COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 16.5.2017
COM(2017) 261 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale
I.INTRODUCERE
Acesta este cel de al șaptelea raport lunar referitor la progresele înregistrate în realizarea unei uniuni a securității efective și reale. Raportul prezintă evoluțiile înregistrate în cadrul a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor pe care se sprijină acestea și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări. Prezentul raport se concentrează asupra acțiunilor întreprinse în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației, astfel încât gestionarea datelor în UE să fie mai eficace și mai eficientă, cu respectarea deplină a cerințelor privind protecția datelor, pentru a proteja mai bine frontierele externe și pentru a consolida securitatea internă, în beneficiul tuturor cetățenilor. De asemenea, prezentul raport oferă o imagine actualizată a progreselor înregistrate cu privire la principalele dosare legislative și nelegislative.
Atacurile cibernetice care au avut loc recent la nivel mondial, utilizând programe de tip ransomware pentru a dezactiva mii de sisteme informatice, au evidențiat încă o dată nevoia urgentă de a spori reziliența cibernetică a UE și a consolida măsurile de securitate luate de aceasta, având în vedere creșterea din ce în ce mai rapidă a criminalității organizate online, astfel cum se precizează în ultimul raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității 1 și astfel cum se subliniază în Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată 2 , realizată de Europol. Comisia își accelerează acțiunile în materie de securitate cibernetică, în special prin revizuirea Strategiei de securitate cibernetică a UE din 2013 3 , după cum s-a anunțat în evaluarea la jumătatea perioadei a pieței unice digitale 4 , pentru a oferi un răspuns actualizat și eficace privind abordarea acestor amenințări.
Discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2016 5 și concluziile Consiliului European din decembrie 2016 6 au evidențiat importanța depășirii deficiențelor actuale în domeniul gestionării datelor și a îmbunătățirii interoperabilității sistemelor de informații existente. Atacurile teroriste recente au adus și mai mult în prim-plan acest aspect, subliniind faptul că este nevoie urgent de sisteme de informații interoperabile și de eliminarea posibilității ca persoanele suspectate de terorism să fie înregistrate sub diferite pseudonime, în baze de date diferite care nu sunt conectate între ele (așa-numitele „unghiuri moarte”). Prezentul raport expune abordarea Comisiei cu privire la modul de realizare, până în 2020, a interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației astfel încât polițiștii de frontieră, agenții responsabili cu aplicarea legii, inclusiv funcționarii vamali, funcționarii din domeniul imigrației și autoritățile judiciare dispun de informațiile necesare. Acesta reprezintă o continuare a Comunicării Comisiei din aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” 7 și a lucrărilor Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea, înființat de Comisie ca urmare a acestei comunicări.
II. SISTEME DE INFORMAȚII MAI PUTERNICE ȘI MAI INTELIGENTE
1. Comunicarea Comisiei din aprilie 2016 și măsurile luate până acum
În Comunicarea din aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” s-au identificat o serie de deficiențe structurale legate de sistemele informatice:
·funcționalități sub nivelul optim pentru o parte din sistemele de informații existente;
·lacune în materie de informații în arhitectura UE privind gestionarea datelor;
·un peisaj complex, alcătuit din sisteme de informații reglementate în mod diferit; și
·o arhitectură fragmentată în materie de gestionare a datelor privind frontierele și securitatea, în care informațiile sunt stocate separat în sisteme care nu sunt conectate între ele, ceea ce conduce la existența unor unghiuri moarte.
Pentru a răspunde acestor deficiențe, Comisia a propus o serie de măsuri în trei domenii, subliniind faptul că activitatea Comisiei se va baza pe cerințele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale și în special pe cadrul general de protecție a datelor cu caracter personal în UE.
În primul rând, în comunicare s-au menționat o serie de opțiuni posibile pentru valorificarea la maximum a avantajelor oferite de sistemele de informații existente, subliniindu-se faptul că statele membre trebuie să utilizeze cât mai eficient aceste sisteme. Ulterior, în decembrie 2016, Comisia a prezentat propuneri legislative în vederea consolidării Sistemului de informații Schengen (SIS) 8 , care în momentul de față reprezintă cel mai eficient instrument pentru cooperarea între polițiștii de frontieră, autoritățile vamale, agenții de poliție și autoritățile judiciare. De asemenea, în mai 2016, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind consolidarea bazei de date în materie de azil și migrație neregulamentară, Eurodac 9 , pentru a facilita returnările și pentru a contribui la combaterea migrației neregulamentare. În ianuarie 2016, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind facilitarea, în UE, a schimbului de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, prin îmbunătățirea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) 10 . După cum s-a anunțat 11 și ținând seama de discuțiile purtate cu colegiuitorii privind propunerea din ianuarie 2016, Comisia va prezenta, în iunie 2017, o propunere suplimentară de instituire a unui sistem centralizat 12 pentru identificarea resortisanților țărilor terțe condamnați și a statelor membre care dețin informații cu privire la aceștia.
În iunie 2017, Comisia va prezenta de asemenea o propunere legislativă de revizuire a mandatului legal al eu-LISA 13 , pentru a include în sarcinile agenției dezvoltarea interoperabilității sistemelor de informații centralizate la nivelul UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației.
În al doilea rând, în comunicare s-au prezentat opțiuni posibile pentru elaborarea unor acțiuni noi și complementare menite să remedieze lacunele în ceea ce privește arhitectura UE privind gestionarea datelor. Mai precis, Comisia a identificat lacune semnificative în materie de informații privind resortisanții țărilor terțe care vizitează spațiul Schengen și, în cadrul aceluiași grup, lacune privind resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză care intră în UE prin punctele terestre de trecere a frontierei. În prezent, trecerile frontierelor externe de către resortisanții țărilor terțe nu sunt înregistrate și nici nu sunt disponibile informații privind resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză înainte de sosirea acestora la o frontieră terestră externă. Prin urmare, Comisia a prezentat propuneri legislative privind instituirea a două noi sisteme de informații pentru a aborda aceste lacune importante. În aprilie 2016, Comisia a propus un sistem de intrare/ieșire al UE pentru a moderniza gestionarea frontierelor externe prin îmbunătățirea calității și a eficienței controalelor 14 . În noiembrie 2016, Comisia a propus un sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru colectarea de informații cu privire la toți cei care călătoresc fără viză în Uniunea Europeană, astfel încât să efectueze în prealabil controale privind migrația neregulamentară și controale de securitate 15 .
Al treilea domeniu menționat în comunicare a subliniat necesitatea de a îmbunătăți interoperabilitatea sistemelor de informații. În comunicare s-a stabilit că, prin intermediul unui cadru general pentru protecția datelor cu caracter personal în UE și al evoluțiilor semnificative în materie de tehnologie și securitate informatică, este posibil să se realizeze interoperabilitatea sistemelor de informații, însoțită de norme stricte de acces și de utilizare necesare, fără repercusiuni asupra limitării existente a scopului. În comunicare sunt prezentate patru opțiuni pentru realizarea interoperabilității:
·o interfață de căutare unică care să permită interogarea simultană a mai multor sisteme de informații și obținerea unor rezultate combinate pe un singur ecran;
·interconectivitatea sistemelor de informații, care să permită consultarea automată într-un anumit sistem a datelor înregistrate într-un alt sistem;
·un serviciu comun de comparare a datelor biometrice în sprijinul diferitelor sisteme de informații; și
·un registru comun de date de identitate care să cuprindă date alfanumerice pentru diferite sisteme de informații (inclusiv caracteristici biografice comune, ca de exemplu numele și data nașterii).
Comisia a inițiat o dezbatere cu privire la modul în care sistemele de informații din Uniunea Europeană pot contribui mai bine la gestionarea frontierelor și securitatea internă și au instituit un Grup de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea care să se ocupe de aceste aspecte (a se vedea secțiunea II.3 de mai jos).
2. Progresele înregistrate în dosarele prioritare privind sistemele de informații
Polițiștii de frontieră, agenții responsabili cu aplicarea legii, funcționarii din domeniul imigrației și autoritățile judiciare trebuie să aibă acces la date corecte și complete pentru a-și desfășura activitatea. Prin urmare, este esențial ca Parlamentul European și Consiliul să avanseze cu privire la propunerile prioritare referitoare la sistemele de informații din cadrul primei părți a comunicării din aprilie 2016. Astfel cum s-a arătat mai sus, acest lucru, care este esențial pentru ca sistemele de informații existente să devină mai eficace în materie de frontiere și securitate, va permite soluționarea lacunelor importante în materie de informații prin instituirea de noi sisteme necesare pentru securizarea frontierelor externe.
Propunerea aflată în stadiul cel mai avansat este cea privind sistemul de intrare/ieșire al UE. Aceasta este în etapa trilogului, iar perspectivele de finalizare a procedurilor în iunie 2017, astfel cum a stabilit Consiliul European, sunt bune. Discuțiile tehnice privind sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) continuă să avanseze, însă cele două instituții trebuie încă să își stabilească pozițiile de negociere. Adoptarea mandatului Consiliului este prevăzută pentru iunie 2017, iar Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European intenționează să își adopte mandatul de negociere în septembrie 2017. Declarația comună cu privire la prioritățile legislative ale UE pentru 2017 16 a acordat prioritate acestui dosar pentru a se asigura punerea sa în aplicare înainte de sfârșitul anului 2017. Comisia va continua să îi sprijine pe colegiuitori în vederea atingerii acestui obiectiv. Cele două instituții analizează, de asemenea, propunerile Comisiei de consolidare a Sistemului de informații Schengen (SIS). Prima rundă de discuții cu privire la cele trei propuneri la nivel de grup de lucru al Consiliului vor fi finalizate sub președinția malteză a Consiliului. Raportorul Parlamentului European intenționează să prezinte un proiect de raport în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) până la sfârșitul lunii iunie 2017. În ceea ce privește propunerea legislativă de consolidare a sistemului Eurodac, Consiliul a convenit, în decembrie 2016, asupra unei abordări generale parțiale în timp ce Comisia LIBE a Parlamentului European urmează să voteze cu privire la raportul său în mai 2017. Etapa trilogului ar trebui să înceapă imediat după aceasta.
3. Activitatea Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea
În iunie 2016, Comisia a constituit Grupul de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea. Misiunea grupului de experți a fost de a aborda provocările juridice, tehnice și operaționale ale celor patru opțiuni legate de realizarea interoperabilității, analizând inclusiv necesitatea, fezabilitatea tehnică, proporționalitatea și implicațiile acestora în materie de protecție a datelor 17 . Grupului de experți i s-a solicitat, de asemenea, să identifice și să abordeze deficiențele și eventualele lacune în materie de informații cauzate de complexitatea și fragmentarea sistemelor de informații 18 . Acesta a reunit experți din statele membre și țările Schengen asociate, precum și din partea agențiilor europene eu-LISA, Europol, Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția pentru Drepturi Fundamentale. Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au participat în calitate de membri cu drepturi depline. Reprezentanți ai Secretariatului Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European și ai Secretariatului General al Consiliului au participat în calitate de observatori.
Comisia salută raportul final 19 al Grupului de experți la nivel înalt din 11 mai 2017. Grupul de experți a concluzionat că este necesar și posibil din punct de vedere tehnic să se acționeze în vederea adoptării următoarelor trei soluții pentru realizarea interoperabilității și că acestea pot, în principiu, să ofere câștiguri operaționale, și, totodată, să fie aplicate în conformitate cu cerințele în materie de protecție a datelor:
·un portal de căutare european 20 ;
·un serviciu comun de comparare a datelor biometrice; și
·un registru comun de date de identitate.
În opinia grupului de experți, opțiunea de a asigura interconectivitatea sistemelor ar trebui luată în considerare numai de la caz la caz. Un astfel de caz este propunerea de interconectare a sistemului de intrare/ieșire al UE și a Sistemului de informații privind vizele 21 . Propunerea Comisiei privind sistemul de intrare/ieșire al UE prevede că acest sistem va consulta în mod sistematic și automat datele conținute în Sistemul de informații privind vizele în vederea stocării unui subset restrâns de date (autocolantul de viză, numărul de intrări, perioada de ședere), sistemul de intrare/ieșire al UE putând astfel să prelucreze datele privind titularii de viză în mod corect, în conformitate cu cerințele privind minimizarea datelor și coerența acestora. Grupul de experți a considerat că, dacă se înregistrează suficiente progrese cu privire la celelalte trei soluții privind interoperabilitatea, nu mai este atât de necesară interconectivitatea dintre sisteme doar pentru a îmbunătăți schimbul de date.
Raportul final al grupului de experți a evidențiat, de asemenea, importanța implementării și aplicării pe deplin a sistemelor de informații existente. Acesta a analizat de asemenea cadrul Prüm descentralizat privind schimbul de date referitoare la ADN, amprente digitale și înmatricularea vehiculelor 22 , recomandând efectuarea unui studiu de fezabilitate privind trecerea la o componentă de rutare centralizată și, eventual, adăugarea de noi funcționalități. În ceea ce privește sistemul descentralizat instituit prin Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor (PNR) 23 , grupul de experți a recomandat efectuarea unui studiu de fezabilitate cu privire la o componentă centralizată privind informațiile prealabile referitoare la pasageri și datele din registrul cu numele pasagerilor ca instrument de sprijin tehnic menit să faciliteze conectivitatea cu transportatorii aerieni. Grupul a considerat că acest lucru va consolida eficiența unităților de informații despre pasageri odată ce statele membre vor pune în aplicare Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor.
Comisia va continua să se concentreze pe punerea în aplicare integrală a sistemelor de informații existente. Este esențial ca statele membre să utilizeze pe deplin sistemele existente, exploatând întregul potențial al acestora. Comisia va continua să ofere un sprijin global, în conformitate cu planul său de punere în aplicare 24 , pentru a se asigura că toate statele membre pun în aplicare Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor până în mai 2018. Aceasta va lucra îndeaproape cu toate statele membre la implementarea integrală a cadrului Prüm, în special cu cele cinci state membre care nu au pus încă în aplicare în aplicare deciziile Prüm. În spiritul recomandărilor grupului de experți, Comisia va examina modalitățile de îmbunătățire a funcționării și eficienței acestor sisteme atunci când sunt aplicate de către statele membre.
Grupul de experți a identificat o serie de lacune în informațiile referitoare la trecerile frontierei externe de către cetățenii UE. Raportul său final face referire la recenta introducere a unor verificări sistematice în bazele de date relevante a persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen 25 . Se subliniază în raport că nu se înregistrează ora și locul la care se efectuează aceste controale și se precizează că acest lucru ar putea furniza informații utile pentru autoritățile de aplicare a legii. Prin urmare, grupul de experți recomandă o analiză mai detaliată a proporționalității și fezabilității înregistrării sistematice a trecerilor frontierelor externe de către toți cetățenii UE 26 .
Comisia constată că raportul grupului de experți nu demonstrează necesitatea și nici proporționalitatea înregistrării trecerilor frontierelor externe care să se aplice în cazul tuturor cetățenilor UE. În cazul în care ar apărea elemente suplimentare care să demonstreze necesitatea și proporționalitatea unei astfel de înregistrări, Comisia este pregătită să evalueze necesitatea adoptării de noi măsuri. Între timp, Comisia va analiza recomandarea conexă a grupului de experți de a acționa în vederea unei posibile înregistrări a „rezultatelor pozitive” în cadrul Sistemului de informații Schengen cu privire la persoanele care fac obiectul unei alerte, ca o posibilă modalitate de a înregistra deplasările cetățenilor UE care au fost identificați ca fiind posibil implicați în acte de terorism sau alte forme grave de criminalitate.
Grupul de experți a identificat, de asemenea, o serie de lacune în materie de informații referitoare la vizele de lungă ședere și permisele de ședere. Acesta a constatat că statele membre au mijloace reduse de verificare a valabilității acestor documente atunci când sunt emise de un alt stat membru și a sugerat că s-ar justifica analizarea posibilității de a întocmi un registru centralizat al UE care să conțină informații referitoare la vizele de lungă ședere și permisele de ședere. Comisia va evalua propunerea privind un astfel de registru, inclusiv necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea acestuia.
În cele din urmă, raportul grupului de experți precizează că autoritățile vamale au un rol esențial în cooperarea dintre agenții la frontierele externe. Prin urmare, Comisia explorează în continuare aspectele tehnice, operaționale și juridice legate de interoperabilitatea cu sistemele vamale.
III. CĂTRE INTEROPERABILITATEA SISTEMELOR DE INFORMAȚII
1. Obiectivul Comisiei privind realizarea interoperabilității sistemelor de informații până în 2020
Obiectivul principal este ca polițiștii de frontieră, agenții responsabili cu aplicarea legii, funcționarii din serviciile de imigrație și autoritățile judiciare să dispună de informațiile necesare pentru a proteja mai bine frontierele externe și a consolida securitatea internă, în beneficiul tuturor cetățenilor. Din acest motiv trebuie să se garanteze în primul rând faptul că diferitele sisteme de informații în acest domeniu funcționează în mod eficace și că propunerile legislative aflate deja în discuție sunt adoptate cu rapiditate.
În conformitate cu Comunicarea din aprilie 2016 și astfel cum s-a confirmat în concluziile și recomandările grupului de experți, Comisia prezintă o nouă abordare a gestionării datelor privind frontierele și securitatea, în care toate sistemele de informații centralizate la nivelul UE care asigură gestionarea securității, a frontierelor și a migrației 27 sunt interoperabile și respectă pe deplin drepturile fundamentale, astfel încât:
·să fie posibilă efectuarea unor căutări simultane în cadrul sistemelor prin intermediul unui portal de căutare european, cu respectarea deplină a limitării scopului și a drepturilor de acces, în vederea unei mai bune utilizări a sistemelor de informații existente, eventual cu ajutorul unui număr mai mare de norme simplificate pentru accesul în scopul asigurării respectării legii 28 ;
·sistemele să utilizeze un serviciu comun unic de comparare a datelor biometrice care să permită căutări în diferite sisteme de informații care conțin date biometrice, eventual cu marcaje de tip răspuns pozitiv/negativ („hit/no hit”) care să indice legătura cu datele biometrice aferente găsite într-un alt sistem 29 ;
·sistemele să utilizeze un registru comun de date de identitate care cuprinde date de identificare alfanumerice 30 , pentru a detecta dacă o persoană este înregistrată cu identități multiple în diferite baze de date.
Această nouă abordare trebuie să asigure faptul că sistemele își mențin dispozițiile specifice privind protecția datelor, însoțite de norme specifice privind accesul autorităților competente, de norme separate privind limitarea scopului pentru fiecare categorie de date și de norme specifice privind păstrarea datelor. Această abordare a interoperabilității nu ar conduce la interconectivitatea tuturor sistemelor.
Noua abordare ar elimina actualele deficiențe din cadrul arhitecturii UE privind gestionarea datelor, inclusiv prin eliminarea unghiurilor moarte identificate. Agenția eu-LISA va juca un rol crucial în acțiunile având ca scop interoperabilitatea sistemelor de informații, inclusiv prin analizele tehnice în curs și cele viitoare (a se vedea secțiunea III.2 de mai jos). Propunerea legislativă pe care Comisia o va prezenta în iunie 2017 va consolida mandatul eu-LISA, astfel încât agenția să poată asigura punerea în aplicare a acestei noi abordări. De asemenea, Comisia va continua să implice Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Agenția pentru Drepturi Fundamentale în activitățile privind interoperabilitatea.
Asigurarea unui nivel ridicat de calitate a datelor este esențială pentru a asigura eficacitatea sistemelor de informații. Interoperabilitatea poate funcționa numai dacă datele care sunt introduse în sistemele de informații sunt precise și complete. Comisia a identificat deja faptul că, la nivelul UE, sunt necesare acțiuni suplimentare privind calitatea datelor 31 . Aceasta va pune în aplicare, în regim de urgență și în colaborare cu agenția eu-LISA, recomandările formulate de grupul de experți în vederea îmbunătățirii calității datelor din sistemele de informații ale UE.
Comisia va dezvolta în continuare recomandările grupului de experți privind controlul automatizat al calității, privind un „depozit de date” capabil să analizeze datele anonimizate extrase din sistemele de informații relevante în scopuri statistice și de raportare, și privind modulele de formare referitoare la calitatea datelor pentru personalul responsabil cu furnizarea de contribuții pentru sistemele la nivel național. Rolul important al agenției euLISA în asigurarea unei calități ridicate a datelor în sistemele de informații centralizate la nivelul UE se va reflecta, de asemenea, în viitoarea propunere legislativă.
Interoperabilitatea necesită interacțiunea tehnică dintre sistemele de informații existente. Facilitarea acestei interacțiuni este obiectivul formatului universal pentru mesaje (Universal Message Format - UMF) la nivelul UE. Comisia, împreună cu agenția eu-LISA, va dezvolta în continuare recomandările grupului de experți privind consolidarea formatului universal pentru mesaje, în conformitate cu acțiunile în curs de desfășurare, cu scopul de a se asigura că dezvoltarea formatului se reflectă în sistemele de informații centralizate la nivelul UE.
2. Calea de urmat pentru realizarea interoperabilității sistemelor de informații până în 2020
În paralel cu acțiunile de finalizare a dosarelor prioritare referitoare la sistemele de informații, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să organizeze o discuție comună privind calea de urmat pentru realizarea interoperabilității, astfel cum este descrisă în prezenta comunicare. În acest scop, Comisia va prezenta și discuta ideile menționate cu Comisia LIBE a Parlamentului European la 29 mai 2017 și cu statele membre la reuniunea din 8 iunie 2017 a Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Pe baza acestor discuții, cele trei instituții ar trebui să organizeze reuniuni tehnice tripartite 32 în toamna anului 2017 pentru a discuta calea de urmat cu privire la interoperabilitate, astfel cum este descrisă în prezenta comunicare, inclusiv nevoile operaționale pentru frontiere și securitate și modul în care se va asigura proporționalitatea și respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Obiectivul este acela de a se ajunge, cât mai curând posibil și cel mai târziu înainte de sfârșitul anului 2017, la o înțelegere comună cu privire la calea de urmat și la măsurile necesare care trebuie luate pentru realizarea interoperabilității sistemelor de informații până în 2020.
În paralel cu discuțiile comune dintre cele trei instituții și fără a anticipa rezultatele acestor discuții, Comisia și agenția eu-LISA vor continua să efectueze, în cursul anului 2017, analize tehnice suplimentare privind soluțiile identificate în materie de interoperabilitate, prin intermediul unei serii de studii tehnice și validări de concept. Comisia va informa periodic Parlamentul European și Consiliul referitor la progresele înregistrate cu privire la această analiză tehnică.
Pe baza schimburilor de opinii cu Parlamentul European și cu Consiliul, a rezultatului activităților legislative în curs referitoare la sistemele de informații și a analizelor tehnice suplimentare, Comisia lucrează intens pentru a prezenta, cât mai curând posibil 33 , o propunere legislativă privind interoperabilitatea. În conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, pregătirea propunerii legislative va include o consultare publică și o evaluare a impactului, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale și, în special, la dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Împreună cu propunerea legislativă privind interoperabilitatea, Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă de revizuire a temeiului juridic al Sistemului de informații privind vizele 34 , în continuarea raportului de evaluare prezentat în octombrie 2016 35 . Sistemul de informații privind vizele este unul dintre sistemele de informații centralizate care ar trebui să facă parte din noua abordare a gestionării datelor privind frontierele și securitatea.
Discuția comună dintre cele trei instituții cu privire la calea de urmat pentru realizarea interoperabilității până în 2020 nu ar trebui să întârzie acțiunile privind propunerile legislative legate de sistemele de informații, discutate, în prezent, de către colegiuitori. Cele mai multe dintre aceste propuneri au fost deja identificate în Declarația comună ca fiind urgente și prioritare, toate abordând lacunele importante în materie de informații care necesită o acțiune urgentă, în conformitate, de asemenea, cu recomandările grupului de experți. Propunerea legislativă suplimentară privind un Sistem european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) pentru resortisanții țărilor terțe, pe care Comisia o va prezenta în iunie 2017, va fi, de asemenea, pe deplin compatibilă cu recomandările grupului de experți privind interoperabilitatea și cu abordarea expusă în prezenta comunicare. Pentru a pune în aplicare această nouă abordare într-un mod ușor de gestionat, este esențial ca temeiurile juridice ale tuturor sistemelor de informații vizate să fie stabile. Acesta este motivul pentru care principala prioritate trebuie să fie obținerea acordului privind propunerile legislative aflate în discuție în prezent.
IV. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE
1. Inițiative legislative
Noul Regulament privind Europol 36 a intrat în vigoare la 1 mai 2017. Acesta reprezintă un punct de cotitură pentru Europol și introduce o serie de elemente noi datorită cărora agenția UE de aplicare a legii va deveni o veritabilă platformă a UE pentru schimbul de informații cu privire la cazurile grave de criminalitate transfrontalieră și terorism. Europol va avea instrumentele necesare pentru a deveni mai eficace, mai eficient și mai responsabil. Mai precis, o modificare a cadrului pentru prelucrarea datelor va consolida capacitatea agenției de a elabora analize privind criminalitatea în sprijinul statelor membre, iar un regim mai solid de protecție a datelor va asigura o supraveghere independentă și eficace a protecției datelor.
Conform prevederilor Tratatului, activitățile Europol vor fi analizate în detaliu de Parlamentul European, împreună cu parlamentele naționale, ceea ce va conduce la creșterea transparenței și legitimității agenției în ochii cetățenilor.
Pentru a reduce la minimum efectele negative ale retragerii Danemarcei din Europol în urma rezultatelor referendumului din Danemarca organizat la 3 decembrie 2016, a fost semnat la 30 aprilie 2017 un acord de cooperare operațională între Europol și Danemarca. După cum s-a convenit în declarația comună din 15 decembrie 2016 37 a președintelui Juncker, a președintelui Consiliului, dl Tusk și a prim-ministrului danez Rasmussen, acordul stabilește modalități operaționale speciale care prevăd un nivel suficient de cooperare operațională între Danemarca și Europol, inclusiv schimbul de date operaționale și de ofițeri de legătură, sub rezerva unor garanții adecvate. Deși acest acord nu înlocuiește calitatea de membru cu drepturi depline a Danemarcei la Europol, care permite accesul la registrele de date ale Europol, sau calitatea de membru cu drepturi depline în forurile de guvernare a Europol, Danemarca a acceptat jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene și competența Autorității Europene pentru Protecția Datelor, transpunând în dreptul danez normele relevante ale UE privind protecția datelor 38 . Astfel cum se prevede în declarația comună, aceste măsuri sunt condiționate de deținerea în continuare de către Danemarca a statutului de membru al UE și al spațiului Schengen.
La 28 aprilie 2017, Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare a protocoalelor comune și a formatelor de date care urmează să fie utilizate de către transportatorii aerieni atunci când transferă datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către unitățile de informații despre pasageri (UIP) în conformitate cu Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor 39 . Această decizie de punere în aplicare armonizează aspectele tehnice ale transmiterii datelor din registrul cu numele pasagerilor de către transportatorii aerieni. Formatele de date și protocoale de transmitere convenite vor fi obligatorii pentru toate transferurile de date din registrul cu numele pasagerilor efectuate de către transportatorii aerieni către unitățile de informații despre pasageri începând cu 28 aprilie 2018.
La 25 aprilie 2017, Consiliul a adoptat în mod oficial noua Directivă privind armele de foc 40 . Statele membre au la dispoziție 15 luni pentru a pune în aplicare controalele necesare privind achiziționarea și deținerea armelor de foc, pentru a se asigura că grupurile infracționale sau teroriste nu exploatează normele fragmentate din Uniune. La 28 aprilie 2017, Grupul de experți privind standardele de dezactivare a ajuns la un acord cu privire la noile standarde de dezactivare, în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/2403 al Comisiei revizuit înainte de luna iulie 2017. Versiunea actuală revizuită urmărește clarificarea unor standarde tehnice pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor procedurilor tehnice pentru dezactivarea armelor.
2. Punerea în aplicare a acțiunilor nelegislative
Atacul cibernetic la scară largă care a avut la nivel mondial, la 12 mai 2017, utilizând programe de tip ransomware, a subliniat nevoia urgentă ca UE, agențiile sale și statele membre să își intensifice acțiunile de combatere a amenințării crescânde pe care o reprezintă criminalitatea informatică, concentrându-se, de asemenea, asupra identificării și a descurajării. Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol a jucat un rol important în reacția autorităților de asigurare a respectării legii la cel mai recent atac, bazându-se pe acțiunile desfășurate anterior în acest domeniu, în special prin intermediul campaniei „No more ransom” (Nu răscumpărării). Centrul UE de răspuns la incidente de securitate cibernetică a fost, de asemenea, în contact strâns cu EC3, cu echipele de intervenție în caz de incidente de securitate informatică ale țărilor afectate, cu unitățile de combatere a criminalității informatice și cu parteneri importanți din acest sector în scopul reducerii amenințării și al acordării de asistență victimelor. În evaluarea la jumătatea perioadei privind piața unică digitală prezentată la 10 mai 2017, Comisia și-a anunțat intenția de a revizui, până în septembrie 2017, Strategia de securitate cibernetică a UE din 2013. Această activitate este accelerată pentru a se asigura că accentul pus pe prevenire este extins pentru a include o concentrare sporită asupra detectării și descurajării. Obiectivul ar trebui să fie atât reducerea probabilității atacurilor cibernetice, cât și a impactului acestora, prin consolidarea rezilienței și dezvoltarea în continuare a acțiunilor statelor membre privind consolidarea capacităților lor naționale și punerea în aplicare pe deplin a Directivei privind securitatea rețelelor 41 . Potențialul criminalității informatice (și al infracționalității online) se datorează nu doar deficiențelor din sistemele informatice și aplicațiile software, ci și comportamentelor care conduc la măsuri deficitare de prevenire a atacurilor cibernetice. Pe lângă faptul că va consolida mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), Comisia va prezenta propuneri de dezvoltare a standardelor de securitate cibernetică, a certificării și a etichetării astfel încât sistemele și dispozitivele să devină mai sigure din punct de vedere cibernetic. De asemenea, aceasta va pune accentul pe consolidarea competențelor cibernetice și a capacităților tehnice în cadrul Uniunii.
În contextul actual al amenințărilor legate de ordinea publică sau de securitatea internă, intensificarea verificărilor efectuate de poliție pe teritoriul statelor membre, inclusiv în zonele de frontieră, poate fi atât necesară, cât și justificată pentru a spori securitatea în spațiul Schengen. Acesta este motivul pentru care, Comisia a prezentat la 2 mai 2017 o recomandare privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen 42 . Recomandarea stabilește măsurile pe care ar trebui să le ia statele Schengen pentru a asigura o utilizare mai eficace a competențelor de care dispune poliția în prezent pentru a contracara amenințările la adresa ordinii publice sau a securității interne. Atunci când este necesar și justificat, statele membre ar trebui să intensifice verificările efectuate de poliție în zonele de frontieră și pe principalele rute de transport. Deciziile cu privire la astfel de verificări, la locul în care ele se desfășoară și la intensitatea acestora le revin în continuare exclusiv statelor membre și ar trebui să fie întotdeauna proporționale cu amenințările identificate. În plus, Comisia recomandă ca toate statele membre să își consolideze cooperarea polițienească transfrontalieră pentru a contracara amenințările la adresa ordinii publice sau a securității interne.
În domeniul securității aeronautice, în ultimele săptămâni au apărut o serie de evoluții legate de noile măsuri de securitate impuse de Statele Unite și Regatul Unit cu privire la zborurile provenind dintr-o serie de țări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Turcia, care prevăd introducerea dispozitivelor electronice de mari dimensiuni în bagajele înregistrate. În ceea ce privește UE, au continuat activitățile legate de evaluarea riscurilor privind amenințările și vulnerabilitățile pentru zborurile provenind din țări terțe. În urma informațiilor potrivit cărora Statele Unite ar intenționa să introducă măsuri similare pentru zborurile provenind de pe aeroporturile din UE, Comisia a facilitat contacte la nivel politic pentru a se asigura coordonarea acțiunilor întreprinse de Statele Unite și UE. La 17 mai 2017, a avut loc la Bruxelles o reuniune între Statele Unite și UE, în vederea evaluării în comun a riscurilor potențiale și a înregistrării de progrese în direcția unei abordări comune care să răspundă amenințării în derulare.
Sunt în curs de desfășurare activități în cadrul Comitetului permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI) al Consiliului privind următorul ciclu de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă pentru perioada 2018-2021, ținându-se seama de amenințarea pe care o reprezintă cele opt tipuri de infracțiuni prioritare identificate de Comisie în cel mai recent raport privind uniunea securității 43 . Consiliul urmează să adopte concluziile cu privire la noul ciclu de politici ale UE la 18 mai 2017.
În urma raportului intermediar al Comisiei adresat Consiliului Justiție și Afaceri Interne în decembrie 2016 cu privire la activitățile în curs de desfășurare pentru îmbunătățirea accesului transfrontalier al anchetatorii penali la probe electronice 44 , Comisia este pe cale de a-și finaliza evaluarea și va propune o cale de urmat pentru discuțiile din cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 iunie 2017.
Comisia a sprijinit activitățile desfășurate în prezent de un grup de state membre privind întreținerea e-CODEX, un sistem pentru cooperarea judiciară transfrontalieră și accesul digital la procedurile juridice. Comisia a luat notă de faptul că state membre implicate consideră că aceasta nu este o soluție sustenabilă. La nivel de grup de lucru al Consiliului, statele membre au analizat diferitele opțiuni și au concluzionat că agenția eu-LISA ar fi cea mai în măsură să asigure întreținerea și funcționarea sistemului e-CODEX. Pentru a explora cele mai bune soluții, Comisia a lansat o evaluare a impactului diferitelor opțiuni pentru întreținerea e-CODEX. Rezultatele acestei evaluări a impactului vor fi disponibile în toamna anului 2017.
Adoptarea Directivei privind armele de foc, menționată mai sus, este un important pas înainte pentru punerea în aplicare a normelor privind achiziționarea și deținerea legală a armelor de foc. Comisia abordează, de asemenea, traficul ilicit de arme de foc, atât în interiorul, cât și în afara granițelor UE. La 16 martie 2017, a avut loc la Kiev o masă rotundă pe probleme tehnice între UE și Ucraina privind traficul ilicit de arme de foc. Este vorba de prima reuniune de acest tip între UE și Ucraina care vizează îmbunătățirea schimbului de informații legate de traficul ilicit de arme de foc. La 28 martie 2017, a avut loc la Tunis a doua masă rotundă pe probleme tehnice între UE și Tunisia privind traficului ilicit de arme de foc. Atât în ceea ce privește Ucraina, cât și Tunisia, s-a convenit asupra unui plan de acțiune cuprinzând misiuni ale experților UE care să evalueze cadrul administrativ al fiecărei țări, să organizeze o conferință la nivel înalt privind legislația în domeniu și să propună cursuri de formare, vizite de studiu și ateliere privind gestionarea practică a datelor, precum și cooperarea operațională.
Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au prezentat Consiliului la 12 mai 2017 un document neoficial comun referitor la acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului care prezintă țările, domeniile și instrumentele prioritare pentru acțiuni ale UE în acest domeniu. Acest document comun contribuie la discuția legată de revizuirea concluziilor Consiliului din februarie 2015 privind acțiunea externă a UE în materie de combatere a terorismului 45 , în scopul adoptării de noi concluzii ale Consiliului în cadrul Consiliului Afaceri Externe din iunie 2017.
Un prim atelier cu țările vecine ale UE privind protecția infrastructurilor critice a avut loc la București în perioada 16-17 martie 2017, ca parte a extinderii dimensiunii externe a Programului european privind protecția infrastructurilor critice. Pe lângă statele membre, printre participanți s-au numărat reprezentanți ai opt state din Europa de Est și din Balcanii de Vest. Obiectivul acestui prim atelier a fost stabilirea de contacte și schimbul de informații cu privire la măsurile și instrumentele necesare pentru protecția infrastructurilor critice. Au fost identificate posibile domenii de cooperare viitoare, inclusiv cursuri de formare sau exerciții comune axate pe aspectele practice (operaționale), studii privind interdependențele regionale și evaluări inter pares ale strategiilor naționale în materie de protecție a infrastructurilor critice.
V. CONCLUZIE
Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să înregistreze progrese cu privire la prioritățile legislative privind securitatea sistemelor de informații pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației. Aceste acte legislative vor conduce la consolidarea sistemelor existente și la soluționarea lacunelor în materie de informații care au fost deja identificate, răspunzând nevoilor polițiștilor de frontieră, ale agenților responsabili cu aplicarea legii, inclusiv ale funcționarilor vamali, ale ofițerilor de imigrație și ale autorităților judiciare și punând bazele unei interoperabilități sporite a sistemelor.
Ca urmare a Comunicării din aprilie 2016 privind sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate și având în vedere recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea, Comisia a prezentat o nouă abordare a gestionării datelor privind frontierele și securitatea prin care toate sistemele de informații centralizate la nivelul UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației sunt interoperabile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest scop și pe baza activităților legislative și tehnice în curs referitoare la sistemele de informații, Comisia va prezenta în iunie 2017 o propunere legislativă pentru a consolida mandatul agenției eu-LISA, astfel încât aceasta să asigure punerea în aplicare a acestei noi abordări, urmată de o propunere legislativă privind interoperabilitatea cât mai curând posibil. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să organizeze o discuție comună privind calea de urmat propusă. Cele trei instituții ar putea astfel să ajungă la un consens cu privire la calea de urmat în ceea ce privește interoperabilitatea și măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare până în 2020, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Punerea în aplicare a abordării privind interoperabilitatea menționate în prezentul document ar conduce la o eficacitate și eficiență sporite a gestionării datelor în UE în vederea unei mai bune protecții a frontierelor externe și a unei consolidări a securității interne, în beneficiul tuturor cetățenilor.