COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.12.2016
COM(2016) 831 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale
I. INTRODUCERE
Acesta este cel de al treilea raport lunar cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale și vizează evoluțiile în cadrul a doi piloni principali: combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor de care dispun acestea; și consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări. Atacul laș și barbar comis la Berlin pe 19 decembrie și celelalte atentate teribile din 2016 ne reamintesc că suntem vulnerabili și că trebuie să ne continuăm eforturile comune de consolidare a securității noastre colective, pentru a ne proteja libertățile și modul nostru de viață. În cursul acestei perioade de raportare s-au înregistrat progrese concrete în ceea ce privește restrângerea spațiului în care teroriștii și cei care îi sprijină pot acționa. Prezentul raport descrie noul pachet de măsuri împotriva finanțării terorismului, adoptat astăzi, care reprezintă un pas important în direcția stopării resurselor financiare care sprijină terorismul. Pentru a închide și mai mult spațiul pentru teroriști, Comisia îmbunătățește, de asemenea, schimbul de informații, prin adoptarea unui set de propuneri menite să consolideze eficacitatea și eficiența Sistemului de informații Schengen. În perioada care face obiectul prezentului raport au existat, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește principalele dosare legislative ale UE pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate și pentru consolidarea securității la frontierele noastre. Parlamentul European și Consiliul au ajuns în prezent la un acord politic referitor la Directiva privind combaterea terorismului, la revizuirea Directivei privind armele de foc și la revizuirea Codului Frontierelor Schengen pentru a permite efectuarea de verificări sistematice asupra cetățenilor UE.
De asemenea, s-au realizat progrese importante în lupta împotriva radicalizării online. Cea de a doua reuniune la nivel înalt a Forumului UE pentru internet a anunțat o inițiativă de partajare de hashtag din partea principalelor platforme de internet, care permite societăților participante să utilizeze hashtag-urile pentru detectarea conținutului cu caracter terorist, cu scopul de a asigura înlăturarea permanentă a acestuia. Se estimează că acest nou instrument va restricționa și mai mult accesul organizațiilor teroriste la un mediu-cheie folosit în scopuri de propagandă, recrutare și radicalizare. În cadrul forumului, Comisia a lansat, de asemenea, un Program de responsabilizare a societății civile, cu o finanțare de 10 milioane EUR, pentru a sprijini partenerii din cadrul societății civile în sporirea volumului de discursuri online alternative eficace.
De asemenea, au existat evoluții-cheie într-o serie de alte domenii. Dată fiind importanța capitală a punerii în aplicare complete și la timp a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor (PNR), Comisia a prezentat un plan de punere în aplicare a PNR pentru a oferi orientare statelor membre. De asemenea, Comisia a prezentat un Plan de acțiune în vederea consolidării răspunsului european la fraudarea documentelor de călătorie. Planul de acțiune oferă recomandări operaționale statelor membre pentru a aborda problema tot mai importantă a fraudării documentelor de călătorie, inclusiv înregistrarea identității, eliberarea de documente, producția de documente și controlul documentelor. În sfârșit, pentru a contribui la protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice, Comisia a abordat securitatea rețelelor noastre energetice în pachetul privind uniunea energetică adoptat la 30 noiembrie. Pachetul este conceput să sprijine statele membre în ceea ce privește evaluările riscurilor, pregătirea pentru riscuri și gestionarea situațiilor de criză în legătură cu sistemele de energie electrică ale Uniunii.
II. NOI ACTE LEGISLATIVE ALE UE ÎN VEDEREA COMBATERII TERORISMULUI ȘI A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE
Infracțiuni teroriste
În urma unor negocieri intense, la 17 noiembrie 2016 Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la propunerea Comisiei din decembrie 2015 pentru o Directivă privind combaterea terorismului 1 . Acesta este un pas esențial în lupta noastră împotriva teroriștilor și a celor care îi susțin. Directiva consolidează legislația existentă a UE și standardele internaționale 2 privind incriminarea infracțiunilor teroriste și include „noi” infracțiuni legate de terorism, inclusiv finanțarea terorismului și deplasarea în străinătate pentru a comite o infracțiune teroristă sau pentru a participa la o tabără de formare în acest scop - precum și revenirea de la astfel de activități, oferirea sau primirea de instruire. Acesta este un element esențial în combaterea luptătorilor teroriști străini. De asemenea, directiva include dispoziții pentru a răspunde nevoilor specifice ale victimelor terorismului prin furnizarea de informații, sprijin și protecție. În prezent, Parlamentul European și Consiliul trebuie să adopte formal și rapid textul, iar perioada de punere în aplicare de către statele membre va fi de 18 luni.
Controlul armelor de foc
În urma unei propuneri a Comisiei din noiembrie 2015 și a unor apeluri repetate către Parlamentul European și Consiliu, la 13 decembrie 2016 s-a ajuns la un acord politic între colegiuitori cu privire la revizuirea Directivei UE privind armele de foc 3 . Acesta este un pas esențial în stoparea accesului legal la arme de asalt de uz militar. Directiva revizuită extinde gama de arme interzise care se încadrează, prin urmare, la categoria A de control, cea mai strictă, incluzând armele automate convertite în semiautomate și armele semiautomate echipate cu încărcătoare de mare capacitate și cu dispozitive de încărcare. În viitor, achiziționarea sau comercializarea acestor arme nu va mai fi posibilă decât pentru un grup foarte restrâns de deținători de licență, cum ar fi muzee sau practicanții tirului sportiv, care vor face obiectul unor cerințe de securitate și de monitorizare stricte. Pentru prima dată, vor fi introduse limite în ceea ce privește dimensiunea încărcătoarelor atât pentru armele semiautomate cu țeavă lungă, cât și pentru armele semiautomate cu țeavă scurtă, iar toate componentele esențiale ale armelor de foc vor trebui să fie marcate și înregistrate 4 .
În același timp cu întărirea controalelor privind armele de foc deținute legal, Comisia depune eforturi pentru a consolida lupta împotriva traficului ilegal de arme de foc, în special în Balcanii de Vest, astfel cum este prevăzut în planul de acțiune pentru perioada 2015-2019. Reuniunea ministerială cu țările din Balcanii de Vest din 16 decembrie a reprezentat un punct de referință cu privire la acest aspect, iar o declarație comună a fost adoptată de UE și țările din Balcanii de Vest în scopul de a evidenția măsurile necesare pentru a combate mai eficace traficul ilegal de arme de foc atât în Europa, cât și în Balcanii de Vest.
De asemenea, Comisia a înăsprit și mai mult măsurile privind precursorii de explozive în scopul de a face și mai dificil accesul teroriștilor la materiile prime utilizate pentru fabricarea ilicită de explozivi. Normele armonizate privind disponibilitatea, introducerea, deținerea și utilizarea de substanțe sau amestecuri care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru fabricarea ilicită de explozivi sunt prezentate în Regulamentul (UE) nr. 98/2013 pentru a limita disponibilitatea acestora pentru publicul larg, precum și pentru a asigura raportarea adecvată a tranzacțiilor suspecte de-a lungul lanțului de aprovizionare. Trei regulamente delegate 5 au fost adoptate pentru a controla utilizarea precursorilor de explozivi în ceea ce privește pudra de aluminiu, pudra de magneziu și nitratul de magneziu. Regulamentele impun o obligație strictă de raportare cu privire la vânzările de substanțe precursoare pentru a preveni deturnarea acestora către fabricarea ilicită de explozivi artizanali.
Efectuarea de controale sistematice la frontiere
În timp ce resortisanții țărilor terțe sunt deja supuși unor verificări ale documentelor și unor verificări de securitate sistematice prin consultarea bazelor de date relevante la intrare, reforma vizată a Codului Frontierelor Schengen 6 , convenită de colegiuitori la 5 decembrie, introduce obligativitatea verificărilor sistematice ale cetățenilor UE prin consultarea bazelor de date relevante. În plus, resortisanții țărilor terțe vor trebui, de asemenea, să fie verificați în mod sistematic la ieșire prin consultarea Sistemului de informații Schengen (SIS) și a bazei de date a Interpol privind documentele de călătorie pierdute sau furate. Această modificare va contribui la identificarea tuturor persoanelor căutate pentru care s-a emis o alertă, inclusiv a luptătorilor teroriști străini.
III. REALIZAREA PLANULUI DE ACȚIUNE ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII LUPTEI ÎMPOTRIVA FINANȚĂRII TERORISMULUI
Pentru a aborda întreaga gamă de mijloace utilizate de teroriști pentru a colecta și a deplasa fonduri, Comisia a prezentat un plan de acțiune cuprinzător în vederea consolidării luptei împotriva finanțării terorismului în februarie 2016 7 . În prezent, Comisia a adoptat un nou pachet de propuneri pentru a pune în aplicare măsurile pe care aceasta s-a angajat să le finalizeze până la sfârșitul anului 2016. Instrumentele propuse vor face mai dificil ca infractorii să-și finanțeze activitățile și vor facilita urmărirea tranzacțiilor lor financiare, stoparea acestora și aducerea lor în fața justiției. Măsurile se axează pe combaterea spălării banilor și a deplasărilor ilicite de numerar legate de terorism și criminalitate prin îmbunătățirea înghețării și a confiscării activelor și prin examinarea modalităților prin care se pot îmbunătăți măsurile de detectare și de urmărire a acțiunilor de finanțare a teroriștilor.
1.Incriminarea spălării banilor și detectarea deplasărilor ilicite de numerar
Pentru ca autoritățile competente să fie în măsură să urmărească în justiție infractorii și teroriștii și să îi poată trimite după gratii, acestea au nevoie de dispoziții adecvate în materie de drept penal. Directiva propusă pentru incriminarea spălării banilor 8 va furniza o definiție cuprinzătoare a infracțiunilor de spălare de bani și a sancțiunilor aplicabile în întreaga UE. Directiva va consolida cadrul existent de combatere a spălării banilor. De asemenea, aceasta va garanta că UE își îndeplinește obligațiile internaționale în domeniu, inclusiv Convenția de la Varșovia 9 , precum și recomandările relevante ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), prin urmare, aceasta contribuie, de asemenea, la abordarea obstacolelor existente în calea cooperării judiciare și polițienești transfrontaliere în lupta împotriva spălării banilor și îmbunătățește aplicarea legii. În sfârșit, propunerea ar trebui să împiedice infractorii să exploateze diferențele dintre legislațiile naționale în avantajul acestora și să acționeze drept un mecanism disuasiv eficace.
În scopul de a urmări aceste infracțiuni în mod eficace, autoritățile competente au nevoie de instrumente adecvate pentru a depista teroriștii și susținătorii acestora. Actualul Regulament privind controlul numerarului 10 prevede ca persoanele care intră sau ies din UE cu sume egale sau mai mari de 10 000 EUR să depună o declarație în acest sens. Cu toate acestea, nu există nicio dispoziție în ceea ce privește numerarul trimis prin poștă, marfă sau curierat, iar autoritățile competente au semnalat faptul că infractorii au recurs la trimiterea sau primirea de bani prin intermediul unor astfel de transporturi pentru a se sustrage de la obligația de a depune o declarație în temeiul regulamentului.
În plus, Regulamentul privind controlul numerarului prevede doar ca datele declarațiilor să fie „puse la dispoziția” unității de informații financiare (UIF) din statul membru în care acestea au fost colectate de către autoritățile competente. Această cerință oarecum pasivă poate fi îndeplinită prin simpla punere la dispoziție a formularelor de declarație completate pentru inspecție de către UIF. Acest lucru nu este însă suficient, întrucât informațiile ar trebui să fie transmise în mod activ către UIF pentru a-i permite acesteia să le analizeze. De asemenea, datele declarațiilor pot face obiectul schimburilor cu autoritățile competente din alte state membre numai atunci când există indicii cu privire la activități ilegale și, inclusiv în acest caz, acest lucru este opțional. Acest lucru a condus la o aplicare inconsecventă și la un grad redus de schimb de date sistematic.
De asemenea, actualul regulament nu permite autorităților să rețină temporar numerarul atunci când detectează deplasări ale unor sume care se află sub pragul prevăzut, dar în legătură cu care există indicii referitoare la activități ilegale. De asemenea, au fost evidențiate aspecte legate de definiția imperfectă a termenului „numerar”. De asemenea, nivelurile de punere în aplicare a normelor existente variază în mod semnificativ în rândul statelor membre.
Pentru toate aceste motive, regulamentul propus pentru combaterea deplasărilor ilicite de numerar 11 extinde domeniul de aplicare a regulamentului existent privind controlul numerarului pentru a include numerarul trimis prin transport de marfă sau prin poștă și va permite autorităților să acționeze, de asemenea, în privința unor sume mai mici în numerar atunci când există suspiciuni de activități ilicite. De asemenea, propunerea extinde obligația de declarare asupra aurului (în forme care pot fi utilizate ca rezerve de valoare cu un grad ridicat de lichiditate) și prevede un sistem de declarare la cerere (numit sistem de divulgare a informațiilor) pentru numerarul trimis prin poștă sau cu transportul de marfă.
2.Înghețarea activelor
Înghețarea activelor reprezintă un instrument eficace pentru a împiedica teroriștii să utilizeze și să primească fonduri, afectând în același timp capacitatea acestora de a opera. Confiscarea eficace subminează sursele de venituri ale organizațiilor teroriste pe termen lung și împiedică autorii de infracțiuni să beneficieze de activele lor dobândite ilegal.
Măsurile de înghețare și de confiscare în cadrul procedurilor judiciare
Una dintre modalitățile de a realiza acest lucru constă în înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cursul procedurilor judiciare. Acest lucru subminează sursele de venituri ale organizațiilor teroriste pe termen lung și împiedică autorii de infracțiuni să-și folosească activele obținute în mod ilegal.
Pentru a completa directiva din 2014 privind confiscarea și înghețarea 12 (care instituie norme minime privind înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni), precum și directiva adoptată recent privind combaterea terorismului (care include o infracțiune autonomă referitoare la finanțarea terorismului), Comisia a propus un regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni 13 . Propunerea va permite o înghețare și o confiscare mai eficiente la nivel transfrontalier a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cadrul procedurilor penale, fără alte formalități intermediare. Considerate împreună, aceste instrumente vor spori posibilitățile de înghețare și de confiscare a activelor legate de terorism și criminalitate prin intermediul unei hotărâri judecătorești. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere că înghețarea judiciară a activelor în cadrul procedurilor penale oferă mai multe garanții decât înghețarea administrativă a activelor.
Înghețarea administrativă a activelor
În cazul în care sunt detectate tranzacții financiare legate de terorism și criminalitate, autoritățile publice pot urmări aceste tranzacții și, dacă este necesar, le pot bloca și pot îngheța activele corespunzătoare. Înghețarea administrativă a activelor este un instrument temporar, cu caracter preventiv, care poate fi aplicat în absența unei proceduri penale pentru a împiedica persoanele suspectate de terorism să utilizeze și să primească fonduri.
Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) solicită statelor să aibă dispoziții în vigoare pentru a îngheța fără întârziere activele persoanelor sau entităților care au legături cu terorismul. Absența unor regimuri de înghețare a activelor în câteva state membre, precum și faptul că o parte a regimurilor naționale existente nu sunt complete sau eficace au ridicat semne de întrebare în ceea ce privește conformitatea deplină cu cerințele internaționale. Într-o analiză recentă 14 , GAFI consideră că 14 state membre ale UE nu sunt în măsură să aplice măsuri de înghețare a activelor în ceea ce privește „teroriștii din interiorul UE”, astfel cum îi denumește GAFI 15 . Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE a dobândit competențe explicite, în temeiul articolului 75 din TFUE, de a adopta măsuri administrative împotriva persoanelor fizice și juridice, a grupurilor și entităților fără caracter statal, dacă este necesar pentru a atinge obiectivele spațiului de libertate, securitate și justiție. Comisia s-a angajat în cadrul Planului de acțiune din februarie să evalueze necesitatea unui sistem administrativ suplimentar pentru înghețarea activelor teroriștilor din interiorul UE.
În ceea ce privește amenințarea actuală la adresa securității în Europa, în prezent cea mai mare amenințare la adresa securității europene rămâne terorismul inspirat de jihadism 16 , în timp ce evaluarea amenințării globale reprezentate de alte grupuri teroriste, cu foarte puține excepții, rămâne redusă 17 . Prin urmare, valoarea adăugată în ceea ce privește aplicarea legii și lupta împotriva terorismului a unui sistem instituit în temeiul articolului 75 din TFUE este considerată ca fiind redusă, în prezent.
În plus, actuala amenințare din partea terorismului internațional este reglementată de dispozițiile existente în cadrul legislației UE. Regimurile UE de înghețare a activelor adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) permit înghețarea fondurilor și a altor active care au legătură cu terorismul. Aceste regimuri au fost actualizate recent și permit, pentru prima oară, instituirea autonomă a unei serii de măsuri, inclusiv înghețarea activelor persoanelor care au legătură cu ISIL (Da’esh) și AlQaida 18 . Noul sistem permite blocarea fondurilor persoanelor și entităților asociate cu aceste organizații sau participante la activități precum finanțarea, instruirea, recrutarea, instigarea la comiterea de acte de terorism, precum și deplasarea în afara sau în interiorul UE pentru participarea la activități ale ISIL (Da’esh) sau Al-Qaida. Aceste regimuri se aplică resortisanților țărilor terțe, precum și cetățenilor UE, în măsura în care au o legătură cu terorismul internațional. Aceasta înseamnă că UE poate bloca activele oricărui terorist care operează în Europa, în măsura în care acestea au legături cu grupurile respective.
Pentru alte grupuri care operează în UE, cadrul penal consolidat prevede mai multe opțiuni de blocare a fondurilor legate de terorism decât în trecut, cu mai multe garanții decât înghețarea administrativă a activelor, permițând în același timp o acțiune rapidă și eficace.
Ținând cont de valoarea adăugată limitată în ceea ce privește activitățile de asigurare a respectării legii a unui nou regim adoptat în temeiul articolului 75 din TFUE, de faptul că instrumentele existente acoperă deja necesitățile apărute ca urmare a amenințărilor actuale și posibilitățile sporite în contextul dreptului penal al UE de înghețare a activelor legate de terorism, Comisia nu consideră că este necesar să adopte măsuri suplimentare la acest moment. Cu toate acestea, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția amenințării teroriste în UE și va evalua în mod regulat necesitatea introducerii unor măsuri în temeiul articolului 75 din TFUE.
3.Urmărirea finanțării terorismului
Planul de acțiune împotriva finanțării terorismului a subliniat faptul că, în ceea ce privește detectarea deplasării fondurilor prin tranzacții financiare sau identificarea rețelelor teroriste și a afiliaților lor, atât unitățile de informații financiare (UIF), cât și sistemele de urmărire, cum ar fi Programul UE-SUA de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP), reprezintă instrumente esențiale. Cu toate acestea, capacitățile existente ar trebui consolidate pentru a viza atât operațiunile de finanțare complexe, de mare anvergură, cât și operațiunile teroriste cu costuri reduse care utilizează noi moduri de plată care sunt dificil de urmărit. Viteza de reacție este, de asemenea, esențială, întrucât serviciile financiare actuale permit teroriștilor să deplaseze foarte rapid fonduri dintr-un loc în altul, ceea ce indică în mod clar necesitatea de a îmbunătăți cooperarea și schimbul de informații financiare și de informații deținute de autoritățile care asigură respectarea legii. Urmărirea tranzacțiilor internaționale pe baza acordului privind Programul UE-SUA de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) pare să funcționeze eficace. În urma unei evaluări a impactului, într-o comunicare a Comisiei din noiembrie 2013 s-a concluzionat că instituirea unui sistem la nivelul UE (denumit TFTS – sistem de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste) care să aibă același rol ca TFTP nu ar fi proporțională și nu ar aduce o valoare adăugată.
Cu toate acestea, având în vedere evoluția rapidă a modelului de finanțare a terorismului, ar fi util totuși să se analizeze necesitatea unor mecanisme complementare la TFTP UESUA pentru a elimina orice posibile lacune (de exemplu, tranzacțiile care sunt excluse din acordul TFTP UE-SUA, în special plățile în euro efectuate în interiorul UE, și care nu pot fi urmărite altfel).
În primul rând, începând din 2013, situația a evoluat: amenințarea teroristă s-a schimbat, iar resursele financiare utilizate de teroriști sunt adesea mai mici și nu tranzitează în mod necesar sisteme de transfer cum ar fi cel vizat de TFTP UE-SUA. Au apărut, de asemenea, numeroase noi mijloace de plată oferind noi moduri prin care teroriștii se pot finanța.
Discuțiile cu Europol și cu statele membre sugerează că un sistem european care să completeze TFTP UE-SUA ar putea oferi autorităților competente o imagine mai completă asupra tranzacțiilor financiare relevante care nu sunt vizate în prezent, fără a mai fi necesară consultarea a numeroase baze de date (în mare parte limitate la informațiile deținute la nivel național) și fără riscul conex de a omite posibile informații cruciale. De asemenea, acesta ar permite controlul încrucișat al unor astfel de informații cu autoritățile din alte state membre. Combinat cu alte informații, acesta ar putea contribui la identificarea suspecților mai devreme în cadrul unei investigații în scopul de a preveni atacurile, de a furniza informații utile imediat după un atac, de a permite identificarea mai rapidă a autorilor și a susținătorilor acestora și de a oferi dovezi importante pentru urmărirea în justiție a teroriștilor.
Cu toate acestea, valoarea adăugată a unui sistem european complementar ar trebui să fie pusă în balanță cu alte considerente. Aceasta ar trebui să includă, în special: (i) o evaluare a riscurilor ca un anumit canal să fie utilizat pentru finanțarea teroriștilor și proporționalitatea măsurii avute în vedere; (ii) complexitatea tehnică, fezabilitatea și costurile colectării și prelucrării unor volume mari de date de la o gamă largă de entități și impactul economic asupra acestor entități; și (iii) impactul asupra drepturilor fundamentale, în special protecția vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal.
Un aspect esențial ar fi domeniul de aplicare a unui astfel de sistem, în special care servicii de plată și de transfer de bani ar putea fi incluse și care dintre entitățile care dețin informațiile legate de finanțare ar putea fi obligate să furnizeze informații către acest sistem.
Limitarea domeniului de aplicare la transferurile electronice din zona unică de plăți în euro (SEPA) ar putea oferi deja o anumită valoare adăugată în materie de aplicare a legii: majoritatea celulelor teroriste localizate în Europa au obținut anumite venituri din surse legale - primite, de regulă, prin sistemul bancar oficial - și utilizează conturi bancare și cărți de credit atât pentru activitățile lor economice de zi cu zi, cât și pentru cheltuielile aferente atacurilor. Potențialii furnizori de date ar fi prestatorii de servicii de mesagerie financiară și casele de compensare automată însă ar putea include, de asemenea, instituțiile de credit. Cu toate acestea, chiar dacă un sistem care acoperă transferurile SEPA ar beneficia de un cadru de reglementare existent și de standarde comune, acesta ar exclude tranzacțiile din UE în alte monede decât euro și cele care folosesc alte mijloace de plată.
Extinderea domeniului de aplicare pentru a acoperi transferurile în alte monede, precum și plățile cu carduri de credit, de debit și carduri preplătite, furnizorii de portofele electronice, remiterile de bani sau monedele virtuale ar putea spori și mai mult valoarea adăugată în materie de aplicare a legii. În același timp, aceasta ar implica un volum suplimentar important de date și de furnizori, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra costurilor sistemului și asupra proporționalității acestuia.
Având în vedere aceste considerații, Comisia își va continua evaluarea și va analiza opțiunile privind instituirea unui sistem european de urmărire a finanțării terorismului, complementar sistemului TFTP existent, inclusiv impactul acestor opțiuni asupra drepturilor fundamentale. Având în vedere complexitatea tehnică și juridică a aspectelor în cauză, vor fi necesare consultări aprofundate cu prestatorii de servicii financiare. Comisia va prezenta un raport cu privire la constatările sale în vara anului 2017.
Privind în perspectivă, lucrările pentru realizarea pe deplin a Planului de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva finanțării terorismului vor continua în 2017, în special în ceea ce privește posibilitatea de a consolida competențele autorităților vamale de a lupta împotriva finanțării terorismului, prezentând o propunere de abordare a finanțării terorismului prin intermediul comerțului cu mărfuri și al comerțului ilicit cu bunuri culturale și examinând posibilitățile de extindere a accesului la registrul conturilor bancare pentru autoritățile de aplicare a legii și alte autorități publice. Comisia încurajează colegiuitorii să acorde prioritate dosarelor legislative deja prezentate și să ajungă, fără alte întârzieri, la un acord cu privire la cea versiunea revizuită a celei de a 4a Directive privind combaterea spălării banilor 19 .
IV. CONSOLIDAREA SISTEMELOR DE INFORMAȚII ȘI ELIMINAREA UNGHIURILOR MOARTE
Schimbul de informații sistematic și eficace între statele membre și sistemele de informații interconectate puternice reprezintă instrumente esențiale în consolidarea apărării noastre împotriva terorismului și a criminalității organizate. Comisia promovează această activitate prin asigurarea unei mai bune puneri în aplicare de către statele membre a instrumentelor existente, precum și prin accelerarea activității sale în direcția unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru frontiere și securitate, astfel cum a fost inițiată în aprilie 2016 20 . Obiectivul acestui demers este ca autoritățile competente să dețină în mod sistematic informațiile necesare din mai multe sisteme de informații aflate la dispoziția acestora pentru a face față actualelor provocări în materie de securitate.
Un aspect esențial al îmbunătățirii gestionării informațiilor la nivelul UE îl constituie abordarea deficiențelor sistemelor existente și optimizarea performanței acestora. În acest scop, Comisia a prezentat o serie de propuneri menite să consolideze eficacitatea și eficiența Sistemului de informații Schengen (SIS), acesta fiind cel mai important și cel mai utilizat instrument de schimb de informații în prezent 21 . Pe baza unei evaluări cuprinzătoare, noile propuneri 22 ale Comisiei urmăresc să îmbunătățească funcționalitățile sistemului pentru a răspunde noilor nevoi operaționale.
Propunerea va îmbunătăți și va extinde utilizarea SIS și valoarea adăugată a acestuia pentru autoritățile de aplicare a legii și va consolida drepturile de acces ale agențiilor UE competente precum Europol și Eurojust. Aceasta va extinde unele dintre actualele categorii de alerte și tipuri de controale, introducând o nouă categorie de alerte privind „persoanele căutate necunoscute” și o alertă cu caracter preventiv cu privire la copiii expuși unui risc ridicat de răpire. De asemenea, propunerea va introduce o obligație de a crea o alertă SIS în cazul în care o persoană este căutată în legătură cu o infracțiune de terorism. De asemenea, propunerea va îmbunătăți executarea deciziilor de returnare emise pentru resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, prin introducerea unei noi categorii de alerte pentru deciziile de returnare. În plus, aceasta va contribui la punerea în aplicare eficace a interdicțiilor de intrare pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe prin obligativitatea introducerii lor în SIS. Propunerea va oferi noi funcții sistemului, cum ar fi o utilizare mai eficientă a datelor precum imagistica facială și amprentele digitale. Aceasta va spori, de asemenea, securitatea datelor și calitatea datelor înregistrate în SIS, de exemplu prin asigurarea unor cerințe uniforme pentru ofițerii de pe teren cu privire la prelucrarea datelor SIS în mod securizat.
Propunerea va consolida protecția datelor prin introducerea unor garanții suplimentare pentru a se asigura faptul că colectarea, prelucrarea și accesul la date sunt limitate la ceea ce este strict necesar, cu respectarea deplină a legislației UE și a drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la căi de atac eficiente.
Pe lângă îmbunătățirea funcționării sistemelor existente, se vor continua, de asemenea, lucrările cu privire la modul în care sistemele de informații interacționează unele cu celelalte. Discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2016 și concluziile Consiliului European din decembrie 2016 fac referire la importanța eliminării deficiențelor actuale în domeniul gestionării informațiilor și a îmbunătățirii interoperabilității și a interconectării dintre sistemele de informații existente. Grupul de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea al Comisiei analizează opțiunile disponibile pentru realizarea acestui lucru. Abordarea privind cooperarea multidisciplinară și între agenții a Grupului de experți la nivel înalt, astfel cum este subliniată în Agenda europeană privind securitatea, inclusiv posibilele sinergii cu sistemele de informații pentru autoritățile de gestionare a frontierelor și autoritățile de aplicare a legii și cele vamale, astfel cum se prevede în cadrul de guvernanță a uniunii vamale a UE.
Pentru a accelera realizarea acestui lucru, la 21 decembrie Grupul de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea a prezentat un raport interimar al președintelui cu o propunere de creare a unui portal unic de căutare care să permită autorităților de aplicare a legii și autorităților de gestionare a frontierelor pe teren să efectueze căutări simultane în bazele de date și sistemele de informații existente ale UE. Autoritățile competente ale statelor membre vor fi, de asemenea, în măsură să efectueze astfel de căutări simultane în bazele de date ale Europol, prin intermediul unei interfețe a sistemului pe care Europol o dezvoltă în prezent împreună cu statele membre. Raportul subliniază, de asemenea, importanța calității datelor și formulează recomandări pentru îmbunătățirea calității datelor în sistemele UE.
Grupul de experți la nivel înalt își va prezenta raportul final în prima jumătate a anului 2017. Pe baza acestor constatări și a discuțiilor cu Parlamentul European și Consiliul, Comisia va analiza posibilitatea de a adopta măsuri pentru a consolida în continuare interoperabilitatea sistemelor europene de informații și pentru a spori eficacitatea acestora în abordarea actualelor amenințări la adresa securității.
IV. CONCLUZIE
Comisia va continua să impulsioneze activitatea privind punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea, pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale, și va prezenta un raport asupra progreselor înregistrate în ianuarie. Raportul din ianuarie se va axa pe consolidarea mijloacelor noastre de apărare - inclusiv pe baza raportului intermediar al Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea.