23.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 344/63

—

anularea Deciziei Comisiei din 28 iunie 2013, despre care reclamantele nu au luat cunoștință decât la sfârșitul lunii iulie 2013, prin care Stichting Sona nu a fost desemnată drept organism delegat în cadrul gestionării centralizate indirecte a resurselor pentru punerea în aplicare a Documentului de programare pentru fostele Antile Olandeze conform celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare;

—

anularea deciziei Comisiei prin care sarcinile privind punerea în aplicare a Documentului de programare au fost încredințate International Management Group (denumit în continuare „IMG”).

1.

Primul motiv al acțiunii privește încălcarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare, a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, și a secretului instrumentării cazului, care sunt protejate conform articolelor 8 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolelor 6 și 8 din CEDO și articolului 16 TFUE.

Reclamantele susțin că pârâta a adresat scrisori guvernului olandez cu privire la o anchetă în curs a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în care acesta nu a redactat încă un raport (final), scrisori în care însă pârâta citează expres reclamantele, în care Comisia indică sau cel puțin sugerează în mod clar că reclamantele ar fi săvârșit neregularități în cadrul gestionării celui de-al nouălea Fond european de dezvoltare, și în care Comisia a decis în temeiul acestei afirmații că gestionarea celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare pentru proiecte în fostele Antile Olandeze nu ar fi putut fi încredințată reclamantelor. Însă reclamatele nu ar fi fost niciodată indicate de OLAF drept „persoane în cauză”, motiv pentru care reclamantele nu ar fi avut niciodată cunoștință de faptul că ar fi trebuit să se apere ca „persoane în cauză”. În consecință, acestea ar fi fost în imposibilitate de a se apăra, întrucât până în prezent nu ar fi fost informate despre presupusele obiecții concrete formulate împotriva lor și în raport cu care ar fi trebuit să se apere.

2.

Al doilea motiv privește încălcarea principiului protecției încrederii legitime, întrucât reclamantelor li s-ar fi creat așteptarea legitimă că li s-ar încredința punerea în aplicare a celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare în legătură cu fostele Antile Olandeze.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv al acțiunii se invocă încălcarea principiului proporționalității, întrucât Comisia ar exclude reclamantele în simplul temei al unor „concluzii provizorii” ale anchetei efectuate de OLAF, în care s-ar face referire la existența unor „posibile probleme”.

4.

Al patrulea motiv privește încălcarea dreptului de a fi ascultat.

5.

Al cincilea motiv privește încălcarea principiului transparenței prevăzut la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 (1) și încălcarea obligației de motivare.

6.

Al șaselea motiv privește încălcarea articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 2304/2002 (2) și a Documentului unic de programare pentru cel de-al zecelea Fond european de dezvoltare.

7.

Al șaptelea motiv privește încălcarea articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008, întrucât nu ar fi îndeplinite condițiile pentru a încredința IMG executarea finanțării în cadrul unei gestionări comune. Astfel, și cea de a doua decizie atacată ar fi nelegală.