21.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/80

Raportor:

Emilio FATOVIC

1.1.

În conformitate cu numeroase avize pe care le-a publicat anterior, Comitetul Economic și Social European salută participarea la programul PRIMA destinat elaborării de soluții inovatoare comune de îmbunătățire a securității aprovizionării cu apă și a sistemelor alimentare în zona mediteraneeană și de sporire a eficienței, eficacității și durabilității din punctul de vedere al mediului și al costurilor.

1.2.

CESE consideră că participarea la PRIMA ar constitui o valoare adăugată pentru ansamblul UE, întrucât astfel ar putea fi abordate în mod integrat unele din cauzele fundamentale ale instabilității în zona mediteraneeană, care generează ample fluxuri de migrație. Pe de altă parte, parteneriatul contractual și depășirea logicii bilaterale în favoarea uneia multilaterale și împărtășite ar putea transforma PRIMA într-un model important în anii care vin.

1.3.

Comitetul consideră că o abordare cu adevărat globală, pe mai multe niveluri și transsectorială, și stabilirea unor obiective concrete și măsurabile în materie de durabilitate, reziliență, calitate a vieții și a muncii, drepturi ale omului și democrație, reprezintă condiții esențiale pentru succesul PRIMA.

1.4.

CESE sprijină propunerea de a întemeia participarea la programul PRIMA pe articolul 185 TFUE, pentru a se asigura o cât mai bună integrare științifică, financiară și de gestiune și a implica statele membre și țările terțe pentru prima oară la același nivel. Demersul, care ar trebui să se înscrie într-o strategie macroregională mai amplă pentru zona Mării Mediterane, ținând seama de toate celelalte politici (politica europeană de vecinătate – PEV), inițiative și parteneriate (Uniunea pentru Mediterana – UpM) aflate deja în vigoare în regiune, va servi la abordarea mai eficientă a problemelor comune cu țările terțe, într-o logică a codezvoltării și a codeciziei.

1.5.

CESE împărtășește principiul conform căruia finanțarea din partea Uniunii pentru programul PRIMA trebuie să fie cel puțin echivalentă cu cea a statelor implicate și, în caz de neplată sau de plată întârziată din partea statelor promotoare, Comisia ar avea posibilitatea de a reduce proporțional contribuția financiară a UE.

1.6.

Comitetul sprijină crearea PRIMA-IS (PRIMA Implementation Structure) ca structură de punere în aplicare responsabilă cu gestionarea și controlul programului PRIMA. CESE speră că acest organ va fi caracterizat de o guvernanță deschisă și că va prevedea mecanisme de aderare incluzive, în special pentru participarea altor state membre sau țări terțe. Totodată, CESE speră ca în cadrul PRIMA-IS să fie implicate toate părțile potențial interesate (regiuni, autorități locale, universități și societatea civilă organizată), în vederea consolidării guvernanței sale și pentru a contribui la identificarea și monitorizarea în comun a impactului programului la nivel economic, social și asupra ocupării forței de muncă.

1.7.

În conformitate cu principiul coordonării transversale cu alte politici ale UE, CESE recomandă integrarea PRIMA cu pachetul privind economia circulară și cu toate inițiativele conexe (de exemplu, cea privind exploatarea terenurilor și îngrășămintele).

1.8.

Comitetul reafirmă că este urgentă elaborarea unei directive-cadru privind solurile, care să țină seama de diversitatea existentă în statele membre ale UE, pentru o concentrare optimă a activității de cercetare și inovare a programului PRIMA.

1.9.

CESE reiterează că este necesar ca programul să abordeze problema apei de manieră globală, ținând seama de dimensiunile ecologică, economică și socială și luând în considerare întregul ciclu al apei, inclusiv etapele sale artificiale, din perspectiva dezvoltării durabile. Într-adevăr, trebuie elaborată o abordare mai echitabilă a captării apei, care să echilibreze exigențele sectoarelor economice și energetice și concurența dintre ele, necesitatea conservării ecosistemelor de apă dulce și imperativul de a garanta un drept fundamental al cetățenilor.

1.10.

CESE consideră că programul Orizont 2020 este instrumentul cel mai adecvat de distribuire a fondurilor și susține opțiunea de a include majoritatea activităților prevăzute de programul PRIMA în rândul așa-numitelor „provocări societale”. Comitetul recomandă în special favorizarea proceselor de cercetare și inovare din sectorul agricol și din producția alimentară care au un impact social ridicat, sunt accesibile economic și ușor de transferat, dar care preconizează totodată valorificarea cunoștințelor tradiționale, combătând fenomenul exodului creierelor și promovând creșterea economică și posibilitățile de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.

1.11.

În cazul în care unul sau mai multe proiecte nu pot fi finanțate din fonduri naționale, întrucât contribuția națională a fost epuizată, CESE este în favoarea finanțării lor cu sprijinul PRIMA–IS. O astfel de finanțare, care nu ar putea depăși o proporție de 20 % din contribuția UE la programul PRIMA, va garanta realizarea unor proiecte de înaltă calitate.

1.12.

CESE este de acord cu participarea unor entități provenite din țări care nu au aderat la PRIMA, în cazul în care competențele lor nu sunt disponibile în țările care au aderat deja la program. În asemenea cazuri, cuantumul de finanțare a lor nu va putea depăși 50 % în ce privește activitățile de cercetare și inovare și se va situa între 35 și 50 % pentru activitățile de inovare. Acest lucru va permite realizarea unor proiecte ambițioase în logica UE și sprijinirea țărilor care intenționează să adere la programul PRIMA și să investească în acesta.

1.13.

În lumina dificultăților grave cu care se confruntă multe state terțe care participă deja la Orizont 2020 în ce privește îndeplinirea rapidă și eficientă a cerințelor formale ale programului, CESE recomandă o simplificare a acestor cerințe, acolo unde acest lucru este posibil, și sprijinirea activă a procesului de consolidare a capacităților.

2.1.

Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, în regiunea mediteraneeană trăiesc 180 de milioane de persoane care „nu au acces la apă suficientă”, ceea ce corespunde unui procent de 50 % din oamenii care nu au destulă apă de pe întreaga planetă (1). Acest lucru are efecte dezastruoase asupra alimentației, a sănătății, a mijloacelor de subzistență, a nivelului de trai și a bunăstării.

2.2.

Raportul FAO „Mediterra 2016” arată că, în ultimii ani, acest fenomen a fost agravat de instabilitatea politică, de schimbările climatice și de creșterea rapidă a populației. La acești factori se adaugă apoi „tripla risipă” [utilizarea necorespunzătoare a resurselor naturale, risipa de alimente și dispariția lentă a cunoștințelor tradiționale (2)].

2.3.

Problemele legate de deficitul de apă și de producția alimentară durabilă și la prețuri accesibile se numără printre principalele cauze ale valului de migrație care afectează Europa. Dacă aceste evenimente nu sunt rezolvate la sursă, nu va fi posibil să se facă față consecințelor nici pe termen scurt, nici pe termen lung.

2.4.

Investițiile în cercetare și inovare efectuate de statele membre din regiunea mediteraneană în domeniul aprovizionării cu apă și al producției alimentare durabile nu au fost niciodată la înălțimea mizei și s-au limitat adesea la forme de cooperare fragmentată, în măsura în care a fost reglementată prin acorduri bilaterale.

2.5.

Ideea unui parteneriat în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) a apărut cu ocazia Conferinței euro-mediteraneene privind știința, tehnologia și inovarea, care a avut loc la Barcelona în 2012. Scopul este de a consolida cooperarea euro-mediteraneeană în domeniul cercetării și inovării, ca parte a obiectivelor mai ample ale politicii externe a Uniunii cu privire la vecinătatea sudică (3).

2.6.

Comisia Europeană a elaborat o evaluare de impact amănunțită (4) și o propunere de participare la program (5) (care face obiectul analizei acestui aviz), în urma deliberărilor din cadrul Consiliului Competitivitate din 5 decembrie 2014 și a unei propuneri formale prezentate în luna decembrie a aceluiași an de către statele membre și de țările terțe din bazinul mediteraneean (6).

3.1.

Participarea la programul PRIMA își găsește temeiul juridic în articolul 185 din TFUE. La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, acest instrument permite UE să participe la programe de cercetare și dezvoltare derulate de mai multe state membre, în acord cu statele membre interesate, luând parte inclusiv la structurile create pentru realizarea acestor programe.

3.2.

Durata programului este de zece ani, fiind derulat în comun de 14 țări:

3.2.1.

Participarea țărilor terțe care nu sunt asociate la Orizont 2020 va depinde de un acord internațional cu UE, în vederea extinderii regimului juridic al PRIMA.

3.3.

Obiectivul programului PRIMA este de a dezvolta soluții inovatoare comune pentru sistemele de alimentare cu apă și de aprovizionare cu alimente de care regiunea mediteraneană are nevoie urgent. Aceste soluții vor facilita accesul la apă și la alimente mai sigure, mai eficace, eficiente și durabile, atât din punct de vedere ecologic, cât și din perspectiva costurilor.

3.4.

Programul PRIMA va fi inclus într-un cadru mai larg și mai vast de acțiuni de nivel înalt și va completa inițiative europene din alte domenii decât cercetarea și inovarea. Între acestea se numără:

3.5.

Programul PRIMA, în concordanță cu Comunicarea Comisiei privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația  (7), își propune să abordeze cauzele profunde ale migrației, făcând uz de toate politicile disponibile ale UE (8), prin intermediul mecanismului parteneriatului contractual.

3.6.

În ceea ce priveşte subsidiaritatea, PRIMA este conceput ca un program comun care se bazează pe și cuprinde programele naționale derulate și activitățile desfășurate de statele membre participante și țările asociate, cu sprijinul și participarea UE. Abordarea multisectorială și multilaterală, la care se adaugă o investiție importantă în termeni de resurse, ar trebui să permită atingerea obiectivelor tehnice și politice pe termen mediu și lung pe care, până în prezent, statele membre nu au reușit să le atingă pe cont propriu.

3.7.

În ce privește proporționalitatea, participarea Uniunii la programul PRIMA se va realiza în limitele de competență prevăzute în temeiul TFUE și nu va face decât să faciliteze și să sprijine, inclusiv financiar, îndeplinirea obiectivelor PRIMA de către statele participante. Statele participante vor trebui să colaboreze pentru o mai bună coordonare, aliniere și integrare a programelor sau activităților naționale relevante și, în cele din urmă, să elaboreze o agendă strategică comună de cercetare pe termen lung.

3.8.

Uniunea va oferi sprijin financiar egal cu investițiile naționale. Contribuția maximă a UE este de până la 200 milioane EUR, incluzând contribuția AELS. Contribuția va fi pusă la dispoziție prin intermediul Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020. Acest angajament va acoperi un interval de șapte ani de activitate, în perioada 2018-2024.

3.9.

Contribuția maximă a UE nu poate depăși sumele alocate de statele promotoare ale programului. În plus, în cazul în care statele participante la PRIMA își reduc sau nu-și mai plătesc contribuția, Comisia poate reduce în mod proporțional contribuția financiară a UE.

3.10.

Comisia se așteaptă ca implementarea programului pe parcursul unui deceniu să necesite elaborarea unui program strategic complet de cercetare și punerea sa deplină în aplicare printr-o serie de cereri de propuneri transnaționale, un program derulat de mai multe state participante și pus în aplicare prin intermediul unei structuri specifice de execuție. Contribuția UE va fi gestionată în principal de structura de punere în aplicare a PRIMA, intitulată PRIMA-IS.

3.11.

Comisia se așteaptă ca planurile anuale de activitate (PAA) să asigure coerența și coordonarea tuturor activităților programului PRIMA și să urmărească realizarea obiectivelor generale și specifice stabilite în program. PAA, care va fi supus aprobării Comisiei, va cuprinde:

Aceste activități vor fi evaluate de către un comitet de experți externi, înainte de a fi incluse în PAA.

3.12.

Raportul anual al PRIMA-IS va acoperi ambele tipuri de acțiuni și va avea rolul de a elabora amendamente și modificări, inclusiv – atunci când este necesar – în termeni de angajamente financiare, după adoptarea deciziei de către Comisie. În plus, programul PRIMA va face obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei, în 2022, și al unei evaluări finale, în 2028.

4.1.

Trebuie să se țină seama de următoarele aspecte:

CESE salută programul PRIMA, cu condiția să fie elaborat în conformitate cu o abordare cu adevărat globală (15), pe mai multe niveluri (16) și intersectorială (17), printre premisele-cheie ale succesului său numărându-se realizarea unor standarde adecvate concrete și cuantificabile în termeni de durabilitate (18), reziliență, calitate a vieții și a muncii, drepturi ale omului și democrație.

4.2.

Comitetul este de acord cu propunerea Comisiei (sprijinită de guvernele statelor membre, de regiuni, autorități locale, societatea civilă organizată și de toate părțile interesate relevante (19)), de a-și întemeia programul PRIMA pe articolul 185 din TFUE, pentru a garanta integrarea maximă posibilă la nivel științific, de management și financiar, cu participarea statelor membre și a țărilor terțe.

4.3.

Comitetul consideră că programul PRIMA poate fi o inițiativă importantă și un model excelent, dat fiind că permite depășirea logicii acordurilor bilaterale de parteneriat care, alături de fondurile limitate aflate la dispoziție, au împiedicat până în prezent abordarea în mod coerent a unora dintre principalele probleme cu care se confruntă zona Mării Mediterane, în contextul mai larg al unei strategii macroregionale pentru zona Mării Mediterane (20).

4.4.

CESE împărtășește principiul conform căruia finanțarea din partea Uniunii pentru programul PRIMA trebuie să fie cel puțin echivalentă cu cea a statelor implicate și, în caz de neplată sau de plată întârziată din partea statelor promotoare, Comisia ar avea posibilitatea de a reduce proporțional contribuția financiară a UE.

4.5.

Comitetul consideră că PRIMA-IS este o structură executivă indispensabilă și esențială de gestionare și control pentru programul PRIMA și fondurile UE alocate în acest scop și solicită, ca atare, ca guvernanța acesteia să fie una transparentă.

4.6.

CESE consideră că programul Orizont 2020 este instrumentul cel mai adecvat de distribuire a fondurilor și, dată fiind natura lor globală și transnațională, susține opțiunea de a include majoritatea activităților prevăzute de programul PRIMA în rândul așa-numitelor „provocări societale” (21).

4.6.1.

Comitetul constată că, până acum, multe state terțe care au aderat deja la Orizont 2020 se confruntă cu mari dificultăți în a-și îndeplini cu rapiditate și eficiență obligațiile formale impuse de program. Ca atare, CESE dorește simplificarea cerințelor menționate mai sus, acolo unde este posibil, pentru a înlesni participarea și a optimiza rezultatele.

5.1.

Comitetul constată că nu toate statele mediteraneene sunt implicate în acest proces. În principiu, orice alt stat membru sau țară terță ar trebui să poată participa la inițiativa „PRIMA”, cu condiția să contribuie la finanțarea sa. Cu toate acestea, CESE constată că Adunarea generală a PRIMA-IS, alcătuită din reprezentanți ai guvernelor statelor membre, va fi cea care trebuie să aprobe în unanimitate intrarea de noi țări terțe (22). În funcție de condițiile politice și sociale ale țării terțe candidate, Comitetul recomandă UE să aibă o abordare mai incluzivă și să evite sistemul votului în unanimitate, înlocuindu-l cu o majoritate calificată, întrucât s-ar putea transforma într-un drept de veto din partea unor state față de altele. Ar trebui înlocuit cu o majoritate calificată. De asemenea, se recomandă ca, în activitățile ce trebuie întreprinse în cadrul inițiativei, să fie cuprinsă o largă serie de niveluri de maturitate tehnologică (TRL), pentru a acoperi toate fazele producției științifice.

5.2.

CESE recomandă ca programul să funcționeze în fapt transversal în raport cu alte politici și inițiative ale UE deja existente sau care urmează să fie puse în aplicare, pentru a consolida capacitatea sa de impact. Comitetul atrage atenția în special asupra necesității de a acționa în mod coerent cu pachetul de măsuri privind economia circulară (23). Acest factor va juca un rol crucial în utilizarea sustenabilă a apei pentru o producție alimentară și agricolă durabilă (de exemplu, exploatarea solului și utilizarea îngrășămintelor (24)).

5.2.1.

Comitetul consideră că inițiativa PRIMA reafirmă că este necesară și urgentă adoptarea unei directive-cadru privind solul  (25), care să țină seama de diversitatea existentă în statele membre ale UE, aspect esențial pentru circumscrierea și concentrarea optimă a activității de cercetare și inovare.

5.3.

Comitetul recomandă o abordare pe mai multe niveluri, care să prevadă participarea activă a societății civile organizate. Acest lucru poate juca un rol-cheie, nu numai pentru realizarea și diseminarea obiectivelor specifice, ci și a celor mai generale, de democratizare și consolidare a protecției drepturilor omului în numeroase țări terțe (26). Din acest motiv, CESE speră într-o participare directă a societății civile organizate, sub formă de comitet consultativ, inclusiv în cadrul PRIMA-IS, în vederea consolidării guvernanței sale și pentru a contribui la identificarea și monitorizarea în colaborare a impactului economic și social al programului (27).

5.4.

În cazul în care unul sau mai multe proiecte nu pot fi finanțate din fonduri naționale (prin intermediul agențiilor naționale de finanțare), întrucât contribuția națională a fost epuizată, Comitetul propune finanțarea acestor proiecte cu sprijinul PRIMA-IS. Această finanțare UE nu va putea depăși 20 % din întreaga contribuție a UE și, în cazul în care fondurile suplimentare nu vor fi suficiente, va fi selecționat următorul proiect de pe lista de priorități. Această măsură este esențială pentru menținerea unui nivel ridicat de calitate a proiectelor realizate.

5.5.

CESE este de acord cu posibilitatea ca anumite entități provenite din țări care nu participă la PRIMA să fie eligibile pentru finanțare, în cazul în care competențele acestora nu sunt disponibile în țările care au aderat deja la programul PRIMA. În acest caz, cuantumul de finanțare a acestora ar trebui să fie limitat la 50 % din costurile eligibile în ce privește „activități de cercetare și inovare” și să se situeze între 35 și 50 % din costurile eligibile pentru „activități de inovare”. Acest lucru va permite menținerea unui nivel ridicat al proiectelor realizate în logica UE și sprijinirea în același timp a țărilor care intenționează să adere la programul PRIMA și să-l finanțeze.

5.6.

CESE reiterează că este necesar ca problema apei să fie abordată global, ținând seama de dimensiunile ecologică, economică și socială și luând în considerare întregul ciclu al apei, inclusiv etapele artificiale devenite posibile prin utilizarea noilor tehnologii, în vederea dezvoltării durabile. Într-adevăr, trebuie elaborată o abordare mai echitabilă a captării apei, care să răspundă exigențelor sectoarelor economice și energetice și concurenței dintre acestea, necesității conservării ecosistemelor de apă dulce și imperativului de garantare a unui drept fundamental al cetățenilor (28).

5.7.

CESE subliniază că una dintre problemele majore în zona mediteraneeană, în special pe coasta africană, este generată de pierderea tehnicilor tradiționale de producție agricolă durabilă, cauzată de „exodul de creiere” (în special al tinerilor). Comitetul recomandă ca studiile și cercetările de înaltă valoare adăugată efectuate în cadrul programului „Orizont 2020” să reflecteze la procese cu un puternic impact social, accesibile și ușor transferabile, astfel încât să fie exploatate aceste cunoștințe, favorizând creșterea economică și ocuparea forței de muncă.