt considerate a fi în conformitate cu dispozițiile prezentei directive în cazul în care probele prelevate din respectivele ape cu frecvența minimă specificată în anexa I, în același punct de prelevare și timp de 12 luni, arată că apele respectă atât valorile stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 3, cât și observațiile incluse în coloanele G și I din anexa I, în ceea ce privește:

(a)

100 % din probe pentru parametrii „substanțe organohalogenate” și „metale”;

(b)

95 % din probe pentru parametrii „salinitate” și „oxigen dizolvat”

(c)

75 % din probele pentru ceilalți parametrii prevăzuți în anexa I.

În cazul în care, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), frecvența de prelevare de probe pentru toți parametrii din anexa I, cu excepția parametrilor „substanțe organohalogenate” și a „metalelor”, este mai redusă decât cea indicată în anexa I, valorile și observațiile menționate la primul paragraf din prezentul alineat trebuie să fie respectate în cazul tuturor probelor.

(2)   Nerespectarea valorilor stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 3 sau a observațiilor prevăzute în coloanele G și I din anexa I nu este luată în considerare la calculul procentelor prevăzute la alineatul (1), în cazul în care asemenea nerespectări sunt consecința unei catastrofe.

Articolul 7

(1)   Autoritățile competente din statele membre efectuează operațiuni de prelevare de probe, a căror frecvență minimă este prevăzută în anexa I.

(2)   În cazul în care autoritatea competentă constată că nivelul calității apelor desemnate este semnificativ mai ridicat decât cel care ar rezulta din aplicarea valorilor stabilite în conformitate cu articolul 3 și cu observațiile prevăzute în coloanele G și I din anexa I, frecvența prelevărilor de probe poate fi redusă. În cazul în care nu există poluare sau riscuri de deteriorare a calității apelor, autoritatea competentă în cauză poate decide că prelevarea de probe nu este necesară.

(3)   În cazul în care prelevarea de probe arată că nu se respectă o valoare stabilită în conformitate cu articolul 3 sau cu observațiile incluse în coloanele G și I din anexa I, autoritatea competentă stabilește dacă acest fapt este rezultatul hazardului, a unui fenomen natural sau a poluării și adoptă măsuri corespunzătoare.

(4)   Autoritatea competentă a fiecărui stat membru stabilește punctul exact de prelevare, distanța de la acest punct la cel mai apropiat punct de deversare a poluanților și adâncimea la care urmează să se preleveze probele, în funcție, în special, de condițiile de mediu locale.

(5)   Metodele analitice de referință, care trebuie utilizate pentru calculul valorii parametrilor respectivi, sunt stabilite în anexa I. Laboratoarele care utilizează alte metode se asigură că rezultatele obținute sunt echivalente sau comparabile cu cele specificate în anexa I.

Articolul 8

Punerea în aplicare a măsurilor luate în conformitate cu prezenta directivă nu poate în nici un caz să conducă, direct sau indirect, la creșterea poluării apelor costiere sau a apelor salmastre.

Articolul 9

În orice moment, statele membre pot stabili pentru apele desemnate valori mai stricte decât cele stabilite de prezenta directivă. Statele membre pot, de asemenea, adopta dispoziții referitoare la alți parametri decât cei stabiliți de prezenta directivă.

Articolul 10

În cazul în care un stat membru are în vedere desemnarea apelor conchilicole situate în imediata vecinătate a frontierei cu un alt stat membru, respectivele state se consultă pentru a stabili întinderile de apă cărora li se poate aplica prezenta directivă și consecințele care rezultă din obiectivele de calitate comune; respectivele consecințe sunt determinate de către fiecare stat implicat după consultări. Comisia poate participa la respectivele deliberări.

Articolul 11

Statele membre pot deroga de la prezenta directivă în cazul unor împrejurări meteorologice sau geografice excepționale.

Articolul 12

Modificările necesare pentru adaptarea la progresul tehnic și științific a valorilor G ale parametrilor și ale metodelor analitice din anexa I se adoptă de către comitetul instituit în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2006/44/CE în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2) din respectiva directivă.

Articolul 13

(1)   În sensul aplicării prezentei directive, statele membre furnizează Comisiei informații cu privire la:

(a)

apele desemnate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1), într-o formă sintetizată;

(b)

revizuirea desemnării anumitor ape în conformitate cu articolul 4 alineatul (2);

(c)

dispozițiile adoptate pentru stabilirea unor noi parametrii în conformitate cu articolul 9.

(2)   În cazul în care un stat membru aplică dispozițiile articolului 11, acesta trebuie să informeze de îndată Comisia cu privire la aceasta, indicând motivele și termenele preconizate.

(3)   În general, statele membre furnizează Comisiei, la cererea motivată a acesteia, orice informații necesare aplicării prezentei directive.

Articolul 14

La intervale de trei ani și pentru prima dată pentru perioada cuprinsă între 1993 și 1995 inclusiv, statele membre trimit Comisiei informații privind punerea în aplicare a prezentei directive în cadrul unui raport sectorial care vizează, de asemenea, și alte directive comunitare pertinente. Respectivul raport este întocmit pe baza unui chestionar sau a unei scheme elaborate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1991 de standardizare și raționalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu (7). Chestionarul sau schema sunt trimise statelor membre cu șase luni înaintea începerii perioadei vizate de raport. Raportul este trimis Comisiei în termen de nouă luni de la încheierea perioadei de trei ani vizate de acesta.

Comisia publică un raport comunitar privind punerea în aplicare a prezentei directive în termen de nouă luni de la data primirii rapoartelor de la statele membre.

Articolul 15

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții, pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 16

Directiva 79/923/CEE se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul național a directivelor prevăzute în anexa II partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca fiind trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 17

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 18

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN


(1)  Avizul Parlamentului European adoptat la 12 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 30 noiembrie 2006.

(2)  JO L 281, 10.11.1979, p. 47. Directivă modificată prin Directiva 91/692/CEE (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).

(3)  A se vedea anexa II partea A.

(4)  JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(5)  JO L 264, 25.9.2006, p. 20.

(6)  JO L 64, 4.3.2006, p. 52.

(7)  JO L 377, 31.12.1991, p. 48. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).


ANEXA I

CALITATEA APELOR CONCHILICOLE

 

Parametru

G

I

Metode analitică de referință

Frecvență minimă de prelevare și măsurare

1.

pH

unitate de pH

 

7 – 9

electrometrie

Măsurat ă in situ în momentul prelevării de probe

Trimestrial

2.

Temperatura °C

O deversare afectând apele conchilicole nu trebuie să ducă la o depășire a temperaturii apei cu mai mult de 2 °C peste temperatura apelor neafectate

 

termometrie

Măsurat ă in situ în momentul prelevării de probe

Trimestrial

3.

Colorație (după filtrare) mg Pt/l

 

O deversare afectând apele conchilicole nu trebuie să cauzeze o deviere a culorii apei după filtrare cu mai mult de 10 mg Pt/l de la culoarea apelor neafectate

filtrare printr-o membrană de 0.45 µm

Metodă fotometrică folosindu-se scara platină/cobalt

Trimestrial

4.

Substanțe solide în suspensie mg/l

 

O deversare afectând apele conchilicole nu trebuie să cauzeze o creștere a conținutului de substanțe solide în suspensie al apei cu mai mult de 30 % peste conținutul apelor neafectate

filtrare printr-o membrană de 0.45 µm, uscare la 105 °C și cântărire

centrifugare (timp de cel puțin 5 minute, la o accelerație medie de 2 800 și 3 200 g), uscare la 105 °C și cântărire

Trimestrial

5.

Salinitate ‰

12-38 ‰

≤ 40 ‰

O deversare afectând apele conchilicole nu trebuie să ducă la o creștere a salinității apei mai mare de 10 % peste salinitatea apelor neafectate

Conductimetrie

Lunar

6.

Oxigen dizolvat

(Saturație %)

≥ 80 %

≥ 70 % (valoare medie)

În cazul în care o măsurare individuală indică o valoare sub 70 %, măsurările se repetă.

O măsurare individuală nu trebuie să indice o valoare sub 60 %, dacă nu există consecințe dăunătoare pentru dezvoltarea coloniilor de moluște

Metoda Winkler

Metoda electrochimică

Lunar, cu minim o probă reprezentativă pentru condițiile de oxigen scăzut în ziua prelevării de probe. Cu toate acestea, în cazul în care se suspectează variații zilnice mari, trebuie să se preleveze cel puțin două probe zilnic

7.

Hidrocarburi de origine petrolieră

 

Hidrocarburile nu trebuie să fie prezente în apele conchilicole în cantități care să:

producă o peliculă vizibilă la suprafața apei și/sau depuneri pe moluște

aibă efecte dăunătoare asupra moluștelor

Examinare vizuală

Trimestrial

8.

Substanțe organohalogenate

Concentrația fiecărei substanțe în carnea moluștelor trebuie să aibă o valoare care să contribuie, în conformitate cu articolul 1, la o calitate ridicată a produselor din moluște

Concentrația fiecărei substanțe în apele conchilicole sau în carnea moluștelor nu trebuie să atingă sau să depășească un nivel peste care există efecte dăunătoare asupra moluștelor și a larvelor

Cromatografie în fază gazoasă după extracție cu solvenți corespunzători și purificare

Semestrial

9.

Metale

Concentrația fiecărei substanțe în carnea moluștelor trebuie să fie atât de limitată, încât să contribuie, în conformitate cu articolul 1, la o calitate ridicată a produselor din moluște

Concentrația fiecărei substanțe în apa conchilicole sau în carnea moluștelor nu trebuie să atingă sau să depășească un nivel peste care există efecte dăunătoare asupra moluștelor și a larvelor.

Efectul sinergic al acestor metale trebuie luat în considerare

Spectrometrie prin absorbție atomică, precedat, după caz, de concentrație și/sau extracție

Semestrial

Argint

Ag

Arsenic

As

Cadmiu

Cd

Crom

Cr

Cupru

Cu

Mercur

Hg

Nichel

Ni

Plumb

Pb

Zinc

Zn

mg/l

 

10.

Bacterii coliforme fecale/100 ml

≤ 300 în carnea moluștelor și în lichidul intervalvar

 

Metoda diluării cu fermentație în substraturi lichide în cel puțin trei tuburi cu trei diluții. Subcultivarea tuburilor pozitive pe un mediu de confirmare. Numărătoare conform NMP (numărul cel mai probabil). Temperatura de incubație 44 °C ± 0,5 °C

Trimestrial

11.

Substanțe care afectează gustul moluștelor

 

O concentrație sub cea care ar putea deteriora gustul moluștelor

Examinare organoleptică a moluștelor dacă se presupune prezența uneia dintre respectivele substanțe

 

12.

Saxitoxina (produsă de dinoflagelate)

 

 

 

 

Abrevieri:

G

=

orientativ

I

=

obligatoriu


ANEXA II

PARTEA A

Directiva abrogată cu modificările sale succesive

Directiva 79/923/CEE a Consiliului

(JO L 281, 10.11.1979, p. 47)

 

Directiva 91/692/CEE a Consiliului

(JO L 377, 31.12.1991, p. 48)

Numai anexa I litera (e)

PARTEA B

Lista termenelor de transpunere în dreptul național

(prevăzute la articolul 16)

Directiva

Termenul de transpunere

79/923/CEE

6 noiembrie 1981

91/692/CEE

1 ianuarie 1993


ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 79/923/CEE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4 alineatele (1) și (2)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf prima liniuță

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (a)

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf liniuța a doua

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (b)

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf liniuța a treia

Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (c)

Articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 7

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 12

Articolul 13 primul alineat teza introductivă

Articolul 13 alineatul (1) teza introductivă

Articolul 13 primul alineat prima liniuță

Articolul 13 alineatul (1) litera (a)

Articolul 13 primul alineat liniuța a doua

Articolul 13 alineatul (1) litera (b)

Articolul 13 primul alineat liniuța a treia

Articolul 13 alineatul (1) litera (c)

Articolul 13 al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 13 al treilea paragraf

Articolul 13 alineatul (3)

Articolul 14

Articolul 14

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 16

Articolul 18

Anexa

Anexa I

Anexa II

Anexa III


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

229


32006L0114


L 376/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/114/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 12 decembrie 2006

privind publicitatea înșelătoare și comparativă

(versiune codificată)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Directiva 84/450/CEE a Consiliului din 10 septembrie 1984 privind publicitatea înșelătoare și comparativă (3) a fost modificată substanțial în repetate rânduri (4). Din motive de claritate și de raționalitate, directiva respectivă ar trebui codificată.

(2)

Există mari neconcordanțe între legislațiile în vigoare în statele membre în materie de publicitate înșelătoare. Întrucât publicitatea depășește frontierele statelor membre, are un efect direct asupra bunei funcționări a pieței interne.

(3)

Publicitatea înșelătoare și comparativă ilegală poate duce la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne.

(4)

Publicitatea, indiferent dacă determină sau nu încheierea unui contract, afectează situația economică a consumatorilor și a comercianților.

(5)

Diferențele între legislația statelor membre privind publicitatea înșelătoare împiedică realizarea de campanii publicitare în afara granițelor naționale, afectând prin aceasta libera circulație a mărfurilor și a prestării de servicii.

(6)

Realizarea pieței interne presupune o gamă largă de posibilități de alegere. Deoarece comercianții și consumatorii pot și trebuie să beneficieze cât mai mult posibil de piața internă și de faptul că publicitatea este un mijloc foarte important pentru crearea unor debușeuri reale pentru toate bunurile și serviciile, pe întreg teritoriul comunitar, dispozițiile de fond care reglementează forma și conținutul publicității comparative ar trebui să fie uniforme, iar condițiile pentru utilizarea publicității comparative în statele membre ar trebui armonizate. În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, aceasta va contribui la scoaterea în evidență, de o manieră obiectivă, a calității diferitelor produse comparabile. De asemenea, publicitatea comparativă poate stimula concurența între furnizorii de bunuri și servicii, în beneficiul consumatorului.

(7)

Ar trebui să se stabilească criterii minime și obiective pentru a determina dacă publicitatea este înșelătoare sau nu.

(8)

Publicitatea comparativă, atunci când compară caracteristici esențiale, relevante, verificabile și reprezentative, și nu este înșelătoare, poate reprezenta un mijloc legitim de informare a consumatorilor, în avantajul acestora. Este preferabilă elaborarea unui concept larg de publicitate comparativă care să includă toate formele din acest tip de publicitate.

(9)

Condițiile publicității comparative permise, în ceea ce privește comparația, trebuie stabilite în vederea determinării acelor practici legate de publicitatea comparativă care pot denatura concurența, pot fi în detrimentul concurenților și pot avea un efect negativ asupra alegerii consumatorului. Respectivele condiții pentru publicitatea permisă trebuie să includă criterii de comparație obiectivă a caracteristicilor bunurilor și serviciilor.

(10)

Convențiile internaționale privind dreptul de autor, precum și dispozițiile legislației naționale privind responsabilitatea contractuală și extracontractuală se aplică atunci când în publicitatea comparativă se fac trimiteri la sau se reproduc rezultatele testelor comparative efectuate de terți.

(11)

Condițiile publicității comparative ar trebui să fie cumulative și respectate în totalitatea lor. În conformitate cu tratatul, alegerea formei și a metodelor de punere în aplicare a respectivelor condiții rămâne la latitudinea statelor membre, în măsura în care această formă și respectivele metode nu sunt deja stabilite de prezenta directivă.

(12)

Respectivele condiții ar trebui să includă, în special, luarea în considerare a dispozițiilor care rezultă din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (5), în special articolul 13, precum și a altor dispoziții comunitare adoptate în domeniul agricol.

(13)

Articolul 5 din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (6) conferă drepturi exclusive titularului mărcii înregistrate, inclusiv dreptul de a interzice tuturor terților folosirea, în activitatea comercială, a unui semn care este identic sau similar cu marca corespunzătoare unor produse sau servicii identice sau, după caz, chiar altor produse.

(14)

Cu toate acestea, în scopul de a face ca publicitatea comparativă să fie eficientă, identificarea produselor sau serviciilor unui concurent poate fi indispensabilă, făcând referire la o marcă sau denumire comercială al căror titular este acesta din urmă.

(15)

O astfel de utilizare a mărcii sau a denumirii comerciale sau a altor mărci distinctive aparținând altui concurent nu încalcă acest drept exclusiv, în cazurile în care este conformă cu condițiile stabilite de prezenta directivă, scopul urmărit fiind doar desemnarea acestora și, prin urmare, evidențierea în mod obiectiv a diferențelor.

(16)

Persoanele sau organizațiile despre care se consideră, în baza legislației naționale, că ar avea un interes legitim cu privire la acest subiect ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce o acțiune împotriva publicității înșelătoare și comparative ilegale, fie în fața unei instanțe judecătorești, fie a unei autorități administrative care are competența de a decide cu privire la reclamații sau de a iniția procedura juridică corespunzătoare.

(17)

Instanțele sau autoritățile administrative ar trebui să aibă competența de a dispune sau de a obține încetarea publicității înșelătoare și comparative ilegale. În anumite cazuri, este preferabilă interzicerea publicității înșelătoare și comparative ilegale, chiar înaintea aducerii acesteia la cunoștința publicului. Cu toate acestea, acest lucru nu implică sub nici o formă obligativitatea statelor membre de a institui norme care să prevadă controlul prealabil sistematic al publicității.

(18)

Controlul voluntar exercitat de organismele autonome pentru eliminarea publicității înșelătoare și comparative ilegale poate evita recurgerea la proceduri administrative sau juridice și, în consecință, ar trebui încurajat.

(19)

Cu toate că determinarea sarcinii probei relevă de domeniul legislației naționale, este oportun ca instanțele și autoritățile administrative să aibă autoritatea de a solicita comercianților prezentarea de probe cu privire la acuratețea afirmațiilor de fapt.

(20)

Reglementarea publicității comparative este necesară pentru buna funcționare a pieței interne. Astfel, este necesară o acțiune la nivel comunitar. Adoptarea unei directive este instrumentul corespunzător pentru că aceasta stabilește principii generale uniforme, permițând, în același timp, ca statele membre să aleagă forma și metodele corespunzătoare pentru atingerea respectivelor obiective. Aceasta este în conformitate cu principiul subsidiarității.

(21)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea în dreptul național a directivelor menționate în anexa I partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă are ca scop protejarea comercianților împotriva publicității înșelătoare și a consecințelor defavorabile ale acesteia și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

(a)

„publicitate” înseamnă orice formă de prezentare a unei activități comerciale, industriale, artizanale sau liberale în scopul promovării furnizării de bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi și obligații;

(b)

„publicitate înșelătoare” înseamnă orice publicitate care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora li se adresează sau care iau contact cu aceasta și care, datorită caracterului înșelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din aceste motive, aduce atingere sau poate aduce atingere unui concurent;

(c)

„publicitate comparativă” înseamnă orice publicitate care identifică în mod explicit sau implicit un concurent sau bunuri ori servicii oferite de acesta;

(d)

„comerciant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care acționează în scopuri care se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală și orice persoană care acționează în numele sau pe seama unui comerciant;

(e)

„responsabil de cod” înseamnă orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianți, responsabilă cu formularea și revizuirea unui cod de conduită și/sau cu monitorizarea conformității cu codul de către cei care și-au luat angajamentul de a-l respecta.

Articolul 3

În vederea determinării caracterului înșelător al publicității se iau în considerare toate aspectele acesteia, în special orice informație pe care o cuprinde cu privire la:

(a)

caracteristicile bunurilor sau serviciilor, cum sunt disponibilitatea, natura, modul de execuție, compoziția, metoda și data fabricației sau prestării, dacă acestea corespund scopului, destinația, cantitatea, parametrii tehnico-funcționali, originea geografică sau comercială sau rezultatele așteptate ca urmare a utilizării lor sau rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra bunurilor sau serviciilor;

(b)

prețul sau modul de calcul al prețului și condițiile în care se distribuie bunurile sau se prestează serviciile;

(c)

natura, atribuțiile și drepturile persoanei care își face publicitate, cum ar fi identitatea și activele sale, calificările și deținerea drepturilor de proprietate industrială, comercială sau intelectuală sau premiile și distincțiile sale.

Articolul 4

Se permite publicitatea comparativă, în ceea ce privește comparația, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

nu este înșelătoare în sensul articolului 2 litera (b), articolului 3 și articolului 8 alineatul (1) din prezenta directivă sau al articolelor 6 și 7 din Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (7);

(b)

compară bunuri sau servicii care răspund acelorași nevoi sau sunt destinate acelorași scopuri;

(c)

compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esențiale, relevante, verificabile și reprezentative ale respectivelor bunuri sau servicii, care pot include și prețul;

(d)

nu discreditează sau denigrează mărcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activități sau situația unui concurent;

(e)

în cazul produselor cu denumire de origine, se referă în fiecare caz la produse cu aceeași denumire;

(f)

nu profită în mod neloial de reputația unei mărci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente;

(g)

nu prezintă bunuri sau servicii ca imitații sau reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtând o marcă sau o denumire comercială protejată;

(h)

nu creează confuzie între comercianți, între persoana care își face publicitate și un concurent sau între mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale persoanei care își face publicitate și cele ale unui concurent.

Articolul 5

(1)   Statele membre se asigură de existența mijloacelor adecvate și eficiente pentru combaterea publicității înșelătoare și în vederea respectării dispozițiilor privind publicitatea comparativă, în interesul comercianților și al concurenților.

Respectivele mijloace includ dispozițiile legale în conformitate cu care persoane sau organizații considerate, în temeiul legislației naționale, ca având un interes legitim în interzicerea publicității înșelătoare sau în reglementarea publicității comparative pot:

(a)

introduce acțiune în justiție împotriva acestui tip de publicitate

sau

(b)

aduce acest tip de publicitate în fața unei autorități administrative competente fie să decidă asupra reclamațiilor, fie să inițieze procedurile juridice corespunzătoare.

(2)   Fiecare stat membru decide care dintre procedurile menționate la alineatul (1) paragraful al doilea o va reține și dacă este necesar să permită instanțelor sau autorităților administrative să recurgă, în prealabil, la alte căi de soluționare a reclamațiilor, inclusiv cele menționate la articolul 6.

Fiecare stat membru decide:

(a)

dacă respectivele mijloace juridice pot fi îndreptate separat sau comun împotriva unui număr de comercianți din același sector economic

și

(b)

dacă respectivele mijloace juridice pot fi îndreptate împotriva responsabilului unui cod în cazul în care respectivul cod promovează nerespectarea cerințelor legale.

(3)   În cadrul dispozițiilor prevăzute la alineatele (1) și (2), statele membre conferă instanțelor sau autorităților administrative competențe care le abilitează, în cazurile în care consideră necesare astfel de măsuri, ținând seama de toate interesele implicate și, în special, de interesul general:

(a)

să dispună încetarea sau să inițieze acțiuni în justiție corespunzătoare pentru un ordin de încetare a publicității înșelătoare sau a publicității comparative ilegale

sau

(b)

în cazul în care publicitatea înșelătoare sau publicitatea comparativă ilegală nu a fost încă adusă la cunoștința publicului, dar acest lucru este iminent, să hotărască interzicerea acesteia sau să inițieze acțiunile în justiție necesare pentru un ordin de interzicere a unei asemenea publicități.

Primul paragraf se aplică chiar fără a exista o dovadă a pierderii sau a unui prejudiciu real sau intenției sau neglijenței din partea persoanei care își face publicitate.

Statele membre prevăd ca măsurile menționate la primul paragraf să fie luate printr-o procedură accelerată fie cu efect provizoriu, fie cu efect definitiv, alegerea revenindu-i fiecărui stat membru.

(4)   Statele membre pot conferi instanțelor sau autorităților administrative competențe care să le permită, în vederea eliminării efectelor de durată ale publicității înșelătoare sau ale publicității comparative ilegale, a căror încetare a fost dispusă printr-o hotărâre definitivă:

(a)

să solicite publicarea respectivei hotărâri, în întregime sau parțial, și într-o formă pe care o consideră adecvată;

(b)

să solicite, de asemenea, publicarea unei declarații rectificative.

(5)   Autoritățile administrative menționate la alineatul (1) paragraful al doilea litera (b) trebuie:

(a)

să aibă o componență care să nu pună sub semnul întrebării caracterul său imparțial;

(b)

să aibă competențe adecvate, în cazul în care decid asupra reclamațiilor, pentru a monitoriza și a pune în aplicare în mod eficient respectarea deciziilor lor;

(c)

să își motiveze, în principiu, deciziile.

(6)   Atunci când competențele menționate la alineatele (3) și (4) sunt exercitate exclusiv de către o autoritate administrativă, deciziile trebuie motivate în toate cazurile. În acest caz, se prevăd proceduri prin care exercitarea ilegală sau nejustificată a competențelor autorității administrative sau orice neîndeplinire ilegală sau nejustificată a atribuțiilor poate face obiectul controlului jurisdicțional.

Articolul 6

Prezenta directivă nu exclude controlul voluntar, care poate fi încurajat de statele membre, în ceea ce privește publicitatea înșelătoare sau publicitatea comparativă ilegală, realizat de organisme autonome și nici recurgerea la asemenea organisme de către persoanele sau organizațiile menționate la articolul 5 alineatul (1) paragraful al doilea, în cazul în care există o procedură în fața unor astfel de organisme, alta decât procedurile judiciare sau administrative prevăzute la articolul menționat.

Articolul 7

Statele membre conferă instanțelor și autorităților administrative competențe care le permit în cadrul procedurilor civile sau administrative prevăzute la articolul 5:

(a)

să solicite persoanei care își face publicitate prezentarea dovezilor privind acuratețea afirmațiilor de fapt conținute în reclamă, în cazul în care, având în vedere interesele legitime ale persoanei care își face publicitate și ale oricărei alte părți implicate în proceduri, o asemenea cerință este întemeiată pe baza împrejurărilor din cazul respectiv și, în cazul publicității comparative, să solicite persoanei care își face publicitate să prezinte aceste dovezi într-o perioadă scurtă de timp

și

(b)

să considere afirmațiile de fapt ca fiind inexacte, în cazul în care dovezile solicitate în conformitate cu litera (a) nu sunt prezentate sau sunt considerate insuficiente de către instanță sau autoritatea administrativă.

Articolul 8

(1)   Prezenta directivă nu împiedică statele membre să mențină sau să adopte dispoziții privind asigurarea unei protecții sporite, în privința publicității înșelătoare, a comercianților și a concurenților.

Primul paragraf nu se aplică publicității comparative în ceea ce privește comparația.

(2)   Dispozițiile prezentei directive se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor comunitare privind publicitatea pentru anumite produse și/sau servicii specifice sau restricțiilor sau interdicțiilor privind publicitatea în anumite medii.

(3)   Dispozițiile prezentei directive privind publicitatea comparativă nu obligă statele membre care, în conformitate cu dispozițiile tratatului, mențin sau introduc interdicții de publicitate cu privire la anumite mărfuri sau servicii, fie impuse direct, fie printr-un organism sau organizație responsabilă, conform legislației statului membru, pentru reglementarea exercitării activităților comerciale, industriale, artizanale sau profesionale, să permită publicitatea comparativă cu privire la respectivele mărfuri sau servicii. În cazul în care aceste interdicții se limitează la anumite medii, prezenta directivă se aplică mediilor care nu reprezintă obiectul acestor interdicții.

(4)   Nici o dispoziție a prezentei directive nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă, în conformitate cu dispozițiile tratatului, interdicții sau limitări privind utilizarea comparațiilor în publicitatea serviciilor profesionale, fie impuse în mod direct, fie de către un organism sau o organizație responsabilă, în temeiul legislației statelor membre, pentru reglementarea exercitării unei activități profesionale.

Articolul 9

Comisiei îi este comunicat de către statele membre textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 10

Directiva 84/450/CEE se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul național a directivelor prevăzute în anexa I partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca fiind trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 11

Prezenta directivă intră în vigoare la 12 decembrie 2007.

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN


(1)  Aviz din 26 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul Parlamentului European din 12 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 30 noiembrie 2006.

(3)  JO L 250, 19.9.1984, p. 17. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(4)  A se vedea anexa I partea A.

(5)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

(6)  JO L 40, 11.2.1989, p. 1. Directivă modificată prin Decizia 92/10/CEE (JO L 6, 11.1.1992, p. 35).

(7)  JO L 149, 11.6.2005, p. 22.


ANEXA I

PARTEA A

Directiva abrogată cu modificările sale succesive

Directiva 84/450/CEE a Consiliului

(JO L 250, 19.9.1984, p. 17)

 

Directiva 97/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 290, 23.10.1997, p. 18)

 

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 149, 11.6.2005, p. 22)

numai articolul 14

PARTEA B

Lista termenelor de transpunere în dreptul național și de aplicare

(prevăzute la articolul 10)

Directiva

Termenul de transpunere

Data aplicării

84/450/CEE

1 octombrie 1986

97/55/CE

23 aprilie 2000

2005/29/CE

12 iunie 2007

12 decembrie 2007


ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 84/450/CEE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 2 teza introductivă

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 punctul 2a

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 punctul 3

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 punctul 4

Articolul 2 litera (e)

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 3a alineatul (1)

Articolul 4

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf prima teză

Articolul 5 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf teza a doua

Articolul 5 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 4 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) paragraful al treilea

Articolul 5 alineatul (2) paragraful al doilea

Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf teza introductivă

Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf teza introductivă

Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf prima liniuță

Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf litera (a)

Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf a doua liniuță

Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf litera (b)

Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf cuvintele de încheiere

Articolul 5 alineatul (3) paragraful al doilea

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al doilea teza introductivă

Articolul 5 alineatul (3) paragraful al treilea

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al doilea prima liniuță

Articolul 5 alineatul (3) paragraful al treilea

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al doilea a doua liniuță

Articolul 5 alineatul (3) paragraful al treilea

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al doilea cuvintele de încheiere

Articolul 5 alineatul (3) paragraful al treilea

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al treilea teza introductivă

Articolul 5 alineatul (4) teza introductivă

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al treilea prima liniuță

Articolul 5 alineatul (4) litera (a)

Articolul 4 alineatul (2) paragraful al treilea a doua liniuță

Articolul 5 alineatul (4) litera (b)

Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (5)

Articolul 4 alineatul (3) paragraful al doilea

Articolul 5 alineatul (6)

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (1) paragraful al doilea

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 8 alineatul (4)

Articolul 8 primul paragraf

Articolul 8 paragraful al doilea

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 9

Articolul 12

Anexa I

Anexa II


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

236


32006R2023


L 384/75

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 2023/2006 AL COMISIEI

din 22 decembrie 2006

privind buna practică de fabricație a materialelor și a obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare (1), în special articolul 5 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Grupurile de materiale și obiecte enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și combinațiile acestor materiale și obiecte sau materialele și obiectele reciclate utilizate în respectivele materiale și obiecte ar trebui să fie fabricate în conformitate cu normele generale și detaliate privind buna practică de fabricație (BPF).

(2)

Anumite sectoare ale industriei au stabilit orientări de BPF, în timp ce altele nu au făcut acest lucru. În consecință, este necesar să se asigure uniformitatea între statele membre în ceea ce privește BPF pentru materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produse alimentare.

(3)

Pentru a asigura această uniformitate, este oportun să se stabilească anumite obligații pentru operatorii economici.

(4)

Toți operatorii economici ar trebui să asigure un management eficient al calității propriilor operațiuni de fabricație care ar trebui să fie adaptate la poziția lor din lanțul de aprovizionare.

(5)

Normele ar trebui să se aplice tuturor materialelor și obiectelor destinate să vină în contact cu produse alimentare sau celor care sunt deja în contact cu produse alimentare și au fost destinate acestui scop, sau celor despre care se poate prevedea, în mod rezonabil, că vor veni în contact cu produse alimentare sau că își vor transfera părțile componente către produsele alimentare în condiții de utilizare normale sau previzibile.

(6)

Normele privind BPF ar trebui să fie aplicate proporțional, pentru a evita o povară excesivă pentru întreprinderile mici.

(7)

În prezent ar trebui stabilite norme detaliate pentru procesele care implică cernelurile tipografice, precum și norme detaliate pentru alte procese, în cazul în care este necesar. Pentru cernelurile tipografice aplicate pe partea unui material sau obiect care nu vine în contact cu produsul alimentar, BPF ar trebui, în special, să asigure ca respectivele substanțe să nu fie transferate pe produsele alimentare prin copiere sau transfer prin intermediul materialului de substrat.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește norme privind buna practică de fabricație (BPF) pentru grupurile de materiale și obiecte destinate să vină în contact cu produse alimentare (denumite în continuare „materiale și obiecte”) enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și combinațiile acestor materiale și obiecte sau materialele și obiectele reciclate utilizate în respectivele materiale și obiecte.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică tuturor sectoarelor și tuturor etapelor de fabricație, transformare și distribuție a materialelor și a obiectelor până la producția substanțelor inițiale dar fără a o include pe aceasta din urmă.

Normele detaliate prevăzute în anexă se aplică proceselor relevante menționate individual, după caz.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„bună practică de fabricație (BPF)” înseamnă acele aspecte ale asigurării calității care garantează că materialele și obiectele sunt produse și controlate în mod consecvent pentru a asigura conformitatea cu normele aplicabile și cu standardele de calitate corespunzătoare utilizării pentru care sunt destinate, astfel încât să nu pericliteze sănătatea oamenilor sau să nu producă o modificare inacceptabilă a compoziției produselor alimentare, sau să nu producă o alterare a caracteristicilor organoleptice ale acestora;

(b)

„sistem de asigurare a calității” înseamnă suma totală a măsurilor de organizare și de documentare, luate în scopul asigurării ca materialele și obiectele să fie de calitatea necesară pentru a asigura conformitatea cu normele aplicabile și cu standardele de calitate necesare utilizării pentru care sunt destinate;

(c)

„sistem de control al calității” înseamnă aplicarea sistematică a măsurilor luate în cadrul sistemului de asigurare a calității care asigură conformitatea materiilor prime, intermediare și a materialelor și obiectelor finite cu specificațiile prevăzute în cadrul sistemului de asigurare a calității;

(d)

„parte care nu vine în contact cu produsul alimentar” înseamnă suprafața materialului sau a obiectului care nu este în contact direct cu produsul alimentar;

(e)

„parte care vine în contact cu produsul alimentar” înseamnă suprafața materialului sau a obiectului care este în contact direct cu produsul alimentar.

Articolul 4

Conformitatea cu buna practică de fabricație

Operatorii economici se asigură ca operațiunile de fabricație să fie realizate în conformitate cu:

(a)

normele generale privind BPF, astfel cum se prevede la articolele 5, 6 și 7,

(b)

normele detaliate privind BPF, astfel cum se prevede în anexă.

Articolul 5

Sistemul de asigurare a calității

(1)   Operatorul economic stabilește, pune în aplicare și asigură respectarea unui sistem de asigurare a calității eficient și documentat. Sistemul respectiv:

(a)

ia în considerare caracterul adecvat al personalului, cunoștințele și competențele acestuia, precum și organizarea spațiilor și a instalațiilor astfel încât să asigure conformitatea materialelor și a obiectelor finite cu normele aplicabile;

(b)

se aplică, luându-se în considerare mărimea întreprinderii conduse de operator, astfel încât să nu constituie o povară excesivă pentru întreprindere.

(2)   Materiile prime se selectează în conformitate cu specificațiile prestabilite care asigură conformitatea materialului sau a obiectului cu normele aplicabile.

(3)   Diferitele operațiuni se realizează în conformitate cu instrucțiunile și procedurile prestabilite.

Articolul 6

Sistemul de control al calității

(1)   Operatorul economic realizează și menține un sistem eficient de control al calității.

(2)   Sistemul de control al calității include supravegherea punerii în aplicare și a dobândirii unei BPF și identificarea măsurilor corective în cazul nerespectării BPF. Astfel de măsuri corective trebuie puse în aplicare de îndată și puse la dispoziția autorităților competente în vederea inspecțiilor.

Articolul 7

Documentație

(1)   Operatorul economic elaborează și menține o documentație adecvată pe suport de hârtie și în format electronic cu privire la specificații, formule de fabricație și de transformare care sunt relevante pentru conformitatea și siguranța materialului sau a obiectului finit.

(2)   Operatorul economic elaborează și menține o documentație adecvată pe suport de hârtie și în format electronic cu privire la înregistrările ce cuprind diferite operațiuni de fabricație executate, care sunt relevante pentru conformitatea și siguranța materialului sau a obiectului finit și cu privire la rezultatele sistemului de control al calității.

(3)   Operatorul economic, la cererea autorităților competente, pune la dispoziția acestora documentația menționată.

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 august 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 338, 13.11.2004, p. 4.


ANEXĂ

Norme detaliate privind buna practică de fabricație

Procesele care implică aplicarea de cerneluri tipografice pe partea materialelor sau a obiectelor care nu vine în contact cu produsul alimentar

1.

Cernelurile tipografice aplicate pe partea materialelor sau a obiectelor care nu vine în contact cu produsul alimentar se formulează și/sau aplică astfel încât substanțele de pe suprafața imprimată să nu fie transferate pe partea care vine în contact cu produsul alimentar:

(a)

prin materialul de substrat sau

(b)

prin copiere în stivă sau în bobină,

în concentrații care duc la niveluri de substanțe în produsul alimentar care nu îndeplinesc cerințele articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

2.

Materialele și obiectele tipărite se manipulează și se depozitează în stare finită sau semifinită, astfel încât substanțele de pe suprafața tipărită să nu fie transferate pe partea care vine în contact cu produsul alimentar:

(a)

prin materialul de substrat sau

(b)

prin copiere în stivă sau în bobină,

în concentrații care duc la niveluri de substanțe în produsul alimentar care nu îndeplinesc cerințele articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

3.

Suprafețele tipărite nu trebuie să vină în contact direct cu produsul alimentar.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

240


32006D0957


L 386/46

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

privind încheierea, în numele Comunității Europene, a unui amendament la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu

(2006/957/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1), coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus) urmărește acordarea de drepturi publicului și impunerea de obligații părților și autorităților publice privind accesul la informație, participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu.

(2)

Comunitatea Europeană, în conformitate cu tratatul, în special articolul 175 alineatul (1), este competentă, împreună cu statele membre ale acesteia, să încheie acorduri internaționale care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 174 alineatul (1) din tratat și să pună în aplicare obligațiile care decurg din acestea.

(3)

Comunitatea a semnat Convenția de la Aarhus la 25 iunie 1998. Convenția a intrat în vigoare la 30 octombrie 2001. Comunitatea a aprobat Convenția la 17 februarie 2005, în conformitate cu Decizia 2005/370/CE a Consiliului (1).

(4)

A doua reuniune a părților, care a avut loc la 25-27 mai 2005, a adoptat un amendament la Convenția de la Aarhus precizând mai concret obligațiile care revin părților privind participarea publicului la procesul de luare a deciziei în probleme legate de organisme modificate genetic (OMG). Legislația comunitară relevantă care reglementează OMG, în special Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (2) și Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (3), include dispoziții pentru participarea publicului la luarea deciziei în ceea ce privește OMG, care sunt în acord cu amendamentul la Convenția de la Aarhus.

(5)

Amendamentul la Convenția de la Aarhus a fost deschis spre ratificare, acceptare sau aprobare de către părți începând cu 27 septembrie 2005. Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a permite depunerea simultană, pe cât posibil, a instrumentelor lor de ratificare, acceptare sau aprobare.

(6)

Amendamentul la Convenția de la Aarhus ar trebui aprobat,

DECIDE:

Articolul 1

Amendamentul la Convenția de la Aarhus privind participarea publicului la luarea deciziei în ceea ce privește organismele modificate genetic se aprobă prin prezenta decizie în numele Comunității.

Textul amendamentului la Convenția de la Aarhus se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

(1)   Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta decizie să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să depună instrumentul de aprobare a amendamentului pe lângă Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu articolul 14 din Convenția de la Aarhus.

(2)   Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia care sunt părți semnatare la Convenția de la Aarhus se străduiesc să depună, cât mai curând posibil și până la 1 februarie 2008, instrumentele lor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentului.

Articolul 3

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM


(1)  JO L 124, 17.5.2005, p. 1.

(2)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 (JO L 268, 18.10.2003, p. 24).

(3)  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.


ANEXĂ

Amendament la convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu

Articolul 6 alineatul (11)

Textul existent se înlocuiește cu următorul text:

„(11)   Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (5), dispozițiile prezentului articol nu se aplică deciziilor cu privire la autorizarea sau nu a diseminării deliberate în mediu și a introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.”

Articolul 6a

După articolul 6, se inserează un nou articol cu următorul conținut:

„Articolul 6a

Participarea publicului la luarea deciziei privind diseminarea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic

(1)   În conformitate cu modalitățile stabilite în anexa Ia, fiecare parte asigură informarea din timp și efectivă, precum și participarea prealabilă a publicului la luarea deciziei cu privire la autorizarea sau nu a diseminării deliberate în mediu și a introducerii pe piață a organismelor modificate genetic.

(2)   Cerințele impuse de părți în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol ar trebui să fie complementare și, în aceeași măsură, să sprijine dispozițiile cadrului național privind biosecuritatea, în conformitate cu obiectivele Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea.”

Anexa Ia

După anexa I, se inserează o nouă anexă cu următorul conținut:

1.

Fiecare parte stabilește, în cadrul său național de reglementare, modalitățile de informare efectivă și de participare a publicului la luarea deciziilor care fac obiectul dispozițiilor articolului 6bis, care includ un termen rezonabil pentru a oferi publicului o posibilitate adecvată de a-și exprima opinia cu privire la deciziile propuse.

2.

În cadrul național de reglementare, o parte poate să prevadă, după caz, excepții privind procedura de participare a publicului stabilită în prezenta anexă:

(a)

În cazul diseminării deliberate în mediu a organismelor modificate genetic (OMG) în orice alt scop decât introducerea pe piață, dacă:

(i)

o asemenea diseminare a mai fost aprobată în cadrul național de reglementare al părții în cauză, în condiții biogeografice comparabile

și

(ii)

a fost dobândită suficientă experiență prealabilă privind diseminarea OMG în cauză în ecosisteme comparabile.

(b)

În cazul introducerii pe piață a OMG, dacă:

(i)

s-a aprobat deja în cadrul de reglementare al părții în cauză

sau

(ii)

se intenționează utilizarea în cercetare sau pentru colecții de culturi.

3.

Fără a aduce atingere legislației aplicabile privind confidențialitatea, în conformitate cu dispozițiile articolului 4, fiecare parte pune la dispoziția publicului, într-o manieră adecvată, oportună și eficientă, un rezumat al notificării prezentate în vederea obținerii autorizației pentru diseminarea deliberată în mediu sau introducerea pe piață a OMG pe teritoriul său, precum și un raport de evaluare, în cazul în care este disponibil și în conformitate cu cadrul național privind biosecuritatea.

4

Părțile nu consideră, în nici un caz, ca fiind confidențiale următoarele informații:

(a)

Descrierea generală a organismului sau a organismelor modificate genetic în cauză, numele și adresa solicitantului de autorizație de diseminare deliberată, utilizarea pentru care este destinat și, după caz, locul diseminării.

(b)

Metodele și planurile de supraveghere a organismului sau organismelor modificate genetic în cauză și cele pentru intervenția în caz de urgență.

(c)

Evaluarea riscurilor pentru mediu.

5.

Fiecare parte asigură transparența procedurilor de luare a deciziei și asigură accesul publicului la informațiile de procedură relevante. Respectivele informații pot include, de exemplu:

(i)

Natura deciziilor posibile.

(ii)

Autoritatea publică responsabilă pentru luarea deciziei.

(iii)

Mecanismele de participare a publicului prevăzute în temeiul alineatului (1).

(iv)

Indicarea autorității publice de la care se pot obține informații relevante.

(v)

Indicarea autorității publice căreia i se pot prezenta observații și termenele prevăzute pentru transmiterea observațiilor.

6.

Dispozițiile prevăzute în temeiul alineatului (1) permit publicului să depună, în manieră adecvată, comentarii, informații, analize sau opinii considerate relevante față de diseminarea deliberată propusă, inclusiv față de introducerea pe piață.

7.

Fiecare parte se străduiește să asigure că, la luarea unei decizii în ceea ce privește autorizarea diseminării deliberate a OMG în mediu, inclusiv introducerea pe piață, sunt luate în considerare rezultatele procedurii de participare a publicului, organizată în temeiul alineatului (1).

8.

Părțile se asigură ca, atunci când o autoritate publică a adoptat o decizie care face obiectul dispozițiilor prezentei anexe, textul deciziei să fie pus la dispoziția publicului împreună cu motivele și considerentele pe care se întemeiază acesta.”.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

244


32006R1924


L 404/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1924/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 decembrie 2006

privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Un număr sporit de produse alimentare din Comunitate etichetate și care fac obiectul publicității poartă mențiuni nutriționale și de sănătate. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție consumatorilor și pentru a le facilita alegerea, produsele introduse pe piață, inclusiv produsele importate, ar trebui să prezinte siguranță și să fie etichetate corespunzător. O alimentație variată și echilibrată reprezintă o condiție prealabilă pentru o sănătate bună, iar produsele luate separat au o importanță relativă în contextul alimentației globale.

(2)

Diferențele dintre dispozițiile de drept intern privind astfel de mențiuni pot împiedica libera circulație a produselor alimentare și pot crea condiții de concurență inegale. Diferențele în cauză au astfel un impact direct asupra funcționării pieței interne. Prin urmare, este necesar să se adopte norme comunitare în ceea ce privește utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate pe produsele alimentare.

(3)

Dispozițiile generale în materie de etichetare sunt cuprinse în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora. (3) Directiva 2000/13/CE interzice, în general, folosirea informațiilor care ar induce cumpărătorul în eroare sau ar atribui proprietăți medicinale produselor alimentare. Prezentul regulament are scopul de a completa principiile generale din Directiva 2000/13/CE și de a stabili dispoziții specifice privind utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate referitoare la produsele alimentare care urmează să fie livrate ca atare consumatorului.

(4)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor mențiunilor nutriționale și de sănătate făcute în comunicările comerciale, inclusiv, inter alia, în publicitatea generică la produse alimentare și campaniile de promovare, cum sunt cele finanțate integral sau parțial de autoritățile publice. Acesta nu ar trebui să se aplice mențiunilor formulate în comunicările cu caracter necomercial, cum ar fi orientările sau sfaturile alimentare emise de autoritățile și organismele publice competente în materie de sănătate, sau comunicărilor și informărilor cu caracter necomercial din presă și publicații științifice. Prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, mărcilor comerciale și altor denumiri comerciale care pot fi interpretate ca mențiuni nutriționale și de sănătate.

(5)

Denumirile generice care sunt folosite în mod tradițional pentru a indica o particularitate a unei categorii de produse alimentare sau băuturi care ar putea avea un efect asupra sănătății umane, cum ar fi „pastile digestive” sau „bomboane contra tusei”, ar trebui să fie exceptate de la aplicarea prezentului regulament.

(6)

Mențiunile nutriționale care nu generează efecte benefice nu sunt reglementate de domeniul de aplicare al prezentului regulament; statele membre care intenționează să introducă scheme naționale referitoare la mențiunile nutriționale care nu generează efecte benefice ar trebui să notifice astfel de scheme Comisiei și celorlalte state membre în conformitate cu Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și a normelor privind serviciile din societatea informațională (4).

(7)

La nivel internațional, Codex Alimentarius a adoptat linii directoare generale privind etichetarea cu indicarea valorii nutriționale în 1991 și linii directoare de utilizare a mențiunilor nutriționale în 1997. În 2004, Comisia Codex Alimentarius a adoptat o modificare a acestora din urmă. Această modificare se referă la includerea mențiunilor de sănătate în orientările din 1997. Definițiile și condițiile stabilite în orientările Codex sunt luate în considerare în mod corespunzător.

(8)

Posibilitatea de utilizare a mențiunii „conținut scăzut de substanță grasă” pentru grăsimile tartinabile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2991/94 al Consiliului din 5 decembrie 1994 de stabilire a standardelor pentru grăsimile tartinabile (5) ar trebui adaptată, cât mai curând posibil, la dispozițiile prezentului regulament. Între timp, Regulamentul (CE) nr. 2991/94 se aplică produselor reglementate de acesta.

(9)

O varietate mare de nutrienți și de alte substanțe inclusiv, dar fără a se limita la vitamine, minerale care conțin oligoelemente, aminoacizi, acizi grași esențiali, fibre, diverse plante și extracte vegetale cu efect nutrițional sau fiziologic poate să fie prezentă într-un produs alimentar și să facă obiectul unei mențiuni. Prin urmare, ar trebui să se stabilească principiile general aplicabile tuturor mențiunilor făcute pe produsele alimentare, pentru a se asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorului, pentru a-i oferi consumatorului informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză, și pentru a crea, de asemenea, condiții egale de concurență pentru industria alimentară.

(10)

Produsele alimentare promovate prin mențiuni care pot fi percepute de consumatori ca având un avantaj nutrițional, fiziologic sau orice alt avantaj referitor la sănătate în raport cu produse similare sau cu alte produse în compoziția cărora nu s-au adăugat astfel de nutrienți și de alte substanțe. Consumatorii pot fi astfel încurajați să îl aleagă pe acela care influențează direct cantitatea totală de nutrienți individuali sau de alte substanțe absorbite de aceștia în mod contrar consultanței științifice în domeniu. Pentru a contracara acest efect nedorit potențial, este recomandabil să se impună anumite restricții în ceea ce privește produsele care poartă astfel de mențiuni. În acest context, factori cum ar fi prezența anumitor substanțe sau profilul nutrițional al unui produs, constituie criterii adecvate pentru a stabili dacă produsul poate să poarte mențiuni. Utilizarea unor astfel de criterii la nivel național, chiar dacă aceasta se justifică prin faptul că permit consumatorilor să facă alegeri nutriționale în cunoștință de cauză, poate să conducă la bariere în calea comerțului intracomunitar și, prin urmare, ar trebui armonizată la nivel comunitar. Comunicarea și informațiile referitoare la sănătate care sprijină mesajele emise de autoritățile naționale sau de Comunitate în ceea ce privește pericolele abuzului de alcool nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(11)

Aplicarea profilurilor nutriționale drept criteriu ar avea ca scop evitarea situației în care mențiunile nutriționale sau de sănătate maschează statutul nutrițional global al unui produs alimentar, ceea ce ar putea induce consumatorii în eroare atunci când aceștia încearcă să facă alegeri sănătoase în contextul unei alimentații echilibrate. Profilurile nutriționale, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament, ar trebui să aibă drept scop unic reglementarea împrejurărilor în care pot fi formulate mențiunile. Acestea ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice general acceptate în ceea ce privește relația dintre alimentație și sănătate. Cu toate acestea, profilurile ar trebui, de asemenea, să permită inovații în materie de produse și să ia în considerare variabilitatea obiceiurilor și tradițiilor alimentare, precum și faptul că produsele individuale pot avea un rol important în contextul unei alimentații globale.

(12)

Stabilirea profilurilor nutriționale ar trebui să ia în considerare conținutul de diferiți nutrienți și substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, în special cele cum ar fi grăsimile, grăsimile saturate, acizii grași trans, sare/sodiu și zaharuri, a căror prezență în cantități excesive în alimentația globală nu este recomandată, precum și grăsimi polinesaturate și mononesaturate, carbohidrații disponibili alții decât zaharurile, vitaminele, mineralele, proteinele și fibrele. Atunci când se stabilesc profilurile nutriționale, este necesar să se ia în considerare diferitele categorii de produse alimentare și locul și rolul acestor produse alimentare în alimentația globală, precum și să se ia în considerare diferitele obiceiuri alimentare și modelele de consum existente în statele membre. Pentru anumite produse alimentare sau categorii de produse alimentare, se pot dovedi a fi necesare scutiri de la obligația de a respecta profilurile nutriționale stabilite, în funcție de rolul și de importanța acestora în alimentația populației. Acestea ar constitui sarcini tehnice complexe, iar adoptarea măsurilor relevante ar trebui să fie încredințată Comisiei, luând în considerare avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

(13)

Suplimentele alimentare, astfel cum sunt definite de Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (6) prezentate sub formă lichidă și care conțin mai mult de 1,2 % din volum alcool nu sunt considerate băuturi în sensul prezentului regulament.

(14)

Există o varietate mare de mențiuni folosite în prezent în anumite state membre pentru etichetarea și publicitatea produselor alimentare referitoare la substanțele ale căror beneficii nu au fost demonstrate sau pentru care nu există în prezent un consens științific suficient. Este necesar să se asigure demonstrarea faptului că substanțele pentru care se face o mențiune au un efect nutrițional sau fiziologic benefic.

(15)

Pentru a se asigura veridicitatea mențiunilor formulate, este necesar ca substanța care face obiectul mențiunii să fie prezentă în produsul final în cantități suficiente, sau ca substanța să fie absentă sau prezentă în cantități reduse în mod corespunzător, pentru a produce efectul nutrițional sau fiziologic indicat. De asemenea, substanța ar trebui să poată fi utilizată de către organism. În afară de aceasta, și după caz, o cantitate semnificativă din substanța care produce efectul nutrițional sau fiziologic indicat ar trebui să fie furnizată în mod rezonabil de o cantitate din produsul alimentar care urmează să fie consumat.

(16)

Este important ca mențiunile privind produsele alimentare să fie înțelese de consumator și este necesar ca toți consumatorii să fie protejați de mențiunile înșelătoare. Cu toate acestea, de la adoptarea Directivei 84/450/CEE a Consiliului din 10 septembrie 1984 cu privire la publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă (7), Curtea de Justiție a Comunităților Europene a considerat că este necesar să se examineze efectele acestora asupra unui consumator reprezentativ virtual, atunci când aceasta deliberează în cauze având ca obiect publicitatea. În conformitate cu principiul proporționalității, și pentru a permite aplicarea efectivă a măsurilor de protecție prevăzute de acesta, regulamentul ia ca reper consumatorul mediu, care este informat, atent și avizat în mod rezonabil, luând în considerare factorii sociali, culturali și lingvistici, astfel cum au fost interpretați de Curtea de Justiție, dar prevede prevenirea exploatării consumatorilor ale căror caracteristici îi fac deosebit de vulnerabili în fața mențiunilor înșelătoare. În cazul în care o mențiune se adresează unui anumit grup de consumatori, cum sunt copiii, este dezirabil ca impactul acesteia să fie evaluat din perspectiva unui membru mediu al acelui grup. Noțiunea de consumator mediu nu este o noțiune de ordin statistic. Instanțele judecătorești și autoritățile naționale vor trebui să își exercite propria facultate de judecare, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, pentru a stabili reacția tipică a consumatorului mediu într-o situație dată.

(17)

Justificarea științifică ar trebui să fie aspectul principal care să fie luat în considerare atunci când se folosesc mențiuni nutriționale și de sănătate, iar operatorii în sectorul alimentar care folosesc mențiuni ar trebui să le justifice. O mențiune ar trebui să fie justificată științific, luând în considerare ansamblul datelor științifice disponibile și prin evaluarea dovezilor.

(18)

Nu ar trebui să se formuleze o mențiune nutrițională sau de sănătate dacă aceasta este incompatibilă cu principiile de nutriție și sănătate general acceptate sau dacă aceasta încurajează sau permite consumul excesiv al produsului alimentar sau discreditează practica unei alimentații optime.

(19)

Având în vedere imaginea pozitivă conferită produselor alimentare care poartă mențiuni nutriționale și de sănătate și impactul potențial pe care aceste produse alimentare îl pot avea asupra obiceiurilor alimentare și a cantităților globale de nutrienți absorbite, consumatorul ar trebui să fie capabil să evalueze calitatea lor nutrițională globală. Prin urmare, etichetarea nutrițională ar trebui să fie obligatorie și detaliată pentru toate produsele alimentare care poartă mențiuni de sănătate.

(20)

Directiva 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare (8) cuprinde dispoziții generale privind etichetarea nutrițională. În conformitate cu această directivă, atunci când la prezentarea sau la publicitatea produsului, cu excepția publicității generice, apare pe etichetă o mențiune nutrițională, etichetarea nutrițională este obligatorie. În cazul în care se face o mențiune nutrițională referitoare la zaharuri, acizi grași saturați, fibre sau sodiu, informația care urmează să fie dată ar trebui să fie cea prevăzută în grupa 2, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 90/496/CEE. Pentru a obține un nivel ridicat de protecție a consumatorului, această obligație de a furniza informațiile din grupa 2 ar trebui să se aplice mutatis mutandis atunci când se face o mențiune de sănătate, cu excepția publicității generice.

(21)

De asemenea, ar trebui să se creeze o listă cu mențiunile nutriționale permise și condițiile de utilizare specifice, pe baza condițiilor de utilizare a mențiunilor în cauză care fuseseră deja aprobate la nivel național sau internațional și prevăzute de legislația comunitară. Orice mențiune considerată ca având același înțeles pentru consumatori ca mențiunile nutriționale incluse în lista menționată ar trebui să facă obiectul acelorași condiții de utilizare indicate în aceasta. De exemplu, mențiunile privind adaosul de vitamine și minerale cum ar fi „cu un conținut …”, „cu conținut refăcut de …”, „adaos de …” sau „îmbogățite cu …” ar trebui să facă obiectul condițiilor prevăzute pentru mențiunea „sursă de …”. Lista ar trebui actualizată în mod periodic pentru a se lua în considerare progresele științifice și tehnologice. Mai mult, este necesar ca, în cazul mențiunilor comparative, produsele comparate să fie clar identificate pentru consumatorul final.

(22)

Condițiile aplicabile în cazul mențiunilor cum ar fi „fără lactoză” sau „fără gluten”, care se adresează unui grup de consumatori cu afecțiuni specifice, ar trebui să facă obiectul Directivei 89/398/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale (9). Mai mult, directiva menționată prevede posibilitatea ca produsele alimentare pentru consumul normal să indice faptul că acestea sunt potrivite pentru utilizare de către aceste grupuri de consumatori, dacă acestea îndeplinesc condițiile pentru o astfel de mențiune. Până la stabilirea condițiilor pentru astfel de mențiuni la nivelul Comunității, statele membre pot să mențină sau să adopte măsuri naționale relevante.

(23)

Utilizarea mențiunilor de sănătate nu ar trebui să fie autorizată în Comunitate decât după o evaluare științifică la cele mai înalte standarde posibile. Pentru a asigura o evaluare științifică armonizată a acestor mențiuni, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să efectueze astfel de evaluări. La cerere, solicitantul ar trebui să aibă acces la dosarul său pentru a verifica stadiul procedurii.

(24)

Există mulți factori, diferiți de cei alimentari, care pot să influențeze funcțiile psihologice și comportamentale. Comunicarea referitoare la aceste funcții este, prin urmare, foarte complexă, și este foarte dificil de transmis un mesaj complet, veridic și cu sens într-o scurtă mențiune care urmează să fie folosită la etichetarea și publicitatea produselor alimentare. Prin urmare, atunci când se folosesc mențiuni psihologice și comportamentale, ar trebui să se solicite o justificare științifică.

(25)

Având în vedere Directiva 96/8/CE a Comisiei din 26 februarie 1996 privind produsele alimentare utilizate în dietele hipocalorice pentru scăderea în greutate (10) care interzice, la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor reglementate de directiva menționată, orice trimitere la ritmul sau la cantitatea de greutate pierdută care poate rezulta din utilizarea acestora, se consideră adecvat să se extindă restricția în cauză la toate produsele alimentare.

(26)

Mențiunile de sănătate, altele decât cele referitoare la reducerea riscului de îmbolnăviri și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, bazate pe dovezi științifice general acceptate, ar trebui să facă obiectul unui tip diferit de evaluare și autorizare. Prin urmare, este necesar să se adopte o listă comunitară cu astfel de mențiuni permise, după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. Mai mult, pentru a stimula inovația, mențiunile de sănătate care se bazează pe dovezi științifice stabilite recent ar trebui să facă obiectul unui proceduri accelerate de autorizare.

(27)

Pentru a ține pasul cu progresele științifice și tehnologice, lista menționată ar trebui revizuită rapid ori de câte ori este necesar. Aceste revizuiri sunt dispoziții de aplicare de natură tehnică, și adoptarea lor ar trebui încredințată Comisiei pentru a simplifica și accelera procedura.

(28)

Alimentația este unul dintre numeroșii factori care influențează apariția anumitor boli umane. Alți factori cum ar fi vârsta, predispoziția genetică, nivelul de activitate fizică, consumul de tutun și alte droguri, expunerea la mediu și stresul pot, de asemenea, să influențeze apariția bolilor umane. Prin urmare, în cazul mențiunilor privind reducerea riscului de îmbolnăvire, ar trebui să se aplice cerințe specifice de etichetare.

(29)

Pentru a se asigura că mențiunile de sănătate sunt veridice, clare, fiabile și utile consumatorului în alegerea unei alimentații sănătoase, formularea și prezentarea mențiunilor ar trebui luate în considerare în avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și în procedurile ulterioare.

(30)

În anumite cazuri, evaluarea științifică a riscurilor nu poate să furnizeze singură toate informațiile pe care ar trebui să se bazeze o decizie de gestiune a riscurilor. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare alți factori legitimi relevanți pentru problema în cauză.

(31)

Din motive de transparență și pentru a se evita cererile multiple privind mențiuni care au fost deja evaluate, Comisia ar trebui să înființeze și să actualizeze un registru public care să conțină listele cu aceste mențiuni.

(32)

Pentru a stimula cercetarea și dezvoltarea în cadrul industriei agroalimentare, este necesar să se protejeze investițiile realizate de inovatori în colectarea informațiilor și a datelor care sprijină o cerere depusă în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, această protecție ar trebui să fie limitată în timp pentru a se evita repetarea inutilă a studiilor și a încercărilor, și pentru a se facilita accesul la mențiuni al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care nu dispun decât rar de capacitate financiară pentru a desfășura activități de cercetare.

(33)

IMM-urile reprezintă o valoare adăugată importantă la industria alimentară europeană în ceea ce privește calitatea și păstrarea diferitelor obiceiuri alimentare. Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară ar trebui să pună la dispoziție, în timp util, asistență și instrumente tehnice corespunzătoare, în special pentru IMM-uri.

(34)

Având în vedere natura deosebită a produselor alimentare care poartă mențiuni, pentru a facilita monitorizarea eficientă a produselor în cauză, este necesar să se pună la dispoziție mijloace suplimentare celor disponibile în mod normal.

(35)

Sunt necesare măsuri tranzitorii corespunzătoare, pentru a permite operatorilor în sectorul alimentar să se adapteze cerințelor din prezentul regulament.

(36)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume asigurarea funcționării eficiente a pieței interne în ceea ce privește mențiunile nutriționale și de sănătate oferind, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, nu poate fi realizat într-o manieră suficientă de către statele membre, și poate fi, prin urmare, realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate să adopte măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului în cauză.

(37)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (11),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament armonizează actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre referitoare la mențiunile nutriționale și de sănătate pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței interne oferind, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

(2)   Prezentul regulament se aplică mențiunilor nutriționale și de sănătate formulate în cadrul comunicărilor comerciale, fie că apar la etichetarea, prezentarea sau publicitatea produselor alimentare care urmează să fie livrate ca atare consumatorului final.

Articolul 7 și articolul 10 alineatul (2) literele (a) și (b) nu se aplică în cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate (inclusiv produse proaspete cum ar fi fructele, legumele sau pâinea) vândute către consumatorul final sau către colectivități și nici în cazul produselor alimentare ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului sau preambalate în vederea vânzării lor imediate. Până la adoptarea măsurilor comunitare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), se pot aplica dispozițiile de drept intern.

Prezentul regulament se aplică, de asemenea, produselor alimentare destinate aprovizionării restaurantelor, spitalelor, școlilor, cantinelor și altor restaurații colective similare.

(3)   Marca comercială sau denumirea comercială care apar la etichetarea, prezentarea sau publicitatea unui produs alimentar și care poate fi înțeleasă ca mențiune nutrițională sau de sănătate, poate fi folosită fără a trebui să fie supusă procedurilor de autorizare prevăzute de prezentul regulament, cu condiția ca etichetarea, prezentarea sau publicitatea menționate anterior să fie însoțite de o mențiune nutrițională sau de sănătate conformă cu dispozițiile prezentului regulament.

(4)   În cazul denumirilor generice care sunt folosite în mod tradițional, se poate acorda o derogare de la alineatul (3) în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), la cererea operatorilor din sectorul alimentar în cauză, pentru a indica o particularitate a unei clase de produse alimentare sau băuturi care ar putea avea un efect asupra sănătății umane. Cererea se transmite autorităților naționale competente dintr-un stat membru, care o va înainta de îndată Comisiei. Comisia adoptă și face publice normele aplicabile operatorilor din sectorul alimentar conform cărora se depun astfel de cereri, pentru a garanta că cererea este tratată în mod transparent și într-o perioadă de timp rezonabilă.

(5)   Prezentul Regulament se aplică fără a aduce atingere următoarelor dispoziții comunitare:

(a)

Directiva 89/398/CEE și directivele adoptate privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale;

(b)

Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (12);

(c)

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (13);

(d)

Directiva 2002/46/CE.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament:

(a)

se aplică definițiile termenilor „produs alimentar”, „operator în sectorul alimentar”, „introducere pe piață” și „consumator final” prevăzute la articolele 2 și 3 alineatul (3), la articolul 3 alineatul (8) și la articolul 3 alineatul (18) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (14);

(b)

se aplică definiția termenului „supliment alimentar” prevăzută de Directiva 2002/46/CE;

(c)

se aplică definițiile termenilor „etichetare nutrițională”, „proteine”, „carbohidrați”, „zaharuri”, „grăsimi”, „acizi grași saturați”, „acizi grași mononesaturați”, „acizi grași polinesaturați”, și „fibre” prevăzute de Directiva 90/496/CEE;

(d)

se aplică definiția termenului „etichetare” prevăzută la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2000/13/CE;

(2)   Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.

„mențiune” înseamnă orice mesaj sau reprezentare care nu este obligatoriu(ie) în temeiul legislației comunitare sau naționale, inclusiv reprezentarea sub formă de imagini, reprezentarea grafică sau simbolică, indiferent de formă, care afirmă, sugerează sau implică faptul că un produs alimentar are caracteristici deosebite;

2.

„nutrient” înseamnă proteinele, carbohidrații, grăsimile, fibrele, sodiul, vitaminele și mineralele enumerate în anexa la Directiva 90/496/CEE și substanțele care aparțin uneia dintre categoriile în cauză sau sunt compușii uneia dintre categoriile în cauză;

3.

„altă substanță” înseamnă o substanță, alta decât un nutrient, care are un efect nutrițional sau fiziologic;

4.

„mențiune nutrițională” înseamnă orice mențiune care declară, sugerează sau implică faptul că un produs alimentar are proprietăți nutriționale benefice speciale datorită:

(a)

valorii energetice (calorice) pe care

(i)

o furnizează;

(ii)

o furnizează la un nivel mai scăzut sau mai ridicat sau

(iii)

nu o furnizează și/sau

(b)

nutrienților sau altor substanțe pe care acesta

(i)

le conține;

(ii)

le conține în proporție scăzută sau ridicată sau

(iii)

nu le conține;

5.

„mențiune de sănătate” înseamnă orice mențiune care declară, sugerează sau implică că există o relație între o categorie de produse alimentare, un produs alimentar sau unul din constituenții săi și sănătate;

6.

„mențiune privind reducerea riscului de îmbolnăvire” înseamnă orice mențiune de sănătate care afirmă, sugerează sau implică faptul că un factor de risc în dezvoltarea unei boli umane este redus semnificativ prin consumul unei categorii de produse alimentare, al unui produs alimentar sau al unuia din constituenții acestuia;

7.

„Autoritate” înseamnă Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară instituită de Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

CAPITOLUL II

PRINCIPII GENERALE

Articolul 3

Principii generale aplicabile tuturor mențiunilor

Mențiunile nutriționale și de sănătate nu pot fi folosite la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare introduse pe piața comunitară decât dacă sunt conforme cu dispozițiile prezentului Regulament.

Fără a aduce atingere Directivelor 2000/13/CE și 84/450/CEE, folosirea mențiunilor nutriționale și de sănătate nu trebuie să:

(a)

fie falsă, ambiguă sau înșelătoare;

(b)

conducă la îndoieli privind siguranța și/sau conformitatea nutrițională a altor produse alimentare;

(c)

încurajeze sau să tolereze consumul în exces al unui produs alimentar;

(d)

afirme, sugereze sau să implice faptul că o alimentație echilibrată și variată nu poate să asigure în general cantitățile corespunzătoare de nutrienți. Se pot adopta derogări în cazul nutrienților care nu pot fi furnizați în cantități suficiente printr-o alimentație echilibrată și variată, inclusiv condițiile de aplicare a acestora, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și luând în considerare condițiile speciale din statele membre.

(e)

se refere la modificări ale funcțiilor organismului care ar putea induce temeri consumatorului sau exploata astfel de temeri, fie sub formă de texte, fie sub formă de imagini, elemente grafice sau reprezentări simbolice.

Articolul 4

Condiții de utilizare a mențiunilor nutriționale și de sănătate

(1)   Până la 19 ianuarie 2009, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), profilurile nutriționale specifice, inclusiv scutirile, care trebuie respectate de anumite produse alimentare sau categorii de produse alimentare pentru a permite formularea mențiunilor nutriționale sau de sănătate, precum și condițiile de utilizare a mențiunilor nutriționale și de sănătate pentru produsele alimentare sau categoriile de produse alimentare în ceea ce privește profilurile nutriționale.

Profilurile nutriționale pentru produse alimentare și/sau anumite categorii de produse alimentare se stabilesc luând în considerare în special:

(a)

cantitățile de anumiți nutrienți și alte substanțe conținute în produsul alimentar în cauză, cum ar fi grăsimile, acizii grași saturați, acizii grași trans, zaharurile și sarea/sodiul;

(b)

rolul și importanța produsului alimentar (sau ale categoriilor de produse alimentare) și aportul la alimentația populației în general sau, după caz, a anumitor grupuri cu risc, inclusiv copiii;

(c)

compoziția nutrițională globală a produselor alimentare și prezența nutrienților care au fost recunoscuți științific drept având un efect asupra sănătății.

Profilurile nutriționale se bazează pe cunoștințe științifice privind alimentația și nutriția și relația acestora cu sănătatea.

Atunci când se stabilesc profilurile nutriționale, Comisia solicită Autorității să asigure, în termen de 12 luni, consultanță științifică relevantă, punând accent în special pe:

(i)

necesitatea de a stabili profilurile pentru produse alimentare în general și/sau pentru categorii de produse alimentare;

(ii)

alegerea și echilibrarea nutrienților care urmează să fie luați în considerare;

(iii)

alegerea cantității/bazei de referință pentru profiluri;

(iv)

metoda de calcul a profilurilor și

(v)

fezabilitatea și testarea unui sistem propus.

Atunci când se stabilesc profilurile nutriționale, Comisia organizează consultații cu părțile interesate, în special cu operatorii în sectorul alimentar și cu grupurile de consumatori.

Profilurile nutriționale și condițiile lor de utilizare sunt actualizate pentru a se lua în considerare progresele științifice semnificative în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și după consultarea părților interesate, în special operatorii în sectorul alimentar și grupele de consumatori.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), mențiunile nutriționale:

(a)

privind reducerea conținutului de grăsimi, acizi grași saturați, acizi grași trans, zaharuri și sare/sodiu, și care nu fac referire la un profil definit pentru nutrientul/nutrienții specifici pentru care se formulează mențiunea, sunt permise, cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele prevăzute de prezentul regulament;

(b)

sunt permise în cazul în care un singur nutrient depășește profilul nutrițional, cu condiția să apară o mențiune cu referire specială la nutrientul în cauză în proximitatea mențiunii, pe aceeași parte și cu aceeași vizibilitate ca mențiunea. Mențiunea se înțelege după cum urmează: „Conținut mare în [… (15)]”.

(3)   Băuturile care conțin mai mult de 1,2 % alcool în volum nu poartă mențiuni de sănătate.

În ceea ce privește mențiunile nutriționale, sunt permise numai mențiunile nutriționale referitoare la niveluri scăzute de alcool, sau la reducerea conținutului de alcool sau la reducerea conținutului energetic pentru băuturile care conțin mai mult de 1,2 % alcool în volum.

(4)   În absența unor norme comunitare specifice privind mențiunile nutriționale referitoare la nivelurile scăzute de alcool, sau la reducerea sau absența alcoolului sau a energiei din băuturile care, în mod normal, conțin alcool, se pot aplica normele interne relevante, cu respectarea dispozițiilor tratatului.

(5)   Produsele alimentare sau categoriile de produse alimentare, altele decât cele menționate la alineatul (3), pentru care urmează să se restricționeze sau să se interzică mențiunile nutriționale sau de sănătate, pot fi stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și având în vedere dovezile științifice.

Articolul 5

Condiții generale

(1)   Utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate este permisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

s-a dovedit că prezența, absența sau conținutul redus dintr-un produs alimentar sau dintr-o categorie de produse alimentare a unui nutrient sau a unei alte substanțe care face obiectul unei mențiuni are un efect nutrițional sau fiziologic benefic, astfel cum s-a stabilit prin dovezi științifice general acceptate;

(b)

nutrientul sau o altă substanță pentru care se face mențiunea:

(i)

se găsește în produsul final într-o cantitate semnificativă, astfel cum este definită în legislația comunitară sau, în cazul în care astfel de norme nu există, într-o cantitate care va produce efectul nutrițional sau fiziologic indicat, astfel cum s-a stabilit prin dovezi științifice general acceptate; sau

(ii)

nu este prezent(ă) sau este prezent(ă) într-o cantitate redusă, astfel încât să producă efectul nutrițional sau fiziologic indicat, astfel cum s-a stabilit prin dovezi științifice general acceptate;

(c)

după caz, nutrientul sau o altă substanță pentru care se face mențiunea se găsește într-o formă care îi permite organismului să o utilizeze;

(d)

cantitatea de produs care poate fi consumată în mod rezonabil oferă o cantitate semnificativă de nutrient sau de altă substanță la care face referire mențiunea, astfel cum este definită în legislația comunitară sau, în cazul în care nu există astfel de norme, o cantitate semnificativă care permite producerea efectului nutrițional sau fiziologic indicat, astfel cum s-a stabilit prin dovezi științifice general acceptate;

(e)

respectarea condițiilor specifice stabilite la capitolul III sau la capitolul IV, după caz.

(2)   Utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate nu este permisă decât în cazul în care se așteaptă ca efectele benefice, astfel cum au fost prezentate în mențiune, să fie înțelese de consumatorul mediu.

(3)   Mențiunile nutriționale și de sănătate se referă la produsele alimentare gata pentru consum în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

Articolul 6

Justificarea științifică a mențiunilor

(1)   Mențiunile nutriționale și de sănătate se bazează pe dovezi științifice general acceptate și se justifică prin acestea.

(2)   Operatorul în sectorul alimentar care face o mențiune de nutriție sau de sănătate justifică utilizarea acestei mențiuni.

(3)   Autoritățile competente din statele membre pot să ceară unui operator în sectorul alimentar sau unui persoane care introduce un produs pe piață să pună la dispoziție toate elementele și datele relevante prin care se stabilește conformitatea cu prezentul regulament.

Articolul 7

Informații nutriționale

În cazul în care se face o mențiune nutrițională, obligația și modalitățile de furnizare a informațiilor în conformitate cu Directiva 90/496/CEE se aplică mutatis mutandis, cu excepția publicității generice, atunci când se face o mențiune de sănătate. Cu toate acestea, informațiile care urmează să fie furnizate sunt cele din grupa 2, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 90/496/CEE.

În plus, după caz, cantitatea (cantitățile) de substanță(e) care face (fac) obiectul unei mențiuni nutriționale sau de sănătate care nu apar în etichetarea nutrițională sau de sănătate sunt menționate, de asemenea, în același câmp vizual ca informațiile nutriționale și sunt formulate în conformitate cu articolul 6 din Directiva 90/496/CEE.

În cazul suplimentelor alimentare, mențiunile nutriționale sunt furnizate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2002/46/CE.

CAPITOLUL III

MENȚIUNI NUTRIȚIONALE

Articolul 8

Condiții specifice

(1)   Mențiunile nutriționale nu sunt permise decât în cazul în care acestea sunt enumerate în anexă și sunt conforme cu condițiile stabilite de prezentul regulament.

(2)   Se adoptă modificările la anexă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și, după caz, după consultarea Autorității. După caz, Comisia implică părțile interesate, în special operatorii în sectorul alimentar și grupurile de consumatori, pentru a evalua perceperea și înțelegerea mențiunilor în cauză.

Articolul 9

Mențiuni comparative

(1)   Fără a aduce atingere Directivei 84/450/CEE, nu se poate face o comparație decât între produsele alimentare din aceeași categorie, luând în considerare o gamă de produse alimentare din această categorie. Se indică diferența de cantitate și/sau valoare energetică a unui nutrient, și comparația se raportează la aceeași cantitate de produs alimentar.

(2)   Mențiunile nutriționale comparative compară compoziția produsului alimentar în cauză cu o gamă de produse alimentare din aceeași categorie, cu o compoziție care nu le permite utilizarea unei mențiuni, inclusiv produse alimentare aparținând unor alte mărci de fabricație.

CAPITOLUL IV

MENȚIUNI DE SĂNĂTATE

Articolul 10

Condiții specifice

(1)   Mențiunile de sănătate sunt interzise cu excepția cazului în care acestea respectă cerințele generale din capitolul II și cerințele specifice din prezentul capitol și sunt autorizate în conformitate cu prezentul regulament și incluse în listele de mențiuni autorizate prevăzute la articolele 13 și 14.

(2)   Mențiunile de sănătate nu sunt permise decât dacă următoarele informații sunt incluse pe etichete sau dacă nu există astfel de etichete, în prezentare și publicitate:

(a)

o mențiune care indică importanța unei alimentații variate și echilibrate și a unui stil de viață sănătos;

(b)

cantitatea de produs alimentar și modelul de consum solicitat pentru a obține efectul benefic menționat;

(c)

după caz, o mențiune adresată persoanelor care ar trebui să evite să utilizeze produsul alimentar în cauză; și

(d)

un avertisment adecvat pentru produsele care sunt susceptibile de a prezenta un risc în ceea ce privește sănătatea în cazul în care sunt consumate în exces.

(3)   Nu se poate face trimitere la beneficiile generale, nespecifice nutrientului sau produsului alimentar asupra bunei sănătăți globale sau asupra bunăstării legate de sănătate, decât în cazul în care o astfel de trimitere este însoțită de o mențiune specifică de sănătate inclusă în listele prevăzute la articolul 13 sau 14.

(4)   După caz, orientările privind punerea în aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și, atunci când este necesar, după consultarea părților interesate, în special a operatorilor în sectorul alimentar și grupurilor de consumatori.

Articolul 11

Asociații naționale de personal în domeniul medical, nutrițional sau alimentar și organizații filantropice din domeniul sănătății

În absența unor norme comunitare specifice privind recomandările sau aprobările date de asociațiile naționale de personal în domeniul medical, nutrițional sau alimentar și de organizațiile filantropice din domeniul sănătății, se pot aplica normele interne relevante cu respectarea dispozițiilor tratatului.

Articolul 12

Restricții privind utilizarea anumitor mențiuni de sănătate

Nu sunt admise următoarele mențiuni de sănătate:

(a)

mențiuni care sugerează faptul că sănătatea poate fi afectată în cazul în care nu se consumă produsul alimentar;

(b)

mențiuni care fac referire la ritmul sau la cantitatea de greutate pierdută;

(c)

mențiuni care fac trimitere la recomandări ale unui singur doctor sau personal medico—sanitar și ale altor asociații care nu sunt menționate la articolul 11.

Articolul 13

Mențiuni de sănătate altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la sănătatea și dezvoltarea copiilor

(1)   Mențiunile de sănătate care descriu sau se referă la:

(a)

rolul unui nutrient sau al unei alte substanțe în creșterea, dezvoltarea și funcțiile organismului sau

(b)

funcțiile psihologice și comportamentale sau

(c)

fără a aduce atingere Directivei 96/8/CE, slăbirea sau controlul greutății, sau reducerea senzației de foame, creșterea senzației de sațietate sau reducerea valorii energetice a alimentației,

și care sunt indicate în lista prevăzută la alineatul (3) pot fi formulate fără a fi supuse procedurilor stabilite la articolele 15-19, dacă sunt:

(i)

bazate pe dovezi științifice general acceptate și

(ii)

bine înțelese de consumatorul mediu.

(2)   Statele membre furnizează Comisiei până la 31 ianuarie 2008 liste cu mențiuni astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1), însoțite de condiții aplicabile acestora și de trimiteri la justificările științifice relevante.

(3)   După consultarea Autorității, Comisia adoptă, până la 31 ianuarie 2010, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), o listă comunitară cu mențiunile permise, astfel cum este prevăzută la alineatul (1), precum și toate condițiile necesare utilizării acestor mențiuni.

(4)   Orice modificare adusă listei menționate la alineatul (3), bazată pe dovezi științifice general acceptate, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), după consultarea Autorității, la propria inițiativă a Comisiei sau ca urmare a unei cereri depuse de un stat membru.

(5)   Orice adăugare de mențiuni la lista menționată la alineatul (3) care se bazează pe dovezi științifice recent stabilite și/sau care includ o cerere de protecție a datelor care țin de proprietate este adoptată în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18, cu excepția mențiunilor privind dezvoltarea și sănătatea copiilor care sunt autorizate în conformitate cu procedura stabilită la articolele 15, 16, 17 și 19.

Articolul 14

Mențiuni privind reducerea riscului de îmbolnăvire și mențiuni privind dezvoltarea și sănătatea copiilor

(1)   Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/13/CE, se pot formula mențiuni privind reducerea riscului de îmbolnăvire și mențiuni privind dezvoltarea și sănătatea copiilor în cazul în care acestea au fost autorizate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 15, 16, 17 și 19 din prezentul regulament, pentru a fi incluse pe o listă comunitară cu astfel de mențiuni permise, însoțite de toate condițiile necesare pentru utilizarea acestor mențiuni.

(2)   În afară de cerințele generale prevăzute de prezentul regulament și de cerințele specifice de la alineatul (1), în cazul mențiunilor privind reducerea riscului de îmbolnăvire etichetarea sau, în cazul în care nu există etichetare, prezentarea sau publicitatea sunt însoțite de o mențiune care indică faptul că boala la care se referă mențiunea are factori de risc multipli și că modificarea unuia dintre acești factori de risc poate sau nu să aibă un efect benefic.

Articolul 15

Cerere de autorizare

(1)   Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se înaintează o cerere de autorizare în conformitate cu următoarele alineate.

(2)   Cererea e trimisă autorității naționale competente a unui stat membru.

(a)

Autoritatea națională competentă:

(i)

confirmă în scris primirea unei cereri în termen de 14 zile de la primire. Avizul de primire menționează data de primire a cererii;

(ii)

informează de îndată Autoritatea și

(iii)

pune la dispoziția Autorității cererea și orice informații suplimentare furnizate de solicitant;

(b)

Autoritatea:

(i)

informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la cerere și pune la dispoziția acestora cererea și orice informații suplimentare furnizate de către solicitant;

(ii)

face public rezumatul cererii menționate la alineatul (3) litera (g).

(3)   Cererea include următoarele elemente:

(a)

numele și adresa solicitantului;

(b)

nutrientul sau o altă substanță, sau produsul alimentar sau categoria de produse alimentare care va face obiectul mențiunii de sănătate și caracteristicile sale speciale;

(c)

o copie a studiilor, inclusiv, a studiilor independente care au făcut obiectul unor evaluări între egali, în cazul în care acestea sunt disponibile, realizate cu privire la mențiunea de sănătate și orice alt material disponibil pentru a demonstra că mențiunea de sănătate este conformă cu criteriile prevăzute de prezentul regulament;

(d)

după caz, o indicare a informațiilor care ar trebui considerate drept date care țin de proprietate, însoțite de o justificare verificabilă;

(e)

o copie a altor studii științifice relevante pentru mențiunea de sănătate în cauză;

(f)

o propunere pentru formularea mențiunii de sănătate care face obiectul cererii de autorizare, inclusiv, după caz, condițiile specifice de utilizare;

(g)

un rezumat al cererii.

(4)   După consultarea prealabilă a Autorității, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), normele de aplicare ale prezentului articol, inclusiv normele privind întocmirea și prezentarea cererii.

(5)   Comisia, în strânsă colaborare cu Autoritatea, pune la dispoziție consultanța și instrumentele tehnice adecvate pentru a-i asista pe operatorii în sectorul alimentar, în special IMM-urile, la pregătirea și prezentarea cererii pentru evaluare științifică.

Articolul 16

Avizul Autorității

(1)   Autoritatea își dă avizul într-un termen de cinci luni de la data primirii unei cereri valabile. De fiecare dată când Autoritatea are nevoie de informații suplimentare de la solicitant, astfel cum se prevede la alineatul (2), acest termen se prelungește cu până la două luni de la data primirii informațiilor cerute depuse de către solicitant.

(2)   Autoritatea sau, după caz, o autoritate națională competentă care acționează prin intermediul Autorității, poată să-i ceară solicitantului să completeze informațiile care însoțesc cererea într-un termen specificat.

(3)   Pentru a-și pregăti avizul, Autoritatea verifică:

(a)

dacă mențiunea de sănătate este justificată cu dovezi științifice;

(b)

dacă formularea mențiunii de sănătate respectă criteriile prevăzute de prezentul regulament.

(4)   În cazul unui aviz care este favorabil autorizării mențiunii de sănătate, avizul include următoarele informații:

(a)

numele și adresa solicitantului;

(b)

nutrientul sau o altă substanță, sau produsul alimentar sau categoria de produse alimentare care urmează să facă obiectul unei mențiuni și caracteristicile speciale ale acesteia;

(c)

o propunere de formulare a mențiunii de sănătate, inclusiv, după caz, condițiile de utilizare specifice;

(d)

după caz, condițiile și restricțiile de utilizare a produsului alimentar și/sau o mențiune suplimentară sau un avertisment care ar trebui să însoțească mențiunea de sănătate pe etichetă și în publicitatea produsului.

(5)   Autoritatea transmite Comisiei, statelor membre și solicitantului avizul său însoțit de un raport care descrie evaluarea mențiunii de sănătate și indică motivele avizului său precum și informațiile pe care s-a bazat avizul.

(6)   În conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, Autoritatea își face public avizul.

Solicitantul sau orice altă persoană poate să-și prezinte observațiile Comisiei în termen de 30 de zile de la publicare.

Articolul 17

Autorizație comunitară

(1)   În termen de două luni de la primirea avizului Autorității, Comisia depune la Comitetul menționat la articolul 23 alineatul (2) un proiect de decizie privind listele cu mențiuni de sănătate permise, ținând seama de avizul Autorității, de toate dispozițiile relevante ale legislației comunitare și de alți factori legitimi relevanți pentru problema luată în considerare. În cazul în care proiectul de decizie nu este conform cu avizul Autorității, Comisia justifică diferențele.

(2)   Orice proiect de decizie menit să modifice listele cu mențiuni de sănătate permise include datele specifice menționate la articolul 16 alineatul (4).

(3)   Decizia finală privind cererea se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2).

(4)   Comisia informează de îndată solicitantul cu privire la decizia luată și publică detalii privind decizia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5)   Mențiunile de sănătate incluse în listele prevăzute la articolele 13 și 14 pot fi folosite, cu respectarea condițiilor aplicabile acestora, de către orice operator în sectorul alimentar, în cazul în care utilizarea lor nu este interzisă, în conformitate cu dispozițiile articolului 21.

(6)   Acordarea unei autorizații nu diminuează răspunderea civilă și penală generală a unui operator în sectorul alimentar în ceea ce privește produsul alimentar în cauză.

Articolul 18

Mențiuni prevăzute la articolul 13 alineatul (5)

(1)   Un operator în sectorul alimentar care intenționează să folosească o mențiune de sănătate care nu este inclusă în lista prevăzută la articolul 13 alineatul (3) poate să solicite includerea mențiunii în această listă.

(2)   Cererea de includere se depune la autoritatea națională competentă dintr-un stat membru, care confirmă primirea cererii în scris în termen de 14 zile de la primire. Avizul de primire menționează data primirii cererii. Cererea include datele prevăzute la articolul 15 alineatul (3) precum și motivele cererii.

(3)   Cererea valabilă, conformă cu consultanța prevăzută la articolul 15 alineatul (5) și orice alte informații oferite de către solicitant sunt transmise de îndată Autorității pentru o evaluare științifică, precum și Comisiei și statelor membre, cu titlu informativ. Autoritatea emite avizul în termen de cinci luni de la data primirii cererii. Acest termen poate fi prelungit cu până la o lună în cazul în care Autoritatea consideră că este necesar să ceară informații suplimentare solicitantului. În acest caz, solicitantul depune informațiile cerute în termen de 15 zile de la data primirii cererii formulate de Autoritate.

Procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (3) literele (a) și (b) și la alineatele (5) și (6) se aplică mutatis mutandis.

(4)   În cazul în care, în urma evaluării științifice, Autoritatea emite un aviz în favoarea includerii mențiunii în lista menționată la articolul 13 alineatul (3), Comisia ia o decizie privind cererea, ținând seama de avizul Autorității, de toate dispozițiile relevante din legislația comunitară precum și de alți factori legitimi cu relevanță pentru problema luată în considerare, după ce a consultat statele membre și în termen de două luni de la primirea avizului Autorității.

În cazul în care Autoritatea emite un aviz în defavoarea includerii mențiunii în lista în cauză, decizia privind cererea este luată în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 19

Modificarea, suspendarea și revocarea autorizațiilor

(1)   Solicitantul/utilizatorul unei mențiuni incluse pe una din listele prevăzute la articolele 13 și 14 poate să solicite o modificare a listei în cauză. Procedurile prevăzute la articolele 15-18 se aplică mutatis mutandis.

(2)   Din proprie inițiativă sau ca urmare a unei cereri primite de la statul membru sau de la Comisie, Autoritatea emite un aviz referitor la faptul dacă mențiunea de sănătate inclusă în listele prevăzute la articolele 13 și 14 continuă să îndeplinească condițiile stabilite de prezentul regulament.

Autoritatea transmite de îndată avizul său Comisiei, statelor membre și, după caz, solicitantului inițial al mențiunii în cauză. În conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, Autoritatea își face public avizul.

Solicitantul/utilizatorul sau o altă persoană poate să-și prezinte observațiile Comisiei în termen de treizeci de zile de la publicare.

Comisia examinează avizul Autorității și toate observațiile primite cât mai repede posibil. După caz, autorizația este modificată, suspendată sau revocată în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 17 și 18.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 20

Registrul comunitar

(1)   Comisia instituie și menține un registru comunitar privind mențiunile nutriționale și de sănătate referitoare la produsele alimentare, denumit în continuare „registru”.

(2)   Registrul include următoarele:

(a)

mențiunile nutriționale și condițiile aplicabile acestora, astfel cum sunt prevăzute în anexă;

(b)

restricțiile adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (5);

(c)

mențiunile de sănătate autorizate și condițiile aplicabile acestora, prevăzute la articolul 13 alineatele (3) și (5), la articolul 14 alineatul (1), la articolul 19 alineatul (2), la articolul 21, la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 28 alineatul (6), precum și măsurile naționale menționate la articolul 23 alineatul (3);

(d)

o listă cu mențiunile de sănătate respinse și motivele de respingere a acestora.

Mențiunile de sănătate autorizate pe baza datelor care țin de proprietate sunt înregistrate într-o anexă separată la registru, însoțită de următoarele informații:

1.

data la care Comisia a autorizat mențiunea de sănătate și numele solicitantului inițial căruia i-a fost acordată autorizația;

2.

faptul că mențiunea de sănătate a fost autorizată de Comisie pe baza datelor care țin de proprietate;

3.

faptul că utilizarea mențiunii de sănătate este restricționată, cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru mențiune fără a face trimitere la datele care țin de proprietate ale solicitantului inițial.

(3)   Registrul este pus la dispoziția publicului.

Articolul 21

Protecția datelor

(1)   Datele științifice și alte informații din cerere solicitate în temeiul articolului 15 alineatul (3) nu pot fi folosite în beneficiul unei solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data autorizației, cu excepția cazului în care solicitantul ulterior a convenit cu solicitantul precedent că astfel de date și informații pot fi utilizate, atunci când:

(a)

datele științifice și alte informații sunt desemnate ca fiind date care țin de proprietate de către solicitantul inițial atunci când s-a depus cererea inițială și

(b)

solicitantul inițial beneficia, la momentul când a depus cererea inițială, de dreptul exclusiv de a face trimiteri la datele care țin de proprietate și

(c)

mențiunea de sănătate nu ar fi putut fi autorizată fără depunerea datelor care țin de proprietate de către solicitantul inițial.

(2)   Până la expirarea perioadei de cinci ani specificată la alineatul (1), nici un solicitant ulterior nu are dreptul de a face trimitere la datele desemnate ca fiind date care țin de proprietate de către un solicitant inițial, cu excepția cazului în care și până când Comisia decide dacă o mențiune ar putea fi sau ar fi putut fi inclusă în lista prevăzută la articolul 14 sau, după caz, la articolul 13 fără a prezenta datele desemnate drept date care țin de proprietate de către solicitantul inițial.

Articolul 22

Dispoziții naționale

Fără a aduce atingere tratatului, în special articolelor 28 și 30, statele membre nu pot restricționa sau interzice comerțul cu sau publicitatea privind produsele alimentare care sunt conforme cu prezentul regulament prin aplicarea dispozițiilor de drept intern nearmonizate care reglementează mențiunile privind anumite produse alimentare sau produsele alimentare în general.

Articolul 23

Procedura de notificare

(1)   În cazul în care un stat membru consideră că este necesar să se adopte o nouă legislație, acesta adresează o notificare Comisiei și celorlalte state membre privind măsurile avute în vedere și prezintă motivele care le justifică.

(2)   Comisia consultă Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală instituit prin articolul 58 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (denumit în continuare „Comitetul”), în cazul în care aceasta consideră utilă o astfel de consultare sau în cazul în care un stat membru solicită acest lucru și emite un aviz privind măsurile avute în vedere.

(3)   Statul membru în cauză poate să ia măsurile avute în vedere la șase luni de la notificarea menționată la alineatul (1), cu condiția ca avizul Comisiei să nu fie negativ.

În cazul în care avizul Comisiei este negativ, se stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) și înainte de expirarea perioadei menționate la primul paragraf al prezentului alineat, dacă măsurile avute în vedere pot fi puse în aplicare. Comisia poate să solicite să se aducă anumite modificări măsurilor avute în vedere.

Articolul 24

Măsuri de salvgardare

(1)   În cazul în care un stat membru are motive serioase să considere că o mențiune nu este conformă cu prezentul regulament sau că justificarea științifică prevăzută la articolul 6 nu este suficientă, statul membru în cauză poate suspenda temporar folosirea acelei mențiuni pe propriul teritoriu.

Acesta informează celelalte state membre și Comisia și prezintă motivele suspendării.

(2)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), se ia o decizie, după caz, după ce Autoritatea a emis un aviz.

Comisia poate să inițieze prezenta procedură din proprie inițiativă.

(3)   Statul membru menționat la alineatul (1) poate să mențină suspendarea până când îi este notificată decizia menționată la alineatul (2).

Articolul 25

Procedura Comitetului

(1)   Comisia este asistată de către Comitet.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este stabilită la trei luni.

(3)   Comitetul adoptă propriul regulament de procedură.

Articolul 26

Monitorizare

Pentru a facilita o monitorizare eficientă a produselor alimentare care poartă mențiuni nutriționale sau de sănătate, statele membre pot cere producătorului sau persoanei care introduce astfel de produse alimentare pe piața din teritoriul lor să notifice autoritatea competentă în legătură cu această introducere pe piață prin transmiterea unui model de etichetă folosit pentru produs.

Articolul 27

Evaluare

Până la 19 ianuarie 2013, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, în special evoluția pieței produselor alimentare care fac obiectul mențiunilor nutriționale sau de sănătate și modul în care consumatorii înțeleg mențiunile, precum și o propunere pentru modificări, în cazul în care este necesar. Raportul include, de asemenea, o evaluare a impactului prezentului regulament asupra opțiunilor alimentare și impactul lor potențial asupra obezității și asupra bolilor netransmisibile.

Articolul 28

Măsuri tranzitorii

(1)   Produsele alimentare introduse pe piață sau etichetate înainte de data punerii în aplicare a prezentului regulament care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi comercializate până la data expirării, dar nu mai târziu de 31 iulie 2009. În ceea ce privește dispozițiile articolului 4 alineatul (1), produsele alimentare pot fi comercializate până la douăzeci și patru de luni de la adoptarea profilurilor nutriționale corespunzătoare și a condițiilor lor de utilizare.

(2)   Produsele care poartă mărci comerciale sau denumiri comerciale existente înainte de 1 ianuarie 2005 care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi comercializate în continuare până la 19 ianuarie 2022, după această dată aplicându-se dispozițiile prezentului regulament.

(3)   Mențiunile nutriționale care au fost utilizate într-un stat membru înainte de 1 ianuarie 2006 în conformitate cu dispozițiile naționale aplicabile acestora și care nu sunt incluse în anexă pot fi folosite în continuare până la 19 ianuarie 2010, sub rezerva responsabilității operatorilor în sectorul alimentar și fără a aduce atingere adoptării măsurilor de salvgardare astfel cum sunt prevăzute la articolul 24.

(4)   Mențiunile nutriționale sub forma imaginilor, a reprezentărilor grafice sau simbolice, care sunt conforme cu principiile generale prevăzute de prezentul regulament, care nu sunt incluse în anexă și care sunt utilizate în conformitate cu condiții și criterii specifice stabilite de dispozițiile de drept intern sau normele interne, fac obiectul următoarelor cerințe:

(a)

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, până la 31 ianuarie 2008, aceste mențiuni nutriționale și dispoziții de drept intern sau norme interne aplicabile, însoțite de date științifice în sprijinul acestor dispoziții sau norme în cauză;

(b)

Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), o decizie privind utilizarea unor astfel de mențiuni.

Mențiunile nutriționale care nu sunt autorizate în temeiul prezentei proceduri pot fi folosite în continuare timp de doisprezece luni de la adoptarea deciziei.

(5)   Mențiunile nutriționale menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) pot fi făcute de la data intrării în vigoare a prezentului regulament până la adoptarea listei menționate la articolul 13 alineatul (3), sub rezerva responsabilității operatorilor în sectorul alimentar, cu condiția ca acestea să fie conforme cu prezentul regulament și cu dispozițiile de drept intern existente aplicabile acestora, și fără a aduce atingere adoptării măsurilor de salvgardare menționate la articolul 24.

(6)   Mențiunile de sănătate, altele decât cele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) și la articolul 14, care au fost folosite în conformitate cu dispozițiile de drept intern înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, fac obiectul următoarelor cerințe:

(a)

mențiunile de sănătate care au făcut obiectul unei evaluări și al unei autorizări într-un stat membru sunt autorizate după cum urmează:

(i)

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, până la 31 ianuarie 2008, aceste mențiuni însoțite de un raport de evaluare a datelor științifice care vin în sprijinul mențiunii;

(ii)

după consultarea Autorității, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) o decizie privind mențiunile de sănătate autorizate în acest mod.

Mențiunile de sănătate care nu sunt autorizate în temeiul prezentei proceduri pot fi folosite în continuare timp de șase luni de la adoptarea deciziei;

(b)

mențiunile de sănătate care nu au fost făcut obiectul unei evaluări și autorizări într-un stat membru: aceste mențiuni pot fi folosite în continuare cu condiția să se prezinte o cerere în temeiul prezentului regulament înainte de 19 ianuarie 2008; mențiunile de sănătate care nu sunt autorizate în temeiul prezentei proceduri pot fi folosite în continuare timp de șase luni de la luarea unei decizii în conformitate cu articolul 17 alineatul (3).

Articolul 29

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA


(1)  JO C 110, 30.4.2004, p. 18.

(2)  Avizul Parlamentului European din 26 mai 2005 (JO C 117 E, 18.5.2006, p. 187), Poziția comună a Consiliului din 8 decembrie 2005 (JO C 80 E, 4.4.2006, p. 43) și poziția Parlamentului European din 16 mai 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 12 octombrie 2006.

(3)  JO L 109, 6.5.2000, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/89/CE (JO L 308, 25.11.2003, p. 15).

(4)  JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

(5)  JO L 316, 9.12.1994, p. 2.

(6)  JO L 183, 12.7.2002, p. 51. Directivă modificată prin Directiva 2006/37/CE a Comisiei (JO L 94, 1.4.2006, p. 32).

(7)  JO L 250, 19.9.1984, p. 17. Directivă modificată prin Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(8)  JO L 276, 6.10.1990, p. 40. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/120/CE a Comisiei (JO L 333, 20.12.2003, p. 51).

(9)  JO L 186, 30.6.1989, p. 27. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(10)  JO L 55, 6.3.1996, p. 22.

(11)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(12)  JO L 229, 30.8.1980, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(13)  JO L 330, 5.12.1998, p. 32. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(14)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(15)  Numele nutrientului care depășește profilul nutrițional


ANEXĂ

Mențiuni nutriționale și condiții aplicabile acestora

VALOARE ENERGETICĂ SCĂZUTĂ

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are o valoare energetică scăzută și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai pentru un produs care nu conține mai mult de 40 kcal (170 kJ)/100 g în cazul solidelor sau mai mult de 20 kcal (80 kJ)/100 ml în cazul lichidelor. În cazul îndulcitorilor de masă, se aplică limita de 4 kcal (17 kJ)/porție, cu proprietăți de îndulcire echivalente cu 6 g de zaharoză (aproximativ 1 linguriță de zaharoză).

VALOARE ENERGETICĂ REDUSĂ

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are valoare energetică redusă și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai în cazul în care valoarea energetică este redusă cu cel puțin 30 % cu indicarea caracteristicii/caracteristicilor care conduce/conduc la reducerea valorii energetice totale a produsului alimentar.

FĂRĂ VALOARE ENERGETICĂ

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar nu are valoare energetică și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai pentru un produs care conține maxim 4 kcal (17 kJ)/100 ml. În cazul îndulcitorilor de masă, se aplică limita de 0,4 kcal (1,7 kJ)/porție, cu proprietăți de îndulcire echivalente cu 6 g de zaharoză (aproximativ 1 linguriță de zaharoză).

CONȚINUT REDUS DE GRĂSIMI

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are conținut scăzut de grăsimi și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai pentru un produs care nu conține mai mult de 3 g grăsimi per 100 g în cazul solidelor sau 1,5 g grăsimi per 100 ml în cazul lichidelor (1,8 g grăsimi per 100 ml pentru laptele semidegresat).

FĂRĂ GRĂSIMI

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar nu conține grăsimi și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai pentru un produs care conține maxim 0,5 g grăsimi per 100 g sau 100 ml. Cu toate acestea, mențiunile de tip „X% fără grăsimi” sunt interzise.

CONȚINUT REDUS DE GRĂSIMI SATURATE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are un conținut redus de grăsimi saturate și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă suma acizilor grași saturați și a acizilor grași trans din produs nu depășește 1,5 g per 100 g în cazul solidelor sau 0,75 g/100 ml în cazul lichidelor și în ambele cazuri, suma acizilor grași saturați și a acizilor grași trans nu trebuie să asigure mai mult de 10 % energie.

FĂRĂ GRĂSIMI SATURATE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar nu conține grăsimi saturate și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă suma acizilor grași saturați și a acizilor grași trans nu depășește 0,1 g grăsimi saturate per 100 g sau 100 ml.

CONȚINUT REDUS DE ZAHARURI

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are un conținut redus de zaharuri și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține mai mult de 5 g zaharuri per 100 g în cazul solidelor sau 2,5 g zaharuri per 100 ml în cazul lichidelor.

FĂRĂ ZAHARURI

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar nu conține zaharuri și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține mai mult de 0,5 g zaharuri per 100 g sau 100 ml.

FĂRĂ ADAOS DE ZAHARURI

Se poate face o mențiune conform căreia într-un produs alimentar nu s-au adăugat zaharuri și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține adaos de monozaharide sau dizaharide sau un orice alt produs alimentar folosit pentru proprietățile sale de îndulcire. În cazul în care produsul alimentar conține zaharuri în mod natural, eticheta ar trebui să cuprindă, de asemenea, următoarea indicație: „CONȚINE ZAHARURI PREZENTE ÎN MOD NATURAL”.

CONȚINUT SCĂZUT DE SODIU/SARE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are un conținut scăzut de sodiu/sare și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține mai mult de 0,12 g sodiu sau valoarea echivalentă de sare, per 100 g sau per 100 ml. În ceea ce privește apele, altele decât apele minerale naturale reglementate de Directiva 80/777/CEE, această valoare nu ar trebui să depășească 2 mg de sodiu per 100 ml.

CONȚINUT FOARTE SCĂZUT DE SODIU/SARE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar are un conținut foarte scăzut de sodiu/sare și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține mai mult de 0,04 g sodiu sau valoarea echivalentă de sare, per 100 g sau per 100 ml. Această mențiune nu se folosește în cazul apelor minerale naturale și a altor ape.

FĂRĂ SODIU sau FĂRĂ SARE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar nu conține sodiu sau sare și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul nu conține mai mult de 0,005 g sodiu sau valoarea echivalentă de sare, per 100 g.

SURSĂ DE FIBRE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este sursă de fibre și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul conține cel puțin 3 g fibre per 100 g sau cel puțin 1,5 g fibre per 100 kcal.

BOGAT ÎN FIBRE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este bogat în fibre și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul conține cel puțin 6 g fibre per 100 g sau cel puțin 3 g fibre per 100 kcal.

SURSĂ DE PROTEINE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este sursă de proteine și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă cel puțin 12 % din valoarea energetică a produsului alimentar o reprezintă proteinele.

BOGAT ÎN PROTEINE

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este bogat în proteine și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă cel puțin 20 % din valoarea energetică a produsului alimentar o reprezintă proteinele.

SURSĂ DE [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] ȘI/SAU [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR]

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este o sursă de vitamine și/sau minerale, și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul conține cel puțin o cantitate semnificativă, astfel cum este definită în anexa la Directiva 90/496/CEE, sau o cantitate prevăzută prin derogările acordate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (1).

BOGAT ÎN [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] ȘI/SAU [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR]

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar este bogat în vitamine și/sau minerale, și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul conține cel puțin de două ori valoarea cerută pentru mențiunea „sursă de [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] și/sau [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR]”.

CONȚINE [DENUMIREA NUTRIENTULUI SAU A UNEI ALTE SUBSTANȚE]

Se poate face o mențiune conform căreia un produs alimentar conține un nutrient sau o altă substanță, pentru care prezentul regulament nu stabilește condiții specifice, și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul respectă toate dispozițiile aplicabile din prezentul regulament, în special articolul 5. În cazul vitaminelor și mineralelor se aplică condițiile prevăzute pentru mențiunea „sursă de”.

ÎMBOGĂȚIT CU [DENUMIREA NUTRIENTULUI]

Se poate face o mențiune conform căreia conținutul de unul sau mai mulți nutrienți, alții decât vitamine și minerale, a fost îmbogățit, precum și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai dacă produsul îndeplinește condițiile aplicabile mențiunii „sursă de”, și dacă îmbogățirea conținutului este de cel puțin 30 % în raport cu un produs similar.

CONȚINUT REDUS DE [DENUMIREA NUTRIENTULUI]

Se poate face o mențiune conform căreia conținutul din unul sau mai mulți nutrienți a fost redus și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator numai în cazul în care reducerea conținutului este de cel puțin 30 % în raport cu un produs similar, cu excepția micronutrienților, pentru care se acceptă o diferență de 10 % la valorile de referință astfel cum sunt stabilite de Directiva 90/496/CEE, și cu excepția sodiului sau a valorii echivalente de sare, pentru care se acceptă o diferență de 25 %.

UȘOR/LIGHT

O mențiune conform căreia un produs alimentar este „ușor” sau „light”, și orice altă mențiune care poate avea același înțeles pentru consumator îndeplinește aceleași condiții precum cele stabilite pentru termenul „redus”; mențiunea este, de asemenea, însoțită de o indicație a caracteristicii (caracteristicilor) care determină caracterul „ușor” sau „light” al produsului alimentar.

ÎN MOD NATURAL/NATURAL

În cazul în care un produs alimentar îndeplinește, în mod natural, condiția/condițiile stabilite în prezenta anexă în ceea ce privește utilizarea unei mențiuni nutriționale, termenul „în mod natural/natural” poate fi folosit la începutul mențiunii.


(1)  JO L 404, 30.12.2006, p. 26.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

260


32006D1926


L 404/39

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA NR. 1926/2006/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

de stabilire a unui program de acțiune comunitară în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (2007-2013)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 153,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Comunitatea poate contribui la protejarea sănătății, a siguranței și a intereselor juridice și economice ale cetățenilor prin acțiuni în domeniul protecției consumatorilor.

(2)

Prin urmare, este oportun să se stabilească un program de acțiune comunitară în domeniul protecției consumatorilor care să înlocuiască Decizia nr. 20/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 decembrie 2003 de stabilire a unui cadru general de finanțare a acțiunilor comunitare în sprijinul politicii de protecție a consumatorilor pentru anii 2004-2007 (4). Prin urmare, decizia menționată anterior ar trebui abrogată.

(3)

Ar trebui să se acorde prioritate integrării intereselor consumatorilor în toate politicile comunitare, în conformitate cu articolul 153 din tratat, precum și obiectivelor politicii de protecție a consumatorilor prevăzute în programul în cauză. Coordonarea cu alte politici și programe comunitare este o parte esențială a garantării că interesele consumatorilor sunt luate în întregime în considerare în cadrul altor politici. Pentru promovarea sinergiilor și evitarea dublării eforturilor, alte fonduri și programe comunitare ar trebui să asigure sprijin financiar pentru integrarea intereselor consumatorilor în domeniile respective.

(4)

Prezenta decizie prevede, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care reprezintă referința prioritară, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (5), pentru autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale.

(5)

Este în interesul general european ca aspectele de sănătate și siguranță ale serviciilor și ale produselor nealimentare și interesele economice și juridice ale cetățenilor, precum și interesele consumatorilor în cadrul elaborării unor standarde pentru produse și servicii să fie reprezentate la nivel comunitar. Având în vedere natura specială a organizațiilor implicate, reînnoirea sprijinului comunitar pentru funcționarea unor astfel de organizații nu ar trebui să fie supusă principiului de descreștere progresivă a sprijinului comunitar.

(6)

Este necesar să se asigure o tranziție între prezentul program și programul pe care acesta îl înlocuiește, în special în ceea ce privește continuarea măsurilor multianuale, evaluarea succeselor înregistrate de programul anterior și domeniile care necesită mai multă atenție. De la 1 ianuarie 2014, creditele alocate asistenței tehnice și administrative ar trebui să acopere, după caz, cheltuielile privind gestiunea acțiunilor care nu au fost finalizate până la sfârșitul anului 2013.

(7)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (6).

(8)

Punerea în aplicare a programului ar trebui să ia în considerare faptul că piața internă nu va funcționa în mod corespunzător în cazul în care consumatorii sunt mai puțin protejați în anumite state membre decât în altele. Prin urmare, programul trebuie să se concentreze, în special, pe protecția consumatorilor și pe conștientizarea consumatorilor din statele membre care au aderat la 1 mai 2004 sau după respectiva dată, pentru a asigura condiții asemănătoare pentru toate statele membre.

(9)

Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „Acordul SEE”) prevede o mai bună cooperare în domeniul protecției consumatorilor între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb care participă la Spațiul Economic European (denumite în continuare „țările AELS/SEE”), pe de altă parte. De asemenea, sunt necesare dispoziții pentru ca programul să fie deschis spre participare și altor țări, în special țărilor învecinate cu Uniunea Europeană și țărilor care prezintă cereri de aderare, țărilor candidate sau aderente la Uniunea Europeană.

(10)

În contextul punerii în aplicare a programului, ar trebui încurajată cooperarea cu țări terțe care nu participă la program, având în vedere acordurile relevante dintre țările menționate anterior și Comunitate.

(11)

Valoarea și impactul măsurilor luate în temeiul programului ar trebui să fie monitorizate și evaluate periodic, în special de evaluatori externi independenți. În scopul evaluării politicii de protecție a consumatorilor, ar trebui să se formuleze obiective măsurabile și să se elaboreze indicatori.

(12)

Deoarece obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate suficient de statele membre datorită caracterului transfrontalier al aspectelor implicate și, prin urmare, având în vedere potențialul mai mare al acțiunii comunitare sub aspectul eficienței și eficacității pentru protecția sănătății, a siguranței și a intereselor economice și juridice ale cetățenilor, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective,

DECID:

Articolul 1

Instituirea programului

Se instituie un program de acțiune comunitară în domeniul politicii de protecție a consumatorilor pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2006 și 31 decembrie 2013, denumit în continuare „programul”.

Articolul 2

Scop și obiective

(1)   Scopul programului este de a completa, sprijini și monitoriza politicile statelor membre și de a contribui la protejarea sănătății, siguranței și intereselor economice și juridice ale consumatorilor și de a promova dreptul acestora la informare și la educație, precum și dreptul de a se organiza pentru a-și apăra interesele.

(2)   Scopul menționat la alineatul (1) se realizează prin următoarele obiective:

(a)

asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, în special prin elemente de calitate, o mai bună consultare și o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor;

(b)

asigurarea aplicării efective a normelor de protecție a consumatorilor, în special prin cooperarea pentru aplicarea legislației, pentru informare, educație și exercitarea căilor de atac.

Obiectivele menționate anterior se realizează printr-o combinare de acțiuni și instrumente selectate din lista prevăzută în anexa I în conformitate cu prioritățile enunțate în planul anual de lucru menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (a).

Articolul 3

Finanțarea

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 31 decembrie 2006 - 31 decembrie 2013 este stabilit la 156 800 000 EUR.

(2)   Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară, în limitele cadrului financiar.

Articolul 4

Contribuții financiare

(1)   Contribuțiile financiare ale Comunității nu depășesc următoarele niveluri:

(a)

50 % din costurile acțiunilor comune finanțate de Comunitate și unul sau mai multe state membre sau de Comunitate și autoritățile competente din țările terțe care participă la program, în conformitate cu articolul 8, cu excepția cazului acțiunilor cu utilitate excepțională, pentru care contribuția Comunității la costurile astfel generate nu depășește 70 %;

(b)

85 % din costurile acțiunilor destinate elaborării cursurilor europene integrate de masterat, privind aspecte referitoare la protecția consumatorilor;

(c)

50 % din cheltuielile pentru funcționarea organizațiilor europene ale consumatorilor;

(d)

95 % din cheltuielile pentru funcționarea organizațiilor europene ale consumatorilor care reprezintă interesele consumatorilor în dezvoltarea standardelor produselor și serviciilor la nivel comunitar.

(2)   Contribuțiile financiare ale Comunității pot avea forma:

(a)

burselor de școlarizare pentru mobilitatea individuală a profesorilor și studenților în cadrul cursurilor europene integrate de masterat privind aspecte referitoare la protecția consumatorilor. Gestiunea acestor burse poate fi încredințată Agențiilor Naționale Erasmus responsabile cu programul de învățare continuă;

(b)

indemnizațiilor de călătorie și diurnelor pentru schimbul de funcționari responsabili cu aplicarea legislației.

(3)   Criteriile de evaluare a existenței utilității excepționale pentru acțiuni, în sensul alineatului (1) litera (a), se stabilesc în prealabil în planul anual de lucru. De acțiunile cu utilitate excepțională beneficiază, în special, consumatorii din statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior.

(4)   Reînnoirea contribuțiilor financiare prevăzute la alineatul (1) literele (c) și (d) este scutită de principiul descreșterii progresive.

(5)   În sensul alineatelor (1) și (2), contribuțiile financiare din partea Comunității pot fi realizate sub forma tarifului forfetar sau a sumei forfetare, în cazul în care acestea sunt compatibile cu natura acțiunilor în cauză definite în planul anual de lucru. În cazul finanțării sub forma tarifului forfetar sau a sumei forfetare, nu se aplică limitele procentajului prevăzute la alineatul (1), deși cofinanțarea continuă să fie necesară.

Articolul 5

Beneficiari

Clasele de beneficiari care îndeplinesc condițiile necesare pentru contribuțiile financiare stabilite la articolul 4 sunt prevăzute în anexa II.

Articolul 6

Asistența administrativă și tehnică

(1)   Alocarea financiară pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuieli referitoare la activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt cerute în mod direct pentru gestiunea programului și realizarea obiectivelor sale, în special, studii, reuniuni, acțiuni de informare și de publicare, cheltuielile aferente rețelelor IT destinate în special schimbului informațional, precum și toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului.

(2)   Alocarea financiară pentru program poate cuprinde, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în conformitate cu Decizia nr. 20/2004/CE. După caz, pot fi înscrise alocări în buget după 2013, pentru a acoperi cheltuielile menționate anterior, pentru a permite gestiunea acțiunilor care nu s-au încheiat până la 31 decembrie 2013.

Articolul 7

Punere în aplicare

(1)   Comisia este responsabilă pentru punerea în aplicare a programului.

Acțiunile care urmăresc realizarea scopului și obiectivelor prevăzute la articolul 2 trebuie să utilizeze integral metodele de punere în aplicare adecvate disponibile cuprinzând, în special, punerea în aplicare directă sau indirectă de către Comisie în mod centralizat.

(2)   Procedura menționată la articolul 10 alineatul (2) se aplică adoptării:

(a)

planului anual de lucru pentru punerea în aplicare a programului, care prevede:

prioritățile și acțiunile care trebuie realizate, inclusiv alocarea resurselor financiare;

criteriile de selecție și de atribuire și criteriile de stabilire a procentajului contribuțiilor financiare comunitare;

folosirea finanțării sub forma tarifului forfetar și a sumei forfetare și

calendarul prevăzut pentru licitații, acțiunile comune și cererile de oferte;

(b)

modalităților de punere în aplicare, inclusiv criteriilor de selecție și de atribuire, a acțiunilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a).

(3)   Comisia informează comitetul menționat la articolul 10 cu privire la acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a programului.

Articolul 8

Participarea țărilor terțe

Programul este deschis participării:

(a)

țărilor AELS/SEE, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul SEE;

(b)

țărilor terțe, în special țărilor cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, țărilor care au depus o cerere de aderare, țărilor candidate sau aderente la Uniunea Europeană și țărilor din Balcanii de Vest incluse în procesul de stabilizare și de asociere, în conformitate cu condițiile prevăzute în acordurile bilaterale sau multilaterale în cauză, încheiate cu aceste țări, prin care se stabilesc principiile generale de participare la programele Comunității.

Articolul 9

Monitorizarea, evaluarea și difuzarea rezultatelor

(1)   Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, monitorizează punerea în aplicare a acțiunilor programului, având în vedere obiectivele acestuia. Comisia raportează comitetului prevăzut la articolul 10 și informează permanent Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceasta.

(2)   La cererea Comisiei, statele membre transmit informații privind punerea în aplicare a programului și impactul acestuia.

(3)   Comisia se asigură că programul este evaluat pe o durată de trei ani de la începerea sa și după încheierea acestuia. Comisia comunică rezultatele evaluărilor în cauză, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Comisia face publice rezultatele acțiunilor întreprinse în conformitate cu prezenta decizie.

Articolul 10

Comitologia

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

(3)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 11

Abrogare

Decizia nr. 20/2004/CE se abrogă.

Articolul 12

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM


(1)  JO C 88, 11.4.2006, p. 1.

(2)  JO C 192, 16.8.2006, p. 8.

(3)  Avizul Parlamentului European din 23 martie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 14 noiembrie 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția Parlamentului European din 12 decembrie 2006.

(4)  JO L 5, 9.1.2004, p. 1. Decizie modificată prin Decizia nr. 786/2004/CE (JO L 138, 30.4.2004, p. 7).

(5)  JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(6)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).


ANEXA I

ACȚIUNILE ȘI INSTRUMENTELE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 2

Obiectivul I

Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, în special prin elemente de calitate, o mai bună consultare și o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor.

Acțiunea 1

Culegerea, schimbul și analizarea datelor și informațiilor care furnizează o bază de cunoștințe pentru dezvoltarea politicii de protecție a consumatorilor și pentru integrarea intereselor consumatorilor în alte politici, care includ:

1.1.

Monitorizarea și evaluarea evoluției pieței, cu impact asupra intereselor economice sau de altă natură ale consumatorilor, inclusiv studii, anchete privind prețurile, studii privind schimbări în structura piețelor, anchete privind consumatorii și întreprinderile, inventarierea și analizarea reclamațiilor consumatorilor, culegerea și analizarea datelor privind comerțul transfrontalier între întreprinderi și consumatori și piețele transfrontaliere.

1.2.

Elaborarea și gestionarea bazelor de date.

1.3.

Culegerea și analizarea datelor statistice și a altor date relevante, al căror element statistic va fi dezvoltat folosind, după caz, programul statistic comunitar.

Acțiunea 2

Culegerea, schimbul, analizarea datelor și informațiilor și elaborarea instrumentelor de evaluare care asigură o bază de cunoștințe privind siguranța produselor și serviciilor de consum, inclusiv expunerea consumatorilor la substanțele chimice emise de produse, riscurile și vătămările în legătură cu produse de consum și cu servicii specifice și analizele tehnice ale notificărilor de alertă.

Acțiunea 3

Sprijin pentru consultanță științifică și evaluarea riscurilor, inclusiv misiunile comitetelor științifice independente stabilite prin Decizia 2004/210/CE a Comisiei din 3 martie 2004 de instituire a comitetelor științifice în domeniul siguranței consumatorilor, sănătății publice și mediului (1).

Acțiunea 4

Elaborarea inițiativelor legislative și a altor inițiative de reglementare și promovarea inițiativelor de coreglementare și de autoreglementare care includ:

4.1.

Expertiză juridică și tehnică, inclusiv studii privind reglementarea și impactul acesteia.

4.2.

Expertiză juridică și tehnică, inclusiv studii referitoare la dezvoltarea politicii privind siguranța produselor și serviciilor, precum și interesele economice și juridice ale consumatorilor.

4.3.

Expertiză juridică și tehnică, inclusiv studii privind evaluarea nevoii de standarde de siguranță pentru produse și întocmirea mandatelor de standardizare pentru produse și servicii.

4.4.

Seminarii, conferințe, ateliere și reuniuni cu părțile interesate și cu experți.

Acțiunea 5

Contribuții financiare pentru funcționarea organizațiilor europene ale consumatorilor.

Acțiunea 6

Contribuții financiare pentru funcționarea organizațiilor europene ale consumatorilor care reprezintă interesele consumatorilor pentru elaborarea standardelor pentru produse și servicii la nivel comunitar.

Acțiunea 7

Acțiuni de consolidare a competențelor organizațiilor regionale, naționale și europene de consumatori, în special prin formare și schimburile de bune practici și experiență ale personalului, în special pentru organizațiile consumatorilor din statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior.

Obiectivul II

Asigurarea aplicării efective a normelor de protecție a consumatorilor, în special prin cooperarea pentru aplicarea legislației, pentru informare, educație și exercitarea căilor de atac.

Acțiunea 8

Acțiunile pentru îmbunătățirea aplicării efective a legislației comunitare privind protecția consumatorilor, în special Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (2) și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (3), care includ:

8.1.

Acțiuni pentru îmbunătățirea coordonării monitorizării și aplicării legislației și a cooperării dintre autoritățile competente, inclusiv dezvoltarea și gestionarea instrumentelor IT (de exemplu, baze de date, sisteme de informare și comunicare), precum și organizarea de seminarii, conferințe, ateliere și reuniuni cu părțile interesate și cu experți privind aplicarea legislației, schimbul de agenți însărcinați să se asigure de aplicarea legislației și formarea acestora, inclusiv a magistraților.

8.2.

Monitorizarea și evaluarea siguranței produselor și serviciilor nealimentare, incluzând consolidarea și extinderea domeniului de aplicare și operare al sistemului de alertă RAPEX, ținând seama de evoluția în schimbul de informații referitoare la supravegherea pieței și continuarea dezvoltării rețelei pentru siguranța produselor de consum, în conformitate cu Directiva 2001/95/CE.

8.3.

Acțiunile comune de monitorizare și de aplicare a legislației și alte acțiuni în cadrul cooperării administrative și la nivelul aplicării legislației.

8.4.

Acțiuni de cooperare administrativă și de aplicare a legislației cu țările terțe care nu participă la program.

Acțiunea 9

Expertiza juridică și tehnică, inclusiv studiile, pentru monitorizarea și evaluarea transpunerii, a punerii în aplicare și asigurarea respectării legislației în materie de protecție a consumatorilor de către statele membre, în special Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (4) și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004. Aceasta cuprinde, de asemenea, elaborarea și gestionarea unor baze de date publice și ușor accesibile referitoare la punerea în aplicare a legislației comunitare referitoare la protecția consumatorilor.

Acțiunea 10

Acțiuni privind informațiile, consultanța și exercitarea căilor de atac, care includ:

10.1.

Monitorizarea funcționării sistemelor alternative de soluționare a litigiilor și de evaluare a impactului acestora.

10.2.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile comune ale organismelor publice sau fără scop lucrativ care formează rețele comunitare care furnizează informații și asigură asistență consumatorilor, ajutându-i să își exercite drepturile și să aibă acces la un sistem corespunzător de soluționare a litigiilor (rețeaua centrelor europene ale consumatorilor).

10.3.

Acțiunile de îmbunătățire a comunicării cu cetățenii UE privind aspecte legate de consumatori, în special în statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată, inclusiv publicații privind chestiuni de interes referitoare la politica de protecție a consumatorilor, la furnizarea de informații on-line și la acțiuni de informare cu privire la măsurile de protecție a consumatorilor și la drepturile consumatorilor.

Acțiunea 11

Acțiuni de educare a consumatorilor care includ:

11.1.

Acțiuni specifice vizând consumatorii tineri, consumatorii în vârstă și grupurile de consumatori vulnerabili care sunt, în mod evident, mai puțin capabili să își apere interesele și conceperea unor instrumente interactive de educare a consumatorilor.

11.2.

Contribuțiile financiare pentru dezvoltarea cursurilor europene integrate de masterat privind aspecte referitoare la protecția consumatorilor, inclusiv o schemă de burse care să permită studenților să petreacă o perioadă de maximum șase luni în altă țară.


(1)  JO L 66, 4.3.2004, p. 45.

(2)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(3)  JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament modificat prin Directiva 2005/29/CE (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(4)  JO L 149, 11.6.2005, p. 22.


ANEXA II

BENEFICIARII ELIGIBILI PENTRU CONTRIBUȚIILE FINANCIARE STABILITE LA ARTICOLUL 4

1.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) pot fi acordate unui organism public sau unui organism fără scop lucrativ desemnat de statul membru sau de autoritatea competentă în cauză prin intermediul unei proceduri transparente și aprobate de Comisie.

2.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) pot fi acordate instituțiilor de învățământ superior din statele membre sau țările terțe care participă în temeiul articolului 8, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Decizia nr. 2317/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 decembrie 2003 de stabilire a unui program pentru ameliorarea calității învățământului superior și promovarea înțelegerii interculturale prin cooperare cu țări terțe (Erasmus Mundus) (2004-2008) (1).

3.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) pot fi acordate studenților și profesorilor care participă la cursurile europene integrate de masterat privind aspecte referitoare la protecția consumatorilor, care beneficiază de cofinanțare, în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (b).

4.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (b) pot fi acordate agenților însărcinați să se asigure de aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorilor, menționați de Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 și de Directiva 2001/95/CE.

5.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) pot fi acordate organizațiilor europene ale consumatorilor care:

(a)

sunt organizații neguvernamentale, fără scop lucrativ, independente de orice interes industrial, comercial și de afaceri sau de alte conflicte de interese și care au ca obiective și activități principale promovarea și protecția sănătății, siguranței și intereselor economice și juridice ale consumatorilor din Comunitate;

(b)

au fost mandatate să reprezinte interesele consumatorilor la nivel comunitar de către organizațiile naționale ale consumatorilor din cel puțin jumătate dintre statele membre, care sunt reprezentative pentru consumatori, în conformitate cu normele și practicile interne și care acționează la nivel regional și național și

(c)

au furnizat Comisiei o situație satisfăcătoare a componenței, normelor interne și a surselor de finanțare a acestora.

6.

Contribuțiile financiare pentru acțiunile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (d) pot fi acordate organizațiilor europene ale consumatorilor care:

(a)

sunt organizații neguvernamentale, fără scop lucrativ, independente de orice interes industrial, comercial și de afaceri sau de alte conflicte de interese și care au ca obiective și activități principale reprezentarea intereselor consumatorilor în procesul de standardizare la nivel comunitar;

(b)

au fost mandatate în cel puțin două treimi dintre statele membre pentru a reprezenta interesele consumatorilor la nivel comunitar:

prin organismele reprezentative, în conformitate cu normele și practicile interne, ale organizațiilor naționale ale consumatorilor din statele membre sau

în lipsa unor astfel de organisme menționate la prima liniuță, prin organizațiile naționale reprezentative ale consumatorilor din statele membre, care acționează la nivel național, în conformitate cu normele și practicile interne;

(c)

au furnizat Comisiei o situație satisfăcătoare a componenței, a normelor interne și a surselor de finanțare a acestora.


(1)  JO L 345, 31.12.2003, p. 1.


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

267


32006R1991


L 411/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1991/2006 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 2006

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Este necesar să se avanseze punerea în aplicare a Planului de acțiune european în materie de alimentație și agricultură ecologică pe baza unor măsuri concrete, cu scopul de a asigura o simplificare și o coerență de ansamblu.

(2)

Ar trebui să se autorizeze introducerea pe piața comunitară a produselor ecologice importate în Comunitate, ale căror etichete conțin mențiuni privind agricultura ecologică, în cazul în care acestea au fost produse în conformitate cu normele de producție și au făcut obiectul unui sistem de control conforme sau echivalente cu cele prevăzute de legislația comunitară.

(3)

Țările terțe ale căror standarde de producție și al căror sistem de control sunt echivalente cu cele aplicate în Comunitate ar trebui să fie recunoscute și ar trebui să se publice o listă a acestor țări. Organismele sau autoritățile de control competente să efectueze controale în țări care nu sunt incluse în lista țărilor terțe recunoscute ar trebui, de asemenea, să fie recunoscute și să fie incluse într-o listă. Comercianții din țările terțe care produc în deplină conformitate cu normele comunitare ar trebui să fie autorizați să-și supună activitățile organismelor și autorităților de control recunoscute în acest scop de către Comisie.

(4)

Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (2) prevede posibilitatea ca statele membre să acorde importatorilor, până la 31 decembrie 2006, autorizații de introducere pe piața comunitară a unor produse individuale, în anumite condiții. Regulamentul ar trebui modificat, astfel încât regimul de import respectiv să fie înlocuit cu un regim aplicabil după această dată.

(5)

Pentru a nu perturba comerțul internațional, este necesar să se prelungească posibilitatea ca statele membre să continue să acorde importatorilor, de la caz la caz, autorizații de introducere a produselor pe piața comunitară, până când vor fi instituite măsurile necesare pentru buna funcționare a noului regim de import, în special în ceea ce privește recunoașterea organismelor și a autorităților de control competente să efectueze controale în țările care nu sunt incluse în lista țărilor terțe recunoscute.

(6)

Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 10 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

au făcut obiectul sistemului de control menționat la articolul 9 sau au fost importate în conformitate cu articolul 11;

cu toate acestea, în cazul produselor importate în conformitate cu articolul 11 alineatul (6), punerea în aplicare a sistemului de control respectă cerințe echivalente cu cele prevăzute la articolul 9, în special la alineatul (4).”

2.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

(1)   Un produs importat dintr-o țară terță poate fi introdus pe piața comunitară etichetat drept un produs cu indicații referitoare la metoda de producție ecologică, cu condiția ca:

(a)

produsul să respecte dispozițiile articolelor 5 și 6 din prezentul regulament;

(b)

activitățile tuturor operatorilor, inclusiv ale exportatorilor, să fi fost supuse unui organism de control sau unei autorități de control recunoscute în conformitate cu alineatul (2) și

(c)

operatorii în cauză să fie în măsură să ofere, în orice moment, importatorilor sau autorităților naționale, documente justificative care să permită identificarea operatorului care a efectuat ultima operațiune și a tipului sau gamei de produse aflate sub controlul său, precum și verificarea respectării de către operatorul în cauză a literelor (a) și (b) și a perioadei de valabilitate.

(2)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2), Comisia recunoaște organismele de control și autoritățile de control menționate la alineatul (1) litera (b), inclusiv organismele de control și autoritățile de control menționate la articolul 9, competente să efectueze controale și să emită documentele justificative menționate la alineatul (1) litera (c) în țări terțe, și întocmește o listă a organismelor de control și a autorităților de control menționate.

Organismele de control sunt acreditate în conformitate cu standardul european EN 45011 sau cu Ghidul ISO 65 «Cerințe generale pentru organismele care aplică sisteme de certificare a produselor», aceasta fiind ultima versiune publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C. Organismele de control sunt supuse unei evaluări periodice la fața locului, unei supravegheri și unei reevaluări multianuale a activităților lor de către organismul de acreditare.

Atunci când examinează o cerere de recunoaștere, Comisia solicită organismului sau autorității de control să furnizeze toate informațiile necesare. De asemenea, Comisia poate să încredințeze experților sarcina de a efectua o examinare la fața locului a normelor de producție și a activităților de control efectuate în țara terță de către organismul de control sau autoritatea de control în cauză.

Organismele de control sau autoritățile de control recunoscute furnizează rapoartele de evaluare emise de către organismul de acreditare sau, după caz, de către autoritatea competentă cu privire la evaluarea periodică la fața locului, supravegherea și reexaminarea multianuală a activităților lor.

Pe baza rapoartelor de evaluare, Comisia, asistată de statele membre, asigură o supraveghere adecvată a organismelor de control și a autorităților de control recunoscute, reexaminând în mod periodic recunoașterea acestora. Natura supravegherii se determină pe baza evaluării riscului apariției unor nereguli sau încălcări ale dispozițiilor prevăzute de prezentul regulament sau adoptate în conformitate cu acesta.

(3)   Un produs importat dintr-o țară terță poate fi introdus, de asemenea, pe piața comunitară etichetat drept un produs cu indicații referitoare la metoda de producție ecologică, cu condiția ca:

(a)

produsul să fi fost produs în conformitate cu standarde de producție echivalente cu normele de producție stabilite la articolele 5 și 6 pentru agricultura ecologică în Comunitate;

(b)

operatorii să fi făcut obiectul unor măsuri de control cu o eficacitate echivalentă cu cea a măsurilor menționate la articolele 8 și 9, iar măsurile de control în cauză să fie aplicate în mod permanent și efectiv;

(c)

activitățile operatorilor, în toate stadiile de producție, pregătire și distribuție în țări terțe, să fi fost supuse activităților unui sistem de control recunoscut în conformitate cu alineatul (4) sau unui organism de control sau unei autorități de control recunoscute în conformitate cu alineatul (5) și

(d)

produsul să fie însoțit de un certificat de control emis de către autoritățile competente sau de către organismele de control sau autoritățile de control din țara terță, recunoscute în conformitate cu alineatul (4), sau de către un organism sau autoritate de control recunoscute în conformitate cu alineatul (5), care confirmă faptul că produsul îndeplinește condițiile stabilite de prezentul alineat. Certificatul, în original, trebuie să însoțească mărfurile la sediul primului destinatar. După aceea, importatorul trebuie să păstreze certificatul la dispoziția organismului de control și, după caz, la dispoziția autorității de control, timp de cel puțin doi ani.

(4)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2), Comisia poate să recunoască țările terțe al căror sistem de producție respectă norme echivalente cu cele stabilite la articolele 5 și 6 și al căror sistem de control are o eficacitate echivalentă cu cea prevăzută la articolele 8 și 9 și poate să întocmească lista acestor țări. Evaluarea echivalenței ține seama de orientările CAC/GL 32 din Codex Alimentarius.

Atunci când examinează o cerere de recunoaștere, Comisia invită țara terță să furnizeze toate informațiile necesare. Comisia poate să încredințeze experților sarcina de a efectua o examinare la fața locului a normelor de producție și a sistemului de control ale țării terțe în cauză.

Țările terțe astfel recunoscute trimit Comisiei, până la 31 martie a fiecărui an, un raport anual concis privind punerea în aplicare și asigurarea respectării sistemelor lor de control.

Pe baza informațiilor incluse în aceste rapoarte anuale, Comisia, asistată de statele membre, asigură supravegherea adecvată a țărilor terțe recunoscute prin reexaminarea în mod periodic a recunoașterii lor. Natura supravegherii se determină pe baza evaluării riscului apariției unor nereguli sau încălcări ale dispozițiilor prevăzute de prezentul regulament sau adoptate în conformitate cu acesta.

(5)   În ceea ce privește produsele care nu sunt importate în conformitate cu alineatul (1) și care nu sunt importate dintr-o țară terță recunoscută în conformitate cu alineatul (4), Comisia poate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2), să recunoască organismele și autoritățile de control, inclusiv organismele și autoritățile de control menționate la articolul 9, competente să efectueze controale și să emită certificate în țări terțe, în sensul alineatului (3), și să întocmească o listă a acestor autorități și organisme de control. Evaluarea echivalenței ține seama de orientările CAC/GL 32 din Codex Alimentarius.

Comisia examinează orice cerere de recunoaștere depusă de către un organism sau de către o autoritate de control dintr-o țară terță.

Atunci când examinează o cerere de recunoaștere, Comisia solicită organismului sau autorității de control să furnizeze toate informațiile necesare. Organismul sau autoritatea de control sunt supuse unei evaluări periodice la fața locului, unei supravegheri și reevaluări multianuale a activităților lor de către un organism de acreditare sau, după caz, de către o autoritate competentă. Comisia poate să încredințeze experților sarcina de a efectua o examinare la fața locului a normelor de producție și a activităților de control efectuate în țara terță de către organismul sau autoritatea de control în cauză.

Organismele sau autoritățile de control recunoscute furnizează rapoartele de evaluare emise de către organismul de acreditare sau, după caz, de către autoritatea competentă cu privire la evaluarea la fața locului, supravegherea și reevaluarea multianuală periodică a activităților lor.

Pe baza rapoartelor de evaluare, Comisia, asistată de statele membre, asigură o supraveghere adecvată a autorităților și a organismelor de control recunoscute prin reexaminarea în mod periodic a recunoașterii lor. Natura supravegherii se determină pe baza unei evaluări a riscului apariției unor nereguli sau încălcări ale dispozițiilor prevăzute de prezentul regulament sau adoptate în conformitate cu acesta.

(6)   Pentru o perioadă începând cu 1 ianuarie 2007 și care se încheie după un an de la data publicării primei liste a autorităților și a organismelor de control recunoscute în temeiul alineatului (5), autoritatea competentă dintr-un stat membru poate să autorizeze importatorii din statul membru respectiv, atunci când importatorul și-a notificat activitatea în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), să comercializeze pe piață produse importate din țări terțe care nu sunt incluse în lista menționată la alineatul (4), cu condiția ca importatorul să ofere dovezi suficiente care să demonstreze îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul (3) literele (a) și (b). În cazul în care aceste condiții nu mai sunt îndeplinite, autorizația este retrasă imediat. Autorizațiile expiră în 24 de luni de la data publicării primei liste a autorităților și a organismelor de control recunoscute în temeiul alineatului (5). Produsul importat este însoțit de un certificat de control emis de autoritatea sau de organismul care a fost acceptat să emită certificatul de control de către autoritatea competentă din statul membru care acordă autorizația. Certificatul în original trebuie să însoțească mărfurile la sediul primului destinatar. După aceea, importatorul trebuie să păstreze certificatul la dispoziția organismului de control și, după caz, a autorității de control timp cel puțin doi ani.

Fiecare stat membru informează celelalte state membre și Comisia cu privire la fiecare autorizație acordată în temeiul prezentului alineat, inclusiv cu privire la informațiile referitoare la standardele de producție și la sistemul de control în cauză.

La cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei, comitetul menționat la articolul 14 examinează autorizațiile acordate în temeiul prezentului alineat. În cazul în care în urma examinării rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (3) literele (a) și (b) din prezentul articol, Comisia solicită statului membru care a acordat autorizația să o retragă.

Orice autorizație de comercializare a produselor importate dintr-o țară terță, acordată unui importator înainte de 31 decembrie 2006 de către autoritatea competentă din statul membru în cauză, în temeiul prezentului alineat, expiră cel târziu la 31 decembrie 2007.

(7)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (2), Comisia adoptă norme de aplicare a prezentului articol, în special cu privire la:

(a)

criteriile și procedurile care urmează să fie aplicate în ceea ce privește recunoașterea țărilor terțe, a autorităților și a organismelor de control, inclusiv publicarea listelor cu țările terțe, precum și cu organismele de control și autoritățile de control recunoscute și

(b)

documentele justificative menționate la alineatul (1) și certificatul menționat la alineatul (3) litera (d) și la alineatul (6) din prezentul articol, ținând seama de avantajele certificării electronice, inclusiv de protecția sporită împotriva fraudei.”

3.

La articolul 16 alineatul (3) al doilea paragraf se elimină.

4.

Anexa III punctul C se modifică după cum urmează:

(a)

la primul alineat, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

primul destinatar înseamnă persoana fizică sau juridică menționată la articolul 11 alineatul (3) litera (d) și la articolul 11 alineatul (6), căreia i se livrează lotul și care îl primește în vederea pregătirii ulterioare sau a introducerii sale pe piața comunitară.” și

(b)

la punctul 5, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Organismul sau autoritatea de control verifică evidența operativă a mărfurilor și evidența financiară menționate în secțiunea C punctul 2, și certificatul de control menționat la articolul 11 alineatul (3) litera (d) sau la articolul 11 alineatul (6), și documentele justificative menționate la articolul 11 alineatul (1).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA


(1)  Avizul din 28 septembrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 198, 22.7.1991, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1851/2006 al Comisiei (JO L 355, 15.12.2006, p. 88).


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

271


32007D0064


L 032/137

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 15 decembrie 2006

de stabilire a unor criterii ecologice revizuite și a cerințelor de evaluare și de verificare corespunzătoare pentru acordarea etichetei ecologice comunitare pentru substraturile de cultură

[notificată cu numărul C(2006) 6962]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/64/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice (1), în special articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea,

după consultarea Comitetului Uniunii Europene pentru etichetarea ecologică,

întrucât:

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, s-a efectuat în timp util o revizuire a criteriilor ecologice, precum și a cerințelor de evaluare și verificare corespunzătoare, stabilite prin Decizia 2001/688/CE a Comisiei (2) pentru acordarea etichetei ecologice pentru amelioratorii de sol și substraturile de cultură.

(2)

În urma revizuirii menționate, grupul de produse a fost împărțit în două grupuri de produse distincte și, prin urmare, a fost adoptată Decizia 2006/799/CE (3) privind amelioratorii de sol. Această decizie a înlocuit Decizia 2001/688/CE cu privire la amelioratorii de sol.

(3)

Cu toate acestea, este necesară înlocuirea Deciziei 2001/688/CE în ceea ce privește substraturile de cultură.

(4)

Având în vedere revizuirea, pentru a ține seama de progresul științific și de evoluția pieței, este necesar să se procedeze la revizuirea criteriilor și a cerințelor referitoare la substraturile de cultură a căror perioadă de valabilitate expiră la 28 august 2007.

(5)

Termenul de valabilitate al criteriilor ecologice și al cerințelor revizuite ar trebui să fie de patru ani.

(6)

Este necesar să se acorde o perioadă de tranziție de cel mult optsprezece luni pentru producătorii ale căror produse au obținut eticheta ecologică înainte de 1 octombrie 2006 sau care au solicitat acordarea etichetei respective înainte de data menționată, astfel încât aceștia să dispună de timp suficient pentru a-și adapta produsele în vederea respectării criteriilor și a cerințelor revizuite.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1980/2000,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Grupul de produse „substraturi de cultură” cuprinde substanțele, altele decât solurile in situ, în care se cultivă plante.

Articolul 2

Pentru a obține eticheta ecologică comunitară pentru substraturile de cultură în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1980/2000, un produs trebuie să se încadreze în grupul de produse „substraturi de cultură” definit la articolul 1 și trebuie să îndeplinească criteriile ecologice stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 3

Performanțele de mediu ale grupului de produse „substraturi de cultură” se evaluează în funcție de criteriile ecologice specifice stabilite în anexă.

Articolul 4

În scopuri administrative, numărul de cod acordat grupului de produse „substraturi de cultură” este „029”.

Articolul 5

Etichetele ecologice acordate înainte de 1 octombrie 2006 pentru produsele care se încadrează în grupul de produse „amelioratori de sol și substraturi de cultură” pot fi utilizate în continuare până la 30 aprilie 2008.

În cazul în care cererile pentru acordarea etichetei ecologice au fost depuse înainte de 1 octombrie 2006 pentru produsele din grupul de produse „amelioratori de sol și substraturi de cultură”, produselor respective le poate fi acordată eticheta ecologică, respectându-se condițiile aplicabile până la 28 august 2007. În astfel de cazuri, eticheta ecologică se poate utiliza până la 30 aprilie 2008.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 237, 21.9.2000, p. 1.

(2)  JO L 242, 12.9.2001, p. 17. Decizie modificată prin Decizia 2005/384/CE (JO L 127, 12.5.2005, p. 20).

(3)  JO L 325, 24.11.2006, p. 28.


ANEXĂ

CADRU

Încercările și prelevarea de probe se efectuează, după caz, în conformitate cu metodele de încercare elaborate de Comitetul tehnic CEN 223 „Amelioratori de sol și substraturi de cultură”, până în momentul în care vor fi disponibile standardele orizontale corespunzătoare, elaborate sub îndrumarea Grupului de lucru CEN 151 „Orizontal”.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu metodele stabilite de CEN/TC 223 (Grupul de lucru 3), definite și aprobate de CEN în standardul EN 12579 – Amelioratori de sol și substraturi de cultură – Prelevare de probe. În cazul în care încercările sau prelevarea probelor care trebuie efectuate nu sunt reglementate de aceste metode și tehnici de prelevare a probelor, organismul competent sau organismele competente care examinează cererea (denumite în continuare „organism competent”) precizează metodele de încercare și/sau de prelevare a probelor pe care le consideră acceptabile.

După caz, pot fi utilizate alte metode de încercare, dacă organismul competent le consideră ca fiind echivalente. În cazul în care nu se menționează nici o încercare sau încercările menționate sunt destinate verificării sau controlului, organismul competent ar trebui să se bazeze, după caz, pe declarațiile și documentația furnizate de solicitant și/sau pe rezultatele controalelor independente.

Organismelor competente li se recomandă să ia în considerare punerea în aplicare a programelor recunoscute de management de mediu, precum EMAS sau ISO 14001, la evaluarea cererilor și la verificarea conformității produsului cu criteriile din prezenta anexă. (Notă: nu este necesară punerea în aplicare a unor astfel de programe de management.)

Aceste criterii au ca scop, în principal, să promoveze:

utilizarea de materiale regenerabile și/sau reciclarea substanțelor organice care provin din colectarea și/sau prelucrarea deșeurilor și, prin urmare, să contribuie la reducerea volumului de deșeuri solide la locul de eliminare finală (de exemplu, depozit de deșeuri);

minimalizarea impactului asupra mediului în recuperarea și producerea materialelor neregenerabile.

Criteriile sunt stabilite la niveluri care promovează etichetarea substraturilor de cultură care au un impact redus asupra mediului înconjurător pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului.

CRITERII ECOLOGICE

1.   Ingrediente

Sunt autorizate următoarele ingrediente:

1.1.   Ingrediente organice

Un produs poate fi luat în considerare pentru acordarea etichetei ecologice numai în cazul în care acesta nu conține turbă, iar substanța sa organică conține deșeuri prelucrate și/sau reutilizate (astfel cum se definesc în Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile (1) și în anexa I la directiva menționată).

Solicitantul furnizează organismului competent date privind compoziția detaliată a produsului, precum și o declarație de conformitate cu cerința menționată anterior.

1.2.   Nămoluri

Produsele nu trebuie să conțină nămol de epurare. Nămolurile (altele decât cele de epurare) nu sunt autorizate decât în cazul în care îndeplinesc următoarele criterii:

Nămolurile sunt identificate ca făcând parte din una dintre următoarele categorii de deșeuri în conformitate cu lista europeană de deșeuri (definită prin Decizia 2001/118/CE a Comisiei de modificare a Deciziei 2000/532/CE (2)):

02 03 05

nămoluri de la tratarea la fața locului a efluenților în prepararea și prelucrarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor alimentare, prelucrarea de cacao, cafea, ceai și tutun; producția conservelor; producția de drojdie și extracte de drojdie, prepararea și fermentarea melasei

02 04 03

nămoluri de la tratarea la fața locului a efluenților în prelucrarea zahărului

02 05 02

nămoluri de la tratarea la fața locului a efluenților în industria de produse lactate

02 06 03

nămoluri de la tratarea la fața locului a efluenților în industria panificației, patiseriei și produselor de cofetărie

02 07 05

nămoluri de la tratarea la fața locului a efluenților în producția de băuturi alcoolice și nealcoolice (exceptând cafeaua, ceaiul și cacaua)

Nămolurile sunt separate în funcție de proveniența lor, ceea ce înseamnă că nu se amestecă cu efluenții sau cu nămolurile care provin din alte procese de producție.

Concentrațiile maxime de metale grele din deșeuri înainte de tratare (mg/kg substanță uscată) sunt conforme cu cerințele de la criteriul 2.

Nămolurile îndeplinesc toate celelalte criterii de acordare a etichetei ecologice specificate în prezenta anexă, fiind considerate în acest caz suficient de stabilizate și epurate.

Solicitantul furnizează organismului competent date privind compoziția detaliată a produsului, precum și o declarație de conformitate cu fiecare dintre cerințele menționate anterior.

1.3.   Minerale

Mineralele nu se extrag din:

amplasamentele notificate de importanță comunitară în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (3);

zonele care fac parte din rețeaua Natura 2000, alcătuită din zonele care fac obiectul unei protecții speciale în conformitate cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice (4), și zonele prevăzute de Directiva 92/43/CEE, precum și zonele echivalente situate în afara Comunității Europene care intră sub incidența dispozițiilor corespunzătoare ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică.

Solicitantul furnizează organismului competent o declarație de conformitate cu prezenta cerință emisă de autoritățile competente.

2.   Limitarea conținutului de substanțe periculoase

În compușii organici ai substratului de cultură, conținutul următoarelor elemente trebuie să fie inferior valorilor indicate mai jos, măsurate în greutatea substanței uscate:

Element

mg/kg (substanță uscată)

Zn

300

Cu

100

Ni

50

Cd

1

Pb

100

Hg

1

Cr

100

Mo (5)

2

Se (5)

1,5

As (5)

10

F (5)

200

Notă: Aceste valori limită sunt valabile, cu excepția cazului în care legislația națională este mai strictă.

Solicitantul furnizează organismului competent rapoartele de încercare relevante, precum și o declarație de conformitate cu această cerință.

3.   Performanțele produsului

Produsele nu trebuie să afecteze negativ răsărirea plantelor și creșterea lor.

Solicitantul furnizează organismului competent rapoartele de încercare relevante, precum și o declarație de conformitate cu această cerință.

4.   Sănătate și siguranță

Conținutul de agenți patogeni primari din produse nu trebuie să depășească următoarele valori:

Salmonella: absent în 25 g;

ouă de helminți: absent în 1,5 g (6);

E.Coli: < 1 000 NCP/g (NCP: numărul cel mai probabil) (7).

Solicitantul furnizează organismului competent rapoartele de încercare și documentația aferentă, precum și o declarație de conformitate cu aceste cerințe.

5.   Semințe viabile/materiale de reproducere

În produsul final, conținutul de semințe de buruieni și de elemente de reproducere vegetativă ale buruienilor agresive nu trebuie să depășească două unități pe litru.

Solicitantul furnizează organismului competent o declarație de conformitate cu aceste cerințe, precum și rapoartele de încercare și/sau documentația relevante.

6.   Alte criterii

(a)

Conductivitatea electrică a produselor nu trebuie să depășească 1,5 dS/m.

(b)

Aplicabil doar pentru substraturile de cultură minerale:

Pentru toate piețele profesionale importante (adică cele în care vânzările anuale ale solicitantului depășesc 30 000 m3 pe piața profesională dintr-o anumită țară), solicitantul trebuie să furnizeze informații complete utilizatorului cu privire la opțiunile disponibile pentru eliminarea și procesarea substraturilor de cultură după utilizare. Aceste informații trebuie să fie incluse în fișa care însoțește produsul.

Solicitantul informează organismul competent cu privire la opțiunile disponibile și la poziția lor față de aceste opțiuni, în special:

o descriere a colectării, prelucrării și a destinațiilor. Materialele plastice trebuie separate întotdeauna de cele minerale/organice și procesate separat;

o sinteză anuală a volumului de substraturi de cultură colectate (input) și prelucrate (în funcție de destinație).

Solicitantul trebuie să demonstreze că cel puțin 50 % din volumul de deșeuri ale substraturilor de cultură se reciclează după utilizare.

7.   Informații care însoțesc produsul

Informații generale:

Următoarele informații se furnizează împreună cu produsul, scrise pe ambalaj sau în fișa produsului:

(a)

numele și adresa organismului responsabil cu comercializarea produsului;

(b)

o descriere care precizează tipul de produs, inclusiv mențiunea „SUBSTRAT DE CULTURĂ”;

(c)

codul de identificare a lotului;

(d)

cantitatea (în greutate sau în volum);

(e)

principalele materiale utilizate la fabricarea produsului (cele care reprezintă mai mult de 5 % din volum).

După caz, următoarele informații referitoare la utilizarea produsului se furnizează împreună cu produsul, fie scrise pe ambalaj, fie în fișele care însoțesc produsul:

(a)

condițiile de depozitare recomandate și termenul de valabilitate recomandat;

(b)

indicații de manipulare și de utilizare în condiții de siguranță;

(c)

o descriere a scopului în care a fost fabricat produsul și a restricțiilor de utilizare;

(d)

precizarea grupului de plante cărora le este destinat produsul (de exemplu calcifuge sau calcicole);

(e)

valoarea pH-ului și raportul carbon/azot (C/N);

(f)

specificarea stabilității substanțelor organice (stabile sau foarte stabile) în conformitate cu standardele naționale sau internaționale;

(g)

recomandări privind metodele de utilizare a produsului;

(h)

pentru utilizările din timpul liber: doza de aplicare recomandată, exprimată în kilograme sau în litri de produs pe unitatea de suprafață (m2) pe an.

Solicitantul poate să omită unele informații numai în cazul în care oferă o justificare satisfăcătoare.

Notă: Aceste informații sunt furnizate, cu excepția cazului în care legislația națională prevede dispoziții contrare.

Informații detaliate

Parametru

Metode de încercare

Cantitate

EN 12580

pH

EN 13037

Conductivitate electrică

EN 13038

Raportul carbon/azot (C/N)

C/N (8)

Metale grele (Cd, Cr, Cu, Pb, Ni, Zn)

EN 13650

Hg

ISO 16772

Salmonella

ISO 6579

Ouă de helminți

prXP X 33-017

E. Coli

ISO 11866-3

8.   Informații care figurează pe eticheta ecologică

În a doua rubrică de pe eticheta ecologică se include următorul text:

favorizează reciclarea materialelor;

favorizează utilizarea materialelor produse în condiții mai durabile, reducându-se astfel degradarea mediului.


(1)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39.

(2)  JO L 47, 16.2.2001, p. 1.

(3)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(4)  JO L 59, 25.4.1979, p. 1.

(5)  Datele referitoare la prezența acestor elemente sunt necesare doar pentru produsele care conțin substanțe provenind din procese industriale.

(6)  Pentru produsele al căror conținut de substanțe organice nu provine exclusiv din deșeuri verzi de la întreținerea parcurilor și a grădinilor.

(7)  Pentru produsele al căror conținut de substanțe organice provine exclusiv din deșeuri verzi de la întreținerea parcurilor și a grădinilor.

(8)  Carbon = substanță organică (EN 13039) × 0,58, N total (prEN 13654/1-2).


15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

278


32007D0076


L 032/192

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 22 decembrie 2006

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului în ceea ce privește asistența reciprocă

[notificată cu numărul C(2006) 6903]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/76/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulament privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului) (1), în special articolul 6 alineatul (4), articolul 7 alineatul (3), articolul 8 alineatul (7), articolul 9 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3), articolul 12 alineatul (6), articolul 13 alineatul (5) și articolul 15 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 stabilește condițiile în care autoritățile competente ale statelor membre, desemnate ca fiind responsabile cu aplicarea legilor care protejează interesele consumatorilor, cooperează între ele și cu Comisia pentru a garanta respectarea legilor respective și buna funcționare a pieței interne și pentru a îmbunătăți protecția intereselor economice ale consumatorilor.

(2)

Regulamentul respectiv prevede instituirea în statele membre a unor rețele între autoritățile competente în cauză.

(3)

Este necesară adoptarea măsurilor de punere în aplicare a dispozițiilor regulamentului menționat anterior în ceea ce privește mecanismele și condițiile care reglementează asistența reciprocă între autoritățile competente și în ceea ce privește poziția biroului unic de legătură.

(4)

Este necesară stabilirea unor cerințe minime în privința informațiilor care trebuie furnizate în toate cererile de asistență reciprocă pentru ca sistemul să funcționeze eficient. De asemenea, trebuie stabilite norme privind conținutul formularelor standard care permit schimbul de informații pentru a spori eficiența informațiilor respective și a facilita prelucrarea acestora.

(5)

Este necesară stabilirea unor termene pentru fiecare etapă a procedurilor de asistență reciprocă, în vederea garantării unei funcționări rapide a sistemului.

(6)

Este necesară adoptarea unor norme privind notificarea încălcărilor intracomunitare în vederea adoptării unor măsuri rapide și eficiente împotriva acestora în toate statele membre în cauză.

(7)

Având în vedere faptul că informațiile furnizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 pot fi sensibile, este necesar să se stabilească norme corespunzătoare pentru a restricționa accesul la ele.

(8)

Este necesară adoptarea unor dispoziții generale adecvate, astfel încât comunicările să nu fie limitate de probleme lingvistice, permițând în același timp o flexibilitate în tratarea cazurilor speciale.

(9)

Pot fi adoptate măsuri suplimentare pe baza experienței dobândite privind funcționarea rețelelor de cooperare în materie de aplicare, stabilite de autoritățile competente ale statelor membre.

(10)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectul

Prezenta decizie stabilește normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 cu privire la asistența reciprocă între autoritățile competente și la condițiile care reglementează asistența respectivă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, pe lângă definițiile stabilite de Regulamentul nr. 2006/2004, se aplică următoarele:

1.

„bază de date” înseamnă baza de date prevăzută la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004;

2.

„alertă” înseamnă o notificare cu privire la o încălcare intracomunitară în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004;

3.

„tratament confidențial” înseamnă tratamentul informațiilor în conformitate cu cerințele de confidențialitate și de secret profesional și comercial prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004;

4.

„bază juridică” înseamnă dispoziția legală care protejează interesul consumatorilor care face sau se presupune că face obiectul unei încălcări intracomunitare, inclusiv o precizare exactă a dispoziției în cauză din legislația statului membru al autorității solicitante.

Articolul 3

Cerințe cu privire la informații

Normele privind informațiile care trebuie furnizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și privind formatul informațiilor respective sunt prevăzute în capitolul 1 din anexa la prezenta decizie.

Articolul 4

Termene de acțiune

Normele privind termenele aplicabile diferitelor etape ale asistenței reciproce în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 sunt prevăzute în capitolul 2 din anexa la prezenta decizie.

Articolul 5

Alerte

Normele privind alertele sunt prevăzute în capitolul 3 din anexă.

Articolul 6

Accesul la informațiile schimbate

Accesul la informațiile schimbate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 se limitează în conformitate cu normele prevăzute în capitolul 4 din anexa la prezenta decizie.

Articolul 7

Limbi

Normele referitoare la limbile care trebuie utilizate pentru cererile și transmiterea informațiilor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 sunt prevăzute în capitolul 5 din anexa la prezenta decizie.

Articolul 8

Data aplicării

Decizia se aplică de la 29 decembrie 2006.

Articolul 9

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 364, 9.12.2004, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Directiva 2005/29/CE (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).


ANEXĂ

Norme privind asistența reciprocă dintre autoritățile competente în conformitate cu capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004

1.   CAPITOLUL 1 – CERINȚE PRIVIND INFORMAȚIILE

1.1.   Câmpurile de informații care trebuie puse la dispoziția autorităților competente în formularele standard din baza de date

Câmpurile care trebuie puse la dispoziție în diferitele formulare standard din baza de date se definesc după cum urmează:

(a)

Detalii cu privire la autoritățile și funcționarii însărcinați cu încălcările intracomunitare

(i)

autoritatea competentă,

(ii)

birou unic de legătură,

(iii)

funcționar competent.

(b)

Detalii cu privire la vânzătorul sau furnizorul responsabil de o încălcare intracomunitară sau de o încălcare intracomunitară suspectată

(i)

nume,

(ii)

alte denumiri comerciale,

(iii)

numele societății-mamă, după caz,

(iv)

tipul de întreprindere,

(v)

adresă (adrese),

(vi)

adresă de e-mail,

(vii)

număr de telefon,

(viii)

număr de fax,

(ix)

site Web,

(x)

adresă IP,

(xi)

numele directorului (directorilor) întreprinderii, după caz.

(c)

Informații privind schimbul de informații fără cerere prealabilă (alerte) [articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004]

(i)

tipul de încălcare intracomunitară,

(ii)

statutul încălcării intracomunitare (verificat, suspiciune întemeiată),

(iii)

baza juridică,

(iv)

scurt rezumat,

(v)

numărul estimat al consumatorilor care ar putea fi lezați și evaluarea prejudiciului financiar,

(vi)

orice cerință de tratament confidențial,

(vii)

documente conexe (privind în special declarațiile și alte documente justificative).

(d)

Informații privind cererile de asistență reciprocă [articolele 6 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004]

(i)

locația consumatorilor care ar putea fi lezați,

(ii)

numele produsului sau al serviciului,

(iii)

codul COICOP [Clasificarea consumului individual după scop (metodologia statistică a Organizației Națiunilor Unite), http://unstats.un.org/unsd/cr/registry/regcst.asp? Cl=5&Top=1&Lg=2)],

(iv)

baza juridică,

(v)

publicitate sau modalitatea de vânzare în cauză,

(vi)

tipul de încălcare intracomunitară,

(vii)

statutul încălcării intracomunitare (verificat, suspiciune întemeiată),

(viii)

numărul estimat al consumatorilor care ar putea fi lezați și evaluarea prejudiciului financiar,

(ix)

termenul de răspuns propus,

(x)

documente conexe (privind în special declarațiile și alte documente justificative) și orice cerință în materie de tratament confidențial,

(xi)

precizarea asistenței solicitate,

(xii)

referire la alertă (după caz),

(xiii)

lista autorităților solicitate și a statelor membre în cauză,

(xiv)

cererea ca un funcționar competent să participe la cercetare [articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004].

1.2.   Informațiile minime care trebuie incluse în cererile de asistență reciprocă și alertele [alertele 6, 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004].

1.2.1.   La formularea unei cereri de asistență reciprocă sau a unei alerte, autoritatea competentă furnizează toate informațiile de care dispune și care pot fi utile autorităților competente pentru a răspunde la cerere în mod eficient sau pentru a garanta o monitorizare adecvată a alertei și precizează dacă anumite informații furnizate trebuie să fie tratate confidențial.

1.2.2.   La solicitarea informațiilor în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, autoritatea solicitantă trebuie cel puțin:

(a)

să informeze autoritatea solicitată cu privire la natura încălcării intracomunitare suspectate și la baza sa juridică;

(b)

să furnizeze elemente suficiente pentru identificarea comportamentului sau a practicii care face obiectul cercetării;

(c)

să menționeze care sunt informațiile solicitate.

1.2.3.   La formularea unei cereri pentru măsurile de executare în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, autoritatea solicitantă trebuie să furnizeze autorității solicitate cel puțin:

(a)

o identificare a vânzătorului sau a furnizorului împotriva căruia sunt solicitate măsurile;

(b)

detalii privind comportamentul sau practica în cauză;

(c)

calificarea juridică a încălcării intracomunitare în temeiul dreptului aplicabil și baza sa juridică;

(d)

dovada prejudiciului adus intereselor colective ale consumatorilor, inclusiv, dacă este posibil, o estimare a numărului de consumatori care ar putea fi lezați.

1.3.   Răspunsurile la cererile de asistență reciprocă

1.3.1.   Atunci când răspunde la o cerere de informare în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, autoritatea solicitată furnizează toate informațiile pe care autoritatea solicitantă le menționează ca fiind necesare pentru a stabili dacă s-a comis o încălcare intracomunitară sau dacă există motive întemeiate pentru a suspecta că ar putea să se producă o astfel de încălcare.

1.3.2.   Atunci când răspunde la o cerere pentru măsuri de executare în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă cu privire la măsurile adoptate sau prevăzute și cu privire la competențele exercitate pentru a îndeplini cererea.

1.3.3.   În toate cazurile, autoritatea solicitată precizează dacă vreuna din informațiile furnizate trebuie să facă obiectul unui tratament confidențial.

1.3.4.   În cazul în care o autoritate competentă refuză să dea curs unei cereri astfel cum se prevede la articolul 15 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, aceasta trebuie să includă în răspunsul său o declarație cu privire la motivele refuzului.

1.4.   Competențele suplimentare conferite autorităților competente în conformitate cu legislația națională

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre, prin intermediul forumului de discuții care va fi disponibil în baza de date, cu privire la orice competență suplimentară în materie de cercetare și de executare conferită autorităților competente, pe lângă cele menționate la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004.

1.5.   Desemnarea organismelor care au un interes legitim ca încălcările intracomunitare să înceteze sau să fie interzise în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004

1.5.1.   Atunci când, în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, un stat membru transmite Comisiei și celorlalte state membre identitatea unui organism desemnat în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) teza a doua din regulamentul menționat anterior ca având un interes legitim ca încălcările intracomunitare să înceteze sau să fie interzise, acesta precizează competențele conferite organismului respectiv în materie de cercetare și de executare.

1.5.2.   O autoritate solicitată care, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, are intenția de a însărcina un organism desemnat ca având un interes legitim ca încălcările intracomunitare să înceteze sau să fie interzise furnizează autorității solicitante informații suficiente cu privire la organismul respectiv pentru a permite acesteia din urmă să decidă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (4). Autoritatea solicitată trebuie, de asemenea, să obțină acordul prealabil al autorității solicitante cu privire la însărcinarea organismului în cauză, acord care precizează natura și detaliile informațiilor comunicate de autoritatea solicitantă, pe care autoritatea solicitată le poate divulga organismului respectiv.

2.   CAPITOLUL 2 – TERMENE

2.1.   Cereri de asistență reciprocă și răspunsuri

2.1.1.   Autoritățile solicitate răspund cererilor de asistență reciprocă prezentate de autoritățile solicitante în măsura posibilităților, utilizând fără întârziere toate competențele de cercetare și de executare corespunzătoare.

2.1.2.   Termenele de răspuns la cererile de asistență reciprocă în temeiul articolelor 6 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 sunt stabilite de autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pentru fiecare caz în parte, utilizând formularele standard din baza de date.

2.1.3.   În cazul în care nu se ajunge la nici un acord, autoritatea solicitată redactează un răspuns în care furnizează toate informațiile utile de care dispune și precizează măsurile de cercetare și de executare luate sau prevăzute (cu menționarea termenelor) în paisprezece zile de la data primirii unei cereri transmise prin biroul său unic de legătură. Autoritatea solicitată transmite autorității solicitante datele actualizate cu privire la măsurile respective, cel puțin lunar, până în momentul în care:

(a)

au fost trimise autorității solicitante toate informațiile relevante solicitate pentru a stabili dacă s-a săvârșit vreo încălcare intracomunitară sau dacă există motive întemeiate pentru a considera că este posibil să se producă o astfel de încălcare

sau

(b)

a încetat încălcarea intracomunitară respectivă sau cererea s-a dovedit a fi nefondată.

2.1.4.   Biroul unic de legătură competent pentru autoritatea solicitată transmite autorității competente corespunzătoare toate cererile pe care le primește prin intermediul biroului unic de legătură competent pentru autoritatea solicitantă de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic și, în orice caz, nu mai târziu de două zile lucrătoare de la data primirii cererii.

2.1.5.   Autoritatea solicitantă informează Comisia și elimină informațiile din baza de date de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic și, în orice caz, nu după mai mult de șapte zile de la închiderea cazului, dacă, în urma unei cereri prezentate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul nr. 2006/2004:

(a)

informațiile schimbate nu generează o alertă sau o cerere în temeiul articolului 8

sau

(b)

se stabilește că nu s-a săvârșit nici o încălcare intracomunitară.

2.2.   Alerte

2.2.1.   O autoritate competentă emite o alertă de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic și, în orice caz, nu mai târziu de șapte zile după ce a fost informată cu privire la o încălcare intracomunitară sau după ce s-a stabilit că există motive întemeiate pentru a suspecta că s-ar putea produce o astfel de încălcare.

2.2.2.   În cazul în care o alertă se dovedește a fi nefondată, autoritatea competentă o retrage de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic și, în orice caz, în termen de șapte zile. Comisia elimină toate datele cu privire la o alertă nefondată care sunt stocate în baza de date de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic și, în orice caz, nu mai târziu de șapte zile după retragerea alertei de către autoritatea competentă.

3.   CAPITOLUL 3 – TRANSMITEREA ALERTELOR

O autoritate competentă care emite o alertă o transmite, utilizând formularul standard adecvat din baza de date, Comisiei și autorităților competente ale celorlalte state membre, în vederea punerii în aplicare a legislației în temeiul căreia s-a emis alerta în cauză. Autoritatea competentă care notifică alerta își asumă întreaga responsabilitate de a hotărî care alte state membre primesc alerta respectivă.

4.   CAPITOLUL 4 – ACCESUL LA INFORMAȚIILE SCHIMBATE

4.1.   Autoritățile competente

Numai informațiile din baza de date cu privire la legislația care protejează interesele consumatorilor pentru care o autoritate competentă are responsabilități directe în materie de executare sunt accesibile autorității competente în cauză și pot fi consultate de aceasta, în conformitate cu desemnările transmise de statele membre în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004.

4.2.   Birouri unice de legătură

Pentru a-și îndeplini sarcinile de coordonare, astfel cum sunt definite în special la articolul 9 alineatul (2) și la articolul 12 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, birourile unice de legătură au acces la informațiile cu privire la cererile de asistență reciprocă ce nu fac obiectul unui tratament confidențial.

5.   CAPITOLUL 5 – LIMBILE CARE TREBUIE UTILIZATE PENTRU CERERILE DE ASISTENȚĂ RECIPROCĂ ȘI PENTRU TRANSMITEREA INFORMAȚIILOR

5.1.   Acordurile privind limbile care trebuie utilizate pentru cererile și transmiterea informațiilor, încheiate între autoritățile competente în temeiul articolului 12 alineatul (4) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004, se înregistrează într-un tabel care va fi pus la dispoziția autorităților competente prin intermediul bazei de date.

5.2.   Acordurile respective includ o clauză care permite unei autorități competente să propună utilizarea, în cazurile speciale, a unei alte limbi, ținându-se seama de competențele lingvistice ale funcționarului competent în cauză.

5.3.   Formularele standard relevante din baza de date includ un câmp de date care permite unei autorități competente să propună unei alte autorități utilizarea altei limbi.

În cazul în care nu se ajunge la nici un acord, se aplică teza a doua de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004.