COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.9.2017
COM(2017) 559 final
2017/0242(COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI
de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei
{SWD(2017) 321 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.9.2017
COM(2017) 559 final
2017/0242(COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI
de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei
{SWD(2017) 321 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Georgia continuă să se confrunte cu un mediu extern slab, care, prin reducerea exporturilor și a remiterilor, a contribuit la o creștere relativ scăzută a PIB-ului de 2,7 % în 2016 (comparativ cu 2,9 % în 2015 și 4,6 % în 2014). Rata de creștere a PIB este prevăzută să urce treptat la 3,5 % în 2017, pe fondul consumului și al investițiilor. În același timp, creșterea regională și globală ar urma să se accelereze în 2017, dar va fi în continuare supusă unor riscuri de instabilitate geopolitică, protecționism și volatilitate pe piețele financiare.
Deficitul bugetar al Georgiei rămâne semnificativ (4,1 % din PIB atât în 2016, cât și în 2017, după cum preconiza Fondul Monetar Internațional). Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 35,6 % în 2014 la 44,6 % în 2016, în special din cauza faptului că aproximativ 80 % din datoria publică este exprimată în monedă străină, iar moneda națională (lari georgian sau GEL) s-a depreciat semnificativ în această perioadă. În plus, balanța de plăți a Georgiei rămâne vulnerabilă din cauza unui deficit de cont curent foarte mare (12,4 % din PIB în 2016) și a datoriei externe importante (111,8 % din PIB în 2016). Din 2011, rezervele valutare ale Georgiei au fost, în general, stabile în termeni absoluți, totalizând 2,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2016, dar nevoile în materie de rezerve au crescut în conformitate cu indicele compozit al FMI. Prin urmare, rezervele sunt în prezent sub nivelul estimat de FMI ca fiind adecvat. Georgia continuă totodată să se adapteze cerințelor Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) cu UE, care, alături cu oportunități, implică, în egală măsură, costuri de ajustare.
În acest context, la 12 aprilie 2017, Georgia și FMI au convenit asupra unui acord extins pe trei ani (2017-2020), în cadrul mecanismului de finanțare extinsă (MFE). MFE reprezintă 100 % din cota Georgiei în cadrul fondului (210,4 milioane DST sau aproximativ 285 de milioane USD). Obiectivul MFE este sprijinirea unui program de reformă economică grație căruia Georgia să-și reducă vulnerabilitățile economice și să promoveze o creștere economică mai puternică și mai favorabilă incluziunii.
Guvernul Georgiei a solicitat asistență macrofinanciară (AMF) din partea UE și la 16 iunie 2017. Ținând cont de această solicitare și de situația economică din țară, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de AMF pentru Georgia, pe baza articolului 212 alineatul (2) din TFUE. Propunerea se referă la o sumă de până la 45 de milioane EUR, din care 35 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și 10 milioane EUR sub formă de granturi.
Noua operațiune de AMF propusă este cea de-a treia după conflictul militar al Georgiei cu Rusia din august 2008. În octombrie 2008, la Conferința internațională a donatorilor de la Bruxelles, UE a angajat două operațiuni de AMF în valoare de 46 de milioane EUR fiecare. Prima dintre aceste operațiuni (46 de milioane EUR, integral sub formă de granturi) a fost implementată în perioada 2009-2010, iar a doua (încă 46 de milioane EUR, jumătate sub formă de granturi și jumătate sub formă de împrumuturi) în perioada 2015-2017. Ultima tranșă a operațiunii AMF din perioada 2015-2017 a fost plătită în mai 2017.
Noua asistență macrofinanciară propusă va ajuta Georgia să își acopere o parte din nevoile de finanțare externă pentru perioada 2017-2020, estimate la 752 de milioane USD (671 milioane EUR) 1 . Operațiunea va permite reducerea pe termen scurt a vulnerabilităților economiei legate de situația bugetară și de balanța de plăți. Ea va fi concepută și implementată în coordonare cu programele de ajustare și de reformă pe care Georgia le-a stabilit împreună cu FMI și cu Banca Mondială, precum și cu reformele convenite în contextul operațiunilor de sprijin bugetar ale UE și al acordului DCFTA.
După cum rezultă și din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere, Comisia consideră, bazându-se și pe evaluarea situației politice efectuată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), că sunt îndeplinite condițiile politice și economice preliminare pentru operațiunea de AMF propusă.
•Contextul general
Perspectivele macroeconomice ale Georgiei rămân vulnerabile. Consolidarea bugetară în curs de desfășurare ar putea slăbi cererea internă și diminua totodată creșterea economică a țării. În plus, economia Georgiei se confruntă cu riscuri mai ample din cauza perspectivei economice regionale și globale incerte, a dezechilibrelor externe (în special, un deficit de cont curent mare și în continuă creștere și o datorie externă importantă), precum și a rezervelor internaționale aflate sub nivelul adecvat.
Încetinirea activității economice în regiune și faptul că monedele principalilor parteneri comerciali s-au depreciat puternic începând cu sfârșitul lui 2014 au avut efecte negative asupra exporturilor și remiterilor Georgiei. Acesta fapt a contribuit la o încetinire a ritmului creșterii economice, care a coborât la 2,7 % în 2016, față de 2,9 % în 2015 și 4,6 % în 2014. În 2016, creșterea PIB-ului Georgiei a fost în principal determinată de investiții, în timp ce consumul privat a rămas modest, reflectând reducerea venitului disponibil, indusă de creșterea valorii în monedă națională a obligațiilor de rambursare ale gospodăriilor legate de împrumuturile în dolari americani, într-un context de depreciere puternică a monedei lari. Se estimează că rata de creștere a PIB se va mări treptat, ajungând la 3,5 % în 2017, fiind susținută de consum și de investiții, și la 5,0 % în 2020 (când se încheie acordul recent convenit cu FMI).
Rata de schimb (USD/GEL, media perioadei) s-a modificat de la 1,77 în 2014 la 2,27 în 2016, indicând o depreciere a monedei georgiene lari de aproximativ 22 %. Efectele acestei volatilități sunt amplificate de greutatea considerabilă pe care o are încă dolarul în economia georgiană, unde, în 2016, 70 % dintre depozite și 65 % dintre împrumuturi erau exprimate în dolari SUA.
Cu toate că rata șomajului din Georgia (11,8 % la sfârșitul anului 2016) a urmat o tendință descendentă începând din 2009 (16,9 %), ea rămâne o problemă importantă. Deși au fost create oportunități de angajare în sectoare noi de creștere economică, în special în domeniul turismului și al serviciilor, rata șomajului este în continuare ridicată din cauza problemelor legate de necorelarea competențelor și de decalajele mari dintre regiuni. De asemenea, Georgia nu dispune de un sistem de indemnizații de șomaj.
În ceea ce privește sectorul extern, deficitul de cont curent al Georgiei s-a deteriorat și mai mult în 2016, ajungând la 12,4 % din PIB (de la 12,0 % din PIB în 2015 și 10,6 % în 2014), rămânând, după cum s-a menționat, o sursă majoră de vulnerabilitate. Deficitul de cont curent s-a accentuat în perioada 2014-2016, în ciuda încetinirii creșterii economice, deoarece nivelul scăzut al exporturilor a compensat din plin cererea internă slabă de importuri, fapt care a avut ca rezultat un deficit mai mare la nivelul comerțului cu mărfuri. Conform previziunilor FMI, se așteaptă ca deficitul de cont curent să se deterioreze și mai mult, ajungând la 12,9 % în 2017, după care să scadă ușor până la 11 % în 2020. Deficitul de cont curent foarte mare este determinat, în principal, de deficitul comerțului cu mărfuri care este doar parțial compensat de excedentul comerțului cu servicii și de veniturile și transferurile din străinătate, inclusiv remiterile.
Deficitul de cont curent a fost, în principal, alimentat de investițiile străine directe, dar se preconizează că acestea din urmă vor scădea ușor de la 11 % din PIB în 2016 la 10,3 % din PIB în 2017 și se vor menține la un nivel similar până în 2020. În plus, intrările de capital generatoare de datorii au contribuit și ele la finanțarea deficitului de cont curent. Prin urmare, datoria externă a Georgiei, care s-a menținut în jurul valorii de 80 % din PIB în perioada 2008-2014, a crescut semnificativ în următorii ani, la 111,8 % din PIB la sfârșitul anului 2016. Se preconizează că datoria externă va crește în continuare până la 120,2 % în 2020. Întrucât datoria externă este majoritar exprimată în dolari americani (USD), deprecierea monedei lari a jucat un rol important în această creștere.
Banca Națională a Georgiei s-a abținut, în general, de la intervenții mari pe piața de schimb valutar și a lăsat moneda lari să se deprecieze. Acest lucru a permis ca rezervele internaționale brute să rămână în general stabile, totalizând 2,7 miliarde de dolari la sfârșitul lunii februarie 2017 (circa 3 luni de importuri aferente anului următor). Programul FMI recent convenit vizează o creștere cu 54 % a rezervelor, de la 2,8 miliarde USD la sfârșitul lui 2016 la 4,2 miliarde USD în 2020 (circa 4 luni de importuri).
Inflația medie (indicele prețurilor de consum - IPC) a scăzut la 2,1 % în 2016, față de 4,0 % în 2015. IPC ar urma să crească până la 5,7 % în 2017, în concordanță cu creșterea accizelor, care a intrat în vigoare în ianuarie 2017, însă ar trebui să scadă la 3,0 % în 2018 și să se mențină la un nivel similar în 2019 și 2020.
După o lungă perioadă de consolidare bugetară începând cu 2009, deficitul bugetar al administrației publice a început să crească în 2015 (3,8 % din PIB), parțial ca urmare a unei creșteri a cheltuielilor sociale menite să combată gradul ridicat de sărăcie și inegalitate din țară, dar reflectând totodată impactul negativ al încetinirii creșterii economice asupra veniturilor fiscale. Poziția bugetară s-a deteriorat și mai mult în 2016, cu un deficit public estimat de FMI la 4,1 % din PIB, ca urmare a înregistrării unor venituri mai slabe decât cele preconizate, dar și a creșterii cheltuielilor înaintea alegerilor parlamentare din octombrie (în principal în domeniul apărării, al transportului public, al infrastructurii și al serviciilor medicale). Deficitul bugetar (care, înainte de noul program al FMI, se preconiza că va crește și mai mult, până la circa 6 % din PIB în acest an) va rămâne, conform previziunilor actuale, la același nivel (4,1 %) în 2017 și va scădea treptat ulterior, ajungând la 3,1 % în 2020. Datoria publică a crescut, de asemenea, la un nivel estimat de 44,6 % din PIB în 2016 (de la 35,6 % în 2014) și se așteaptă să crească și mai mult, atingând un nivel record de 47 % în 2019 și urmând apoi să scadă treptat.
Strategia bugetară a autorităților georgiene se bazează pe o consolidare și mai accentuată. În special, autoritățile georgiene intenționează să reducă cheltuielile curente (reducerea masei salariale și a cheltuielilor administrative, câștiguri de eficiență în domeniul cheltuielilor cu asistența medicală și noi controale ale cheltuielilor administrațiilor locale), mărind, în același timp, nivelul cheltuielilor de capital, în special în infrastructură, și introducând un al doilea pilon (finanțat) în cadrul sistemului de pensii. În ceea ce privește veniturile, autoritățile georgiene au mărit taxele (în special, accizele la produsele din tutun, vehicule și combustibili), pentru a compensa pierderile de venituri rezultate în urma reformei impozitului pe profit intrată în vigoare în ianuarie 2017, și sunt pregătite să ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.
Consolidarea bugetară este completată de agenda reformelor structurale, care se concentrează pe îmbunătățirea mediului de afaceri, a învățământului și a administrației publice, precum și pe investițiile în infrastructură. Printre alte măsuri se numără reformele bugetare (în special, îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate parteneriatelor public-privat și societăților de stat), consolidarea sectorului financiar (de exemplu, introducerea unui sistem de garantare a depozitelor și îmbunătățirea cadrelor de reglementare, de supraveghere și de rezoluție a băncilor), precum și adaptarea continuă la cerințele DCFTA.
Previziunile FMI din martie 2017 indică nevoi de finanțare externă semnificative pentru perioada 2017-2020, deficitul total de finanțare externă fiind estimat la 752 de milioane USD (256 de milioane USD în 2017, 222 milioane USD în 2018, 183 de milioane USD în 2019 și 91 de milioane USD în 2020). Acest deficit de finanțare poate fi pus, în linii mari, pe seama a trei factori: un deficit de cont curent relativ mare, necesitatea de a mări rezervele valutare și cerințele semnificative care se profilează în materie de amortizare a datoriei.
Operațiunea de AMF propusă în valoare de 45 de milioane EUR (50 de milioane USD), în plus față de suma de 23 de milioane EUR (26 de milioane USD) plătită în cadrul operațiunii precedente de AMF din mai 2017, ar urma să acopere 10 % din totalul deficitului de finanțare estimat și 33 % din deficitul de finanțare rezidual (după deducerea finanțării nete a FMI și a plății prevăzute a împrumuturilor bazate pe politici din partea Băncii Mondiale).
Alte contribuții esențiale la acoperirea deficitului de finanțare rezidual includ granturi de sprijin bugetar din partea agenției franceze de dezvoltare AFD (62 de milioane USD în 2017) și a Băncii Asiatice de Dezvoltare (estimată la 100 de milioane USD în perioada 2018-2019).
•Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii
Decizia nr. 778/2013/UE prin care se acorda Georgiei asistență macrofinanciară în valoare de 46 de milioane EUR (jumătate sub formă de granturi și jumătate sub formă de împrumuturi) a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la 12 august 2013 2 . Asistența a fost integral implementată în perioada 2015-2017, ultima plată fiind acordată în mai 2017.
•Coerența cu celelalte politici și obiective ale politicilor Uniunii
UE și Georgia au dezvoltat de-a lungul anilor relații politice și economice strânse, care au dus la încheierea Acordului de asociere, inclusiv a DCFTA, care a fost semnat în 2014 și a intrat în vigoare în iulie 2016. Acordul de asociere, care a înlocuit Acordul de parteneriat și cooperare anterior, va permite asocierea politică și integrarea economică a Georgiei în raport cu UE. Cadrul unic de sprijin al UE identifică sectoarele prioritare de cooperare cu Georgia, finanțate de Instrumentul european de vecinătate (IEV). Cadrul unic de sprijin pentru perioada 2017-2020 este în curs de finalizare.
Legăturile economice ale Georgiei cu UE sunt deja bine puse la punct. În 2016, UE a fost principalul partener comercial al Georgiei, cu 32,6 % din schimburile comerciale, mult înaintea altor parteneri comerciali (Turcia, cu 17,2 %, și Rusia, cu 8,1 % din schimburile comerciale). De asemenea, UE este principalul partener de investiții și donator al Georgiei.
Țările care fac obiectul PEV sunt eligibile pentru AMF. Asistența macrofinanciară din partea UE va veni în completarea granturilor mobilizate în cadrul Instrumentului european de vecinătate și al altor programe ale UE și, în special, a condiționalității prevăzute în cadrul pachetelor de sprijin bugetar implementate de UE. Prin sprijinul acordat adoptării de către autoritățile georgiene a unui cadru corespunzător pentru politica macroeconomică și reformele structurale, asistența macrofinanciară din partea UE va spori valoarea adăugată și eficiența intervențiilor financiare globale ale UE, inclusiv prin alte instrumente financiare.
Georgia și-a consolidat democrația și statul de drept și a îmbunătățit respectarea drepturilor omului. Ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2016 au fost competitive și bine organizate. În ceea ce privește sistemul judiciar, reformele din Georgia au promovat independența justiției, profesionalismul și responsabilitatea.
Având în vedere cele de mai sus, condițiile politice prealabile pentru acordarea de asistență macrofinanciară pentru Georgia, inclusiv aspectul legat de apropierea politică și economică de UE, pot fi considerate a fi îndeplinite. O evaluare detaliată a îndeplinirii criteriilor politice pentru acordarea de AMF, elaborată de Serviciul European de Acțiune Externă, este anexată la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Rezumatul acțiunii propuse
Operațiunea de asistență macrofinanciară în curs de examinare ar urma să se ridice până la o valoare maximă de 45 de milioane EUR. Comisia propune să furnizeze cuantumul asistenței sub formă de împrumuturi pe termen mediu în valoare de până la 35 de milioane EUR și sub formă de granturi în valoare de până la 10 milioane EUR. Având în vedere amploarea operațiunii propuse, Comisia are în vedere eliberarea asistenței în două tranșe 3 . Prima tranșă ar fi compusă, cu titlu indicativ, dintr-un împrumut de 15 milioane EUR și un grant de 5 milioane EUR, iar a doua tranșă dintr-un împrumut de 20 de milioane EUR și un grant de 5 milioane EUR.
Asistența va fi gestionată de Comisie. Sunt aplicabile dispoziții specifice privind prevenirea fraudei și a altor nereguli, în conformitate cu Regulamentul financiar.
Plățile din cadrul operațiunii de asistență macrofinanciară propuse ar fi condiționate de evaluări pozitive efectuate în cadrul programului FMI și de utilizarea efectivă de către Georgia a fondurilor FMI. În plus, Comisia, în numele UE, și autoritățile georgiene vor stabili de comun acord un set specific de măsuri de reformă structurală, definite într-un memorandum de înțelegere. Aceste măsuri de reformă vor veni în sprijinul agendei de reformă a autorităților și vor completa programele convenite cu FMI, Banca Mondială și alți donatori, precum și programele de politică asociate operațiunilor de sprijin bugetar ale UE. Ele vor fi în concordanță cu principalele priorități în materie de reformă economică convenite de UE și de Georgia în contextul Acordului de asociere, inclusiv al DCFTA și al Programului de asociere.
Decizia de a acorda aproximativ 22 % din asistența propusă sub formă de granturi (10 milioane EUR dintr-un total de 45 de milioane EUR) și restul sub formă de împrumuturi este justificată atât de nivelul de dezvoltare economică și socială a Georgiei (măsurat în funcție de venitul pe cap de locuitor din această țară, Georgia fiind clasificată de Banca Mondială drept țară cu venituri medii inferioare, precum și de incidența sărăciei), cât și de gradul său de îndatorare, relativ ridicat. Georgia nu mai este eligibilă pentru finanțare preferențială din partea FMI sau a Băncii Mondiale, dar această situație este relativ recentă. Cu toate acestea, faptul că Georgia nu se mai califică pentru acest tip de finanțare pledează în favoarea prioritizării componentei de împrumut.
•Temei juridic
Temeiul juridic pentru prezenta propunere este articolul 212 alineatul (2) din TFUE.
•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)
Principiul subsidiarității este respectat deoarece obiectivul restaurării stabilității macroeconomice pe termen scurt a Georgiei nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre, ci poate fi realizat mai bine de către Uniunea Europeană. Motivele principale sunt constrângerile bugetare existente la nivel național și nevoia unei coordonări strânse între donatori pentru a maximiza amploarea și eficiența asistenței.
•Proporționalitatea
Propunerea respectă principiul proporționalității: ea se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivul stabilității macroeconomice pe termen scurt și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.
Așa cum a constatat Comisia pe baza estimărilor făcute de FMI în contextul mecanismului de finanțare extinsă, valoarea noii AMF propuse, în plus față de ultima plată din cadrul operațiunii precedente de AMF realizate în mai 2017, corespunde unei proporții de 10 % din totalul deficitului de finanțare estimat pentru perioada 2017-2020 și de 33 % din deficitul de finanțare rezidual (altfel spus, excluzând contribuțiile nete ale FMI și plățile preconizate ale împrumuturilor bazate pe politici din partea Băncii Mondiale). Acest lucru este în conformitate cu practicile standard privind repartizarea sarcinilor pentru operațiunile AMF, luând în considerare asistența promisă Georgiei de către alți donatori bilaterali și multilaterali.
•Alegerea instrumentului
Finanțarea de proiecte sau asistența tehnică nu ar fi o soluție adecvată sau suficientă pentru atingerea acestor obiective macroeconomice. Principala valoare adăugată a AMF comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi reducerea constrângerii financiare externe și contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Prin contribuția la instituirea unui cadru global corespunzător în materie de politică, AMF poate crește eficacitatea acțiunilor finanțate în Georgia prin alte instrumente financiare ale UE, cu aplicare mai restrânsă.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Consultarea părților interesate
Asistența macrofinanciară este acordată ca parte integrantă a sprijinului internațional pentru stabilizarea economică a Georgiei. Pentru elaborarea prezentei propuneri de acordare a unei asistențe macrofinanciare, serviciile Comisiei s-au consultat cu FMI și cu Banca Mondială, care au pus deja în aplicare programe financiare de amploare și pregătesc în prezent noi programe. Comisia a menținut totodată contacte regulate cu autoritățile georgiene.
•Obținerea și utilizarea expertizei
În conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul financiar, serviciile Comisiei Europene au efectuat o evaluare operațională a circuitelor financiare și administrative ale Georgiei, pentru a se asigura că procedurile instituite pentru gestionarea programului de asistență, inclusiv a asistenței macrofinanciare, oferă garanții adecvate. Constatările preliminare ale unei misiuni desfășurate de o societate de consultanță în scopul efectuării evaluării operaționale au fost primite în septembrie 2017. Conform acestora, situația actuală a circuitelor financiare și administrative ale Georgiei este adecvată pentru gestionarea unei noi operațiuni de asistență macrofinanciară, deși persistă o serie de deficiențe. Proiectul de raport final privind evaluarea operațională urmează să fie primit în noiembrie 2017. Evoluția situației din acest domeniu va continua să fie monitorizată îndeaproape inclusiv prin rapoarte de activitate periodice elaborate de delegația UE la Tbilisi cu privire la reformele gestionării finanțelor publice.
•Evaluarea impactului
Asistența macrofinanciară a UE este un instrument de urgență cu caracter excepțional acordat în cazul unor dificultăți grave cu care se confruntă țările terțe la nivelul balanței de plăți. Prin urmare, această propunere de acordare a AMF este scutită de obligația efectuării unei evaluări a impactului în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare [SWD(2015) 111 final].
La nivel mai general, propunerile Comisiei privind asistența macrofinanciară se bazează pe concluziile desprinse din evaluările ex-post efectuate asupra operațiunilor anterioare desfășurate în vecinătatea UE. Noua AMF și programul de ajustare și reformă economică aferent vor contribui la reducerea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale Georgiei, sprijinind, în același timp, măsurile politice care urmăresc consolidarea balanței de plăți și a sustenabilității bugetare pe termen mediu și generând o creștere sustenabilă, completând astfel programul care urmează să fie convenit cu FMI. Aceste condiții de politică ar trebui să remedieze unele dintre deficiențele fundamentale acumulate de-a lungul anilor de economia Georgiei și de sistemul său de guvernanță economică. Printre posibilele domenii de condiționalitate s-ar putea număra, în principiu, reformele menite să consolideze sistemele de protecție socială, gestionarea finanțelor publice, consolidarea climatului de investiții și sprijinirea implementării DCFTA.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Asistența preconizată va fi furnizată sub formă de împrumuturi și de granturi. Componenta de împrumuturi va fi finanțată printr-o operațiune de creditare pe care Comisia o va desfășura în numele UE. Impactul bugetar al asistenței sub formă de împrumut va corespunde provizionării Fondului de garantare al Uniunii Europene pentru acțiuni externe, la o rată de 9 % din sumele vărsate, din linia bugetară 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”). Presupunând că cele două împrumuturi acordate (în valoare de 15 milioane EUR pentru prima tranșă și de 20 de milioane EUR pentru a doua tranșă) vor fi plătite în 2018, provizionarea va avea loc din bugetul aferent anului 2020, în conformitate cu normele care reglementează mecanismul Fondului de garantare, pentru o sumă de 3,15 milioane EUR.
Componenta de grant a asistenței (10 milioane EUR în total, adică 5 milioane EUR pentru fiecare dintre cele două tranșe) va fi finanțată prin credite de angajament din bugetul exercițiului 2018, în cadrul liniei bugetare 01 03 02 (Asistență macrofinanciară), plățile efectuându-se în 2018 4 .
Pe baza prognozelor actuale privind utilizarea liniilor bugetare 01 03 02 și 01 03 06, Comisia estimează că impactul bugetar al operațiunii de AMF propuse pentru Georgia poate fi suportat.
5.ALTE ELEMENTE
•Clauza de reexaminare / de revizuire / privind încetarea de drept a efectelor juridice
Propunerea include o clauză de încetare a efectelor. Asistența macrofinanciară propusă urmează să fie pusă la dispoziție pentru o perioadă de doi ani și jumătate, începând din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere.
2017/0242 (COD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI
de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene 5 ,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 6 ,
întrucât:
(1)Relațiile dintre Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) și Georgia continuă să se dezvolte în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) și al Parteneriatului estic. Georgia a aderat la Parteneriatul estic al UE în 2009, acțiune urmată de negocierea unui acord de asociere UE-Georgia. Acest acord, care include introducerea treptată a unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), a fost semnat în iunie 2014 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.
(2)Georgia continuă să se confrunte cu un mediu extern slab, care, prin reducerea exporturilor și a remiterilor, a contribuit la o creștere relativ scăzută a PIB-ului în 2016. Deși creșterea regională și globală ar urma să se accelereze în 2017, ea va rămâne supusă riscurilor de deteriorare.
(3)Deficitul bugetar al Georgiei rămâne semnificativ, iar raportul dintre datoria publică și PIB este în creștere. La rândul său, balanța de plăți a Georgiei rămâne vulnerabilă din cauza unui deficit de cont curent foarte mare și a datoriei externe importante. Rezervele valutare ale Georgiei au fost stabile în termeni absoluți, dar, având în vedere creșterea necesităților în materie de rezerve, ele au scăzut sub nivelul estimat de Fondul Monetar Internațional (FMI) ca fiind adecvat. Georgia continuă totodată să se adapteze cerințelor acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea.
(4)În acest context, autoritățile georgiene și FMI au convenit, în aprilie 2017, asupra unui acord privind un mecanism de finanțare extinsă (MFE) cu o durată de trei ani (2017-2020), în valoare de 285,3 milioane USD. Acordul a fost aprobat de Consiliul director al FMI la 12 aprilie 2017. Obiectivul acordului privind MFE este sprijinirea unui program de reformă economică grație căruia Georgia să-și reducă vulnerabilitățile economice și să promoveze o creștere economică mai puternică și mai favorabilă incluziunii.
(5)Având în vedere nevoile reziduale de finanțare externă ale Georgiei, autoritățile din această țară au solicitat, în iunie 2017, asistență macrofinanciară suplimentară din partea Uniunii.
(6)De la conflictul militar cu Rusia din august 2008, Georgia a beneficiat de două operațiuni de AMF promise de Uniune la Conferința internațională a donatorilor de la Bruxelles din octombrie 2008. Prima dintre aceste operațiuni (46 de milioane EUR, integral sub formă de granturi) a fost implementată în perioada 2009-2010, iar a doua (încă 46 de milioane EUR, jumătate sub formă de granturi și jumătate sub formă de împrumuturi) în perioada 2015-2017. De asemenea, Uniunea a pus la dispoziția Georgiei 610-746 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european de vecinătate (IEV) pentru perioada 2014-2020, inclusiv sprijin bugetar și asistență tehnică. În plus, Georgia beneficiază de Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV), care a contribuit cu aproximativ 86 de milioane EUR la finanțarea de proiecte în Georgia în perioada 2008-2017.
(7)Georgia fiind o țară care face obiectul PEV, ea ar trebui să fie considerată eligibilă pentru a beneficia de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.
(8)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea necesităților imediate de finanțare externă ale beneficiarului și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția pe termen scurt a balanței de plăți.
(9)Având în vedere că în Georgia există încă un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă pentru balanța de plăți, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, se consideră că asistența macrofinanciară pe care Uniunea ar urma să o furnizeze Georgiei este un răspuns adecvat, în actualele circumstanțe excepționale, la solicitarea Georgiei de sprijin pentru stabilizarea economică, alături de programul FMI. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Georgia, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.
(10)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații de finanțare externă durabile pentru Georgia, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.
(11)Stabilirea valorii asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se bazează pe o evaluare cantitativă completă a nevoilor reziduale de finanțare externă ale Georgiei și ia în considerare capacitatea acestei țări de autofinanțare, în special rezervele internaționale puse la dispoziția sa. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să completeze programele și resursele furnizate de FMI și Banca Mondială. Stabilirea valorii asistenței ia în considerare, de asemenea, contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor bilaterali și multilaterali și necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a obligațiilor între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Georgia și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general.
(12)Luând în considerare nevoile reziduale de finanțare externă ale Georgiei, nivelul său de dezvoltare economică și socială, măsurat în funcție de venitul pe cap de locuitor, și incidența sărăciei, precum și gradul său de îndatorare, o parte din asistență ar trebui furnizată sub formă de granturi.
(13)Comisia ar trebui să asigure faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii este conformă, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile obiectivele și măsurile esențiale adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.
(14)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Georgia. Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.
(15)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Georgiei față de valorile pe care le are în comun cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile privind schimburile comerciale deschise, echitabile și reglementate.
(16)O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Georgia să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Georgia și să promoveze reformele structurale având ca scop sprijinirea creșterii sustenabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă și consolidarea bugetară. Atât îndeplinirea condițiilor prealabile, cât și realizarea obiectivelor respective ar trebui monitorizate periodic de către Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă.
(17)Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Georgia ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte nereguli legate de această asistență. În plus, ar trebui să se adopte dispoziții care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie și de audituri de către Curtea de Conturi.
(18)Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului (în calitate de autoritate bugetară).
(19)Sumele aferente asistenței macrofinanciare acordate sub formă de granturi și sumele provizioanelor necesare pentru asistența macrofinanciară acordată sub formă de împrumuturi ar trebui să corespundă creditelor bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.
(20)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie gestionată de către Comisie. Pentru a garanta că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile legate de asistență și să le furnizeze documentele relevante.
(21)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 7 .
(22)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică economică, ce urmează a fi stabilite într-un memorandum de înțelegere. Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia ar trebui să fie abilitată să negocieze astfel de condiții cu autoritățile georgiene, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În conformitate cu acest regulament, procedura de consultare ar trebui să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor care nu sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Având în vedere impactul potențial important al asistenței de peste 90 de milioane EUR, este adecvat să se utilizeze procedura de examinare pentru operațiunile care depășesc acest prag. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii acordate Georgiei, pentru adoptarea memorandumului de înțelegere și pentru orice reducere, suspendare sau anulare a asistenței ar trebui să se aplice procedura de examinare,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
1. Uniunea pune la dispoziția Georgiei asistență macrofinanciară cu o valoare maximă de 45 de milioane EUR (denumită în continuare „asistența macrofinanciară din partea Uniunii”), cu scopul de a sprijini stabilizarea economică a Georgiei și o agendă consistentă de reforme. Din suma maximă respectivă, până la 35 de milioane EUR sunt furnizate sub formă de împrumuturi și până la 10 milioane EUR sub formă de granturi. Deblocarea asistenței macrofinanciare a Uniunii face obiectul aprobării de către Parlamentul European și de către Consiliu a bugetului Uniunii pentru anul relevant. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor Georgiei legate de balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul FMI.
2. Pentru a finanța componenta de împrumut a asistenței macrofinanciare a Uniunii, Comisia este împuternicită, în numele Uniunii, să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Georgiei. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani.
3. Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau înțelegerile încheiate între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Georgia și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformelor economice stabilite în Acordul de asociere UE-Georgia, inclusiv DCFTA, convenit în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV).
Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția asistenței macrofinanciare a Uniunii, inclusiv în legătură cu tragerile din aceasta, și furnizează acestor instituții documentele relevante în timp util.
4. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii se acordă pentru o perioadă de doi ani și jumătate începând cu prima zi de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1).
5. În cazul în care nevoile de finanțare ale Georgiei se reduc în mod fundamental în cursul perioadei de tragere a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii comparativ cu proiecțiile inițiale, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 7 alineatul (2), reduce valoarea asistenței ori o suspendă ori o anulează.
Articolul 2
1. O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Georgia să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit, și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului.
2. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.
3. Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului 8 .
Articolul 3
1. Comisia, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 7 alineatul (2), convine cu autoritățile georgiene asupra unor condiții de politică economică și financiare clar definite, axate pe reforme structurale și pe finanțe publice solide, cărora trebuie să li se subordoneze asistența macrofinanciară a Uniunii și care urmează să fie expuse într-un memorandum de înțelegere („memorandumul de înțelegere”) care cuprinde un calendar pentru îndeplinirea condițiilor respective. Condițiile financiare și de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere sunt coerente cu acordurile sau înțelegerile menționate la articolul 1 alineatul (3), inclusiv cu programele de reformă structurală și de ajustare macroeconomică implementate de Georgia cu sprijinul FMI.
2. Condițiile menționate la alineatul (1) vizează, în special, creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Georgia, inclusiv în ceea ce privește utilizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Progresele înregistrate cu privire la deschiderea reciprocă a piețelor, dezvoltarea schimburilor comerciale echitabile și bazate pe norme, precum și alte priorități în contextul politicii externe a Uniunii trebuie să fie și ele luate în considerare în mod corespunzător în momentul elaborării măsurilor de politică. Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor respective sunt monitorizate periodic de Comisie.
3. Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se stabilesc într-un acord de împrumut și într-un acord de grant care urmează a fi încheiate între Comisie și autoritățile din Georgia.
4. Comisia verifică periodic îndeplinirea în continuare a condițiilor menționate la articolul 4 alineatul (3), inclusiv conformitatea politicilor economice ale Georgiei cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și Banca Mondială și, dacă este necesar, cu Parlamentul European și Consiliul.
Articolul 4
1. Sub rezerva condițiilor menționate la alineatul (3), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție de către Comisie în tranșe, fiecare tranșă conținând o componentă de împrumut și una de grant. Mărimea fiecărei tranșe este stabilită în memorandumul de înțelegere menționat la articolul 3.
2. Sumele aferente asistenței macrofinanciare din partea Uniunii oferite sub formă de împrumuturi sunt furnizate, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului 9 .
3. Comisia decide punerea la dispoziție a celei de a doua tranșe cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:
(a)condiția prealabilă prevăzută la articolul 2;
(b)o implementare continuă și satisfăcătoare a unui program de politică ce conține măsuri ferme de ajustare și de reformă structurală, sprijinite de un mecanism de creditare al FMI fără caracter prudențial; și
(c)implementarea satisfăcătoare a condițiilor financiare și de politică economică convenite în memorandumul de înțelegere.
Eliberarea celei de a doua tranșe nu are loc, în principiu, mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe.
4. În cazul în care condițiile de la alineatul (3) nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele respectivei suspendări sau anulări.
5. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este plătită Băncii Naționale a Georgiei. Sub rezerva dispozițiilor stabilite în memorandumul de înțelegere, care includ o confirmare a nevoilor reziduale de finanțare bugetară, fondurile Uniunii pot fi transferate Ministerului de finanțe al Georgiei în calitate de beneficiar final.
Articolul 5
1. Operațiunile de contractare și de acordare a împrumutului legate de componenta de împrumut a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se efectuează în euro, utilizând aceeași dată a valutei, și nu implică, pentru Uniune, transformarea scadenței și nici expunerea acesteia la riscuri legate de cursul de schimb sau de rata dobânzii sau la vreun alt tip de risc comercial.
2. În cazul în care condițiile permit acest lucru și la solicitarea Georgiei, Comisia poate lua măsurile necesare pentru a asigura includerea în termenii și condițiile de acordare a împrumutului a unei clauze de rambursare anticipată, precum și corelarea acestei clauze cu o clauză corespondentă în termenii și condițiile operațiunilor de contractare a împrumutului.
3. Dacă circumstanțele permit îmbunătățirea ratei dobânzii împrumutului și dacă Georgia solicită acest lucru, Comisia poate decide refinanțarea integrală sau parțială a împrumuturilor sale contractate inițiale sau poate restructura condițiile financiare aferente. Operațiunile de refinanțare sau restructurare se efectuează în conformitate cu alineatele (1) și (4) și nu au ca efect prelungirea termenului de scadență al împrumuturilor contractate în cauză sau majorarea valorii capitalului restant la data refinanțării sau restructurării.
4. Toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu operațiunile de contractare și de acordare a împrumutului prevăzute în prezenta decizie sunt suportate de Georgia.
5. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatele (2) și (3).
Articolul 6
1. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 10 și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei 11 .
2. Implementarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii face obiectul unei gestiuni directe.
3. Acordul de împrumut și acordul de grant care urmează a fi convenite cu autoritățile georgiene conțin dispoziții care:
(d)asigură faptul că Georgia verifică periodic dacă finanțarea acordată din bugetul Uniunii a fost utilizată în mod corect, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor și a fraudei și, atunci când este necesar, deschide acțiuni în justiție pentru recuperarea oricăror fonduri furnizate în temeiul prezentei decizii care au fost deturnate;
(e)asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii, prevăzând îndeosebi măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte nereguli care afectează asistența macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului 12 , cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului 13 și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 14 ;
(f)autorizează în mod expres Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă sau reprezentanții acestora, să efectueze verificări, inclusiv verificări și inspecții la fața locului;
(g)acordă în mod expres Comisiei și Curții de Conturi competența de a efectua audituri atât în timpul, cât și după perioada de disponibilitate a asistenței macrofinanciare a Uniunii, inclusiv audituri ale documentelor și audituri la fața locului, cum ar fi evaluările operaționale;
(h)asigură faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a împrumutului și/sau la rambursarea integrală a grantului atunci când s-a stabilit că, în ceea ce privește gestionarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Georgia s-a angajat într-un act de fraudă sau corupție sau într-o altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii.
4. Înainte de implementarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia evaluează, prin intermediul unei evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control ale Georgiei care sunt relevante pentru această asistență.
Articolul 7
1. Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 8
1. Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a punerii în aplicare. Raportul:
(i)examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii;
(j)evaluează situația și perspectivele economice ale Georgiei, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor de politică menționate la articolul 3 alineatul (1);
(k)indică legătura dintre condițiile de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Georgiei la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.
2. În cel mult doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex-post, care analizează rezultatele și eficiența asistenței macrofinanciare din partea Uniunii deja acordate și măsura în care aceasta a contribuit la obiectivele asistenței.
Articolul 9
Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB
1.3.Tipul propunerii/inițiativei
1.4.Obiectiv(e)
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.6.Durata și impactul financiar
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
2.MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară(bugetare) de cheltuieli afectată(afectate)
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale
3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual
3.2.5.Contribuția terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Georgiei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 15
Domeniul de politică: Titlul 01 – Afaceri economice și financiare
Activitate: 03 – Afaceri economice și financiare internaționale
1.3.Tipul propunerii/inițiativei
X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă
1.4.Obiective
1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
„Un nou impuls pentru locuri de muncă, investiții și creștere: promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”
Domeniile de activitate ale DG ECFIN în acest sector sunt următoarele:
(a)sprijinirea stabilității macrofinanciare și promovarea reformelor de stimulare a creșterii în afara UE, inclusiv prin dialoguri economice periodice cu principalii parteneri și prin acordarea de asistență macrofinanciară; și
(b)sprijinirea procesului de extindere, punerea în aplicare a politicii de vecinătate a UE și a priorităților UE în alte țări terțe prin efectuarea de analize economice și furnizarea de evaluări ale politicilor și consultanță.
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză
Obiectivul specific: „Promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”
Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză:
(a)sprijinirea stabilității macrofinanciare și promovarea reformelor de stimulare a creșterii în afara UE, inclusiv prin dialoguri economice periodice cu principalii parteneri și prin acordarea de asistență macrofinanciară; și
(b)sprijinirea procesului de extindere, punerea în aplicare a politicii de vecinătate a UE și a priorităților UE în alte țări terțe prin efectuarea de analize economice și furnizarea de evaluări ale politicilor și consultanță.
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
Asistența propusă constă într-un împrumut în valoare de 35 de milioane EUR și un grant de 10 milioane EUR acordate de UE Georgiei, cu scopul de a contribui la ameliorarea situației balanței de plăți a acestei țări. Asistența, care urmează să fie furnizată în două tranșe, va ajuta această țară să depășească situația dificilă cu care se confruntă la nivel economic și la nivelul balanței de plăți. Ea va promova, de asemenea, reforme structurale destinate să sporească creșterea economică sustenabilă, să reducă vulnerabilitățile macroeconomice și să îmbunătățească gestionarea finanțelor publice.
1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact
Autoritățile vor trebui să transmită periodic serviciilor Comisiei rapoarte cu privire la o serie de indicatori și să furnizeze un raport complet asupra îndeplinirii condițiilor de politică convenite înainte de plata tuturor tranșelor asistenței.
Serviciile Comisiei vor continua să monitorizeze gestionarea finanțelor publice, în urma evaluării operaționale a circuitelor financiare și a procedurilor administrative din Georgia care a fost realizată pentru pregătirea acestei operațiuni. Delegația UE la Tbilisi va prezenta, de asemenea, rapoarte periodice pe teme relevante pentru monitorizarea asistenței. Serviciile Comisiei vor rămâne în contact permanent cu FMI și cu Banca Mondială, pentru a beneficia de informațiile desprinse din activitățile curente ale acestora în Georgia.
Propunerea de decizie prevede un raport anual către Consiliu și Parlamentul European, care să cuprindă o evaluare a implementării acestei operațiuni. În termen de doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate, se va efectua o evaluare ex-post independentă a asistenței.
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung
Acordarea asistenței va fi condiționată de realizarea unor progrese satisfăcătoare în implementarea viitorului program economic convenit între Georgia și FMI, care a fost aprobat de Consiliul director al FMI în data de 12 aprilie 2017. În plus, Comisia va conveni cu autoritățile georgiene cu privire la o serie de condiții de politică specifice, enumerate în cadrul unui memorandum de înțelegere, care trebuie îndeplinite înainte de eliberarea celei de-a doua tranșe de către Comisie.
1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE
Asistența macrofinanciară propusă va ajuta Georgia să depășească consecințele unui context extern nefavorabil care, prin reducerea exporturilor și a remiterilor, a contribuit la o creștere relativ slabă a PIB-ului în 2016, precum și să-și reducă vulnerabilitatea poziției balanței de plăți și să facă față cerințelor de adaptare ale DCFTA. În acest fel, asistența macrofinanciară propusă va contribui la promovarea stabilității macroeconomice și a reformelor structurale în această țară. Venind în completarea resurselor puse la dispoziție de instituțiile financiare internaționale, de alte instrumente ale UE și de alți donatori, asistența va contribui la eficiența globală a pachetului de sprijin financiar furnizat de comunitatea internațională a donatorilor.
De asemenea, programul propus va consolida angajamentul guvernului în favoarea reformei și aspirațiile sale către o relație mai apropiată cu UE. Acest rezultat va fi atins, printre altele, prin impunerea unor condiții adecvate pentru plata asistenței. Într-un context mai larg, programul va transmite celorlalte țări din regiune un semnal al disponibilității UE de a continua să sprijine statele care se angajează în mod clar pe calea reformelor politice în perioade de dificultăți economice.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare
Din 2004, au fost efectuate peste cincisprezece evaluări ex-post cu privire la operațiuni de asistență macrofinanciară. Aceste evaluări concluzionează că operațiunile de asistență macrofinanciară contribuie, deși uneori modest și indirect, la îmbunătățirea sustenabilității externe, la stabilitatea macroeconomică și la realizarea reformelor structurale în țara beneficiară. În majoritatea cazurilor, operațiunile de asistență macrofinanciară au avut un efect pozitiv asupra balanței de plăți a țării beneficiare și au contribuit la relaxarea constrângerilor bugetare ale acesteia. De asemenea, aceste operațiuni au condus la o creștere economică ceva mai însemnată.
1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare
UE este cel mai mare donator în favoarea Georgiei. Asistența financiară din partea UE angajată pentru Georgia în cadrul Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP) pentru perioada 2007-2013 a totalizat 452 de milioane EUR. Pentru perioada 2014-2020, în cadrul Instrumentului european de vecinătate (IEV), asistența acordată de UE Georgiei poate varia între un minim de 610 milioane EUR și o sumă maximă de 746 de milioane EUR. Aceste fonduri sunt completate prin finanțări din alte instrumente ale UE, cum ar fi Facilitatea de investiții pentru vecinătate (FIV). În plus față de programele de cooperare bilaterală, Georgia mai beneficiază de diferite programe regionale, în special în domeniul transporturilor, energiei și mediului. Georgia participă, de asemenea, la inițiative deschise tuturor țărilor în cadrul politicii de vecinătate, cum ar fi Erasmus+, TAIEX și SIGMA. Pe lângă IEV, Georgia este eligibilă pentru finanțare în cadrul instrumentelor și programelor tematice ale UE: Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), precum și programele privind organizațiile societății civile și autoritățile locale, dezvoltarea umană și migrația și azilul. De asemenea, Banca Europeană de Investiții a acordat împrumuturi în valoare de 1 267 de milioane EUR, începând cu anul 2010.
Principala valoare adăugată a AMF comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, precum și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Asistența macrofinanciară nu constituie un sprijin financiar regulat pentru dezvoltarea economică și socială pe termen lung a țărilor beneficiare. Aceasta trebuie întreruptă de îndată ce situația financiară externă a țării revine pe calea sustenabilității. Ulterior, pot fi utilizate instrumentele de cooperare obișnuite ale UE.
AMF este totodată concepută pentru a veni în completarea intervențiilor instituțiilor financiare internaționale, în special programul de ajustare și de reformă sprijinit de mecanismul de finanțare extinsă al FMI și de împrumuturile pentru politicile de dezvoltare acordate de Banca Mondială.
1.6.Durata și impactul financiar
X Propunere/inițiativă pe durată determinată
X Propunere/inițiativă în vigoare pentru o perioadă de doi ani și jumătate de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere, așa cum se prevede la articolul 1 alineatul (4) din decizie
X Se preconizează că impactul financiar se va produce în perioada 2017-2020
1.7.Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e) 16
X Gestiune directă asigurată de Comisie
2.MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
Asistența are caracter macroeconomic și este menită să fie compatibilă cu programul economic sprijinit de FMI. Serviciile Comisiei vor monitoriza acțiunea pe baza progreselor înregistrate în implementarea programului FMI și a măsurilor de reformă concrete care urmează a fi convenite cu autoritățile georgiene într-un memorandum de înțelegere (a se vedea și punctul 1.4.4).
2.2.Sistemul de gestiune și de control
2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)
În ceea ce privește operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, există riscuri fiduciare, riscuri legate de politicile aplicate și riscuri legate de situația politică în general.
Există riscul ca asistența macrofinanciară să fie utilizată în mod fraudulos. Deoarece asistența macrofinanciară nu este dedicată de Georgia unor cheltuieli specifice, acest risc este legat de factori cum ar fi calitatea generală a sistemelor de gestionare din cadrul băncii centrale și al ministerului de finanțe și de adecvarea capacităților de audit intern și extern.
Un al doilea risc rezultă din posibilitatea ca Georgia să nu poată asigura serviciul datoriilor financiare față de UE care decurg din împrumuturile AMF propuse (risc de nerambursare sau risc de credit); acesta ar putea fi cauzat, de exemplu, de o deteriorare suplimentară semnificativă a balanței de plăți și a situației bugetare a țării.
Un alt risc important pentru operațiune decurge din situația geopolitică regională, în special din relațiile însă dificile ale Georgiei cu Rusia și cu regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. O înrăutățire a situației geopolitice regionale ar putea avea un impact negativ asupra stabilității macroeconomice a Georgiei, afectând performanțele programului FMI și plata și/sau rambursarea asistenței macrofinanciare propuse.
În cele din urmă, economia Georgiei se confruntă cu alte riscuri mai ample, din cauza unei perspective economice regionale și globale incerte. Creșterea economică regională și globală ar urma să se accelereze în 2017, dar va rămâne modestă și supusă unor riscuri asociate protecționismului, volatilității piețelor financiare și eventualele noi aprecieri ale dolarului american. Dacă aceste riscuri se materializează, ele pot conduce la o creștere economică mai mică în Georgia, care, alături de gradul constant ridicat al inegalității și de o plasă de siguranță socială relativ limitată, ar putea afecta bugetul și ar putea reduce sprijinul intern pentru reformele structurale.
2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată(e)
Asistența macrofinanciară va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, inclusiv a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), și a Curții de Conturi Europene.
2.2.3.Costurile și beneficiile controalelor și rata probabilă de neconformitate
Costurile de bază înregistrate de Comisie cu privire la metodele de verificare și control sunt descrise în tabelul 3.2.1. În plus, există costuri pentru Curtea de Conturi Europeană și costuri legate de eventualele intervenții ale OLAF. Evaluarea operațională a circuitelor financiare și administrative din Georgia, care urmează să fie finalizată de serviciile Comisiei în 2017 cu sprijinul unor consultanți externi, ajută la evaluarea riscurilor utilizării abuzive a fondurilor și furnizează informații utile asupra reformelor necesare în domeniul gestionării finanțelor publice, care pot fi reflectate ulterior în condițiile de politică aferente operațiunii. În ceea ce privește rata probabilă de nerespectare, riscul aferent (sub forma nerambursării împrumutului sau a utilizării abuzive a fondurilor) este considerat a fi scăzut, pe baza experienței cu instrumentul de asistență macrofinanciară de la crearea sa.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
Pentru a atenua riscurile de utilizare frauduloasă se vor lua mai multe măsuri:
În primul rând, acordul de împrumut și acordul de grant vor include o serie de dispoziții privind inspecțiile, prevenirea fraudei, auditurile, precum și recuperarea fondurilor în caz de fraudă sau de corupție. De asemenea, asistența va fi plătită într-un cont special la Banca Națională a Georgiei.
În plus, serviciile Comisiei, cu sprijinul unor consultanți externi, sunt în curs de a finaliza o evaluare operațională a fiabilității circuitelor financiare și a procedurilor administrative din Georgia care sunt relevante pentru acest tip de asistență. Conform constatărilor preliminare ale consultanților (primite în septembrie 2017), situația actuală a circuitelor financiare și administrative ale Georgiei este adecvată pentru gestionarea unei noi operațiuni de asistență macrofinanciară, deși persistă anumite deficiențe.
În fine, asistența va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, cu sprijinul Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Curții de Conturi Europene.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară(bugetare) de cheltuieli afectată(afectate)
·Linii bugetare existente
01 03 02: Asistență macrofinanciară
01 03 06 – Provizionarea Fondului de garantare
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual |
Linia bugetară |
Tipul
|
Contribuție |
|||
|
Număr
|
Dif./ Nedif.
|
Țări AELS 18 |
Țări candidate 19 |
Țări terțe |
În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar |
|
|
4 |
01 03 02 Asistență macrofinanciară |
Dif. |
NU |
NU |
NU |
NU |
|
4 |
01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare |
Nedif. |
NU |
NU |
NU |
NU |
Fondul de garantare pentru acțiuni externe trebuie să fie provizionat în conformitate cu regulamentul privind fondul, 20 utilizându-se fondurile aferente liniei bugetare 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”), la o rată de 9 % din totalul pasivelor. Suma provizionului se calculează la începutul anului „n” ca diferența dintre suma țintă și activele nete ale fondului la finalul anului „n-1”. Această sumă a provizionului este introdusă în anul „n” în proiectul de buget pentru anul „n+1” și este plătită efectiv într-o singură tranzacție la începutul anului „n+1” din linia bugetară „Provizionarea Fondului de garantare” (linia bugetară 01 03 06). Prin urmare, un procent de 9 % (maximum 3,15 milioane EUR) din suma plătită efectiv se va lua în considerare în suma țintă la sfârșitul anului „n-1” pentru calcularea provizionării fondului.
Noi linii bugetare a căror creare se solicită: nu este cazul.
3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
|
Rubrica din cadrul financiar multianual: |
4 |
milioane EUR (cu trei zecimale) |
||||||||||||||
|
DG: ECFIN |
Anul 2017 21 |
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL |
||||||||||
|
•Credite operaționale |
||||||||||||||||
|
Linia bugetară 01 03 02 Asistență macrofinanciară |
Angajamente |
(1) |
10 |
10 |
||||||||||||
|
Plăți |
(2) |
10 |
10 |
|||||||||||||
|
Linia bugetară 01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare |
Angajamente |
(1a) |
3,15 |
3,15 |
||||||||||||
|
Plăți |
(2 a) |
3,15 |
3,15 |
|||||||||||||
|
Evaluare operațională și evaluare ex-post |
||||||||||||||||
|
Linia bugetară 01 03 02 Asistență macrofinanciară |
Angajamente |
(3) |
0,07 |
0,15 |
0,22 |
|||||||||||
|
Plăți |
(3a) |
0,07 |
0,15 |
0,22 |
||||||||||||
|
TOTAL credite
|
Angajamente |
(4) =1+1a +3 |
0,07 |
10 |
3,3 |
13,37 |
||||||||||
|
Plăți |
(5) =2+2a +3 |
0,07 |
10 |
3,15 |
0,15 |
13,37 |
||||||||||
|
TOTAL credite
|
Angajamente |
=4 |
0,07 |
10 |
3,3 |
13,37 |
||||||||||
|
Plăți |
=5 |
0,07 |
10 |
3,15 |
0,15 |
13,37 |
||||||||||
În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar multianual: |
5 |
„Cheltuieli administrative” |
||||||||
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL |
|||||
|
DG: ECFIN |
||||||||||
|
•Resurse umane |
0,041 |
0,058 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,125 |
||||
|
•Alte cheltuieli administrative |
0,010 |
0,020 |
0,030 |
|||||||
|
TOTAL DG ECFIN |
Credite |
0,051 |
0,078 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,155 |
|||
|
TOTAL credite
|
(Total angajamente = Total plăți) |
0,051 |
0,078 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,155 |
|||
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL |
||
|
TOTAL credite
|
Angajamente |
0,121 |
10,078 |
0,006 |
3,310 |
0,010 |
13,525 |
|
Plăți |
0,121 |
10,078 |
0,006 |
3,16 |
0,16 |
13,525 |
3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.3.1.Sinteză
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul 2021 |
TOTAL |
|
|
RUBRICA 5
|
||||||
|
Resurse umane |
0,041 |
0,058 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,125 |
|
Alte cheltuieli administrative |
0,010 |
0,020 |
0,030 |
|||
|
Subtotal RUBRICA 5
|
0,051 |
0,078 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,155 |
|
În afara RUBRICII 5 25 din cadrul financiar multianual |
||||||
|
Resurse umane |
||||||
|
Alte cheltuieli
|
||||||
|
Subtotal
|
|
TOTAL |
0,051 |
0,078 |
0,006 |
0,010 |
0,010 |
0,155 |
Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele Direcției Generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat
–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări în echivalent normă întreagă
|
Anul
|
Anul
|
Anul 2019 |
Anul 2020 |
Anul 2021 |
|||||
|
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) |
|||||||||
|
01 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) |
0,30 |
0,42 |
0,04 |
0,07 |
0,07 |
||||
|
XX 01 01 02 (în delegații) |
|||||||||
|
XX 01 05 01 (cercetare indirectă) |
|||||||||
|
10 01 05 01 (cercetare directă) |
|||||||||
|
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 26 |
|||||||||
|
XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) |
|||||||||
|
XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) |
|||||||||
|
XX 01 04 yy 27 |
- la sediu |
||||||||
|
- în delegații |
|||||||||
|
XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă) |
|||||||||
|
10 01 05 02 (AC, END, INT- cercetare directă) |
|||||||||
|
Alte linii bugetare (a se preciza) |
|||||||||
|
TOTAL |
0,30 |
0,42 |
0,04 |
0,07 |
0,07 |
||||
XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale Direcției Generale în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.
Costul personalului necesar este estimat pe baza a 30 % din cheltuielile anuale pentru un funcționar cu gradul AD5-AD12.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar |
Șef de unitate: Supraveghează și gestionează operațiunea, negociază Memorandumul de înțelegere, conduc misiuni și evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea condițiilor. Birou: Pregătirea memorandumului de înțelegere, relaționarea cu autoritățile și cu IFI, relaționarea cu experții externi pentru evaluarea operațională și evaluarea ex post, desfășurarea de misiuni de evaluare și pregătirea de rapoarte ale serviciilor Comisiei, elaborarea de proceduri ale Comisiei în legătură cu gestionarea asistenței. |
|
Personal extern |
Nu este cazul |
3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual
–X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.
3.2.5.Contribuția terților
–X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.