22.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 462/12


Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 18 septembrie 2014 – DHL Express (Italy) srl, DHL Global Forwarding (Italy) SpA/Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato

(Cauza C-428/14)

(2014/C 462/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Recurente: DHL Express (Italy) srl., DHL Global Forwarding (Italy) SpA

Intimată: Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato

Celelalte părți din procedură

Schenker Italiana SpA

Agility Logistics srl

Întrebările preliminare

Articolul 101 TFUE, articolul 4 alineatul (3) TUE și articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (1), trebuie interpretate în sensul că:

1)

ANC-urile [autoritățile naționale în domeniul concurenței] nu se pot îndepărta în propria practică de punere în aplicare de instrumentele definite și adoptate de Rețeaua Europeană în domeniul Concurenței, în special de Programul-model de clemență, într-un caz precum cel din litigiul principal, fără să fie astfel în contradicție cu cele afirmate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la punctele 21 și 22 din Hotărârea din 14 iunie 2011 pronunțată în cauza C-360/09?

2)

Între cererea principală de imunitate pe care o întreprindere a adresat-o sau se pregătește să o adreseze Comisiei și cererea simplificată de imunitate adresată de aceasta unei ANC pentru aceeași înțelegere există o legătură juridică de natură să oblige ANC – în pofida dispozițiilor de la punctul 38 din Comunicarea Comisiei privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență – în temeiul punctului 22 din Programul-model al Rețelei din 2006 (devenit punctul 24 în numerotarea Programului-model al Rețelei din 2012) și a Notei explicative 45 aferente (devenită Nota explicativă 49 în numerotarea Programului-model al Rețelei din 2012): a) să evalueze cererea simplificată de imunitate în lumina cererii principale și numai dacă cererea simplificată reproduce fidel conținutul cererii principale; b) în subsidiar – în cazul în care constată că cererea simplificată primită are un obiect material mai restrâns decât cel al cererii principale formulate de aceeași întreprindere, pentru care Comisia a acordat imunitate condiționată întreprinderii respective – să contacteze Comisia sau întreprinderea în cauză pentru a verifica dacă după formularea cererii simplificate aceasta a identificat în cursul investigațiilor sale interne ulterioare exemple concrete și specifice de comportamente în segmentul pretins acoperit de cererea principală de imunitate, dar nu și de cea simplificată?

3)

În temeiul punctelor 3 și 22-24 din Programul-model al Reţelei din 2006 și al Notelor explicative 8, 41, 45 și 46 aferente și ţinând seama de modificările introduse prin punctele 24-26 din Programul-model al Rețelei din 2012 și prin Notele explicative 44 și 49 aferente, o ANC care la data faptelor în discuție în litigiul principal aplica un program de clemență precum cel din cauza principală putea primi în mod legal, pentru o anumită înțelegere secretă pentru care o primă întreprindere adresase sau se pregătea să adreseze Comisiei o cerere principală de imunitate: a) numai o cerere simplificată de imunitate din partea întreprinderii respective sau b) inclusiv cereri simplificate de imunitate ulterioare, formulate de diverse întreprinderi care adresaseră Comisiei, în principal, o cerere de imunitate „inacceptabilă” sau o cerere de reducere a amenzii, în special atunci când cererile principale ale acestor din urmă întreprinderi erau ulterioare acordării imunității condiționate primei întreprinderi?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, din 16 decembrie 2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, p.1, Ediție specială, 8/vol. 1, p. 167)