COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.6.2017

COM(2017) 352 final

2017/0145(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție și de modificare a Regulamentului (CE) 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) 1077/2011

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

·Motivele și obiectivele propunerii

Regulamentul de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (denumită în continuare „eu-LISA”) a fost adoptat în 2011 [Regulamentul (UE) nr. 1077/2011] și modificat în 2015 prin Regulamentul (UE) nr. 603/2013 1 . eu-LISA este responsabilă în prezent de gestionarea operațională a Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), a Sistemului de informații privind vizele (VIS) și a Eurodac. De asemenea, agenției i s-ar putea încredința dezvoltarea și gestionarea operațională a altor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție dacă se prevede astfel în instrumentele legislative relevante.

eu-LISA și-a preluat atribuțiile sale principale la 1 decembrie 2012 și gestionează VIS începând cu 1 decembrie 2012, SIS II începând din mai 2013 și Eurodac începând din iunie 2013. Sediul agenției este la Tallinn și sistemele sunt gestionate de la amplasamentul tehnic din Strasbourg. Amplasamentul de siguranță se află la Sankt Johann im Pongau.

Obiectivul prezentei propuneri este de a revizui regulamentul de instituire a agenției în vederea adaptării sale la recomandările de amendamente legislative care decurg din evaluare, precum și de a îmbunătăți funcționarea agenției și de a consolida rolul său pentru a asigura faptul că mandatul său răspunde provocărilor actuale la nivelul UE în spațiul de libertate, securitate și justiție. Propunerea vizează, de asemenea, inserarea în regulament a modificărilor determinate de evoluțiile în materie de politică, juridice și factuale și în special pentru a reflecta faptul că agenției urmează să îi fie încredințate noi sisteme sub rezerva obținerii acordului colegiuitorilor și că agenția ar trebui însărcinată să contribuie la dezvoltarea interoperabilității între sistemele informatice la scară largă în urma Comunicării Comisiei din 6 aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” 2 , a raportului final din 11 mai 2017 al Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate 3 și a celui de Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017 4 . De asemenea, ea răspunde recomandărilor de modificări propuse de Consiliul de administrație al agenției, precum și eventualei necesități ca eu-LISA să găzduiască și să gestioneze soluții tehnice comune pentru punerea în aplicare la nivel național a unor sisteme descentralizate pentru statele membre interesate. În sfârșit, propunerea aliniază actul de instituire al agenției cu principiile Declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012 (denumită în continuare „abordarea comună”).

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de instituire, Comisia a efectuat o evaluare, pe baza unei evaluări externe 5 , în strânsă consultare cu Consiliul de administrație al eu-LISA, pentru a examina modul și măsura în care agenția contribuie efectiv la gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție și modul în care agenția își îndeplinește sarcinile descrise în regulamentul de instituire. Această evaluare a analizat, de asemenea, necesitatea unei revizuiri sau extinderi a sarcinilor încredințate eu-LISA în regulamentul de instituire. Pe baza acestei evaluări, Comisia, în urma consultării cu Consiliul de administrație, ar trebui să emită recomandări cu privire la modificările care trebuie aduse regulamentului de instituire și să le înainteze, însoțite de avizul Consiliului de administrație, precum și de propuneri corespunzătoare, Parlamentului European, Consiliului și Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Recomandările au fost incluse în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind funcționarea Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (eu-LISA) 6 și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul, privind evaluarea eu-LISA 7 și se preconizează că vor fi adoptate în același timp cu prezenta propunere.

·Abordarea recomandărilor formulate în raportul de evaluare externă al eu­LISA

La patru ani după ce agenția și-a preluat sarcinile în decembrie 2012, evaluarea a arătat că aceasta și-a demonstrat capacitatea de a-și îndeplini sarcinile, precum și noile sarcini care i-au fost încredințate, în special DubliNet 8 , VISION 9 și punerea în aplicare a proiectului-pilot „Frontiere inteligente” 10 , într-un mod eficace și eficient. Evaluarea a constatat, de asemenea, că eu-LISA a contribuit efectiv la instituirea unui mediu informatic coordonat, eficient și coerent pentru gestionarea sistemelor informatice la scară largă care sprijină punerea în aplicare a politicilor în spațiul de libertate, securitate și justiție.

Totuși, există unele deficiențe care trebuie remediate pentru a îmbunătăți funcționarea agenției și a consolida rolul acesteia, asigurând faptul că mandatul său este adaptat pentru a răspunde provocărilor actuale la nivelul UE în domeniul migrației și al securității. Majoritatea deficiențelor identificate în cursul evaluării pot fi remediate fără modificări legislative. Directorul executiv al eu-LISA a dat curs recomandărilor fără caracter legislativ; Consiliul de administrație a adoptat planul de acțiune relevant la 21 martie 2017.

Deficiențele care ar necesita modificări legislative, astfel cum au fost identificate în evaluare, sunt următoarele:

–coerența gestionării infrastructurii de comunicații ar trebui îmbunătățită prin transferarea sarcinilor aferente ale Comisiei către agenție (în special execuția bugetului, achiziții și reînnoire și aspecte contractuale), printr-o modificare a instrumentelor legislative care reglementează instituirea și funcționarea sistemelor gestionate de agenție; 

–domeniul de acoperire al cooperării cu alte agenții în spațiul de libertate, securitate și justiție ar trebui să fie clarificat în cadrul mandatului eu-LISA;

–Consiliul de administrație ar trebui să adopte, până la sfârșitul lunii august a fiecărui an, un raport interimar referitor la progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a activităților planificate care să acopere primele șase luni ale aceluiași an;

–domeniul de aplicare al proiectelor-pilot pe care eu-LISA le poate efectua este limitat la cele menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul financiar (și anume fără un act de bază) și ar trebui extins cel puțin la proiecte-pilot cu un act de bază existent.

De asemenea, în evaluare s-a recomandat să se pregătească o evaluare a riscurilor și o evaluare ex ante pentru proiectele cu o valoare de peste 500 000 EUR care sunt puse în aplicare de eu-LISA în cadrul mandatului său actual (și anume care nu care decurg dintr-un instrument legislativ prin care i se încredințează un nou sistem pentru care Comisia va furniza o evaluare a impactului). Aceasta este o recomandare importantă care va fi abordată în mod adecvat de către eu-LISA. Cu toate acestea, ea nu necesită o modificare a regulamentului de instituire a agenției, întrucât articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei 11 și din Regulamentul financiar al agenției solicită deja efectuarea unor evaluări ex ante și ex post ale programelor și activităților care implică cheltuieli semnificative.

În evaluare s-au formulat, de asemenea, alte recomandări de modificare a mandatului agenției. Acestea ar trebui să fie introduse în instrumentele legislative ale sistemelor și, în ceea ce privește responsabilitatea extinsă pentru eu-LISA în materie de statistici, nu ar necesita o modificare a regulamentului de instituire a agenției:

–o responsabilitate extinsă pentru eu-LISA în generarea/publicarea statisticilor pentru fiecare sistem;

–o nouă sarcină pentru eu-LISA care constă în elaborarea de rapoarte privind calitatea datelor și analiza datelor pentru a îmbunătăți controlul punerii în aplicare a instrumentelor juridice ale sistemelor.

Raportul privind funcționarea Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție, adoptat la aceeași dată ca și prezenta propunere, prezintă constatările și recomandările evaluării. Acesta a precizat și faptul că regulamentul de instituire care definește sarcinile agenției răspunde mediului juridic, politic și economic în care agenția a fost creată. Recentele evoluții de politică și legislative necesită revizuirea sau extinderea ulterioară a sarcinilor încredințate eu­LISA în regulamentul de instituire și în alte instrumente juridice relevante (și anume instrumentele juridice ale sistemelor). În 2016, Comisia a prezentat propuneri pentru a încredința noi sisteme agenției: sistemul de intrare/ieșire (EES) 12 , sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri 13 și sistemul UE de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 14 . Dacă aceste inițiative sunt adoptate de colegiuitori, ele ar necesita modificări ale regulamentului privind eu-LISA care ar trebui să intre în vigoare atunci când aceste propuneri vor deveni aplicabile pentru a reflecta aceste noi sarcini în regulamentul privind eu-LISA, în special în ceea ce privește responsabilitățile Consiliului de administrație și ale directorului executiv. Propunerea privind EES include modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1077/2011. În cazul propunerilor de reformare privind ETIAS și Eurodac, astfel de modificări au fost introduse de Președinție în cursul discuțiilor din cadrul Consiliului. Totuși, întrucât prezenta propunere este prezentată înaintea adoptării oricăreia dintre aceste trei propuneri prin care se încredințează noi sisteme agenției, este necesar să se reflecte modificările necesare și în prezenta propunere, între paranteze, sub rezerva acceptării lor finale în text atunci când propunerile sunt adoptate de către colegiuitori.

De asemenea, Comisia a adoptat la 6 aprilie 2016 o comunicare intitulată „Sisteme informatice mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” 15 . Ar trebui să se acorde eu-LISA, în regulamentul de instituire, un mandat explicit pentru a efectua sarcinile care i-au fost încredințate, astfel cum sunt descrise în această comunicare și în cel de Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017. Aceasta include în special oferirea de sprijin Comisiei și statelor membre pentru a examina fezabilitatea tehnică a evoluțiilor și acțiunilor care vizează interoperabilitatea sistemelor, inclusiv prin studii și/sau activități de testare.

Modificările care decurg din evaluarea SIS efectuată în 2016, astfel cum sunt reflectate în propunerile de revizuire a instrumentelor legislative ale SIS 16 , precum și din propunerea de reformare privind Eurodac 17 ar trebui introduse, de asemenea, în propunere.

În plus, există divergențe între regulamentul de instituire și abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012 (denumită în continuare „abordarea comună”) și cu noul regulament financiar și regulamentul financiar cadru. Acestea ar trebui abordate în cadrul revizuirii legislative. Un exemplu în acest sens este eventuala extindere a mandatului directorului executiv pentru cel mult cinci ani, în loc de durata maximă de trei ani prevăzută în prezent. Un al doilea exemplu este cerința privind evaluările agenției o dată la cinci ani în loc de o dată la patru ani, cum se prevede în prezent.

De asemenea, regulamentul ar trebui să prevadă faptul că eu-LISA poate oferi statelor membre consiliere privind conectarea sistemelor naționale la sistemele centrale, precum și sprijin/asistență ad hoc (cum ar fi sprijinul acordat în hotspotul din Grecia la începutul anului 2016 în timpul crizei refugiaților).

Acesta ar trebui, de asemenea, să permită eu-LISA să furnizeze asistență/sprijin serviciilor relevante ale Comisiei cu privire la aspecte tehnice legate de sistemele existente sau noi, dacă se solicită acest lucru.

·Abordarea recomandărilor privind modificările propuse de Consiliul de administrație al agenției

Consiliul de administrație al agenției a fost consultat la 25 noiembrie 2016 cu privire la recomandările privind modificările ce ar trebui aduse regulamentului de instituire a agenției, iar avizul său a fost adoptat la 27 februarie 2017. Consiliul de administrație a salutat recomandările privind modificările și intenția Comisiei de a extinde responsabilitățile eu-LISA și a prezentat noi recomandări privind modificările. Dintre aceste recomandări suplimentare, Comisia a preluat extinderea mandatului privind cercetarea, precum și extinderea mandatului președintelui grupurilor consultative. Consiliul de administrație a propus ca agenția să dețină competența de a stabili amplasamente tehnice suplimentare după aprobarea Consiliului de administrație, pe lângă cele deja existente la Strasbourg și Sankt Johann im Pongau (Austria). Comisia nu poate accepta această recomandare, întrucât nu este susținută de nicio dovadă relevantă privind necesitatea, valoarea adăugată sau creșterea eficienței. Se precizează faptul că amplasarea sistemului central și al celui de siguranță pentru SIS II și VIS la Strasbourg (Franța) și Sankt Johann im Pongau (Austria) fusese deja stabilită de colegiuitori în instrumentele legislative privind SIS II (adoptate în 2006 și, respectiv, 2007) și VIS (adoptat în 2008). În cursul negocierilor pe marginea propunerii de regulament de instituire a agenției, s-a decis de către colegiuitori, pe baza unei oferte comune prezentate de Estonia și Franța privind găzduirea agenției, că sediul agenției va fi la Tallinn, iar amplasamentul tehnic și cel de siguranță vor rămâne la Strasbourg și la Sankt Johann im Pongau. În plus, nu a fost furnizată nicio evaluare de către agenție pentru a justifica necesitatea unui amplasament suplimentar. Cu toate acestea, pentru a asigura o mai mare flexibilitate, prezenta propunere prevede posibilitatea ca agenția să utilizeze amplasamentul de siguranță de la Sankt Johann im Pongau pentru a gestiona sistemele de siguranță simultan, într-un mod activ. Acest lucru ar trebui să permită prelucrarea tranzacțiilor comerciale chiar și în cursul funcționării normale, nu doar în cazul funcționării defectuoase a sistemelor.

·Abordarea modificărilor necesare pentru a încredința eu-LISA sarcinile menționate în raportul final al Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate din 11 mai 2017 și în Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017.

Printre aceste modificări se numără:

(a)atribuirea unor responsabilități sporite către eu-LISA în ceea ce privește calitatea datelor, sub rezerva adoptării de amendamente/propuneri legislative specifice;

Grupul de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate a analizat recomandarea prevăzută în Comunicarea intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”, conform căreia eu-LISA ar trebui să dezvolte o capacitate centrală de monitorizare a calității datelor. Grupul de experți a considerat că ar trebui îmbunătățite sau completate controalele automate privind calitatea, formatul și caracterul complet impuse sau sugerate de sistemele centrale. Este necesară o analiză suplimentară cu privire la posibila dezvoltare a controlului automat al calității datelor în ceea ce privește diversele câmpuri de date în SIS, VIS și Eurodac și în oricare dintre noile sisteme, cum ar fi EES. Obiectivul unui astfel de mecanism de control al calității datelor va fi ca sistemele centrale să identifice în mod automat transmiterile de date aparent incorecte sau incoerente, astfel încât statul membru de origine să fie în măsură să verifice datele și să ia măsurile de remediere necesare. Această activitate ar putea fi facilitată printr-un registru comun de date pentru producerea de rapoarte statistice și rapoarte privind calitatea datelor (depozit de date) care să conțină date anonimizate extrase din sisteme. În Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale se precizează că Comisia va da curs recomandărilor grupului de experți privind controlul automat al calității, un „depozit de date” capabil să analizeze datele anonimizate extrase din sistemele de informații relevante în scopuri statistice și de raportare, precum și modulele de formare privind calitatea datelor pentru personalul responsabil cu furnizarea de contribuții pentru sistemele la nivel național.

Această nouă sarcină, precum și crearea unui „depozit de date” ar necesita să se prevadă anumite dispoziții detaliate privind calitatea datelor în instrumentele sistemelor sau într-un instrument legislativ specific.

(b)acordarea eu-LISA a responsabilității pentru dezvoltarea de acțiuni privind interoperabilitatea, sub rezerva adoptării propunerilor legislative relevante;

Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017, a precizat că, în conformitate cu comunicarea din aprilie 2016 și cu confirmarea rezultată din constatările și recomandările grupului de experți, Comisia stabilește o nouă abordare privind gestionarea datelor pentru frontiere și securitate, în cadrul căreia toate sistemele de informații centralizate ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației sunt interoperabile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale astfel încât:

·să fie posibilă efectuarea unor căutări simultane în cadrul sistemelor prin intermediul unui portal de căutare european, cu respectarea deplină a limitării scopului și a drepturilor de acces, în vederea unei mai bune utilizări a sistemelor de informații existente, eventual cu ajutorul unui număr mai mare de norme simplificate pentru accesul în scopul asigurării respectării legii;

·sistemele să utilizeze un serviciu comun unic de comparare a datelor biometrice care să permită căutări în diferite sisteme de informații care conțin date biometrice, eventual cu marcaje de tip răspuns pozitiv/negativ („hit/no hit”) care să indice legătura cu datele biometrice aferente găsite într-un alt sistem;

·sistemele să utilizeze un registru comun de date care cuprinde date de identificare alfanumerice, pentru a detecta dacă o persoană este înregistrată cu identități multiple în diferite baze de date.

Prezenta propunere are drept obiectiv să permită eu-LISA să efectueze sarcinile care decurg din Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017 18 , precum și dezvoltarea unui portal european de căutare, a unui serviciu comun de comparare a datelor biometrice și a unui registru comun de date de identitate, sub rezerva adoptării instrumentului legislativ relevant privind interoperabilitatea.

(c)abordarea eventualei necesități ca eu-LISA să dezvolte, să gestioneze și/sau să găzduiască soluții tehnice comune pentru punerea în aplicare la nivel național a aspectelor tehnice ale obligațiilor care decurg din legislația UE referitoare la sistemele descentralizate în spațiul de libertate, securitate și justiție pentru statele membre interesate.

Astfel cum se reamintește în Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017, raportul final al Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate a evidențiat, de asemenea, importanța punerii în aplicare pe deplin și a aplicării sistemelor de informații existente. Acesta a analizat, de asemenea, cadrul Prüm descentralizat privind schimbul de date referitoare la ADN, amprente digitale și înmatricularea vehiculelor 19 , recomandând efectuarea unui studiu de fezabilitate privind trecerea la o componentă de rutare centrală și, eventual, adăugarea de noi funcționalități. În ceea ce privește informațiile prealabile referitoare la pasageri (API), grupul de experți a recomandat Comisiei să efectueze un studiu de fezabilitate privind un mecanism centralizat pentru API, inclusiv necesitatea unui router central. Obiectivul ar fi să li se permită statelor membre interesate să dispună de o conectivitate de tip „ghișeu unic” pentru companiile aeriene și să se furnizeze date API atât sistemelor naționale, cât și sistemelor centrale (EES, ETIAS). În ceea ce privește sistemul descentralizat instituit prin Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor (Directiva privind PNR) 20 , grupul de experți a recomandat efectuarea unui studiu de fezabilitate cu privire la o componentă centrală privind informațiile prealabile referitoare la pasageri și datele din registrul cu numele pasagerilor ca instrument de sprijin tehnic menit să faciliteze conectivitatea cu transportatorii aerieni. Obiectivul ar fi să li se permită statelor membre interesate să dispună de o conectivitate de tip „ghișeu unic” pentru companiile aeriene și să se furnizeze date PNR sistemelor naționale ale statelor membre care au pus în aplicare Directiva privind PNR. Grupul de experți a considerat că acest lucru va consolida eficiența unităților de informații despre pasageri odată ce statele membre vor pune în aplicare Directiva UE privind PNR.

Prin urmare, prezenta propunere prevede posibilitatea ca Agenția să poată fi, de asemenea, însărcinată de către un grup de state membre să conceapă, să gestioneze și/sau să găzduiască un sistem informatic comun pentru ca acestea să pună în aplicare în comun aspectele tehnice ale obligațiilor care decurg din legislația UE privind sistemele descentralizate în spațiul de libertate, securitate și justiție, sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie și după luarea unei decizii de către Consiliul de administrație. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unui acord de delegare între statele membre în cauză și agenție, prin care acesteia din urmă i se încredințează sarcinile menționate anterior și i se alocă bugetul corespunzător. În acest caz, agenția percepe o contribuție din partea statelor membre care să acopere toate costurile relevante.

Astfel cum s-a indicat în Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, Comisia a sprijinit activitățile desfășurate în această etapă de un grup de state membre privind întreținerea e-CODEX, un sistem pentru cooperarea judiciară transfrontalieră și accesul digital la procedurile juridice. Comisia a luat notă de faptul că state membre implicate consideră că aceasta nu este o soluție sustenabilă. La nivel de grup de lucru al Consiliului, statele membre au analizat diferitele opțiuni și au concluzionat că agenția eu-LISA ar fi cea mai în măsură să asigure întreținerea și funcționarea sistemului e­CODEX. Pentru a explora cele mai bune soluții, Comisia a lansat o evaluare a impactului diferitelor opțiuni pentru întreținerea e-CODEX. Rezultatele acestei evaluări a impactului vor fi disponibile în toamna anului 2017.

·Abordarea modificărilor impuse de adoptarea propunerii privind sistemul ECRIS-TCN

În sfârșit, propunerea reflectă de asemenea modificările impuse de adoptarea propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) care să completeze și să sprijine Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (sistemul ECRIS-TCN) 21 (denumit în continuare „sistemul ECRIS-TCN”).

Ca și în cazul celorlalte propuneri prin care se încredințează noi sisteme agenției, propunerea privind ECRIS-TCN va necesita modificări ale regulamentului privind eu-LISA. Aceste modificări trebuie să se reflecte atât în propunerea privind ECRIS-TCN, cât și în propunerea privind agenția. În cazul în care propunerea privind ECRIS-TCN este adoptată înaintea propunerii privind agenția, se vor aplica modificările propuse în textul respectiv referitoare la regulamentul actual privind eu-LISA. După adoptarea propunerii privind agenția, modificările respective vor fi înlocuite cu cele conținute în propunerea privind agenția. În funcție de rapiditatea cu care vor fi adoptate ambele propuneri, acestea vor fi adaptate în timpul negocierilor pentru a se asigura coerența între cele două texte în ceea ce privește sarcinile eu­LISA.

***

Noile sarcini/sisteme prevăzute pentru eu-LISA vor consolida valoarea adăugată confirmată a acestei agenții, care a reunit cele trei sisteme informatice la scară largă în cadrul aceleiași entități. Acest lucru a permis punerea în comun a cunoștințelor de specialitate, valorificarea sinergiilor și instituirea unui cadru mai flexibil decât era posibil înainte de crearea agenției, când sistemele erau dezvoltate și gestionate de Comisie, iar anumite sarcini erau încredințate organismelor din sectorul public din două state membre. Noile sarcini vor răspunde, de asemenea, nevoii de sprijin din partea agenției pentru a oferi asistență statelor membre atunci când este necesar.

Deși inițiativa va avea un impact direct asupra agenției, asupra personalului său, inclusiv asupra directorului executiv, asupra statelor membre reprezentate în Consiliul de administrație și în cadrul grupurilor consultative, precum și asupra serviciilor Comisiei care interacționează cu agenția, ea va aduce beneficii, în sens mai larg, statelor membre și agențiilor care sunt utilizatorii finali ai sistemelor, întrucât agenția va avea un rol sporit în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale sistemelor informatice în spațiul de libertate, securitate și justiție și va oferi sprijin statelor membre atunci când este necesar.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

(a)Securitate internă. Astfel cum s-a subliniat în Agenda europeană privind securitatea, pentru gestionarea frontierelor sunt esențiale standarde comune stricte în vederea prevenirii criminalității transfrontaliere și a terorismului. Prezenta propunere contribuie la realizarea unui nivel înalt de securitate internă prin faptul că permite eu­LISA să preia dezvoltarea și gestionarea operațională a eventualelor noi sisteme (EES, ETIAS și sistemul ECRIS-TCN) și sarcinile aferente, ceea ce va contribui în mod eficace la îndeplinirea acestui obiectiv.

(b)Sistemul european comun de azil, în măsura în care Agenția gestionează Eurodac și DubliNet și i se va încredința dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri (propunerea de reformare a Regulamentului Dublin), precum și în ceea ce privește cooperarea între agenție și [Agenția Uniunii Europene pentru Azil].

(c)Gestionarea frontierelor externe și securitatea în măsura în care agenția gestionează sistemele SIS și VIS, care contribuie la controlul eficient al frontierelor externe ale Uniunii și i se vor încredința EES și ETIAS.

(d)Protecția datelor în măsura în care prezenta propunere asigură protecția de către agenție a securității datelor sistemelor centrale și infrastructura de comunicații.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

·Temeiul juridic

Prezenta propunere legislativă are la bază articolul 74, articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 78 alineatul (2) litera (e), articolul 79 alineatul (2) litera (c), articolul 82 alineatul (1) litera (d), articolul 85 alineatul (1), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care oferă temeiul juridic pentru modificarea regulamentului de instituire a eu-LISA și a instrumentelor juridice ale sistemelor.

Articolul 74 din TFUE prevede adoptarea unor măsuri corespunzătoare care să încurajeze și să consolideze cooperarea administrativă între serviciile competente ale administrațiilor statelor membre. Acesta reprezintă un temei juridic adecvat, întrucât agenția va facilita comunicarea și cooperarea între serviciile competente ale administrațiilor statelor membre în domeniile menționate anterior.

Sarcinile de gestionare operațională care vor fi încredințate agenției susțin aspectele de politică aflate la baza instrumentelor legislative ale SIS și VIS. În conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (b) și cu articolul 79 alineatul (2) litera (c) din TFUE, care asigură un temei juridic adecvat pentru sarcinile legate de SIS II ale agenției, activitățile acesteia acoperă, din punct de vedere tehnic, aspecte legate de controlul persoanelor la frontierele externe, precum și măsuri în domeniul imigrației ilegale și, respectiv, al șederii ilegale. În ceea ce privește aspectele referitoare la VIS, activitățile agenției susțin, din punct de vedere tehnic, procedurile de eliberare a vizelor de către statele membre; în consecință, acestea se întemeiază pe articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE.

În ceea ce privește aspectele referitoare la EURODAC, sarcinile de gestionare operațională care vor fi încredințate agenției susțin, din punct de vedere tehnic, determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe [articolul 78 alineatul (2) litera (e) din TFUE], identificarea resortisanților țărilor terțe sau a apatrizilor aflați în situație de ședere ilegală [articolul 79 alineatul (2) litera (c) din TFUE], colectarea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor în domeniu, precum și schimbul de informații relevante în scopul aplicării legii [articolul 87 alineatul (2) litera (a) din TFUE] și domeniul de acțiune și sarcinile Europol în ceea ce privește Eurodac în scopul aplicării legii [articolul 88 alineatul (2) litera (a) din TFUE].

Articolul 82 alineatul (1) litera (d) din TFUE prevede adoptarea unor măsuri privind facilitarea cooperării dintre autoritățile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală și executare a deciziilor. În plus, articolul 87 alineatul (2) litera (a) din TFUE prevede că, în scopul stabilirii unei cooperări polițienești care să implice autoritățile competente din statele membre, se adoptă măsuri privind colectarea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor în domeniu, precum și schimbul de informații relevante. Aceste dispoziții constituie un temei juridic adecvat pentru atribuirea de sarcini în acest domeniu agenției.

Măsurile menționate la articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 78 alineatul (2) litera (e), articolul 79 alineatul (2) litera (c), articolul 82 alineatul (1) litera (d) și articolul 87 alineatul (2) litera (a) din TFUE, se adoptă conform procedurii legislative ordinare. În consecință, procedura legislativă ordinară se aplică adoptării regulamentului în integralitatea sa.

·    Geometrie variabilă

Întrucât temeiul juridic al prezentei propuneri de regulament se regăsește în titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acesta face obiectul dispozițiilor privind geometria variabilă care rezultă din protocoalele privind pozițiile Regatului Unit, Irlandei și Danemarcei. Prezenta propunere de regulament se bazează pe acquis-ul Schengen și pe dispozițiile măsurilor referitoare la Eurodac. Prin urmare, trebuie luate în considerare următoarele consecințe care rezultă din diferitele protocoale și acorduri de asociere.

Danemarca:

În temeiul Protocolului 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea de către Consiliu a măsurilor care fac obiectul titlului V din TFUE, cu excepția „măsurilor prin care se stabilesc țările terțe ai căror resortisanți trebuie să posede o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a măsurilor privind instituirea unui model tip de viză”. Întrucât prezentul regulament, în măsura în care se referă la SIS și VIS, [EES] și [ETIAS] se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la adoptarea prezentului regulament, dacă îl va transpune sau nu în dreptul său intern. În conformitate cu articolul 5 similar din protocolul precedent privind poziția Danemarcei, Danemarca a hotărât să transpună în dreptul său intern Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

În măsura în care prezenta propunere se referă la Eurodac [și la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/20XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)]. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 3 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice alt stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în vederea aplicării efective a Convenției de la Dublin 25 , Danemarca informează Comisia dacă va transpune conținutul prezentului regulament, în măsura în care acesta se referă la Eurodac [și la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/20XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)]. Danemarca aplică actualul Regulament (UE) nr. 603/2013 privind Eurodac ca urmare a unei notificări în temeiul acestui acord.

[În ceea ce privește sistemul ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 ale Protocolului nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.]

Regatul Unit și Irlanda:

În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS II, astfel cum este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, precum și la [EES] și [ETIAS], prezenta propunere se bazează pe dispozițiile acquis-ului Schengen, la care Regatul Unit și Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen, precum și cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis­ului Schengen. Prin urmare, în măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS II, astfel cum este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, [EES] și [ETIAS], Regatul Unit și Irlanda nu au obligații în temeiul prezentei propuneri de regulament și nici nu fac obiectul aplicării sale. Regatul Unit și Irlanda pot solicita să fie autorizate să participe la adoptarea prezentului regulament în conformitate cu articolul 4 din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene.

În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Decizia 2007/533/JAI, Regatul Unit și Irlanda participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE („Protocolul privind acquis-ul Schengen”), și în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 20 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen și cu articolul 6 alienatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen.

În măsura în care dispozițiile sale se referă la Eurodac [și la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/20XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], Regatul Unit și Irlanda pot notifica președintelui Consiliului dorința lor de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament în conformitate cu articolul 3 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE. Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 603/2013 sunt obligatorii pentru Regatul Unit și Irlanda, ca urmare a notificării dorinței lor de a participa la adoptarea și aplicarea acestui regulament, pe baza Protocolului (nr.21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție.

[În măsura în care dispozițiile sale se referă la sistemul ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și TFUE, aceste state membre nu participă la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu au obligații în temeiul acestuia și nici nu fac obiectul aplicării sale. În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21, aceste state membre pot notifica dorința lor de a participa la adoptarea prezentului regulament.]

Dat fiind faptul că Regatul Unit a notificat, la data de 29 martie 2017, intenția sa de a părăsi Uniunea, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele vor înceta să se aplice Regatului Unit de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în lipsa acestuia, în termen de doi ani de la notificare, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu Regatul Unit, decide prelungirea acestei perioade. Prin urmare, și fără a aduce atingere oricăror dispoziții din acordul de retragere, descrierea menționată anterior a participării Regatului Unit la prezenta propunere se aplică numai până în momentul în care Regatul Unit încetează să mai fie un stat membru.

Norvegia și Islanda:

În ceea ce privește Norvegia și Islanda, prezenta propunere constituie, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, [la EES] [și la ETIAS] o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen 26 .

În paralel cu asocierea a patru state terțe la acquis-ul Schengen, Uniunea a încheiat acorduri de asociere a acestor țări la măsurile referitoare la Regulamentul Dublin, inclusiv la Eurodac. Acordul de asociere a Islandei și Norvegiei a fost încheiat în 2001 27 .

Elveția:

În ceea ce privește Elveția, în măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS și la VIS, {EES} și {ETIAS}, prezenta propunere constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 28 în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 29 .

În ceea ce privește măsurile referitoare la Regulamentul Dublin, acordul de asociere a Elveției a fost încheiat la 28 februarie 2008 și se aplică de la 12 decembrie 2008 30 .

Liechtenstein:

În ceea ce privește Liechtenstein, în măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS și la VIS, {EES} și {ETIAS}, prezenta propunere constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului 31 .

În ceea ce privește măsurile referitoare la EURODAC {și la Regulamentul Dublin}, acordul de asociere a Principatului Liechtenstein a fost încheiat la 7 martie 2011 32 .

Dispoziții comune pentru țările asociate la măsurile referitoare la EURODAC{și la Regulamentul Dublin}:

În conformitate cu cele trei acorduri menționate anterior, țările asociate acceptă măsurile referitoare la EURODAC {și la Regulamentul Dublin} și dezvoltarea acestora, fără excepții. Acestea nu participă la adoptarea actelor de modificare sau de dezvoltare a măsurilor referitoare la EURODAC (care includ, în consecință, prezenta propunere), dar, într-un anumit termen, trebuie să informeze Comisia cu privire la hotărârea lor de a accepta sau nu conținutul actului respectiv, odată ce este aprobat de Consiliu și de Parlamentul European.

Pentru a crea drepturi și obligații între Danemarca – care, după cum s-a explicat mai sus, a fost asociată la măsurile referitoare la EURODAC {și la Regulamentul Dublin}, printr-un acord internațional – și țările asociate menționate mai sus, au fost încheiate alte două instrumente între fosta Comunitate (în prezent Uniunea) și țările asociate 33 .

•Subsidiaritatea

Propunerea respectă principiul subsidiarității, întrucât obiectivul acțiunii propuse este de a confirma încredințarea sarcinilor legate de gestionarea operațională a SIS central, VIS central și a interfețelor naționale, a EURODAC central, a infrastructurilor de comunicații aferente acestor sisteme și a alte sisteme, precum și de a încredința eu-LISA noi sarcini suplimentare. Aceste sarcini nu pot fi realizate de către statele membre în mod individual și pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

•Proporționalitatea

Agenția, finanțată de la bugetul UE, are competența de a gestiona numai componentele centrale ale SIS II, componentele centrale ale VIS și interfețele naționale, componentele centrale ale EURODAC, precum și infrastructurile de comunicații aferente, fără a fi responsabilă de datele introduse în sisteme. Statele membre dețin competența pentru sistemele lor naționale, chiar dacă agenției i se vor încredința acum sarcini extinse de a acorda consiliere și sprijin statelor membre în cazuri specifice. În consecință, competențele agenției sunt menținute la minimul necesar pentru sprijinirea unui schimb de date efectiv, sigur și continuu între statele membre. Confirmarea instituirii agenției ca structură dedicată pentru gestionarea sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție și extinderea mandatului și a sarcinilor sale în măsura propusă sunt considerate proporționale cu interesele legitime ale utilizatorilor și cu natura acestor sisteme, care se caracterizează printr­un nivel înalt de securitate și o disponibilitate ridicată și sunt indispensabile îndeplinirii misiunii agenției.

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările părților interesate

Propunerea Comisiei pe bazează pe evaluarea menționată mai sus, care se bazează la rândul său pe consultări ale părților interesate relevante. Printre acestea se numără state membre ale UE, în special reprezentanții în Consiliul de administrație și grupurile consultative; țările asociate spațiului Schengen și sistemului Dublin/Eurodac; Parlamentul European; Consiliul Uniunii Europene; Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor; Curtea de Conturi Europeană; agenții ale UE, în special CEPOL, Frontex, EASO, Europol, Eurojust, FRA; precum și contractanții eu-LISA.

Astfel cum se prevede în regulament, Consiliul de administrație al agenției a fost consultat cu privire la recomandările Comisiei de modificare a regulamentului de instituire a agenției. Astfel cum s-a explicat la punctul 1, Comisia a preluat, în măsura posibilului, recomandările comitetului, în special în ceea ce privește extinderea mandatului agenției cu privire la cercetare, extinderea mandatului președinților grupurilor consultative și prevederea posibilității de a utiliza amplasamentul de la Sankt Johann im Pongau pentru a gestiona sistemele simultan într-un mod activ. Avizul Consiliului de administrație privind recomandările Comisiei este anexat la raportul Comisiei menționat anterior.

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

Propunerea se bazează în mare măsură pe rezultatele și recomandările din raportul de evaluare externă independentă menționat la punctul 1.

Nu s-a efectuat nicio evaluare a impactului, întrucât evaluarea a concluzionat că modificările sunt în esență tehnice, în sensul că sunt necesare fie pentru a ameliora funcționarea și eficacitatea operațională a agenției, fie din cauza altor evoluții legislative și de politică, și anume încredințarea către agenție a unor noi sisteme sau sarcini. Pe de o parte, aceste modificări ar extinde mandatul agenției într-un mod limitat și nu implică impacturi semnificative. Pe de altă parte, și în ceea ce privește acele modificări care decurg din evoluțiile legislative sau de politică, Comisia nu dispune de nicio marjă de apreciere a opțiunilor de politică, întrucât modificările relevante sunt impuse chiar de aceste evoluții.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ELEMENTE DIVERSE

·Mecanisme de monitorizare, evaluare și raportare

eu-LISA are o serie de sarcini legate de raportarea cu privire la activitățile sale și de monitorizarea acestora. Cel mai important, agenția trebui să întocmească un raport anual de activitate consolidat privind activitățile agenției pentru anul anterior, care compară, în special, rezultatele obținute cu obiectivele programului anual de lucru.

Una dintre sarcinile directorului executiv este de a institui și a pune în aplicare un sistem eficient care să permită monitorizarea și evaluarea, la intervale regulate, a sistemelor informatice la scară largă și a agenției, inclusiv îndeplinirea efectivă și eficientă a obiectivelor sale.

Agenția va avea un rol sporit pentru producerea de statistici privind sistemele pe care le gestionează. De asemenea, ea este responsabilă cu publicarea de statistici legate de sisteme. Dispozițiile detaliate în acest sens vor fi prevăzute în instrumentele legislative specifice care reglementează diferitele sisteme.

Consiliul de administrație va adopta, o dată la doi ani, rapoarte privind funcționarea tehnică a SIS și VIS, solicitate de instrumentele legislative care reglementează aceste sisteme, precum și raportul anual privind activitățile sistemului central Eurodac. El va adopta, de asemenea rapoartele privind dezvoltarea și rapoartele privind funcționarea tehnică a noilor sisteme care îi sunt încredințate.

Comisia trebuie să efectueze o evaluare cu privire la activitatea agenției în termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, și la fiecare cinci ani după aceasta. Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Consiliului de administrație un raport privind rezultatele evaluării. Directorul executiv va asigura urmărirea corespunzătoare a concluziilor și a recomandărilor care decurg din evaluare.

În plus, Parlamentul European și Consiliul pot invita directorul executiv să prezinte un raport acestor instituții privind îndeplinirea sarcinilor sale, iar directorul executiv va fi, de asemenea, invitat să facă o declarație în fața Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de membrii comitetului competent, înaintea numirii sale sau înainte de prelungirea mandatului său.

·Extinderea mandatului eu-LISA

–pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemului de intrare/ieșire (EES) 36 , a DubliNet 37 , a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 38 , a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri 39 și a sistemului ECRIS-TCN 40 (sub rezerva adoptării instrumentelor legislative relevante);

–asigurarea calității datelor în conformitate cu articolul 8;

–elaborarea acțiunilor necesare care să permită interoperabilitatea în conformitate cu articolul 9;

–oferirea de sprijin statelor membre și Comisiei în conformitate cu articolul 12.

·Sarcini specifice pentru sisteme noi (aceste sarcini sunt condiționate de adoptarea instrumentelor legislative relevante)

·Transferarea sarcinilor Comisiei legate de infrastructura de comunicații a SIS și VIS către agenție

·Asigurarea calității datelor

Articolul 8 conferă agenției sarcina stabilirii unor mecanisme automatizate de control al calității datelor și a unor indicatori comuni de calitate a datelor și a elaborării unui registru centralizat de raportare și statistici, sub rezerva anumitor modificări legislative ale instrumentelor privind sistemele existente și/sau a unor dispoziții specifice prevăzute de noile instrumente.

·Elaborarea acțiunilor necesare care să permită interoperabilitatea

Articolul 9 conferă agenției sarcina de a elabora acțiunile necesare care să permită interoperabilitatea sistemelor, sub rezerva, atunci când este necesar, a adoptării instrumentelor legislative relevante.

·Extinderea sarcinilor eu-LISA în ceea ce privește cercetarea

·Extinderea domeniului de aplicare al proiectelor-pilot

·Acordarea de sprijin statelor membre și Comisiei

Articolul 12 prevede că agenției i se poate solicita să ofere consiliere statelor membre în ceea ce privește conectarea sistemelor naționale la sistemele centrale și să acorde sprijin ad-hoc statelor membre. De asemenea, agenției i se poate solicita să ofere consiliere sau asistență Comisiei cu privire la chestiuni tehnice legate de sistemele existente sau noi, inclusiv prin intermediul unor studii și teste.

Articolul 12 prevede în continuare că agenția poate fi însărcinată să conceapă, să gestioneze și/sau să găzduiască un sistem informatic comun de către un grup alcătuit din cel puțin șase state membre care au optat în mod voluntar pentru o soluție centralizată care să le sprijine în punerea în aplicare a aspectelor tehnice ale obligațiilor care decurg din legislația UE privind sistemele descentralizate în spațiul de libertate, securitate și justiție, sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie și după luarea unei decizii de către Consiliul de administrație. În acest caz, statele membre încredințează agenției sarcinile menționate anterior prin intermediul unui acord de delegare care cuprinde condițiile de delegare și definește metoda de calcul și facturare a tuturor costurilor relevante.

·Extinderea utilizării eventuale a amplasamentului de siguranță pentru funcționarea activă a sistemelor

Articolul 13 prevede posibilitatea de a utiliza amplasamentul de siguranță de la Sankt Johann im Pongau în mod simultan pentru funcționarea activă a sistemelor informatice la scară largă gestionate de către agenție, cu condiția ca aceasta să fie, de asemenea, capabilă să asigure funcționarea lor în cazul unei defecțiuni a sistemului. Alte detalii suplimentare privind utilizarea amplasamentului de siguranță pentru fiecare sistem vor fi prevăzute în instrumentele legislative specifice ale sistemelor.

·Sarcini suplimentare pentru Consiliul de administrație

·Modificările cu privire la Consiliul de administrație

·Modificări privind sarcinile și mandatul directorului executiv

·Modificări privind grupurile consultative (sub rezerva adoptării instrumentelor legislative relevante)

·Cerința privind aprobarea prealabilă de către Comisie a normelor de securitate pe baza instrumentelor legislative ale Comisiei

·Modificarea articolului privind evaluarea

·Introducerea unei dispoziții privind cooperarea cu instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii

Articolul 37 stabilește normele privind cooperarea cu instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, în special cu agențiile instituite în spațiul de libertate, securitate și justiție.

·Alinierea dispozițiilor bugetare la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013

·Introducerea unei dispoziții privind prevenirea conflictelor de interese

·Capitolul VI se referă la modificările altor instrumente ale Uniunii

2017/0145 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție și de modificare a Regulamentului (CE) 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) 1077/2011

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 74, articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 78 alineatul (2) litera (e), articolul 79 alineatul (2) litera (c), articolul 82 alineatul (1) litera (d), articolul 85 alineatul (1), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară( 46 ),

întrucât:

(1)Sistemul de Informații Schengen (SIS) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 47 și prin Decizia 2007/533/JAI a Consiliului 48 . Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Decizia 2007/533/JAI prevăd faptul că, pentru o perioadă de tranziție, Comisia este responsabilă de gestionarea operațională a SIS II central. După perioada de tranziție respectivă, o autoritate de gestionare va fi responsabilă de gestionarea operațională a SIS II central și de anumite aspecte ale infrastructurii de comunicații.

(2)Sistemul de informații privind vizele (VIS) a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului 49 . Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 50 prevede faptul că, pentru o perioadă de tranziție, Comisia este responsabilă de gestionarea operațională a VIS. După perioada de tranziție respectivă, o autoritate de administrare va fi responsabilă de gestionarea operațională a VIS central, a interfețelor naționale și a anumitor aspecte ale infrastructurii de comunicații.

(3)Eurodac a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului 51 . Regulamentul (CE) nr. 407/2002 al Consiliului 52 a stabilit normele necesare de punere în aplicare. Aceste instrumente au fost abrogate și înlocuite prin Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 53 , începând din 20 iulie 2015.

(4)Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 54 pentru a asigura gestionarea operațională a SIS, VIS și Eurodac și a anumitor aspecte legate de infrastructurile lor de comunicații și, eventual, gestionarea altor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, sub rezerva adoptării unor instrumente legislative separate. Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 603/2013 pentru a reflecta modificările aduse Eurodac.

(5)Întrucât autoritatea de administrare a necesitat autonomie juridică, administrativă și financiară, aceasta a fost înființată sub forma unei agenții de reglementare („agenția”) cu personalitate juridică. Astfel cum s-a convenit, sediul agenției a fost stabilit la Tallinn (Estonia). Cu toate acestea, întrucât sarcinile legate de dezvoltarea tehnică și pregătirea pentru gestionarea operațională a SIS și VIS erau deja asigurate la Strasbourg, în Franța, iar la Sankt Johann im Pongau, în Austria, fusese instalat un amplasament de siguranță pentru aceste sisteme informatice, în conformitate, de asemenea, cu localizarea sistemelor SIS și VIS în temeiul instrumentelor legislative relevante, situația ar trebui să se mențină la fel. Aceste două amplasamente ar trebui să fie în continuare, de asemenea, locurile în care ar trebui îndeplinite sarcinile legate de gestionarea operațională a Eurodac și în care ar trebui creat un amplasament de siguranță pentru Eurodac. Aceste două amplasamente ar trebui să fie, de asemenea, locurile pentru dezvoltarea tehnică și gestionarea operațională a altor sisteme informatice la scară largă din spațiul de libertate, securitate și justiție și, dacă se prevede astfel în instrumentul legislativ corespunzător, pentru un amplasament de siguranță capabil să asigure funcționarea unui sistem informatic la scară largă în eventualitatea defectării sistemului respectiv. Pentru a maximiza eventuala utilizare a amplasamentului de siguranță, acesta ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să permită funcționarea simultană, în mod activ, a sistemelor, cu condiția să își păstreze capacitatea de a asigura funcționarea lor în cazul defectării sistemelor.

De la preluarea responsabilităților sale la 1 decembrie 2012, agenția a preluat sarcinile conferite autorității de administrare în ceea ce privește VIS prin Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și prin Decizia 2008/633/JAI a Consiliului 55 . Aceasta a preluat sarcinile conferite autorității de administrare în ceea ce privește SIS II prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și prin Decizia 2007/533/JAI a Consiliului în aprilie 2013, în urma lansării sistemului, precum și sarcinile în legătură cu Eurodac, conferite Comisiei în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 2725/2000 și (CE) 407/2002 în iunie 2013. Prima evaluare a activității agenției pe baza unei evaluări externe independente, efectuată în perioada 2015-2016, a concluzionat că eu-LISA asigură în mod efectiv gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă și a celorlalte sarcini care i-au fost încredințate, însă sunt necesare o serie de modificări ale regulamentului de instituire, cum ar fi transferul către agenție a sarcinilor legate de infrastructura de comunicații, pe care Comisia le-a păstrat. Pe baza evaluării externe, Comisia a luat în considerare evoluțiile în materie de politică, juridice și factuale și a propus în special, în raportul său privind funcționarea Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (eu­LISA) 56 , extinderea mandatului agenției, pentru a-i permite îndeplinirea sarcinilor care decurg din adoptarea de către colegiuitori a unor propuneri prin care agenției i se încredințează noi sisteme și a sarcinilor menționate în Comunicarea Comisiei din 6 aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”, în raportul final din 11 mai 2017 al Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate și în Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale, adoptat la 16 mai 2017, sub rezerva adoptării instrumentelor legislative relevante, atunci când este necesar. În special, agenția ar trebui însărcinată cu dezvoltarea unui portal european de căutare, a unui serviciu comun de comparare a datelor biometrice și a unui registru comun al datelor de identitate, sub rezerva adoptării instrumentului legislativ relevant privind interoperabilitatea. Dacă este cazul, orice acțiuni desfășurate în materie de interoperabilitate ar trebui să fie ghidate de Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare” 57 .

(6)Raportul Comisiei menționat anterior a concluzionat, de asemenea, că mandatul agenției ar trebui să fie extins pentru a oferi statelor membre consiliere cu privire la conectarea sistemelor naționale la sistemele centrale, asistență/sprijin ad-hoc, atunci când este necesar, precum și pentru a oferi asistență/sprijin serviciilor Comisiei cu privire la aspecte tehnice legate de noile sisteme.

(7)[Prin urmare, agenției ar trebui să i se încredințeze pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemului de intrare/ieșire, instituit prin Regulamentul XX/XX din XX [de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi privește pe resortisanții țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011].]

(8){[Agenției ar trebui să i se încredințeze gestionarea operațională a DubliNet, un canal electronic securizat separat, instituit în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei 58 , în conformitate cu Regulamentul XX/XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a [Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare)];

(9)[Agenției ar trebui să i se încredințeze pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) instituit prin Regulamentul XX/XX [din XX de instituire a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624].]

(10)[Agenției ar trebui să i se încredințeze pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/20XX [de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)].

(11)[Agenției ar trebui să i se încredințeze, de asemenea, pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemului centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride instituit prin Regulamentul XX/XX [din XX de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) care să completeze și să sprijine Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (sistemul ECRIS-TCN), precum și menținerea punerii în aplicare de referință a ECRIS, menționată în regulamentul respectiv].

(12)Agenția ar trebui să rămână aceeași persoană juridică, asigurând continuitatea tuturor activităților și procedurilor sale.

(13)Funcția centrală a agenției ar trebui să fie în continuare aceea de a îndeplini sarcinile de gestionare operațională pentru SIS, VIS și Eurodac, [EES], [DubliNet], [ETIAS], [sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri] și [sistemul ECRIS-TCN] și, dacă se decide astfel, pentru alte sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție. Agenția ar trebui, de asemenea, să fie responsabilă de măsurile tehnice care decurg din sarcinile care îi sunt încredințate și care nu au un caracter normativ. Aceste responsabilități nu ar trebui să aducă atingere atribuțiilor normative rezervate exclusiv Comisiei sau Comisiei asistate de un comitet în temeiul instrumentelor legislative respective care reglementează sistemele gestionate operațional de agenție. Nu mai este justificată păstrarea de către Comisie a anumitor sarcini legate de infrastructura de comunicații a sistemelor și, prin urmare, aceste sarcini ar trebui transferate către agenție pentru a îmbunătăți coerența gestionării sale. Cu toate acestea, pentru sistemele care utilizează EuroDomain, o infrastructură de comunicații securizată oferită de TESTA-ng (noua generație de servicii transeuropene de telematică între administrații) care este un proiect sub forma unui serviciu de rețea pe baza articolului 3 din Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului 59 , Comisia ar trebui să păstreze sarcinile legate de execuția bugetară, achiziții și reînnoire și aspecte contractuale.

(14)În plus, agenția ar trebui să îndeplinească în continuare sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a SIS, a VIS și a Eurodac, precum și a altor sisteme informatice la scară largă care îi vor fi încredințate în viitor.

(15)De asemenea, agenția ar putea să fie responsabilă și cu pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a unor sisteme informatice la scară largă suplimentare, în aplicarea articolelor 67-89 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel de sarcini ar trebui încredințate agenției numai prin intermediul unor instrumente juridice ulterioare și separate, precedate de o evaluare a impactului.

(16)Mandatul agenției în ceea ce privește cercetarea ar trebui extins pentru a spori capacitatea acesteia de a fi mai proactivă, sugerând modificări tehnice necesare și relevante ale sistemelor informatice aflate sub responsabilitatea sa. Agenția ar putea nu doar să monitorizeze, ci și să contribuie la punerea în aplicare a activităților de cercetare relevante pentru gestionarea operațională a sistemelor pe care le gestionează. Aceasta ar trebui să comunice periodic informații cu privire la o astfel de monitorizare Parlamentului European, Consiliului și Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

(17)Agenția ar trebui să fie responsabilă cu desfășurarea de proiecte-pilot, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 60 . În plus, Comisia i-ar putea încredința agenției sarcini de execuție bugetară pentru validări de concept finanțate în temeiul instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 61 , în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. De asemenea, agenția poate planifica și pune în aplicare activități de testare cu privire la chestiuni strict reglementate de prezentul regulament și instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă gestionate de agenție. Atunci când i se atribuie desfășurarea unui proiect-pilot, agenția ar trebui să acorde o atenție deosebită strategiei Uniunii Europene de gestionare a informațiilor.

(18)Agenția ar trebui să ofere consiliere statelor membre în ceea ce privește conectarea sistemelor naționale la sistemele centrale.

(19)De asemenea, agenția ar trebui să ofere sprijin ad-hoc statelor membre, atunci când acest lucru este impus de necesități excepționale în materie de securitate sau migrație. În special, în cazul în care un stat membru se confruntă cu provocări specifice și disproporționate legate de migrație în anumite regiuni ale frontierelor sale externe, caracterizate de sosirea unor fluxuri masive de migranți, statul membru ar trebui să se poată baza pe întăriri tehnice și operative. Acestea ar trebui să fie oferite în zonele „hotspot” de către echipele de sprijin pentru gestionarea migrației formate din experți din agențiile relevante ale Uniunii. În cazul în care sprijinul eu-LISA ar fi necesar în acest context în ceea ce privește aspectele legate de sistemele informatice la scară largă pe care le gestionează, cererea de acordare a sprijinului ar trebui să fie transmisă agenției de către Comisie.

(20)Agenția ar trebui, de asemenea, să sprijine serviciile Comisiei cu privire la aspecte tehnice legate de sistemele existente sau noi, atunci când este necesar, în special pentru pregătirea de noi propuneri privind sistemele informatice la scară largă care urmează să fie încredințate agenției.

(21)De asemenea, ar trebui să fie posibil ca agenția să fie însărcinată să conceapă, să gestioneze și/sau să găzduiască un sistem informatic comun pentru un grup de state membre care au optat în mod voluntar pentru o soluție centralizată care să le sprijine în punerea în aplicare a aspectelor tehnice ale obligațiilor care decurg din legislația Uniunii privind sistemele informatice la scară largă descentralizate în spațiul de libertate, securitate și justiție. Aceasta ar necesita aprobarea prealabilă de către Comisie și luarea unei decizii de către Consiliul de administrație și ar trebui să se reflecte într-un acord de delegare între statele membre în cauză și agenție, finanțarea fiind acordată prin intermediul unei contribuții percepute de la statele membre relevante pentru a acoperi toate costurile.

(22)Faptul de a încredința unei agenții gestionarea operațională a unor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție nu ar trebui să aducă atingere normelor specifice aplicabile respectivelor sisteme. În special, normele specifice care reglementează scopul, drepturile de acces, măsurile de securitate și cerințele suplimentare în materie de protecție a datelor pentru fiecare dintre sistemele informatice la scară largă a căror gestionare operațională este încredințată agenției sunt pe deplin aplicabile.

(23)Statele membre și Comisia ar trebui să fie reprezentate în cadrul unui consiliu de administrație, pentru a controla efectiv funcționarea agenției. Acestuia ar trebui să i se încredințeze competențele necesare, în special pentru a adopta programul anual de lucru, pentru a îndeplini funcțiile legate de bugetul agenției, pentru a adopta normele financiare aplicabile agenției, pentru a numi un director executiv și pentru a stabili procedurile de luare a deciziilor privind sarcinile operaționale ale agenției de către directorul executiv. Agenția ar trebui să fie administrată și să funcționeze ținând seama de principiile abordării comune referitoare la agențiile descentralizate ale Uniunii, adoptată la 19 iulie 2012 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie.

(24)În ceea ce privește SIS II, Oficiul European de Poliție (Europol) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), ambele având dreptul de a accesa și de a consulta direct datele introduse în SIS II în aplicarea Deciziei 2007/533/JAI [sau a Regulamentului XX din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei},], ar trebui să aibă statut de observatori în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație atunci când pe ordinea de zi figurează chestiuni în legătură cu aplicarea Deciziei 2007/533/JAI. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, care are dreptul de a accesa și de a consulta SIS în aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului 62 și a Regulamentului XXX [privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală] 63 ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație atunci când pe ordinea de zi figurează chestiuni în legătură cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1624 sau a Regulamentului XXX din XXX [privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală]. Europol, Eurojust și Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ar trebui să poată numi fiecare un reprezentant în cadrul Grupului consultativ SIS instituit în temeiul prezentului regulament.

(25)În ceea ce privește VIS, Europol ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune în legătură cu aplicarea Deciziei 2008/633/JAI. Europol ar trebui să poată numi un reprezentant în cadrul Grupului consultativ VIS instituit în temeiul prezentului regulament.

(26)În ceea ce privește Eurodac, Europol ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune în legătură cu aplicarea Regulamentului (UE) nr. 603/2013 [sau a Regulamentului XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid}], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare)}; Europol ar trebui să poată numi un reprezentant în cadrul grupului consultativ Eurodac.

(27)[În ceea ce privește EES, Europol ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când o chestiune referitoare la Regulamentul XX/XXXX [de instituire a EES] se află pe ordinea de zi.]

(28)[În ceea ce privește ETIAS, Europol ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la Regulamentul XX/XXXX [de instituire a ETIAS]. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ar trebui, de asemenea, să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la ETIAS în legătură cu aplicarea Regulamentului XX/XX de instituire a ETIAS. Europol și Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ar trebui să poată numi un reprezentant în cadrul grupului consultativ [EES]-[ETIAS].

(29)[În ceea ce privește sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) …/… [de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid], EASO ar trebui să aibă statut de observator în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la acest sistem.]

(30)[În ceea ce privește sistemul ECRIS-TCN, Eurojust, Europol [și Parchetul European ] ar trebui să aibă statut de observatori în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la Regulamentul XX/XXXX [de instituire a sistemului ECRIS-TCN]}. Eurojust, Europol și [Parchetul European] ar trebui, de asemenea, să poată numi un reprezentant în cadrul grupului consultativ pentru sistemul ECRIS-TCN].

(31)Statele membre ar trebui să dețină drepturi de vot în Consiliul de administrație al agenției cu privire la un sistem informatic la scară largă, în cazul în care aceste state membre se supun, în temeiul dreptului Uniunii, unui instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemului respectiv. Danemarca ar trebui de asemenea să dețină drepturi de vot cu privire la un sistem informatic la scară largă, dacă aceasta hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE, să pună în aplicare în dreptul său intern instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemului respectiv.

(32)Statele membre ar trebui să numească un membru în cadrul grupului consultativ privind un sistem informatic la scară largă în cazul în care aceste state membre se supun, în temeiul dreptului Uniunii, unui instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemului respectiv. În plus, Danemarca ar trebui să numească un membru în cadrul grupului consultativ privind un sistem informatic la scară largă, dacă aceasta hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare în dreptul său intern instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea sau utilizarea sistemului respectiv.

(33)În scopul garantării deplinei autonomii și independențe a agenției, aceasta ar trebui să dispună de un buget autonom, alimentat din bugetul general al Uniunii Europene. Finanțarea agenției ar trebui să fie supusă unei aprobări din partea autorității bugetare, astfel cum se prevede la punctul 47 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară 64 . Ar trebui să se aplice procedurile bugetare și de descărcare de gestiune ale Uniunii. Auditarea conturilor, precum și a legalității și regularității tranzacțiilor subiacente ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.

(34)În scopul îndeplinirii misiunii sale și în măsura necesară pentru realizarea sarcinilor sale, agenția ar trebui să fie autorizată să coopereze cu instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, în special cu agențiile instituite în spațiul de libertate, securitate și justiție, în ceea ce privește chestiunile reglementate de prezentul regulament și de instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă gestionate de agenție în cadrul acordurilor de lucru încheiate în conformitate cu legislația și politicile Uniunii și în cadrul competențelor lor respective. Respectivele acorduri de lucru ar trebui aprobate în prealabil de Comisie. Agenția ar trebui, de asemenea, să consulte și să urmeze recomandările Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor cu privire la securitatea rețelei, după caz.

(35)Atunci când asigură dezvoltarea și gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, agenția ar trebui să aplice standarde europene și internaționale, luând în considerare cele mai exigente cerințe profesionale, în special strategia Uniunii Europene de gestionare a informațiilor.

(36)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 65 [sau Regulamentul XX/2018 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal în instituțiile și organele Uniunii] ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal de către agenție. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să aibă dreptul să obțină din partea agenției accesul la toate informațiile necesare pentru anchetele sale. În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, care a emis un aviz la XX XX.

(37)Pentru a asigura funcționarea transparentă a agenției, Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 66 ar trebui să se aplice agenției. Agenția ar trebui să fie cât mai transparentă cu privire la activitățile sale, fără a periclita atingerea obiectivelor operațiunilor pe care le desfășoară. Agenția ar trebui să publice toate informațiile cu privire la activitățile sale. Aceasta ar trebui, de asemenea, să se asigure că publicul și orice parte interesată obțin rapid informații cu privire la activitatea sa.

(38)Activitățile agenției ar trebui să facă obiectul examinării de către Ombudsmanul European în conformitate cu articolul 228 din TFUE.

(39)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 67 ar trebui să se aplice agenției, care ar trebui să adere la Acordul Interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 68 .

(40)Pentru a asigura condiții de angajare deschise și transparente și tratament egal pentru personal, Statutul funcționarilor Uniunii Europene („statutul funcționarilor”) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene („regimul aplicabil celorlalți agenți”), prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 69 (denumite în continuare împreună „statutul funcționarilor”), inclusiv normele privind secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate, ar trebui să se aplice personalului (inclusiv directorului executiv al agenției).

(41)Agenția este un organism înființat de Uniune în sensul articolului 208 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012 și ar trebui să își adopte normele financiare în consecință.

(42)Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei 70 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 ar trebui să se aplice agenției.

(43)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea unei agenții la nivelul Uniunii, responsabilă de gestionarea operațională și, dacă este cazul, de dezvoltarea unor sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(44)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Întrucât prezentul regulament, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, [EES] [și ETIAS] se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la adoptarea prezentului regulament, dacă îl va transpune sau nu în dreptul său intern. În conformitate cu articolul 3 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în orice alt stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în vederea aplicării efective a Convenției de la Dublin 71 , Danemarca informează Comisia dacă va transpune conținutul prezentului regulament, în măsura în care acesta se referă la Eurodac. [și sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)]. [În ceea ce privește sistemul ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 ale Protocolului nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.]

(45)În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS, astfel cum este reglementat prin Decizia 2007/533/JAI, Regatul Unit participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („Protocolul privind acquis-ul Schengen”), și cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen 72 .

În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS, astfel cum este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, [la EES] [și la ETIAS] care constituie dezvoltări ale dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă în conformitate cu Decizia 2000/365/CE, Regatul Unit poate solicita președintelui Consiliului să fie autorizat să participe la adoptarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind acquis-ul Schengen. În plus, în măsura în care dispozițiile sale se referă la Eurodac [și la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], Regatul Unit poate notifica președintelui Consiliului dorința sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE (Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei). În măsura în care dispozițiile sale se referă la sistemul ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și TFUE, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale. În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21, Regatul Unit poate notifica dorința sa de a participa la adoptarea prezentului regulament.

Dat fiind faptul că Regatul Unit a notificat, la data de 29 martie 2017, intenția sa de a părăsi Uniunea, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele vor înceta să se aplice Regatului Unit de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în lipsa acestuia, în termen de doi ani de la notificare, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu Regatul Unit, decide prelungirea acestei perioade. Prin urmare, și fără a aduce atingere oricăror dispoziții din acordul de retragere, descrierea menționată anterior a participării Regatului Unit la prezenta propunere se aplică numai până în momentul în care Regatul Unit încetează să mai fie un stat membru.

(46)În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS II, astfel cum este reglementat prin Decizia 2007/533/JAI, Irlanda participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („Protocolul privind acquis-ul Schengen”), și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen 73 .

În măsura în care dispozițiile sale se referă la SIS, astfel cum este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, și la VIS, [la EES] [și la ETIAS], prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen 74 . Irlanda poate solicita președintelui Consiliului să fie autorizată să participe la adoptarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind acquis-ul Schengen.

În plus, în măsura în care dispozițiile sale se referă la Eurodac [și la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], Irlanda poate notifica președintelui Consiliului dorința sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei). În măsura în care dispozițiile sale se referă la sistemul ECRIS-TCN, în conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și TFUE, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale. În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21, Irlanda poate notifica dorința sa de a participa la adoptarea prezentului regulament.

(47)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, [la EES] [și la ETIAS] o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen 75 , care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1, punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului respectiv 76 . În ceea ce privește Eurodac [și sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], prezentul regulament constituie o nouă măsură în sensul Acordului între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia 77 . În consecință, sub rezerva deciziei lor de a transpune regulamentul în dreptul lor intern, delegația Republicii Islanda și delegația Regatului Norvegiei ar trebui să participe în cadrul Consiliului de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare care să permită participarea Republicii Islanda și a Regatului Norvegiei la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și aceste state.

(48)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, [la EES] [și la ETIAS] o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 78 , care intră sub incidența articolului 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 79 . În ceea ce privește Eurodac [și sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], prezentul regulament constituie o nouă măsură referitoare la Eurodac în sensul Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția 80 . În consecință, sub rezerva deciziei sale de a transpune regulamentul în dreptul său intern, delegația Confederației Elvețiene ar trebui să participe în cadrul Consiliului de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare care să permită participarea Confederației Elvețiene la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și Confederația Elvețiană.

(49)În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie, în măsura în care se referă la SIS II și VIS, [la EES] [și la ETIAS] o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 81 , care intră sub incidența articolului 1 punctele A, B și G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 82 . În ceea ce privește Eurodac [și sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/XX de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)], prezentul regulament constituie o nouă măsură în sensul Protocolului între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse într-un stat membru sau în Elveția 83 . În consecință, delegația Principatului Liechtenstein ar trebui să participe la Consiliul de administrație al agenției. Pentru a stabili norme detaliate ulterioare care să permită participarea Principatului Liechtenstein la activitățile agenției, ar trebui încheiat un acord suplimentar între Uniune și Principatul Liechtenstein,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
OBIECT

Articolul 1
Obiect

1.Prezentul regulament se referă la Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (denumită în continuare „agenția”), care a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011.

2.Agenția este responsabilă cu gestionarea operațională a Sistemului de informații Schengen (SIS), a Sistemului de informații privind vizele (VIS) și a Eurodac.

3.[Agenția este responsabilă cu pregătirea, dezvoltarea și/sau gestionarea operațională a [sistemului de intrare/ieșire (EES)] 84 , [a DubliNet] 85 , [a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)] 86 , [a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri] 87 și [a sistemului ECRIS-TCN și a punerii în aplicare de referință a ECRIS 88 ].

4.Agenția poate să fie responsabilă de pregătirea, dezvoltarea și/sau gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, altele decât cele menționate la alineatele (2) și (3), inclusiv sistemele existente, numai dacă se prevede astfel în instrumentele legislative relevante, pe baza articolelor 67-89 din TFUE, ținându-se seama, după caz, de evoluțiile înregistrate în cercetare, menționate la articolul 10 din prezentul regulament, și de rezultatele proiectelor-pilot și ale validărilor de concept menționate la articolul 11 din prezentul regulament.

5.Gestionarea operațională constă în îndeplinirea tuturor sarcinilor necesare pentru funcționarea sistemelor informatice la scară largă în conformitate cu dispozițiile specifice aplicabile fiecărui sistem, inclusiv a responsabilității pentru infrastructura de comunicații folosită de sisteme. Respectivele sisteme informatice la scară largă nu fac schimb de date între ele și nu permit comunicarea de informații și de cunoștințe, cu excepția cazurilor în care se prevede astfel într-un temei juridic specific.

6.De asemenea, agenția este responsabilă de următoarele sarcini:

–asigurarea calității datelor în conformitate cu articolul 8;

–elaborarea acțiunilor necesare care să permită interoperabilitatea în conformitate cu articolul 9;

–efectuarea de activități de cercetare în conformitate cu articolul 10;

–efectuarea de proiecte-pilot, validări de concept și activități de testare în conformitate cu articolul 11 și

–oferirea de sprijin statelor membre și Comisiei în conformitate cu articolul 12.

Articolul 2 
Obiective

Fără a aduce atingere responsabilităților respective ale Comisiei și ale satelor membre, în temeiul instrumentelor legislative care reglementează sistemele informatice la scară largă, agenția asigură:

(a)dezvoltarea sistemelor informatice la scară largă, utilizând o structură corespunzătoare de gestionare a proiectelor pentru dezvoltarea eficace a unor sisteme informatice la scară largă;

(b)funcționarea eficace, sigură și continuă a unor sisteme informatice la scară largă;

(c)gestionarea eficientă și responsabilă din punct de vedere financiar a unor sisteme informatice la scară largă;

(d)o calitate suficient de ridicată a serviciilor furnizate utilizatorilor unor sisteme informatice la scară largă;

(e)continuitate și un serviciu neîntrerupt;

(f)un nivel ridicat de protecție a datelor, în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu dispozițiile specifice pentru fiecare sistem informatic la scară largă;

(g)un nivel adecvat de securitate a datelor și de securitate fizică, în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu dispozițiile specifice pentru fiecare sistem informatic la scară largă.

CAPITOLUL II
SARCINILE AGENȚIEI

Articolul 3 
Sarcini legate de SIS

În ceea ce privește SIS II, agenția îndeplinește:

(a)sarcinile conferite autorității de gestionare prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Decizia 2007/533/JAI [sau prin Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006; prin Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei și prin Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală];

(b)sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a SIS II, în special pentru personalul SIRENE (SIRENE – „Solicitare de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național”), și de formarea experților privind aspectele tehnice ale SIS II în cadrul evaluării Schengen.

Articolul 4 
Sarcini legate de VIS

În ceea ce privește VIS, agenția îndeplinește:

(a)sarcinile conferite autorității de gestionare prin Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și prin Decizia 2008/633/JAI;

(b)sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a VIS.

Articolul 5 
Sarcini legate de Eurodac

În ceea ce privește Eurodac, agenția îndeplinește:

(a)sarcinile care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) nr. 603/2013 [sau prin Regulamentul XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a [Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare)];

(b)sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a Eurodac.

[Articolul 5a
Sarcini legate de EES

În ceea ce privește EES, agenția îndeplinește:

(a)    sarcinile care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) XXX/20XX al Parlamentului European și al Consiliului [din X.X.X de instituire a sistemului de intrare/ieșire pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi privește pe resortisanții țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene și de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011, (COM(2016) 194 final – 2016/0106 COD)];

(b)    sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a EES.]

[Articolul 5b
Sarcini legate de ETIAS

 În ceea ce privește ETIAS, agenția îndeplinește:

(a)    sarcinile care i-au fost conferite prin [Regulamentul (UE) XXX/20XX al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624, COM(2016) 731 final -2016/0357 (COD)];

(b)    sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a ETIAS.]

[Articolul 5c
Sarcini legate de DubliNet

În ceea ce privește DubliNet, agenția îndeplinește:

(a)    sarcinile care i-au fost conferite prin [Regulamentul (UE) nr. XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a [Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare) (COM(2016) 272 final – 2016/0132 (COD)];

(b)    sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a DubliNet.]

[Articolul 5d
Sarcini legate de sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri

În ceea ce privește sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) XX/20XX [de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) COM(2016) 270 final - 2016/0133 (COD)], agenția îndeplinește:

(a)    sarcinile care i-au fost conferite prin Regulamentul [de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) COM(2016) 270 final -2016/0133(COD)];

(b)    sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri.]

[Articolul 5e
Sarcini legate de sistemul ECRIS-TCN

În ceea ce privește sistemul ECRIS-TCN, agenția îndeplinește:

(a)    sarcinile care i-au fost conferite prin Regulamentul XX/XXX [de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) care să completeze și să sprijine Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (sistemul ECRIS TCN), inclusiv dezvoltarea în continuare și menținerea punerii în aplicare de referință a ECRIS.];

(b)    sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a sistemului ECRIS-TCN și implementarea de referință a ECRIS.]

Articolul 6
Sarcini legate de pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională
a altor sisteme informatice la scară largă

Atunci când este însărcinată cu pregătirea, dezvoltarea și gestionarea operațională a altor sisteme informatice la scară largă, menționate la articolul 1 alineatul (4), agenția îndeplinește sarcinile care îi sunt conferite în temeiul instrumentului legislativ care reglementează sistemul în cauză, precum și sarcini legate de formarea privind utilizarea tehnică a acestor sisteme, după caz.

Articolul 7
Sarcini legate de infrastructura de comunicații

1.Agenția își va îndeplini toate sarcinile legate de infrastructura de comunicații a sistemelor utilizate de agenție care i-au fost conferite de instrumentele legislative care reglementează sistemele informatice la scară largă gestionate de către agenție, cu excepția acelor sisteme care folosesc EuroDomain pentru infrastructura lor de comunicații, pentru care Comisia este responsabilă în ceea ce privește sarcinile de execuție bugetară, achizițiile și reînnoirea, precum și aspectele contractuale. În conformitate cu instrumentele legislative care reglementează sistemele care utilizează EuroDomain 89 , sarcinile referitoare la infrastructura de comunicații (inclusiv gestionarea operațională și securitatea) sunt repartizate între agenție și Comisie. Pentru a asigura coerența exercitării responsabilităților respective ale acestora, au fost încheiate acorduri de lucru operaționale între agenție și Comisie, care s-au reflectat într-un memorandum de înțelegere.

2.Infrastructura de comunicații este gestionată și controlată în mod adecvat, astfel încât să fie protejată de amenințări, și pentru a se asigura securitatea sa și cea a sistemelor informatice la scară largă, pentru care agenția este responsabilă, inclusiv a datelor schimbate prin intermediul infrastructurii de comunicații.

3.Agenția va adopta, printre altele, măsuri adecvate, inclusiv planuri de securitate, pentru a se preîntâmpina citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportului suporturilor de date, în special prin intermediul tehnicilor corespunzătoare de criptare. Orice informație operațională legată de sistem care circulă prin infrastructura de comunicații este criptată.

4.Sarcinile legate de gestionarea operațională a infrastructurii de comunicații pot fi încredințate unor entități sau organisme externe din sectorul privat în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În acest caz, furnizorului de rețea i se aplică măsurile de securitate menționate la alineatul (3), iar acesta nu are acces, în niciun caz, la datele operaționale ale SIS II, VIS, Eurodac, [EES], [ETIAS], [sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri] [sau sistemul ECRIS-TCN], ori la schimburile SIRENE aferente SIS II.

5.Fără a aduce atingere contractelor existente privind infrastructurile de comunicații ale SIS II, VIS și Eurodac, gestionarea cheilor de criptare rămâne în sfera de competență a agenției și nu poate fi încredințată niciunei entități externe din sectorul privat.

Articolul 8
Calitatea datelor

Agenția, în colaborare cu Comisia, depune eforturi în vederea stabilirii, pentru toate sistemele care țin de responsabilitatea operațională a agenției, a unor mecanisme automatizate de control al calității datelor și a unor indicatori comuni de calitate, și în vederea elaborării unui registru centralizat de raportare și statistici, sub rezerva anumitor modificări legislative ale instrumentelor privind sistemele existente și/sau a unor dispoziții specifice prevăzute de noile instrumente.

Articolul 9
Interoperabilitate

Agenția elaborează, de asemenea, acțiunile necesare care să permită interoperabilitatea sistemelor, sub rezerva, atunci când este necesar, a adoptării instrumentelor legislative relevante.

Articolul 10
Monitorizarea cercetării 

1.Agenția monitorizează evoluțiile în domeniul cercetării care sunt relevante pentru gestionarea operațională a SIS II, VIS, Eurodac, [EES], [ETIAS], [a sistemului automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri], [a sistemului ECRIS-TCN] și a altor sisteme informatice la scară largă, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (4).

2.Agenția poate contribui la punerea în aplicare a acelor părți ale Programului-cadru pentru cercetare și inovare care se referă la sisteme informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție. În acest scop, și în cazul în care Comisia a împuternicit agenția în acest sens, agenția are următoarele sarcini:

(a)gestionarea unor etape ale implementării programului și a unor etape ale ciclului de viață al unor proiecte specifice pe baza programelor de lucru relevante adoptate de Comisie;

(b)adoptarea instrumentelor de execuție bugetară pentru venituri și cheltuieli și efectuarea tuturor operațiunilor necesare pentru gestionarea programelor;

(c)acordarea de sprijin în implementarea programului.

3.Agenția informează în mod regulat Parlamentul European, Consiliul, Comisia și, atunci când este vorba de chestiuni privind protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu privire la evoluțiile menționate la alineatul (1).

Articolul 11
Proiecte-pilot, validări de concept și activități de testare

1.La cererea specială și precisă a Comisiei, care va fi informat Parlamentul European și Consiliul cu cel puțin 3 luni înainte, și după luarea unei decizii de către Consiliul de administrație, agenția poate, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (u) din prezentul regulament, să desfășoare proiecte-pilot, astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, pentru dezvoltarea sau gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în aplicarea articolelor 67-89 din TFUE, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, prin intermediul unui acord de delegare.

Agenția informează în mod regulat Parlamentul European, Consiliul și, atunci când este vorba de chestiuni privind protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu privire la evoluțiile proiectelor-pilot menționate la primul alineat.

2.Creditele de angajament pentru proiectele-pilot menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 solicitate de Comisie sunt înscrise în buget pentru cel mult două exerciții financiare consecutive.

3.La cererea Comisiei sau a Consiliului și după o decizie a Consiliului de administrație, agenției i se pot încredința sarcini de execuție bugetară pentru validări de concept finanțate în temeiul instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 515/2014, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, prin intermediul unui acord de delegare.

4.După luarea unei decizii de către Consiliul de administrație, agenția poate planifica și pune în aplicare activități de testare cu privire la chestiuni reglementate de prezentul regulament și instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea tuturor sistemelor informatice la scară largă gestionate de agenție.

Articolul 12
Sprijinul oferit statelor membre și Comisiei

1.Agenției i se poate solicita să ofere recomandări statelor membre în ceea ce privește conectarea sistemelor naționale la sistemele centrale și să acorde sprijin ad-hoc statelor membre. Cererile de sprijin ad-hoc se înaintează Comisiei, care le transmite agenției. Agenției i se poate solicita, de asemenea, să ofere consiliere sau asistență Comisiei cu privire la chestiuni tehnice legate de sistemele existente sau noi, inclusiv prin intermediul unor studii și teste.

2.De asemenea, agenția poate fi însărcinată să conceapă, să gestioneze și/sau să găzduiască un sistem informatic comun de către un grup alcătuit din cel puțin șase state membre care au optat în mod voluntar pentru o soluție centralizată care să le sprijine în punerea în aplicare a aspectelor tehnice ale obligațiilor care decurg din legislația Uniunii privind sistemele descentralizate în spațiul de libertate, securitate și justiție, sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie și după luarea unei decizii de către Consiliul de administrație. În acest caz, statele membre în cauză încredințează agenției sarcinile respective prin intermediul unui acord de delegare care cuprinde condițiile de delegare și definește metoda de calcul și facturare a tuturor costurilor relevante.

CAPITOLUL III
STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA

Articolul 13
Statutul juridic și sediul

1.Agenția este un organism al Uniunii și are personalitate juridică.

2.În fiecare dintre statele membre, agenția beneficiază de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației naționale. Aceasta poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui ca parte în acțiuni judiciare.

3.Agenția este reprezentată de directorul executiv.

4.Sediul agenției se află la Tallinn, în Estonia.

Sarcinile legate de dezvoltarea și gestionarea operațională menționate la articolul 1 alineatele (3) și (4) și la articolele 3, 4, 5, [5a], [5b], [5c], [5d], [5e], 6 și 7 sunt îndeplinite la Strasbourg, în Franța.

În cazul în care în instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea fiecărui sistem este prevăzut un amplasament de siguranță sau un al doilea amplasament tehnic, acesta va fi situat în Sankt Johann im Pongau, Austria.

5.Ambele amplasamente tehnice pot fi folosite simultan pentru funcționarea activă a sistemelor informatice la scară largă, cu condiția ca cel de al doilea amplasament să poată continua să asigure funcționarea acestora în caz de defecțiune a unuia sau a mai multor sisteme. Nu pot fi create noi amplasamente tehnice fără o modificare a prezentului regulament.

Articolul 14
Structura

1.Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:

(a)un Consiliu de administrație;

(b)un director executiv;

(c)grupuri consultative.

2.Structura agenției cuprinde:

(a)un responsabil cu protecția datelor;

(b)un ofițer responsabil cu securitatea;

(c)un contabil.

Articolul 15
Funcțiile Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație:

(a)oferă orientările generale privind activitățile Agenției;

(b)adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, bugetul anual al agenției și exercită alte funcții în ceea ce privește bugetul agenției în conformitate cu capitolul V;

(c)numește directorul executiv și, dacă este cazul, îi prelungește mandatul sau îl demite din funcție, în conformitate cu articolul 22;

(d)exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv și supraveghează activitatea acestuia, inclusiv punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administrație;

(e)ia toate deciziile referitoare la stabilirea structurii organizatorice a agenției și, dacă este necesar, privind modificarea acestora, luând în considerare nevoile în materie de activități ale agenției și având în vedere buna gestionare bugetară;

(f)adoptă politica de personal a agenției;

(g)stabilește regulamentul de procedură al agenției;

(h)adoptă o strategie antifraudă, proporțională cu riscurile de fraudă, ținând seama de costurile și beneficiile măsurilor care urmează să fie puse în aplicare;

(i)adoptă norme de prevenire și gestionare a conflictelor de interese în cazul membrilor săi;

(j)autorizează încheierea acordurilor de lucru în conformitate cu articolul 37;

(k)aprobă, la propunerea directorului executiv, acordul privind sediul agenției, referitor la sediul agenției, și acordurile privind amplasamentele tehnice și de siguranță stabilite în conformitate cu articolul 13 alineatul (4), care urmează a fi semnate de directorul executiv cu statele membre gazdă;

(l)în conformitate cu alineatul (2), exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, atribuite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, atribuite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumite în continuare „competențele de autoritate împuternicită să facă numiri”);

(m)de comun acord cu Comisia, adoptă normele de punere în aplicare necesare pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor;

(n)adoptă normele necesare privind detașarea experților naționali la agenție;

(o)adoptă proiectul de buget estimativ al veniturilor și cheltuielilor agenției, inclusiv schema de personal provizorie, și transmite aceste documente Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an;

(p)adoptă proiectul de document unic de programare, care conține programul multianual al Agenției, programul de lucru al acesteia pentru următorul an și un proiect estimativ provizoriu al veniturilor și cheltuielilor agenției, inclusiv schema de personal provizorie, și transmite acest document, precum și orice versiune actualizată a sa, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

(q)înainte de data de 30 noiembrie a fiecărui an, adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, în conformitate cu procedura bugetară anuală, documentul unic de programare, ținând seama de avizul Comisiei, și asigură transmiterea versiunii definitive a acestui document către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și publicarea sa;

(r)adoptă, până la sfârșitul lunii august a fiecărui an, un raport intermediar privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a activităților planificate pentru exercițiul curent și îl prezintă Comisiei;

(s)evaluează și adoptă raportul anual de activitate consolidat privind activitățile agenției pentru anul anterior, care compară, în special, rezultatele obținute cu obiectivele programului anual de lucru, și trimite atât raportul, cât și evaluarea acestuia, până la data de 1 iulie a fiecărui an, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi; raportul anual de activitate este publicat;

(t)își îndeplinește funcțiile legate de bugetul agenției, inclusiv de punerea în aplicare a proiectelor-pilot și a validărilor de concept menționate la articolul 11;

(u)adoptă normele financiare aplicabile agenției, în conformitate cu articolul 44;

(v)numește un contabil, care poate fi contabilul Comisiei, căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți, și care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor care îi revin;

(w)asigură urmărirea corespunzătoare a concluziilor și a recomandărilor care decurg din diverse rapoarte de audit și evaluări interne sau externe, precum și din investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

(x)adoptă planurile de comunicare și de diseminare menționate la articolul 30 alineatul (4) și le actualizează în mod regulat;

(y)adoptă măsurile de securitate necesare, inclusiv un plan de securitate și un plan de asigurare a continuității activității și de redresare în caz de dezastru, luând în considerare posibilele recomandări ale experților în materie de securitate din cadrul grupurilor consultative;

(``)adoptă norme de securitate privind protejarea informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate în urma aprobării de către Comisie;

(aa)numește un agent de securitate;

(bb)numește un responsabil cu protecția datelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001;

(cc)adoptă normele detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;

(dd)[adoptă, în temeiul articolului 64 alineatul (2) din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX de instituire a EES, rapoartele privind dezvoltarea EES] [adoptă, în temeiul articolului 81 alineatul (2) din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX de instituire a ETIAS, rapoartele privind dezvoltarea ETIAS];

(ee)[adoptă, în temeiul articolului 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) XX/XXX de instituire a sistemului ECRIS/TCN, rapoartele privind dezvoltarea sistemului ECRIS/TCN.];

(ff)adoptă rapoartele privind funcționarea tehnică a următoarelor sisteme: SIS II, în temeiul articolului 50 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, respectiv, al articolului 66 alineatul (4) din Decizia 2007/533/JAI [sau în temeiul articolului 54 alineatul (7) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în materie de controale la frontieră, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și în temeiul articolului 71 alineatul (7) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei] și VIS, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și al articolului 17 alineatul (3) din Decizia 2008/633/JAI, [EES, în temeiul articolului 64 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX; ETIAS, în temeiul articolului 81 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX, precum și sistemul ECRIS-TCN și punerea în aplicare de referință a ECRIS, în temeiul articolului 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XX/XXX;

(gg)adoptă raportul anual privind activitățile sistemului central Eurodac, în temeiul articolului 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 [sau al articolului 42 din Regulamentul XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a [Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare)];

(hh)adoptă observații formale cu privire la rapoartele de audit ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor, în temeiul articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, al articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și al articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013, [al articolului 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX (de instituire a EES)], [al articolului 57 din Regulamentul (UE) XX/XX din XXX (de instituire a ETIAS)] și [al articolului 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. XX/XXXX (de instituire a sistemului ECRIS-TCN)] și asigură măsuri corespunzătoare în urma auditurilor respective;

(ii)publică, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, respectiv, al articolului 66 alineatul (3) din Decizia 2007/533/JAI, statistici privind SIS II;

(jj)elaborează și publică statistici privind activitățile sistemului central Eurodac, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 [sau al articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul XX din XX privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a [Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare)];

(kk)[publică statistici legate de EES, în temeiul articolului 57 din Regulamentul (UE) XXX/XX de instituire a EES;]

(ll)[publică statistici legate de ETIAS, în temeiul articolului 73 din Regulamentul (UE) XX/XXX de instituire a ETIAS;]

(mm)[publică statistici legate de sistemul ECRIS-TCN și punerea în aplicare de referință a ECRIS, în temeiul articolului 30 din Regulamentul XXXX/XX;]

(nn)asigură publicarea anuală a listei autorităților competente autorizate să consulte direct datele introduse în SIS II, în temeiul articolului 31 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 46 alineatul (8) din Decizia 2007/533/JAI, precum și a listei oficiilor sistemelor naționale ale SIS II (N.SIS II) și a birourilor SIRENE menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și la articolul 7 alineatul (3) din Decizia 2007/533/JAI [sau în temeiul articolului 36 alineatul (8) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în materie de controale la frontieră, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și în temeiul articolului 53 alineatul (8) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, precum și a listei oficiilor sistemelor naționale ale SIS II (N.SIS II) și a birourilor SIRENE menționate la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în materie de controale la frontiere și la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești în materie penală; [precum și a listei autorităților competente, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) XX/XXXX de instituire a EES]; [a listei autorităților competente, în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) nr. XX/XXXX de instituire a ETIAS] și [a listei autorităților competente, în temeiul articolului 32 din Regulamentul XX/XXX de instituire a sistemului ECRIS-TCN};]

(oo)asigură publicarea anuală a listei unităților, în temeiul articolului 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013;

(pp)se asigură că toate deciziile și acțiunile agenției care vizează sistemele informatice de la nivel european în spațiul de libertate, securitate și justiție respectă principiul independenței sistemului judiciar;

(qq)îndeplinește orice alte sarcini care îi sunt atribuite în conformitate cu prezentul regulament.

2.Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care delegă directorului executiv competențele relevante ale autorității împuternicite să facă numiri și definește condițiile în care poate fi suspendată delegarea competențelor respective. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În cazul în care anumite circumstanțe excepționale impun acest lucru, Consiliul de administrație poate, prin intermediul unei decizii, să suspende temporar delegarea competențelor autorității împuternicite să facă numiri către directorul executiv și subdelegarea competențelor respective de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului, altul decât directorul executiv.

3.Consiliul de administrație poate face recomandări directorului executiv cu privire la orice aspect strict legat de dezvoltarea sau de gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă și cu privire la activități legate de cercetare, proiecte-pilot, validări de concepte și testare.

Articolul 17
Componența Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din doi reprezentanți ai Comisiei, având cu toții drept de vot, în conformitate cu articolul 20.

2.Pentru fiecare membru al Consiliului de administrație există un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește. Membrii Consiliului de administrație și supleanții acestora sunt numiți pe baza nivelului ridicat de experiență și expertiză relevante în domeniul sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, precum și pe baza cunoștințelor în domeniul protecției datelor, ținând seama de competențele lor manageriale, administrative și bugetare relevante. Toate părțile reprezentate în Consiliul de administrație depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor, în scopul de a asigura continuitatea activității consiliului. Toate părțile urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată a bărbaților și femeilor în Consiliul de administrație.

3.Mandatul membrilor și al supleanților acestora este de patru ani, acesta putând fi prelungit. La expirarea mandatului sau în cazul demisiei lor, membrii rămân în funcție până la reînnoirea mandatului sau până la înlocuirea lor.

4.Țările asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac participă la activitățile agenției. Fiecare dintre acestea numește un reprezentant și un supleant în Consiliul de administrație.

Articolul 18
Președintele Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul acelor membri ai Consiliului de administrație care sunt numiți de statele membre ce se supun integral, în temeiul dreptului Uniunii, instrumentelor legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea tuturor sistemelor informatice la scară largă gestionate de agenție. Președintele și vicepreședintele sunt aleși cu o majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot ai Consiliului de administrație.

Vicepreședintele îl înlocuiește pe președinte din oficiu în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile.

2.Durata mandatului președintelui și al vicepreședintelui este de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o singură dată. Cu toate acestea, dacă pe durata mandatului lor aceștia încetează să mai fie membri ai Consiliului de administrație, mandatul lor expiră automat la aceeași dată.

Articolul 19
Reuniunile Consiliului de administrație

1.Președintele convoacă reuniunile Consiliului de administrație.

2.Directorul executiv ia parte la deliberări, fără a avea drept de vot.

3.Consiliul de administrație se reunește în cel puțin două ședințe ordinare pe an. În plus, acesta se reunește la inițiativa președintelui, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puțin o treime din membrii săi.

4.Europol și Eurojust pot participa la reuniunile Consiliului de administrație în calitate de observatori atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune cu privire la SIS II, în legătură cu aplicarea Deciziei 2007/533/JAI. [Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european poate participa la reuniunile Consiliului de administrație în calitate de observatori atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la SIS în legătură cu punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/1624 sau a Regulamentului XXX din XXX 90 ]. Europol poate, de asemenea, participa la reuniunile Consiliului de administrație, în calitate de observator, atunci când pe ordinea de zi figurează o chestiune referitoare la VIS, în legătură cu aplicarea Deciziei 2008/633/JAI, sau o chestiune referitoare la Eurodac, în legătură cu aplicarea Regulamentului (UE) nr. 603/2013. [Europol poate, de asemenea, participa la reuniunile Consiliului de administrație, în calitate de observator, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la EES, în legătură cu aplicarea Regulamentului XX/XXXX (de instituire a EES), sau o chestiune privind ETIAS, în legătură cu Regulamentul XX/XXXX (de instituire a ETIAS). Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european poate, de asemenea, participa la reuniunile Consiliului de administrație atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la ETIAS în legătură cu punerea în aplicare a Regulamentului XX/XX din XXX.] [EASO poate, de asemenea, participa la reuniunile Consiliului de administrație atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la sistemul automat pentru înregistrarea cererilor de protecție internațională, monitorizarea proporției acestora și aplicarea mecanismului de repartizare a acestor cereri, menționat la articolul 44 din Regulamentul (UE) de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) COM(2016) 270 final - 2016/0133 (COD).] [Eurojust, Europol [Parchetul European] pot, de asemenea, participa la reuniunile Consiliului de administrație, în calitate de observatori, atunci când pe ordinea de zi se află o chestiune referitoare la Regulamentul XX/XXXX de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) care să completeze și să sprijine Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (sistemul ECRIS-TCN).] Consiliul de administrație poate invita orice altă persoană ale cărei opinii pot prezenta interes să participe la reuniuni în calitate de observator.

5.Membrii Consiliului de administrație și supleanții acestora pot, sub rezerva regulamentului de procedură al acestuia, să fie asistați de consultanți sau de experți care sunt membri ai grupurilor consultative.

6.Agenția asigură secretariatul Consiliului de administrație.

Articolul 20
Regulile de vot ale Consiliului de administrație

1.Fără a aduce atingere alineatului (5) din prezentul articol, articolului 15 alineatul (1) litera (b) și articolului 22 alineatele (1) și (8), deciziile Consiliului de administrație se iau cu majoritatea tuturor membrilor săi cu drept de vot.

2.Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (3), fiecare membru al Consiliului de administrație dispune de un vot. În absența unui membru cu drept de vot, dreptul de vot al acestuia poate fi exercitat de către supleantul său.

3.Fiecare membru desemnat de un stat membru care se supune, în temeiul dreptului Uniunii, oricărui instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea unui sistem informatic la scară largă gestionat de agenție poate vota cu privire la o chestiune referitoare la respectivul sistem informatic la scară largă.

Danemarca poate vota cu privire la o chestiune legată de un astfel de sistem informatic la scară largă dacă hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare, în legislația sa națională, instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea unui sistem informatic la scară largă.

4.În cazul unui dezacord în rândul membrilor privind eventualul impact al votului asupra unui sistem informatic la scară largă specific, orice decizie în sensul că respectivul sistem nu este afectat se ia cu o majoritate de două treimi.

5.Președintele participă la vot.

6.Directorul executiv nu participă la vot.

7.Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație stabilește mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele unui alt membru, precum și cerințele privind cvorumul, după caz.

Articolul 21
Responsabilitățile directorului executiv

1.Directorul executiv gestionează Agenția. Directorul executiv oferă asistență Consiliului de administrație și răspunde în fața acestuia. Directorul executiv prezintă Parlamentului European un raport privind modul în care și-a îndeplinit sarcinile, atunci când este invitat să facă acest lucru. Consiliul îi poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale.

2.Directorul executiv este reprezentantul legal al agenției.

3.Directorul executiv răspunde de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite agenției prin prezentul regulament. În special, directorul executiv răspunde de:

(a)administrarea curentă a Agenției;

(b)funcționarea agenției, în conformitate cu prezentul regulament;

(c)pregătirea și punerea în aplicare a procedurilor, deciziilor, strategiilor, programelor și activităților adoptate de Consiliul de administrație, în limitele stabilite de prezentul regulament, de normele de aplicare a acestuia și de legea aplicabilă;

(d)elaborarea documentului unic de programare și prezentarea acestuia Consiliului de administrație, după consultarea Comisiei;

(e)punerea în aplicare a documentului unic de programare și raportarea către Consiliul de administrație cu privire la punerea sa în aplicare;

(f)elaborarea raportului anual consolidat privind activitățile agenției și prezentarea acestuia Consiliului de administrație, spre evaluare și adoptare;

(g)elaborarea unui plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor de audit și a evaluărilor interne sau externe, precum și în urma investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), și prezentarea unui raport privind progresele înregistrate către Comisie, de două ori pe an, precum și în mod periodic către Consiliul de administrație;

(h)protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, fără a aduce atingere competenței de investigare a OLAF, prin realizarea de controale eficace și, dacă se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea unor sancțiuni administrative, inclusiv a unor sancțiuni financiare, eficace, proporționale și disuasive;

(i)elaborarea unei strategii antifraudă a agenției și prezentarea acesteia Consiliului de administrație, spre adoptare;

(j)elaborarea proiectului de norme financiare aplicabile agenției și prezentarea acestuia Consiliului de administrație, spre adoptare, după consultarea Comisiei;

(k)întocmirea proiectului de buget pentru anul următor, stabilit pe baza bugetului pe activități;

(l)elaborarea proiectului de situație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției;

(m)execuția bugetului agenției;

(n)instituirea și aplicarea unui sistem eficace care să permită monitorizarea și evaluarea la intervale regulate a:

(i) sistemelor informatice la scară largă, inclusiv a statisticilor; și

(ii) a agenției, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea efectivă și eficientă a obiectivelor sale;

(o)fără a aduce atingere articolului 17 din Statutul funcționarilor, stabilirea cerințelor de confidențialitate pentru respectarea articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, a articolului 17 din Decizia 2007/533/JAI, a articolului 26 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și a articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 603/2013; [a articolului 34 alineatul (4) din Regulamentul XX/XXXX (de instituire a EES)], [a articolului 64 alineatul (2) din Regulamentul XX/XXXX (de instituire a ETIAS)] și [a articolului 11 alineatul (16) din Regulamentul XX/XXX (de instituire a sistemului ECRIS-TCN).];

(p)negocierea și, după obținerea aprobării Consiliului de administrație, semnarea unui acord privind sediul referitor la sediul agenției și a unor acorduri privind amplasamentele tehnice și de siguranță cu guvernele statelor membre gazdă;

(q)pregătirea modalităților practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare;

(r)pregătirea măsurilor de securitate necesare, inclusiv a unui plan de securitate și a unui plan de asigurare a continuității activității și de redresare în caz de dezastru, și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare;

(s)pregătirea rapoartelor privind funcționarea tehnică a fiecărui sistem informatic la scară largă, menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (ff), și a raportului anual privind activitățile sistemului central Eurodac, menționat la articolul 15 alineatul (1) litera (gg), pe baza rezultatelor monitorizării și evaluării, și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare;

(t)[întocmirea rapoartelor privind dezvoltarea EES, menționate la articolul 64 alineatul (2) din Regulamentul XX/XXX [de instituire a EES], a raportului privind dezvoltarea ETIAS, menționat la articolul 81 alineatul (2) din Regulamentul XX/XXXX [de instituire a ETIAS] și a raportului privind dezvoltarea sistemului ECRIS-TCN, menționat la articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul XX/XXXX [de instituire a sistemului ECRIS-TCN], și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare;]

(u)pregătirea, în vederea publicării, a listei anuale a autorităților competente autorizate să consulte direct datele introduse în SIS II, inclusiv lista oficiilor N.SIS II și a birourilor SIRENE [și a listei autorităților competente autorizate să consulte direct datele introduse în EES, ETIAS și în sistemul ECRIS-TCN], menționată la articolul 15 alineatul (1) litera (nn), și a listelor unităților, menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (oo), și prezentarea acestora Consiliului de administrație, spre adoptare.

4.Directorul executiv îndeplinește orice alte sarcini în conformitate cu prezentul regulament.

5.    Directorul executiv decide dacă este necesară detașarea unuia a mai multor membri ai personalului în unul sau mai multe state membre, în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a lua o decizie cu privire la înființarea unui birou local, directorul executiv trebuie să obțină acordul prealabil al Comisiei, al Consiliului de administrație și al statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local, având în vedere evitarea costurilor inutile și a dublării funcțiilor administrative ale Agenției. Activitățile efectuate în amplasamentele tehnice nu pot fi desfășurate într-un birou local.

Articolul 22
Numirea directorului executiv

1.Consiliul de administrație numește directorul executiv pe baza unei liste de candidați propuși de Comisie, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente. Această procedură de selecție impune publicarea, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în alte publicații, a unei cereri de exprimare a interesului. Consiliul de administrație numește directorul executiv pe baza meritelor personale, a experienței în domeniul sistemelor informatice la scară largă și a aptitudinilor administrative, financiare și de gestionare, precum și pe baza cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din toți membrii săi cu drept de vot.

2.Înainte de a fi numit în funcție, candidatul selecționat de Consiliul de administrație poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei (comisiilor) competente a (ale) Parlamentului European și să răspundă întrebărilor formulate de membrii comisiei (comisiilor) respective. După declarație, Parlamentul European adoptă un aviz în care își exprimă opinia asupra candidatului selecționat și îl transmite Consiliului de administrație. Consiliul de administrație informează Parlamentul European cu privire la modul în care acest aviz a fost luat în considerare. Avizul este considerat personal și confidențial până la numirea candidatului.

3.Durata mandatului directorului executiv este de cinci ani. Până la sfârșitul acestei perioade, Comisia efectuează o analiză care ia în considerare evaluarea performanțelor directorului executiv, precum și sarcinile și provocările viitoare ale agenției.

4.Consiliul de administrație, acționând pe baza unei propuneri a Comisiei care ia în considerare evaluarea menționată la alineatul (3), poate prelungi durata mandatului directorului executiv o singură dată, cu cel mult cinci ani.

5.Consiliul de administrație informează Parlamentul European în legătură cu intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. Cu o lună înainte de o astfel de prelungire, directorul executiv este invitat să facă o declarație în fața comisiei (comisiilor) competente a (ale) Parlamentului European și să răspundă întrebărilor formulate de membrii comisiei (comisiilor) respective.

6.Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate să participe la o nouă procedură de selecție pentru același post după încheierea perioadei celor două mandate.

7.Directorul executiv poate fi demis din funcție numai prin decizia Consiliului de administrație, care acționează la propunerea Comisiei.

8.Consiliul de administrație adoptă deciziile referitoare la numirea, la prelungirea mandatului sau la demiterea din funcție a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din voturile membrilor săi cu drept de vot.

9.În scopul încheierii contractului cu Consiliul de administrație, agenția este reprezentată de președintele Consiliului de administrație. Directorul executiv este angajat ca agent temporar al agenției în temeiul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.

Articolul 23
Grupurile consultative

1.Următoarele grupuri consultative oferă Consiliului de administrație expertiză în domeniul sistemelor informatice la scară largă și, în special, în contextul pregătirii programului anual de lucru și a raportului anual de activitate:

(a)grupul consultativ SIS II;

(b)grupul consultativ VIS;

(c)grupul consultativ EURODAC;

(d)[grupul consultativ EES-][ETIAS];

(e)[grupul consultativ pentru sistemul ECRIS-TCN];

(f)orice alt grup consultativ privind un sistem informatic la scară largă, atunci când instrumentul legislativ relevant care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemului informatic la scară largă respectiv prevede acest lucru.

2.Fiecare stat membru care se supune, în temeiul dreptului Uniunii, oricărui instrument legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea unui anumit sistem informatic la scară largă, precum și Comisia, numesc câte un membru în cadrul grupului consultativ privind sistemul informatic la scară largă respectiv, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Danemarca numește, de asemenea, un membru în cadrul unui grup consultativ legat de un sistem informatic la scară largă, dacă hotărăște, în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, să pună în aplicare, în legislația sa națională, instrumentul legislativ care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemului informatic la scară largă respectiv.

Fiecare țară asociată la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, la măsurile referitoare la Eurodac și la măsurile referitoare la alte sisteme informatice la scară largă care participă la un anumit sistem informatic la scară largă numește un membru în cadrul grupului consultativ privind sistemul informatic la scară largă respectiv.

3.Europol și Eurojust [și Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european] pot numi fiecare câte un reprezentat în cadrul grupului consultativ SIS II. Europol poate, de asemenea, să numească un reprezentant în cadrul grupurilor consultative VIS și Eurodac [și EES/ETIAS]. [Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european pot, de asemenea, să numească un reprezentant în cadrul grupului consultativ EES­ETIAS.] [Eurojust, Europol, [și Parchetul European] pot, de asemenea, să numească un reprezentant în cadrul grupului consultativ pentru sistemul ECRIS-TCN.]

4.Membrii Consiliului de administrație și supleanții acestora nu pot fi membri ai grupurilor consultative. Directorul executiv sau reprezentantul directorului executiv au dreptul de a participa la toate reuniunile grupurilor consultative, în calitate de observatori.

5.Procedurile privind funcționarea și cooperarea grupurilor consultative sunt stabilite în regulamentul de procedură al agenției.

6.Atunci când elaborează un aviz, membrii fiecărui grup consultativ depun toate eforturile pentru a ajunge la un consens. În cazul în care nu se ajunge la consens, avizul prezintă poziția motivată a majorității membrilor. Poziția (pozițiile) motivată (motivate) a (ale) minorității este (sunt), de asemenea, consemnată (consemnate). Articolul 20 alineatele (3) și (4) se aplică în consecință. Membrii reprezentând țările asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac pot să emită avize privind chestiuni în legătură cu care aceștia nu dețin dreptul de vot.

7.Fiecare stat membru și fiecare țară asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac facilitează activitățile grupurilor consultative.

8.În ceea ce privește președinția grupurilor consultative, articolul 18 se aplică mutatis mutandis.

CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 24
Personalul

1.Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți se aplică personalului agenției, inclusiv directorului executiv.

2.În scopul punerii în aplicare a Statutului funcționarilor, agenția este considerată o agenție în sensul articolului 1a alineatul (2) din Statutul funcționarilor.

3.Personalul agenției este compus din funcționari, agenți temporari sau agenți contractuali. Consiliul de administrație își exprimă acordul în fiecare an în ceea ce privește contractele pe care directorul executiv intenționează să le reînnoiască și care, prin reînnoire, ar deveni contracte pe durată nedeterminată în temeiul Regimului aplicabil celorlalți agenți.

4.Agenția nu recrutează lucrători temporari pentru îndeplinirea unor sarcini considerate a avea caracter sensibil din punct de vedere financiar.

5.Comisia și statele membre pot detașa, cu titlu temporar, funcționari sau experți naționali în cadrul agenției. Consiliul de administrație adoptă o decizie care stabilește norme privind detașarea experților naționali la agenție.

6.Fără a aduce atingere articolului 17 din Statutul funcționarilor, agenția aplică normele corespunzătoare privind secretul profesional sau alte obligații de confidențialitate echivalente.

7.Consiliul de administrație, de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, menționate la articolul 110 din Statutul funcționarilor.

Articolul 25
Interesul public

Membrii Consiliului de administrație, directorul executiv și membrii grupurilor consultative se angajează să acționeze în interesul public. În acest scop, aceștia fac anual, în scris și în mod public o declarație de angajament.

Lista membrilor Consiliului de administrație se publică pe pagina de internet a agenției.

Articolul 26
Acordul privind sediul și acordurile privind amplasamentele
tehnice 

1.    Dispozițiile necesare referitoare la găzduirea agenției în statele membre gazdă și facilitățile care trebuie puse la dispoziție de către respectivele statele membre, precum și normele specifice aplicabile în statele membre gazdă directorului executiv, membrilor Consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora sunt prevăzute într-un acord privind sediul referitor la sediul agenției și în acordurile privind amplasamentele tehnice, încheiate între agenție și statele membre gazdă, după obținerea aprobării Consiliului de administrație.

2.    Statul membru gazdă al agenției oferă cele mai bune condiții posibile pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a agenției, inclusiv condiții de școlarizare multilingvă și cu vocație europeană, precum și conexiuni de transport adecvate.

Articolul 27
Privilegii și imunități

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică agenției.

Articolul 28
Răspunderea

1.Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legislația aplicabilă contractului în cauză.

2.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitraj cuprinse într-un contract încheiat de agenție.

3.În caz de răspundere non-contractuală, agenția, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, repară orice prejudiciu cauzat de departamentele sale sau de membrii personalului său în exercițiul funcțiunii.

4.Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în litigiile privind acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile menționate la alineatul (3).

5.Răspunderea personală a personalului față de agenție este reglementată de dispozițiile aplicabile prevăzute în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți.

Articolul 29 
Regimul lingvistic

1.Dispozițiile Regulamentului nr. 1 91 se aplică Agenției.

2.Fără a aduce atingere deciziilor luate în temeiul articolului 342 din TFUE, documentul unic de programare, precum și raportul de activitate anual menționat la articolul 15 alineatul (1) literele (r) și (s) din prezentul regulament, se întocmesc în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii.

3.Consiliul de administrație poate adopta o decizie cu privire la limbile de lucru fără a aduce atingere obligațiilor stabilite la alineatele (1) și (2).

4.Serviciile de traducere necesare pentru activitățile agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 30
Transparență și comunicare

1.Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se aplică documentelor deținute de agenție.

2.Consiliul de administrație adoptă normele detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Pe baza unei propuneri din partea directorului executiv, Consiliul de administrație adoptă norme referitoare la accesul la documentele agenției, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

3.Deciziile adoptate de agenție în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului European sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolele 228 și, respectiv, 263 din TFUE.

4.Agenția comunică în conformitate cu instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă și se poate angaja, din proprie inițiativă, în activități de comunicare, în limitele domeniului său de competență. Aceasta se asigură, în special, că, în plus față de publicarea documentelor menționate la articolul 15 alineatul (1) literele (r), (s), (ii), (jj), [(kk)], [(ll)], [(mm)] și la articolul 42 alineatul (9), publicul și orice parte interesată primesc cu promptitudine informații obiective, corecte, fiabile, complete și ușor de înțeles cu privire la activitatea sa. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu aduce prejudicii îndeplinirii efective a sarcinilor agenției, astfel cum sunt menționate la articolele 3 - 12. Activitățile de comunicare se efectuează în conformitate cu planurile de comunicare și diseminare relevante, adoptate de Consiliul de administrație.

5.Orice persoană fizică sau juridică are dreptul să adreseze agenției corespondență scrisă, în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii. Aceasta are dreptul de a primi un răspuns în aceeași limbă.

Articolul 31
Protecția datelor

1.Fără a aduce atingere dispozițiilor aplicabile privind protecția datelor, astfel cum sunt prevăzute în instrumentele legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Agenție este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 [Regulamentul (UE) XX/2018 privind protecția datelor cu caracter personal în instituțiile și organele Uniunii].

2.Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 [Regulamentul (UE) XX/2018 privind protecția datelor cu caracter personal în instituțiile și organele Uniunii] de către agenție, inclusiv cele referitoare la responsabilul cu protecția datelor. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

Articolul 32
Scopurile prelucrării datelor cu caracter personal

1.Agenția poate prelucra date cu caracter personal exclusiv în următoarele scopuri:

(a)îndeplinirea sarcinilor legate de gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă care i-au fost încredințate prin legislația Uniunii;

(b)executarea unor sarcini administrative.

2.În cazul în care agenția prelucrează datele cu caracter personal în scopul menționat la alineatul (1) litera (a), se aplică dispozițiile specifice privind protecția și securitatea datelor aferente instrumentelor legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă gestionate de agenție.

Articolul 33
Norme de securitate privind protejarea informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate

1.Agenția adoptă propriile norme de securitate bazate pe principiile și normele stabilite în normele de securitate ale Comisiei pentru protejarea informațiilor clasificate ale Uniunii Europene (IUEC) și a informațiilor neclasificate sensibile, printre altele, dispozițiile privind schimbul, prelucrarea și stocarea unor astfel de informații, astfel cum este prevăzut în Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 92 și 2015/444 ale Comisiei 93 . Orice schimb de informații clasificate cu autoritățile competente ale unui stat terț trebuie să fi primit aprobarea prealabilă a Comisiei.

2.Normele de securitate sunt adoptate de către Consiliul de administrație, în urma aprobării de către Comisie. Agenția poate lua toate măsurile necesare în vederea facilitării schimbului de informații relevante pentru sarcinile sale cu Comisia și statele membre și, dacă este cazul, cu agențiile relevante ale Uniunii. Agenția dezvoltă și gestionează un sistem de informații capabil să realizeze schimburi de informații clasificate cu acești actori, în conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului și cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei. Consiliul de administrație decide, în temeiul articolului 2 și al articolului 15 alineatul (1) litera (y) din prezentul regulament, cu privire la structura internă a agenției necesară pentru respectarea principiilor de securitate corespunzătoare.

Articolul 34
Securitatea agenției

1.Agenția este responsabilă de securitate și de păstrarea ordinii în clădirile, localurile și pe terenurile pe care le utilizează. Agenția aplică principiile de securitate și dispozițiile relevante ale instrumentelor legislative care reglementează dezvoltarea, instituirea, funcționarea și utilizarea sistemelor informatice la scară largă.

2.Statele membre gazdă iau toate măsurile eficiente și adecvate pentru a păstra ordinea și securitatea în imediata vecinătate a clădirilor, a localurilor și a terenurilor utilizate de agenție și oferă agenției protecția corespunzătoare, în conformitate cu acordul relevant privind sediul, referitor la sediul agenției, și cu acordurile privind amplasamentele tehnice și de siguranță, garantând, în același timp, accesul liber la aceste clădiri, localuri și terenuri persoanelor autorizate de agenție.

Articolul 35
Evaluarea

1.În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, și la fiecare cinci ani după aceasta, Comisia evaluează performanțele agenției în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile și amplasamentele acesteia și în conformitate cu orientările Comisiei. Evaluarea analizează, de asemenea, contribuția agenției la instituirea unui mediu informatic coordonat, rentabil și coerent la nivelul Uniunii în scopul gestionării sistemelor informatice la scară largă care sprijină punerea în aplicare a politicilor în materie de justiție și afaceri interne (JAI). Evaluarea analizează, în special, eventuala necesitate de a modifica mandatul agenției, precum și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări.

2.În cazul în care Comisia consideră că funcționarea în continuare a agenției nu se mai justifică în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile atribuite, aceasta poate propune modificarea în consecință sau abrogarea prezentului regulament.

3.Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Consiliului de administrație un raport privind rezultatele evaluării. Rezultatele evaluării se fac publice.

Articolul 36
Anchete administrative

Activitățile agenției fac obiectul anchetelor Ombudsmanului European în conformitate cu dispozițiile articolului 228 din tratat.

Articolul 37
Cooperarea cu instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii

1.Agenția cooperează cu Comisia, cu alte instituții ale Uniunii și cu alte organisme, oficii și agenții ale Uniunii, în special cu agențiile instituite în spațiul de libertate, securitate și justiție, îndeosebi cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, în domeniile reglementate de prezentul regulament.

2.Agenția cooperează cu Comisia în cadrul unui acord de lucru care stabilește metodele de lucru operaționale.

3.Agenția consultă Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor și urmează recomandările acesteia cu privire la securitatea rețelelor, după caz.

4.Cooperarea cu organismele, oficiile și agențiile Uniunii are loc în cadrul acordurilor de lucru. Este necesară aprobarea prealabilă a acestor acorduri de către Comisie. Acordurile respective pot prevedea utilizarea în comun a unor servicii între agenții, după caz, fie în funcție de proximitatea geografică, fie în funcție de domeniul de politică, în limitele mandatelor respective ale acestora și fără a aduce atingere sarcinilor lor principale.

5.Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii menționate la alineatul (1) utilizează informațiile primite de la agenție exclusiv în limitele propriilor competențe și în măsura în care aceste informații respectă drepturile fundamentale, inclusiv cerințele privind protecția datelor cu caracter personal. Transmiterea mai departe sau alte metode de comunicare a datelor cu caracter personal prelucrate de către agenție către instituțiile, organismele, oficiile sau agențiile Uniunii fac obiectul unor acorduri de lucru specifice privind schimbul de date cu caracter personal și sunt supuse aprobării prealabile a Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice transfer de date cu caracter personal efectuat de agenție este în conformitate cu dispozițiile privind protecția datelor prevăzute la articolele 31 și 32. În ceea ce privește gestionarea informațiilor clasificate, aceste acorduri prevăd respectarea, de către instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză a Uniunii, a normelor și standardelor în materie de securitate echivalente celor aplicate de agenție.

Articolul 38
Participarea țărilor asociate la punerea în aplicare,
asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și a măsurilor
referitoare la Eurodac

1.Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri de asociere cu Uniunea în acest sens.

2.În conformitate cu prevederile relevante ale acordurilor de asociere menționate la alineatul (1), se instituie mecanisme care să specifice, în special, caracterul, amploarea și modalitatea, precum și normele detaliate de participare la activitatea agenției a țărilor asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac, inclusiv dispozițiile privind contribuțiile financiare, personalul și drepturile de vot.

CAPITOLUL V
ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

SECȚIUNEA 1
DOCUMENTUL UNIC DE PROGRAMARE

Articolul 39
   Documentul unic de programare

1.În fiecare an, directorul executiv elaborează un proiect de document unic de programare care conține programarea anuală și multianuală pentru anul următor, astfel cum este prevăzut la articolul 32 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 și în normele financiare ale agenției menționate la articolul 44, luând în considerare orientările stabilite de Comisie.

Documentul unic de programare cuprinde un program multianual, un program de lucru anual, precum și bugetul aferent acestuia și informații cu privire la resurse, astfel cum se precizează în detaliu în normele financiare ale agenției menționate la articolul 44.

2.Consiliul de administrație adoptă, după consultarea grupurilor consultative, proiectul de document unic de programare și îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, precum și orice versiune actualizată a respectivului document.

3.Înainte de data de 30 noiembrie a fiecărui an, Consiliul de administrație adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, în conformitate cu procedura bugetară anuală a Uniunii, documentul unic de programare, ținând seama de avizul Comisiei. Consiliul de administrație se asigură că versiunea definitivă a documentului unic de programare este transmisă Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și este publicată. Înainte de data de 30 noiembrie a fiecărui an și ținând seama de avizul Comisiei, Consiliul de administrație adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi cu drept de vot, în conformitate cu procedura bugetară anuală și cu programul legislativ al Uniunii în domeniile care intră sub incidența articolelor 67 - 89 din TFUE, documentul unic de programare pentru anii următori și se asigură că documentul adoptat este transmis Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și este publicat.

4.Documentul unic de programare devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii și, dacă este necesar, este modificat în consecință. Documentul unic de programare adoptat este transmis ulterior Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și este publicat.

5.Programul anual de lucru pentru anul următor cuprinde obiective detaliate și rezultatele preconizate, inclusiv indicatori de performanță. Acesta conține, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate și o indicație a resurselor financiare și umane alocate fiecărei acțiuni în conformitate cu principiile întocmirii bugetului și ale gestionării pe activități. Programul anual de lucru este în concordanță cu programul multianual de lucru menționat la alineatul (6). Acesta indică în mod clar sarcinile care au fost adăugate, modificate sau eliminate în comparație cu exercițiul financiar precedent. În cazul în care o nouă sarcină este atribuită agenției, Consiliul de administrație modifică programul anual de lucru pe care l-a adoptat. Orice modificare substanțială a programului anual de lucru se adoptă prin aceeași procedură ca cea utilizată în cazul programului anual de lucru inițial. Consiliul de administrație poate delega directorului executiv competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului anual de lucru.

6.Programul multianual stabilește programarea strategică globală, inclusiv obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță. Acesta stabilește, de asemenea, programarea resurselor, care include bugetul multianual și personalul. Programarea resurselor este actualizată în fiecare an. Programarea strategică se actualizează, dacă este cazul și, în special, pentru a reflecta rezultatul evaluării menționate la articolul 35.

Articolul 40
Întocmirea bugetului

1.În fiecare an, directorul executiv întocmește, ținând seama de activitatea agenției, un proiect de buget estimativ al încasărilor și cheltuielilor agenției pentru exercițiul financiar următor, care include schema de personal, și îl transmite Consiliului de administrație.

2.Consiliul de administrație adoptă, în baza proiectului de buget estimativ întocmit de directorul executiv, un proiect de buget estimativ al veniturilor și cheltuielilor agenției pentru exercițiul financiar următor, care include un proiect al schemei de personal. Consiliul de administrație transmite acest document Comisiei și țărilor asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac, ca parte a documentului unic de programare, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

3.Comisia transmite proiectul de buget estimativ Parlamentului European și Consiliului (denumite în continuare „autoritatea bugetară”), împreună cu proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene.

4.Pe baza proiectului de buget estimativ, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și suma aferentă subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolele 313 și 314 din TFUE.

5.Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru contribuția acordată Agenției.

6.Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a agenției.

7.Consiliul de administrație adoptă bugetul agenției. Acesta devine definitiv după adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este cazul, bugetul se modifică în mod corespunzător.

8.Orice modificare a bugetului, inclusiv a schemei de personal, urmează aceeași procedură.

9.Consiliul de administrație notifică, de îndată ce este posibil, autorității bugetare intențiile sale de punere în aplicare a oricărui proiect care poate avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului său, în special orice proiecte de natură imobiliară, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în acest sens. În cazul în care una dintre instituțiile autorității bugetare intenționează să emită un aviz, aceasta comunică, în termen de 2 săptămâni de la primirea informațiilor privind proiectul, Consiliului de administrație intenția sa de a emite avizul respectiv. În absența unui răspuns, agenția poate demara operațiunea planificată. Pentru orice proiect imobiliar care poate avea implicații semnificative pentru bugetul agenției, se aplică dispozițiile din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013.

SECȚIUNEA 2
PREZENTAREA, EXECUȚIA ȘI CONTROLUL BUGETULUI

Articolul 41
Structura bugetului

1.Estimările privind toate veniturile și cheltuielile agenției se elaborează pentru fiecare exercițiu financiar, care corespunde anului calendaristic, și se înscriu în bugetul agenției.

2.Veniturile agenției trebuie să fie echilibrate în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

3.Fără a aduce atingere altor venituri, veniturile agenției constau în:

(a)o contribuție din partea Uniunii, înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene (secțiunea referitoare la Comisie);

(b)o contribuție din partea țărilor asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac, care participă la activitatea agenției, astfel cum se prevede în cadrul respectivelor acorduri de asociere și în acordul menționat la articolul 38 care precizează contribuția lor financiară;

(c)finanțare din partea Uniunii sub forma acordurilor de delegare în conformitate cu normele financiare ale agenției prevăzute la articolul 44 și cu dispozițiile instrumentelor relevante care sprijină politicile Uniunii;

(d)contribuțiile plătite de statele membre pentru serviciile care le sunt furnizate în conformitate cu acordul de delegare menționat la articolul 12;

(e)orice contribuție financiară voluntară din partea statelor membre.

4.Cheltuielile agenției includ remunerarea personalului, costurile administrative și de infrastructură și cheltuielile operaționale.

Articolul 42
Execuția și controlul bugetului

1.Directorul executiv execută bugetul agenției.

2.În fiecare an, directorul executiv transmite autorității bugetare toate informațiile relevante pentru concluziile procedurilor de evaluare.

3.Până la data de 1 martie a unui an financiar N + 1, contabilul agenției transmite conturile provizorii aferente anului financiar N contabilului Comisiei și Curții de Conturi. Contabilul Comisiei consolidează situația provizorie a conturilor instituțiilor și ale organismelor descentralizate, în conformitate cu articolul 147 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

4.Până la data de 31 martie a anului N + 1, agenția trimite raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru anul N Parlamentului European, Consiliului, Curții de Conturi și Comisiei.

5.Până la data de 31 martie a anului N+1, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi conturile provizorii ale agenției pentru anul N, consolidate cu conturile Comisiei.

6.La primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale agenției, în temeiul articolului 148 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, directorul executiv întocmește, pe propria răspundere, conturile definitive ale agenției și le transmite Consiliului de administrație în vederea obținerii unui aviz.

7.Consiliul de administrație emite un aviz cu privire la conturile definitive ale agenției pentru anul N.

8.Până la data de 1 iulie a anului N + 1, directorul executiv transmite conturile finale, însoțite de avizul Consiliului de administrație, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și țărilor asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la Eurodac.

9.Conturile definitive pentru anul N se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a anului N+1.

10.Directorul executiv trimite Curții de Conturi un răspuns la observațiile acesteia până la 30 septembrie a anului N+1. Directorul executiv transmite răspunsul respectiv Consiliului de administrație.

11.Directorul executiv transmite Parlamentului European, la cererea acestuia, toate informațiile necesare pentru buna desfășurare a procedurii de descărcare pentru anul N, în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

12.La recomandarea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă, înainte de data de 15 mai a anului N+2, descărcarea de gestiune directorului executiv în ceea ce privește executarea bugetului pentru anul N.

Articolul 43
Prevenirea conflictelor de interes

Agenția adoptă norme interne care impun membrilor organelor acesteia și ai personalului său să evite, pe durata raporturilor de muncă sau a mandatelor lor, orice situație susceptibilă să genereze un conflict de interese și să raporteze astfel de situații.

Articolul 44
Normele financiare

Normele financiare aplicabile agenției sunt adoptate de Consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Acestea nu derogă de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013, cu excepția cazului în care o astfel de derogare este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției, iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

Articolul 45
Combaterea fraudei

1.Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, se aplică dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013.

2.Agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și adoptă, fără întârziere, dispozițiile corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților agenției, utilizând modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.

Curtea de Conturi are competența de a efectua audituri, pe baza documentelor și a controalelor la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

3.OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în scopul de a stabili dacă au avut loc cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 94 .

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), contractele, acordurile de grant și deciziile de acordare a granturilor ale agenției conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

CAPITOLUL VI
MODIFICAREA ALTOR INSTRUMENTE ALE UNIUNII

Articolul 46

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) [sau a Regulamentului XX din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în materie de controale la frontieră, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006]

Alineatele (2) și (3) ale articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 [sau ale Regulamentului XX din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în materie de controale la frontieră, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006] se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Autoritatea de gestionare este responsabilă cu toate sarcinile legate de infrastructura de comunicații, în special:

(a) supravegherea;

(b) securitatea;

(c) coordonarea relațiilor dintre statele membre și furnizor;

(d) sarcinile privind execuția bugetară;

(e) achizițiile și reînnoirea și

(f) aspectele contractuale.”

Articolul 47

Modificarea Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului privind înființarea, funcționarea şi utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II) [sau a Regulamentului XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei]

Alineatele (2) și (3) ale articolului 15 din Decizia 2007/533/JAI a Consiliului [sau din Regulamentul XX al Parlamentului European și al Consiliului din XX privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei] se înlocuiesc cu următorul text:

„2. Autoritatea de gestionare este responsabilă, de asemenea, cu toate sarcinile legate de infrastructura de comunicații, în special:

(a) supravegherea;

(b) securitatea;

(c) coordonarea relațiilor dintre statele membre și furnizor;

(d) sarcinile privind execuția bugetară;

(e) achizițiile și reînnoirea și

(f) aspectele contractuale.”

CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 48
Dispoziții tranzitorii privind directorul executiv

Directorul executiv al eu-LISA, numit în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 1077/2011, îndeplinește, pentru perioada rămasă din mandatul său, responsabilitățile directorului executiv, astfel cum se prevede la articolul 21 din prezentul regulament.

CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 49 Abrogarea

Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 50
Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1,1.Denumirea propunerii/inițiativei

1,2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1,3.Tipul propunerii/inițiativei

1,4.Obiectiv(e)

1,5.Motivele propunerii/inițiativei

1,6.Durata și impactul financiar

1,7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2,1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2,2.Sistemul de gestiune și de control

2,3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3,1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3,2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuțiile terților

3,3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1,1.Denumirea propunerii/inițiativei

1,2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 95  

1,3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 96  

⌧ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1,4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizat(e)

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor/grupurilor vizate.

1.4.3.- Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1,5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1,6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL] AAAA până la [ZZ/LL] AAAA

–◻    Impactul financiar în perioada AAAA - AAAA

⌧ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 102  

◻ Gestiune directă asigurată de către Comisie prin

–◻    intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

⌧ Gestiune indirectă prin încredințarea sarcinilor care țin de execuția bugetară următoarelor entități:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

⌧organismelor menționate la articolele 208 și 209;

◻organismelor de drept public;

◻organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția ca acestea să prezinte garanții financiare adecvate;

◻organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE și care au fost identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor eu-LISA

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale eu-LISA

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra schemei de personal 115

A - Agenți temporari suplimentari

Personalul suplimentar menționat mai jos este necesar pentru a putea face față noilor sarcini, astfel cum sunt definite la articolele 9, 10, 11 și 12 din prezentul regulament. Aceste noi sarcini nu pot fi realizate în cadrul schemei privind personalul și resursele financiare prevăzute în programarea inițială a agenției și nu pot fi acoperite de majorările incluse în fișa financiară legislativă adoptată în 2016, care erau destinate exclusiv acoperirii nevoilor aferente instituirii sistemelor EES, ETIAS și Eurodac reformat.

Pentru a pune în aplicare noile sarcini care îi sunt încredințate, agenția înființează o echipă specială permanentă și stabilă, conștientă de contextul economic și tehnic al sistemelor de informații relevante, atât în cadrul eu-LISA, cât și în statele membre. Acest „Birou de sprijin tehnic” va avea următoarele sarcini:

(a)să acorde sprijin tehnic pentru introducerea agendei privind interoperabilitatea

În conformitate cu articolele 9 și 11, agenția va fi responsabilă de întreprinderea unor acțiuni suplimentare care să permită interoperabilitatea sistemelor de informații în materie de frontiere și securitate. Sarcinile vor include, printre altele, realizarea de studii tehnice, desfășurarea unor proiecte-pilot, validările de concept, crearea de prototipuri și activitățile de testare. Aceste sarcini nu pot fi acoperite de resursele existente, care sunt alocate pentru funcționarea sistemelor existente și dezvoltarea unor sisteme noi, fără riscul de a pune în pericol buna funcționare/dezvoltare a acestor sisteme.

(b)să ajute statele membre să alinieze mai bine infrastructurile naționale la sistemele UE

Articolul 12 prevede că eu-LISA are sarcina de a oferi statelor membre sprijin ad hoc cu privire la aspecte legate de conectarea la sistemele centrale. Sarcinile ar implica efectuarea unor intervenții de urgență similare celor desfășurate în timpul crizei migrației în cadrul punctelor de acces (hotspoturi), când eu-LISA a fost solicitată să efectueze evaluări tehnice și să ofere recomandări în ceea ce privește posibila aliniere a infrastructurilor naționale la sistemele UE, sau conceperea unor soluții mobile. În plus, eu-LISA ar urma să sprijine, de asemenea, Comisia cu privire la chestiuni tehnice legate de sistemele existente sau noi.

(c)să elaboreze soluții informatice centralizate comune pentru a ajuta statele membre (grupuri de state membre) să pună în aplicare sisteme informatice descentralizate

Articolul 12 permite eu-LISA să dea curs solicitărilor statelor membre/unui grup de state membre în ceea ce privește dezvoltarea, întreținerea și găzduirea de soluții informatice centralizate comune, ca răspuns la obligațiile care decurg din legislația Uniunii referitoare la sistemele informatice descentralizate la scară largă. Intervenția eu-LISA este necesară pentru a răspunde unei nevoi într-o situație în care valoarea adăugată la nivelul UE este stabilită în mod clar și acest răspuns nu poate fi oferit de către furnizorii de servicii informatice comerciale.

Eu-LISA va efectua un studiu preliminar de evaluare a impactului unor astfel de solicitări și în special, a dimensiunii lor financiare. După identificarea proiectelor concrete și aprobarea lor de către statele membre solicitante (prin intermediul unui acord de delegare, care include contribuțiile statelor membre care trebuie recuperate), acestea ar trebui să fie incluse în ciclul de programare periodic al eu-LISA. Și în acest caz este nevoie de o echipă permanentă, conștientă de contextul economic și tehnic, atât în cadrul eu-LISA, cât și în statele membre, care să desfășoare activitățile pregătitoare și să sprijine evoluțiile. În cazul în care numărul acestor activități crește și este necesar ca o serie de proiecte să fie realizate în paralel, nivelul resurselor ar trebui să fie adaptat în consecință. Exemple de astfel de activități sunt posibilele evoluții ale platformelor tehnice comune de comunicare cu transportatorii aerieni în contextul API/PNR. Este prevăzută o extindere progresivă, având în vedere faptul că proiectele concrete vor fi identificate și puse în aplicare treptat.

(d)să monitorizeze și să pună în aplicare activități de cercetare relevante

În conformitate cu articolul 10, agenției eu-LISA îi revin o serie de responsabilități în domeniul cercetării. Agenția va monitoriza evoluțiile în domeniul cercetării care sunt relevante pentru gestionarea operațională a sistemelor sale. În plus, aceasta poate contribui la punerea în aplicare a părților relevante ale Programului-cadru pentru cercetare. Ca organism cu un grad ridicat de specializare în domeniul tehnologiei informației și al datelor biometrice, eu-LISA poate crea o valoare adăugată pentru acest program. Agenția este cea mai în măsură să monitorizeze proiectele în aceste domenii, deoarece nici Comisia și nici Agenția Executivă pentru Cercetare nu au competențe comparabile.

Pe lângă agenții temporari însărcinați cu punerea în aplicare a noilor sarcini ale Biroului de sprijin tehnic, va fi necesar să se recruteze noi agenți temporari care să îndeplinească următoarele sarcini:

–financiare și administrative (întărirea sprijinului administrativ legat de majorarea bugetului gestionat de agenție). Evaluarea externă a identificat drept esențială necesitatea ca agenția să conceapă un sistem corespunzător de gestionare pe activități. Acest lucru devine și mai important având în vedere responsabilitățile bugetare ridicate care sunt încredințate agenției;

–gestionarea rețelei (a infrastructurii de comunicații care permite schimbul de informații între VIS și SIS), având în vedere transferul responsabilităților Comisiei către eu-LISA, în conformitate cu articolul 7);

–gestionarea agenției: Se preconizează că, până în 2020, numărul total al angajaților agenției aproape se va dubla, comparativ cu situația actuală. În consecință, agenția va trebui să își revizuiască structura organizatorică și să creeze noi posturi de conducere, în special în ceea ce privește supravegherea noului Birou de sprijin tehnic. Evaluarea externă a identificat în mod clar această necesitate, indiferent de sarcinile suplimentare descrise mai sus (care contribuie la necesitatea consolidării gestionării agenției).

Este necesară suplimentarea schemei de personal cu 23 de posturi de agenți temporari, în total, pentru a îndeplini sarcinile de mai sus.

B - Înlocuirea actualilor lucrători temporari cu agenți contractuali

S-a identificat necesitatea internalizării unui număr de lucrători temporari, în vederea abordării nevoilor operaționale legate de actualul mediu de securitate, care este fragil, a eliminării lacunelor în materie de personal identificate în evaluarea externă a agenției și în vederea soluționării nevoilor legate de asigurarea continuității operaționale și de respectarea obligațiilor legale. În cazurile în care personalul extern este totuși mai potrivit, de exemplu pentru înlocuirea pe termen scurt a unor membri ai personalului sau dacă este nevoie de specialiști pentru proiecte limitate, agenția intenționează să păstreze personalul extern. Cu toate acestea, în multe alte cazuri externalizarea este considerată ineficientă și nerentabilă. Personalul interimar extern nu este echivalent, în multe privințe, cu personalul statutar al agenției (rata de rotație a personalului este foarte ridicată - motivația este scăzută din cauza inexistenței perspectivelor pe termen lung și a posibilităților de carieră; în general, nu există un nivel înalt de calificare/cunoștințe; nu există răspundere disciplinară, iar accesul la informații și resursele agenției este afectat de limitări în materie de securitate (relevante în special în cazul eu-LISA, date fiind mandatul său și realitatea sa operațională); integrarea dificilă: accesul la infrastructurile agenției este limitat (de exemplu, programele financiare, sistemul de gestionare a documentelor, resursele umane). Având în vedere motivele descrise mai sus, este în interesul comun al tuturor ca eu-LISA să își reducă dependența de furnizorii externi.

Cele 25 de posturi echivalent normă întreagă care urmează să fie internalizate pentru agenți contractuali sunt prevăzute pentru a asigura:

·satisfacerea necesităților operaționale tot mai mari: Evaluarea externă a subliniat că numărul din ce în ce mai mare de sisteme informatice gestionate de eu-LISA, împreună cu creșterea dimensiunii și a capacității acestora (actualizările recente ale EURODAC, punerea în aplicare a sistemului automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS) din SIS, îmbunătățirea capacității VIS...) și complexitatea sporită a operațiunilor acestora necesită instituirea unui cadru operațional foarte strict, materializat în special prin punerea în aplicare a gestionării serviciilor informatice (ITSM - IT Service Management). Pentru dezvoltarea și gestionarea acestui sistem, agenția are nevoie de personal pe termen lung, care să fie motivat și conștient de aspectele sensibile din punctul de vedere al securității și să poată îmbunătăți în mod eficient experiența neîntreruptă în domeniu. În plus, evaluarea recomandă, de asemenea, crearea unui Oficiu de evaluare și gestionare a proiectelor (EPMO) care să dezvolte în continuare modelul său intern de guvernanță a proiectelor. Instituirea ITSM și a EPMO a fost considerată ca fiind esențială;

·securitatea: posturile importante și sensibile precum cele legate de gestionarea de proiecte, planificare și securitate ar trebui să fie ocupate de personal recrutat pe termen lung, integrat, responsabil și conștient de aspectele sensibile din punctul de vedere al securității. Evaluarea a subliniat că este imperios necesar să se consolideze competențele de gestionare în domeniul securității și să se separe anumite sarcini în domeniul securității;

·continuitatea operațională: sistemele gestionate de eu-LISA sunt esențiale pentru funcționarea spațiului Schengen și pentru securitatea Europei. Asigurarea continuității operaționale de către aceste sisteme este vitală și obligatorie din punct de vedere juridic. Aceasta nu ar trebui compromisă de un personal extern, care nu poate fi tras la răspundere, este insuficient motivat și prezintă riscuri în ceea ce privește securitatea;

·achiziții/activități financiare: Evaluarea externă a identificat drept esențială necesitatea ca agenția să conceapă un sistem corespunzător de gestionare pe activități. Acest lucru devine și mai important având în vedere responsabilitățile bugetare ridicate care sunt încredințate agenției în scopul punerii în aplicare a sarcinilor și activităților actuale sau viitoare ale agenției. eu-LISA va avea nevoie de personal suplimentar care să dispună de competențele necesare și să aplice în mod corect și eficient procedurile de achiziții și gestiunea financiară. Se reiterează faptul că, pentru executarea acestor sarcini care nu pot fi îndeplinite de lucrători temporari, este nevoie de personal motivat, responsabil, care poate fi tras la răspundere și care cunoaște agenția.

În plus, Comisia a constatat că sunt necesari doi agenți contractuali pentru:

–consolidarea echipei juridice a eu-LISA (1 agent contractual) în vederea îmbunătățirii calității tuturor documentelor juridice elaborate și a creării unei capacități juridice interne a eu-Lisa care să-i permită să evalueze impactul juridic al acțiunilor prevăzute;

–consolidarea echipei de audit intern în scopul asigurării punerii în aplicare a planului anual de audit intern (1 agent contractual) și al creării unei capacități interne pentru efectuarea tuturor evaluărilor ex ante care lipsesc în prezent.

Sunt necesari doi experți naționali detașați care să pună la dispoziție experiența lor în domeniu cu privire la mediile informatice naționale. Acest lucru este necesar pentru găsirea răspunsurilor tehnice adecvate, în momentul conceperii unor soluții informatice, iar în contextul noilor sarcini, actuala rezervă de experți naționali detașați trebuie consolidată.

În actualul climat de securitate în care sistemele informatice și interoperabilitatea joacă un rol-cheie în soluțiile avute în vedere pentru întărirea securității la nivel european, eu-LISA are o contribuție decisivă. Statele membre și Comisia au nevoie de agenție în vederea gestionării sistemelor informatice fiabile în materie de frontiere și securitate, a eliminării lacunelor în materie de securitate din infrastructura sistemelor informatice și a dezvoltării interoperabilității.

În acest context, crearea condițiilor necesare pentru a-i permite eu-LISA să conteze pe o rezervă de resurse stabile este un factor-cheie de succes și este necesară, cât mai curând posibil, internalizarea prevăzută a personalului.

Recrutările vor avea loc în primul semestru al fiecărui exercițiu financiar.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

În cadrul DG HOME sunt necesare resurse umane suplimentare care să permită urmărirea noilor activități ale agenției. Vor fi create noi grupuri consultative pentru noile sisteme care necesită participarea Comisiei și lucrări pregătitoare. În plus, toate noile sarcini încredințate agenției vor conduce la realizarea de rapoarte tehnice, organizarea unor proiecte-pilot și validări de concepte pe care serviciile Comisiei vor trebui să le revizuiască și să le urmărească. În acest sens, echipa tehnică foarte limitată a DG HOME trebuie consolidată. La aceasta se adaugă 1,5 ENI pentru a acoperi participarea DG JUST la elaborarea ECRIS-TCN, precum și pregătirea actelor de punere în aplicare necesare în ceea ce privește specificațiile sistemului. În DG HOME și DG JUST sunt necesare 9,5 posturi suplimentare, în plus față de cele 6,5 posturi din scenariul de referință.

Descrierea sarcinilor care trebuie îndeplinite:

Descrierea metodei de calcul a costului unităților ENI ar trebui inclusă în secțiunea 3 a anexei V.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–⌧    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită reprogramarea rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită aplicarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 119 .

3.2.5.Contribuțiile terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–⌧    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a {Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid} și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (reformare). JO L 180, 9.6.2013.

(2) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”. COM(2016) 205 final, 6.4.2016.

(3) http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=32600&no=1

(4) COM(2017) 261 final.

(5) https://publications.europa.eu/ro/web/general-publications/publications

(6) COM(2017) 346, 29.6.2017.

(7) SWD(2017) 249, 29.6.2017.

(8) Anumite sarcini operaționale și de securitate privind DubliNet au fost transferate către eu-LISA prin acordul privind nivelul serviciilor din 31 iulie 2014, încheiat între agenție și directorul general pentru Migrație și Afaceri Interne. Comisia și-a păstrat responsabilitatea pentru buget și aspectele contractuale. DubliNet va fi transferat din punct de vedere juridic către agenție printr-o dispoziție de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 din propunerea de reformare a regulamentului EURODAC. COM(2016) 272 final, 4.5.2016.

(9) Funcționarea VISION (rețeaua de consultări Schengen) a fost încredințată eu-LISA printr-un acord privind nivelul serviciilor încheiat la 27 mai 2013 între statele membre și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, care utilizează VISION, reprezentate de Președinția Consiliului Uniunii Europene, și agenție.

(10) În timpul negocierilor referitoare la Pachetul privind frontierele inteligente, adoptat de Comisie la 28 februarie 2013, au apărut o serie de preocupări de natură tehnică, operațională și legate de costuri care au fost considerate ca necesitând investigații suplimentare. La 4 februarie 2014, COREPER a aprobat un exercițiu de „validare a conceptului” constând într-un exercițiu coordonat de Comisie și o fază de testare sau fază-pilot care urmează să fie efectuată de către eu-LISA. Faza-pilot a fost încredințată eu-LISA prin intermediul unui acord de delegare și s-a desfășurat cu succes în 2015.

(11) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, JO L 328, 7.12.2013, p. 42.

(12) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi privește pe resortisanții țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011, COM(2016) 194 final, 6.4.2016.

(13) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid (reformare), COM (2016) 270 final, 4.5.2016.

(14) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624. COM(2016) 731 final, 16.11.2016.

(15) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată„Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”. COM(2016) 205 final, 6.4.2016.

(16) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006. COM(2016) 882 final, 21.12.2016; Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2016/261/UE a Comisiei. COM(2016) 883 final, 21.12.2016.

(17) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a {Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid}, al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării aplicării legii (reformare). COM(2016) 272 final, 4.5.2016.

(18) Al șaptelea raport al Comisiei referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale a invitat Parlamentul European și Consiliul să organizeze o discuție comună privind calea de urmat cu privire la interoperabilitate, astfel cum se prevede în comunicare. În acest scop, Comisia va prezenta și discuta ideile menționate cu Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, la 26 mai 2017, și cu statele membre, în cadrul reuniunii din 9 iunie 2017 a Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Pe baza acestor discuții, se așteaptă ca cele trei instituții să organizeze reuniuni tehnice tripartite în toamna anului 2017 pentru a discuta calea de urmat cu privire la interoperabilitate, astfel cum este descrisă în prezenta comunicare, inclusiv nevoile operaționale pentru frontiere și securitate și modul în care se va asigura proporționalitatea și respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Obiectivul este acela de a se ajunge, cât mai curând posibil și cel mai târziu înainte de sfârșitul anului 2017, la o înțelegere comună cu privire la calea de urmat și la măsurile necesare care trebuie luate pentru realizarea interoperabilității sistemelor de informații până în 2020. Pe baza unei astfel de înțelegeri comune, Comisia va prezenta la începutul primăverii anului 2018 o propunere legislativă privind interoperabilitatea. În paralel cu discuțiile comune dintre cele trei instituții și fără a anticipa rezultatele acestor discuții, Comisia și agenția eu-LISA vor trebui să efectueze, în cursul anului 2017, o analiză tehnică suplimentară privind soluțiile propuse în materie de interoperabilitate, prin intermediul unei serii de studii tehnice și validări de concept. Comisia va informa periodic Parlamentul European și Consiliul referitor la progresele înregistrate cu privire la această analiză tehnică. Beneficiind de schimburile pe care le-a avut cu Parlamentul European și cu Consiliul, Comisia depune în prezent eforturi intense pentru a prezenta, cât mai curând posibil, o propunere legislativă privind interoperabilitatea.

(19) Decizia 2008/615/JAI a Consiliului (23.6.2008).

(20) Directiva (UE) 2016/681 (27.4.2016).

(21) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) care să completeze și să sprijine Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (sistemul ECRIS-TCN). COM(2017) 344, 29.6.2017.

(22) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a {Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid} și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (reformare). JO L 180, 9.6.2013.

(23) COM(2015) 185 final, 28.4.2015.

(24) COM(2015) 240 final, 13.5.2015.

(25) JO L 66, 8.3.2006, p. 38.

(26) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(27) Acord între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia, JO L 93, 3.4.2001, p. 40-47.

(28) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(29) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

(30) Decizia Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția, JO L 53, 27.2.2008, p.3.

(31) JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

(32) Protocol între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția, JO L 160, 18.6.2011.

(33) Protocolul între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția, JO L 161,24.6.2009, p.6 și Protocolul la Acordul între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia, JO L 57, 28.2.2006, p. 16.

(34) https://publications.europa.eu/ro/web/general-publications/publications  

(35) COM(2017) 346, 29.6.2017.

(36) Modificările privind EES au fost prevăzute în propunerea privind EES. Ele pot face obiectul unor modificări în procesul de finalizare a negocierilor cu PE și Consiliul.

(37) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA în ceea ce privește DubliNet au fost prevăzute în propunerea de reformare a Eurodac și sunt condiționate de adoptarea propunerii respective. Gestionarea DubliNet a fost deja încredințată agenției prin intermediul unui acord privind nivelul serviciilor, încheiat între Direcția Generală Afaceri Interne și eu-LISA la 31.7.2014.

(38) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA în ceea ce privește ETIAS nu au fost prevăzute în propunerea privind ETIAS, dar ar putea fi introduse în cursul negocierilor pe marginea textului. În orice caz, ele sunt condiționate de adoptarea propunerii respective.

(39) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA nu au fost incluse în propunerea de reformare a Regulamentului Dublin și, în orice caz, ele vor fi condiționate de adoptarea propunerii respective.

(40) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA au fost incluse în propunerile privind ECRIS-TCN și sunt condiționate de adoptarea propunerii respective.

(41) TESTA-ng este un proiect dezvoltat sub forma unui serviciu de rețea pe baza articolului 3 din Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, JO L 260, 3.10.2009, p.20.

(42) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului, JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(43) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, JO L 328, 7.12.2013, p. 42.

(44) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.

(45) Decizia Comisiei din 11.6.2014 privind adoptarea unui memorandum de înțelegere între Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție, C(2014) 3486 final. Memorandumul de înțelegere a intrat în vigoare la data de 18 iunie 2014.

(46) Poziția Parlamentului European din 5 iulie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 12 septembrie 2011.

(47) Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 381, 28.12.2006, p. 4).

(48) Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II) (JO L 205, 7.8.2007, p. 63).

(49) Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de informații privind vizele (VIS) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5).

(50) Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(51) Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (JO L 316, 15.12.2000, p. 1).

(52) Regulamentul (CE) nr. 407/2002 al Consiliului din 28 februarie 2002 de stabilire a anumitor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2725/2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (JO L 62, 5.3.2002, p. 1).

(53) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 180, 29.6.2013, p. 1).

(54) Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (JO L 286, 1.11.2011, p. 1).

(55) Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (JO L 218, 13.8.2008, p. 129).

(56) COM(2017) 346, 29.6.2017.

(57) COM(2017) 134, 23.3.2017. Anexa 2 la această comunicare oferă orientări generale, recomandări și cele mai bune practici pentru realizarea interoperabilității sau cel puțin pentru crearea unui mediu care să favorizeze realizarea unei mai bune interoperabilități în ceea ce privește conceperea, punerea în aplicare și gestionarea serviciilor publice europene.

(58) Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei din 2 septembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 222, 5.9.2003, p. 3).

(59) Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 280, 3.10.2009, p. 20.

(60) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(61) Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(62) Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(63) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei. COM(2016)883 final.

(64) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(65) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(66) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(67) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(68) JO L 136, 31.5.1999, p. 15.

(69) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

(70) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).

(71) JO L 66, 8.3.2006, p. 38.

(72) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(73) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(74)

   JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(75) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(76) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(77) JO L 93, 3.4.2001, p. 40.

(78) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(79) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

(80) JO L 53, 27.2.2008, p. 5.

(81) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(82) JO L 160, 18.6.2011, p. 19.

(83) JO L 160, 18.6.2011, p. 39.

(84) Modificările privind EES au fost prevăzute în propunerea privind EES. Ele pot face obiectul unor modificări în procesul de finalizare a negocierilor cu PE și Consiliul.

(85) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA în ceea ce privește DubliNet au fost prevăzute în propunerea de reformare a Eurodac și sunt condiționate de adoptarea propunerii respective.

(86) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA în ceea ce privește ETIAS nu au fost prevăzute în propunerea privind ETIAS, dar ar putea fi introduse în cursul negocierilor pe marginea textului. În orice caz, ele sunt condiționate de adoptarea propunerii respective.

(87) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA nu au fost incluse în propunerea de reformare a Regulamentului Dublin și, în orice caz, ele vor fi condiționate de adoptarea propunerii respective.

(88) Modificările aduse Regulamentului privind eu-LISA au fost incluse în propunerea privind ECRIS-TCN și sunt condiționate de adoptarea propunerii respective.

(89) Acest lucru este valabil în prezent numai pentru Eurodac, însă și sistemul ECRIS-TCN va utiliza EuroDomain.

(90) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei. COM(2016)883 final.

(91) Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene, JO P 17, 6.10.1958, p. 385.

(92) Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 4).

(93) Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(94) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(95) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(96) Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(97) Dezvoltarea sistemului ECRIS-TCN va fi finanțată din programul „Justiție” și va fi neutră din punct de vedere bugetar în ceea ce privește rubrica 3.

(98) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a {Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid} și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (reformare). JO L 180, 9.6.2013.

(99) COM(2015) 185 final, 28.4.2015.

(100) COM(2015) 240 final, 13.5.2015.

(101) COM(2016) 205 final, 6.4.2016.

(102) Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(103) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(104) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(105) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(106) Scenariul de referință nu cuprinde agenți contractuali suplimentari în 2018.

(107) Bugetul suplimentar acoperă 23 de posturi de agenți temporari, 2 posturi de agenți contractuali și 2 posturi de experți naționali detașați (END), astfel cum s-a explicat în secțiunea 3.2.3.

(108) Ar putea fi necesară alocarea unei marje importante pentru extinderea amplasamentului de la Strasbourg, în vederea sporirii capacității necesare pentru dezvoltarea unor noi sisteme. În prezent, Eu-LISA efectuează o evaluarea a nevoilor sale. În cazul în care o astfel de nevoie este confirmată, eu-LISA va urmări procedura imobiliară în cadrul Parlamentului European și al Consiliului, iar dispozițiile bugetare necesare vor fi introduse prin procedura de stabilire a proiectului de buget (PB 2019).

(109) Transferul infrastructurii de comunicații va avea loc, pe de o parte, pentru VIS, în 2018, în conformitate cu articolul 19a alineatul (9) din Regulamentul privind EES, care urmează să fie adoptat în 2017, iar pe de altă parte, pentru SIS, după adoptarea regulamentului revizuit privind eu-LISA (a se vedea, de asemenea, nota de subsol 19).

(110) Realizările sunt produse și servicii care urmează să fie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(111) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”.

(112) Internalizarea personalului a fost dedusă, astfel cum s-a subliniat în memorandumul eu-LISA privind proiectul de buget 2018.

(113) Odată adoptat, viitorul Regulament privind EES va modifica articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 privind VIS din 9 iulie 2008, care prevede că, la șase luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului de instituire a EES, autoritatea de administrare este responsabilă pentru sarcinile administrative legate de infrastructura de comunicații gestionată până în prezent de către Comisie. Această dispoziție a viitorului Regulament privind EES va servi drept temei juridic pentru transferul bugetului aferent (aproximativ 50 % din cele 19,221 de milioane EUR pentru VIS și SIS combinate) către agenție, chiar dacă noul regulament privind eu-LISA, la care se anexează prezenta fișă financiară legislativă, nu va fi adoptat până la data respectivă.

(114) În schema de personal a eu-LISA se adaugă 14 posturi pentru elaborarea sistemului de intrare/ieșire. Numărul de posturi pentru 2020 și pentru anii următori va fi reevaluat în cursul pregătirii proiectului de buget al UE pentru 2020, ținând seama de nevoile specifice pentru funcționarea sistemului 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână.

(115) Personalul suplimentar menționat în tabelele de mai jos nu include agenții temporari / agenții contractuali care fac obiectul adoptării instrumentelor juridice privind EES, ETIAS, SIS II și Eurodac reformat.

(116) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(117) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(118) În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

(119) A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020.

(120) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.