22.12.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 462/12 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 18 septembrie 2014 – DHL Express (Italy) srl, DHL Global Forwarding (Italy) SpA/Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato
(Cauza C-428/14)
(2014/C 462/21)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Consiglio di Stato
Părțile din procedura principală
Recurente: DHL Express (Italy) srl., DHL Global Forwarding (Italy) SpA
Intimată: Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato
Celelalte părți din procedură
Schenker Italiana SpA
Agility Logistics srl
Întrebările preliminare
Articolul 101 TFUE, articolul 4 alineatul (3) TUE și articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (1), trebuie interpretate în sensul că:
1) |
ANC-urile [autoritățile naționale în domeniul concurenței] nu se pot îndepărta în propria practică de punere în aplicare de instrumentele definite și adoptate de Rețeaua Europeană în domeniul Concurenței, în special de Programul-model de clemență, într-un caz precum cel din litigiul principal, fără să fie astfel în contradicție cu cele afirmate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la punctele 21 și 22 din Hotărârea din 14 iunie 2011 pronunțată în cauza C-360/09? |
2) |
Între cererea principală de imunitate pe care o întreprindere a adresat-o sau se pregătește să o adreseze Comisiei și cererea simplificată de imunitate adresată de aceasta unei ANC pentru aceeași înțelegere există o legătură juridică de natură să oblige ANC – în pofida dispozițiilor de la punctul 38 din Comunicarea Comisiei privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență – în temeiul punctului 22 din Programul-model al Rețelei din 2006 (devenit punctul 24 în numerotarea Programului-model al Rețelei din 2012) și a Notei explicative 45 aferente (devenită Nota explicativă 49 în numerotarea Programului-model al Rețelei din 2012): a) să evalueze cererea simplificată de imunitate în lumina cererii principale și numai dacă cererea simplificată reproduce fidel conținutul cererii principale; b) în subsidiar – în cazul în care constată că cererea simplificată primită are un obiect material mai restrâns decât cel al cererii principale formulate de aceeași întreprindere, pentru care Comisia a acordat imunitate condiționată întreprinderii respective – să contacteze Comisia sau întreprinderea în cauză pentru a verifica dacă după formularea cererii simplificate aceasta a identificat în cursul investigațiilor sale interne ulterioare exemple concrete și specifice de comportamente în segmentul pretins acoperit de cererea principală de imunitate, dar nu și de cea simplificată? |
3) |
În temeiul punctelor 3 și 22-24 din Programul-model al Reţelei din 2006 și al Notelor explicative 8, 41, 45 și 46 aferente și ţinând seama de modificările introduse prin punctele 24-26 din Programul-model al Rețelei din 2012 și prin Notele explicative 44 și 49 aferente, o ANC care la data faptelor în discuție în litigiul principal aplica un program de clemență precum cel din cauza principală putea primi în mod legal, pentru o anumită înțelegere secretă pentru care o primă întreprindere adresase sau se pregătea să adreseze Comisiei o cerere principală de imunitate: a) numai o cerere simplificată de imunitate din partea întreprinderii respective sau b) inclusiv cereri simplificate de imunitate ulterioare, formulate de diverse întreprinderi care adresaseră Comisiei, în principal, o cerere de imunitate „inacceptabilă” sau o cerere de reducere a amenzii, în special atunci când cererile principale ale acestor din urmă întreprinderi erau ulterioare acordării imunității condiționate primei întreprinderi? |
(1) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, din 16 decembrie 2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, p.1, Ediție specială, 8/vol. 1, p. 167)