1.Introducere

Accelerarea tranziției către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon reprezintă atât o necesitate urgentă, cât și o șansă enormă pentru Europa.

Aceasta este principala provocare a timpurilor noastre. Eșecul ne-ar putea pune în pericol bunăstarea. Succesul ar oferi oportunități economice fără precedent și noi căi spre prosperitate, bunăstare și creștere 1 .

Uniunea Europeană beneficiază de o poziție propice pentru a deveni liderul acestui proces de tranziție, care a primit un nou impuls și o nouă direcție în urma Acordului de la Paris 2 . Europa a condus eforturile depuse la nivel internațional în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, a fost o forță motrice a dezvoltării surselor regenerabile de energie și se află în fruntea clasamentului mondial în ceea ce privește soluțiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice a industriei, a transportului și a clădirilor. Întreprinderile europene au obținut un avantaj comparativ pe numeroase piețe la nivel mondial, în care concurența din partea competitorilor mondiali este în creștere, iar oamenii de știință și inovatorii europeni extind frontierele cunoașterii 3 .

Sprijinindu-se pe aceste baze solide, Comisia prezintă un pachet de măsuri legislative pentru a stabili un cadru clar de acțiune, bazat pe trei obiective generale:

Eficiența energetică pe primul loc

Europa, lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile

Oferirea unor condiții echitabile pentru consumatori

Europa trebuie să își intensifice investițiile în eficiența energetică și în tehnologiile destinate obținerii energiei din surse regenerabile, precum și în dezvoltarea de modele de afaceri bazate pe energia curată, profitând de noile posibilități și de autonomizarea consumatorilor bazate de digitizare.

Astfel cum se stabilește în Comunicarea intitulată „Energie curată pentru toți europenii” 4 , inovarea este unul dintre domeniile-cheie în care măsurile concrete pot fi consolidate pe termen scurt, iar apoi reorientate și în care sinergiile pot fi îmbunătățite pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile în Europa. Principalele investiții trebuie să provină din sectorul privat, dar Uniunea Europeană poate și ar trebui să joace un rol decisiv. Prezenta comunicare stabilește o strategie cuprinzătoare pentru cele trei mari pârghii politice pe care UE le poate folosi pentru a stimula investițiile private în favoarea inovării în domeniul energiei curate.

UE își poate stabili obiective politice ambițioase și crea astfel mediul de afaceri adecvat prin intermediul unor semnale, politici, standarde și regulamente cu orientare precisă. Este vorba despre crearea unor stimulente puternice și coerente pentru investițiile private în cercetarea, dezvoltarea și utilizarea energiei curate. Cadrele de politică și de reglementare de la nivelul UE trebuie să acorde prioritate eficienței energetice, să stabilească ambiția de a obține poziția de lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și să plaseze consumatorul în centrul sistemului energetic.

UE poate utiliza, de asemenea, instrumente financiare specifice pentru a reduce riscul asumat în cazul investițiilor private în tehnologii sau în modele de afaceri promițătoare, dar încă netestate din domeniul energiei curate. Este vorba despre utilizarea împrumuturilor publice, a investițiilor de capital și a garanțiilor financiare în proiecte care nu sunt susceptibile să obțină finanțarea integrală din partea sectorului privat din cauza incertitudinii fie de pe piață, fie tehnologice sau științifice. Cu aceste instrumente ale UE, după cum s-a demonstrat prin Planul de investiții pentru Europa 5 , riscul asumat de sectorul privat este redus, permițând efectuarea unor investiții private care nu ar fi realizabile în caz contrar.

UE își poate concentra finanțarea din domeniul cercetării și inovării, în special prin intermediul programului „Orizont 2020”, pentru a extinde frontierele științei și ale cunoașterii. Este vorba despre finanțarea cercetării motivate de curiozitate, a cercetării orientate spre proiecte specifice și a proiectelor demonstrative pentru a încuraja și a accelera tranziția de la laborator la bunuri și servicii de succes, care creează locuri de muncă și generează creștere economică.

Pe lângă rolul asumat în aceste trei categorii de acțiuni, Uniunea are un rol important în ceea ce privește implicarea în inițiative internaționale în favoarea inovării în domeniul energiei curate, precum și pentru a permite coordonarea eforturilor cu orașele, cu regiunile și cu statele membre.

Această strategie contribuie în mod explicit la îndeplinirea a două priorități politice principale ale Uniunii Europene: construirea unei uniuni energetice reziliente, cu o politică vizionară în domeniul schimbărilor climatice — uniunea energetică fiind rezultatul fundamental al acestei politici — și asigurarea unui nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții. În centrul acestei strategii se află un efort coordonat pentru promovarea și dezvoltarea tehnologiilor generice, a serviciilor, a modelelor de afaceri și a inovării sociale, contribuind astfel la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă și făcând în așa fel încât industriile din UE să fie mai competitive pe piețele mondiale. În acest fel, strategia va servi drept stand de încercare al abordărilor orizontale viitoare pentru stimularea inovației și a competitivității din UE.

2.Un sistem energetic în tranziție

Sistemul energetic a atins un punct critic. Sursele regenerabile de energie sunt tot mai competitive din punctul de vedere al costurilor și reprezintă o pondere tot mai mare din producția de energie electrică. Ratele intensității energetice, care măsoară consumul de energie în raport cu producția economică, sunt în scădere, în special în economiile dezvoltate. UE își poate atribui o mare parte din contribuția la aceste succese, deși rămân încă multe de făcut. Rolul său de lider în combaterea schimbărilor climatice a transformat industriile europene în cele mai eficiente industrii din lume din punct de vedere energetic, acestea devenind lideri în domeniul inovării la nivel mondial și producând în serie noi tehnologii, materiale și soluții. Politica UE privind clima și energia s-a bazat încă de la început pe un model holistic, având drept scop coordonarea investițiilor realizate de UE, de statele membre și de industrie, precum și alinierea cadrelor de politică și de reglementare relevante.

Pentru a continua pe calea progreselor vor fi necesare eforturi și mai mari. Sunt necesare noi soluții de stocare a energiei, precum și dezvoltarea unui portofoliu mai larg de tehnologii rentabile destinate obținerii energiei din surse regenerabile. În mod similar, trebuie să se aplice mai rapid tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic în parcurile imobiliare, în sistemele de transport și în practicile de fabricație. Planul strategic privind tehnologiile energetice, actualizat recent, joacă un rol important în această privință 6 .

Mai important este faptul că tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere energetic și rezistentă la schimbările climatice va necesita un sistem mai descentralizat și mai deschis, care să implice întreaga societate. Sistemul energetic a fost caracterizat în mod tradițional de poziția dominantă a întreprinderilor mari, a operatorilor istorici și a proiectelor tehnologice centralizate de mare anvergură. Dar în viitor consumatorii trebuie să fie în centrul sistemului energetic: solicitând soluții competitive cu emisii scăzute de dioxid de carbon; participând în calitate de producători și de administratori de rețele energetice descentralizate; acționând în calitate de investitori, prin intermediul unor platforme descentralizate și impulsionând schimbarea prin inovarea la nivel de utilizatori.

Un sistem energetic mai ascendent, centrat pe utilizatori, este un motor al inovării. În același timp, această descentralizare este posibilă datorită altor inovații, în principal datorită digitizării unor aspecte esențiale ale pieței energiei și ale sistemului de transport. În prezent, și mai ales în viitor, digitizarea înseamnă reducerea barierelor la intrare. Aceasta înseamnă că respectivii consumatori, comunitatea locală și întreprinderile nouînființate pot participa și chiar duce la dezvoltarea inovațiilor din domeniul energiei.

Promovarea inovațiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, proiectele în domeniul eficienței energetice și energia din surse regenerabile necesită un sistem de inovare deschisă. Întreprinderile și sectoarele industriale înțeleg din ce în ce mai mult faptul că, având în vedere complexitatea lumii de astăzi, nicio entitate unică nu poate oferi o soluție completă. În plus, cele mai interesante inovații creatoare de piețe au loc la confluența dintre diferite sectoare, discipline și abordări 7 .

3.Semnale politice și cadre de reglementare

Inovarea în domeniul energiei curate necesită o piață unică funcțională și o politică solidă în domeniul concurenței, care să le ofere noilor veniți posibilitatea de a își comercializa inovațiile pe picior de egalitate cu operatorii istorici. Realizarea uniunii piețelor de capital 8 va implica mai multe oportunități pentru fluxurile transfrontaliere de capital și un accent mai mare pe finanțarea durabilă, prin utilizarea unor instrumente precum obligațiunile ecologice. Aceasta înseamnă mai multe posibilități de finanțare pentru proiectele inovatoare în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile. Un accent mai mare pe inovarea deschisă și pe știința deschisă va genera mai multe oportunități, în special pentru întreprinderile mici, pentru a include rezultatele cercetării pe piață 9 .

Pe lângă aceste cerințe prealabile generale privind îmbunătățirea ecosistemului inovării, accelerarea inovării în domeniul energiei curate va necesita schimbări importante în subvențiile și în reglementările specifice domeniului energiei.

Celelalte politici, cu o importanță în continuare semnificativă, favorabile petrolului, cărbunelui și altor combustibili cu emisii mari de dioxid de carbon, inclusiv subvențiile acordate de anumite state membre, ar trebui considerate un obstacol în calea inovării în domeniul energiei curate. Aceste politici maschează adevăratele costuri societale ale combustibililor fosili și reduc în mod artificial prețurile acestora, ceea ce creează dificultăți pentru proiectele inovatoare din domeniul energiei curate, care se confruntă cu condiții de piață mai dure.

Aceste politici sunt în contradicție directă cu angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris și în cadrul G20 și al G7. Raportul Comisiei intitulat „Prețurile și costurile energiei în Europa” 10 , publicat împreună cu prezenta comunicare, constată că, în 2012, subvențiile anuale directe pentru combustibilii fosili s-au ridicat la aproximativ 41,9 miliarde EUR, ajungând la 300 de miliarde EUR dacă se iau în considerare efectele externe asupra mediului. Într-un context în care resursele sunt limitate, sarcina fiscală a acestor subvenții implică o scădere a numărului de resurse care ar putea fi alocate finanțării publice a cercetării și a inovării în domeniul energiei curate. În Europa, acest tip de finanțare a reprezentat în 2014 un total de 4,2 miliarde EUR în cele 28 de state membre ale UE. Instrumentele UE sprijină, de asemenea, inovarea în domeniul energiei curate, de exemplu prin suma de 1,1 miliarde EUR din cadrul programului „Orizont 2020” al UE. Prin urmare, realocarea chiar și doar a unei fracțiuni din cele 41,9 miliarde EUR de subvenții directe pentru combustibili fosili ar avea un impact semnificativ.

Promovarea tehnologiilor destinate obținerii energiei din surse regenerabile constituie un element central al poziției de lider la nivel global a UE în ceea ce privește tranziția către tehnologia curată. Directiva privind organizarea pieței energiei electrice 11 , împreună cu consolidarea prețurilor carbonului, vizează crearea unei piețe adecvate pentru energia din surse regenerabile, care să reducă necesitatea unor sisteme de sprijin specifice. Acest lucru ar permite concentrarea progresivă a sprijinului public asupra tehnologiilor mai puțin mature destinate obținerii energiei electrice din surse regenerabile, precum și completarea eforturilor de cercetare și de inovare cu instrumente de cerere din partea pieței pentru aceste tehnologii.

A sosit momentul pentru a efectua schimbări. Prețurile reduse ale petrolului și gazului la momentul actual ar trebui să ofere ocazia eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili, fără efecte negative asupra bunăstării sociale.

Potrivit cifrelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale Agenției Internaționale a Energiei, o parte semnificativă a subvențiilor rezultă din tratamentele fiscale preferențiale aplicate combustibililor fosili, acest lucru fiind examinat de Comisie în contextul unei reflecții mai ample asupra impozitării energiei în UE.

În Comunicarea intitulată „Energie curată pentru toți europenii” 12 , Comisia stabilește o serie de măsuri menite să contribuie la reorientarea fluxurilor financiare spre tranziția către o energie curată, printre care se numără măsuri de sporire a transparenței în ceea ce privește problema subvențiilor și efectul acestora asupra inovării.

Crearea condițiilor de piață adecvate pentru inovare include punerea în aplicare a unui mediu de reglementare pe termen lung stabil, transparent și previzibil. În mai 2015, Comisia a prezentat pachetul revizuit privind o mai bună legiferare 13 , în care se recunoaște faptul că inovarea trebuie să fie analizată cu atenție în cadrul oricărei noi propuneri legislative. Acest lucru a fost subliniat în concluziile recente ale Consiliului referitoare la „principiul inovării” 14 . În plus, standardele, precum și comercializarea unor tehnologii energetice inovatoare 15 au, de asemenea, o importanță semnificativă.

Reglementarea poate accelera apariția de tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon și poate stimula o mai mare competitivitate, facilitând realizarea unor piețe suficient de mari și mai funcționale, precum și o mai mare certitudine politică. Comisia prezintă, simultan cu prezenta comunicare, un pachet amplu de măsuri legislative și nelegislative în cadrul uniunii energetice. Aceste măsuri vor oferi un cadru clar pentru asimilarea inovațiilor care sunt necesare pentru realizarea obiectivului unei economii competitive cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De exemplu, reorganizarea pieței europene a energiei electrice va sprijini accesul la sursele de energie regenerabilă, va permite o gestionare eficientă a cererii și va debloca piețele energetice integrate la nivel regional; Directiva privind performanța energetică a clădirilor 16 va crea stimulente pentru dezvoltarea unor inovații care să permită realizarea unui parc imobiliar european de clădiri al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero, precum și construirea de cartiere cu bilanț pozitiv de energie până în 2050, iar Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile (RED II) va permite, printre altele, stimularea dezvoltării generației viitoare de soluții bazate pe energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii, al răcirii, al transportului și al energiei electrice.

Actualele propuneri ale Comisiei privind revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) 17 , Regulamentul privind partajarea eforturilor 18 , precum și propunerea de integrare a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) 19 în efortul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră vor stimula, de asemenea, inovațiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Planul de acțiune pentru economia circulară 20 va contribui la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor printr-o mai bună utilizare a materiilor prime și prin reciclarea materiilor prime și a deșeurilor secundare. Rolul corespunzător al bioeconomiei va fi luat în considerare în cadrul viitoarei revizuiri a Strategiei UE în domeniul bioeconomiei și al posibilei actualizări a acesteia. Decarbonizarea transporturilor va fi un element stimulator suplimentar pentru inovare. Recenta Comunicare privind o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon 21 conține un plan de acțiune pentru facilitarea tranziției către o mobilitate cu emisii reduse și oferă noi posibilități pentru inovare, pentru crearea de locuri de muncă și pentru reducerea dependenței energetice a Europei.

În cele din urmă, achizițiile publice pot și ar trebui să constituie un instrument puternic pentru crearea de noi piețe destinate produselor inovatoare. Standardizarea europeană poate continua să sprijine achizițiile publice verzi de produse inovatoare, ajutând autoritățile publice în ceea ce privește elaborarea specificațiilor tehnice necesare. După cum se menționează în Inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora 22 , în 2017 Comisia va introduce măsuri privind achizițiile publice în UE, printre altele, pentru a încuraja statele membre să stabilească obiective de cumpărare ambițioase pentru inovare.

Semnale politice și cadre de reglementare – Măsuri propuse:

Comisia va examina, de asemenea, în momentul revizuirii Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020, modul în care aceste norme, împreună cu normele privind ajutoarele de stat pentru investițiile în cercetare și inovare, permit statelor membre să stimuleze inovarea în tehnologii și soluții destinate obținerii energiei din surse regenerabile.

În Comunicarea intitulată „Energie curată pentru toți europenii”, Comisia stabilește o serie de măsuri menite să contribuie la reorientarea fluxurilor financiare spre tranziția către o energie curată, printre care se numără măsurile de sporire a transparenței în ceea ce privește problema subvențiilor și efectul acestora asupra inovării.

Viitoarele propuneri legislative relevante pentru energia curată și politicile climatice, printre care se numără revizuirea strategiilor pentru perioada de după 2020 privind autoturismele/camionetele și privind camioanele, autobuzele și autocarele 23 , vor face obiectul unei analize aprofundate în ceea ce privește impactul acestora asupra cercetării și inovării.

Viitoarele programe de lucru anuale ale Uniunii referitoare la standardizarea europeană se vor concentra asupra priorităților Uniunii energetice, în special în ceea ce privește decarbonizarea economiei și sprijinul pentru achizițiile publice verzi 24 .

Comisia va examina opțiunile pentru stimularea introducerii pe piață a soluțiilor inovatoare în domeniul energiei curate prin intermediul achizițiilor publice, inclusiv în contextul revizuirii Directivei privind vehiculele nepoluante (Directiva 2009/33/CE), precum și prin dezvoltarea în continuare a unor criterii voluntare privind achizițiile publice verzi.

4.Instrumente financiare pentru stimularea investițiilor sectorului privat

Pentru a construi o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, Europa trebuie să mobilizeze un volum considerabil de investiții 25 . Se estimează că, în 2014, investițiile private în prioritățile în materie de cercetare și de inovare ale uniunii energetice au atins în UE valoarea de 22,9 miliarde EUR. Deși această sumă reprezintă o creștere în comparație cu anii precedenți, o astfel de creștere ar trebui să aibă loc într-un ritm mult mai rapid în vederea atingerii obiectivelor noastre.

UE dispune de un ansamblu de instrumente financiare și de finanțare diferite pentru a sprijini inovațiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Ele vizează întregul lanț valoric al inovării, de la cercetare și dezvoltare la implementarea unor tehnologii aflate în faza de maturitate. După cum s-a subliniat în Comunicarea intitulată „Energie curată pentru toți europenii”, în anii următori va fi esențială stimularea unor noi investiții pentru utilizarea surselor regenerabile mature de energie și a soluțiilor de eficiență energetică. În acest acop, este important ca sprijinul public să fie utilizat pentru a îmbunătăți profilul de risc al proiectelor-cheie și pentru a asigura atât o mai mare vizibilitate, cât și un acces mai ușor și mai raționalizat și posibilități de combinare pentru dezvoltatorii de proiecte, în conformitate cu eforturile orizontale deja întreprinse în contextul Planului de investiții pentru Europa. Fondul european pentru investiții strategice este instrumentul esențial în acest sens: în prezent, peste 25 % din investițiile acestuia în peste 40 de proiecte mobilizează finanțări în sectoarele prioritare ale energiei, mediului și utilizării eficiente a resurselor și se preconizează că acest volum de investiții declanșate va ajunge până la 30 de miliarde EUR. Bazându-se pe succesul Fondului european pentru investiții strategice 26 în primul său an de funcționare, Comisia a propus extinderea duratei acestuia până la sfârșitul anului 2020 și introducerea cerinței ca cel puțin 40 % din proiectele aferente acestui fond în materie de infrastructură și de inovare să contribuie la acțiunile în domeniul climei, al energiei și al mediului, în conformitate cu obiectivele COP21 27 . În plus, instrumentele financiare sunt disponibile și prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene. Statele membre și regiunile au planificat deja investiții pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (6 miliarde EUR) și pentru activități de inovare (5 miliarde EUR) în perioada 2014-2020.

Cu toate acestea, pentru a accelera inovarea în domeniul energiei curate, este, de asemenea, necesar, să se avanseze dincolo de introducerea tehnologiilor aflate în faza de maturitate și să se utilizeze resurse publice pentru sprijinirea tehnologiilor revoluționare și pentru remedierea lacunelor din domeniul finanțării private în fazele inițiale ale ciclului inovării. Noile investiții trebuie să vizeze stadiul critic al dezvoltării soluțiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiente din punct de vedere energetic, astfel încât acestea să treacă din etapa demonstrativă la cea de comercializare. Această etapă necesită, de regulă, investiții substanțiale, dar incertitudinile rămase cu privire la costuri, la performanță și la integrarea pieței generează un risc prea mare pentru investitorii din sectorul privat.

Proiectele demonstrative de pionierat la scară comercială prezintă un risc deosebit de ridicat pentru sectorul privat. Pentru a aborda aceste tipuri de proiecte, Comisia Europeană a lansat anul trecut, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), instrumentul pentru proiecte demonstrative din domeniul energiei 28 , ca parte a inițiativei InnovFin din cadrul programului Orizont 2020. Proiectele demonstrative din domeniul energiei suscită un puternic interes în privința împrumuturilor sau a garanțiilor de împrumuturi destinate tehnologiilor de pionierat, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru obținerea energiei din surse regenerabile și a pilelor de combustie și cu hidrogen.

Comisia încearcă să sporească fondurile publice ale UE prin mobilizarea investițiilor private. În propunerea sa de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, Comisia instituie un fond pentru inovare ca succesor al actualei inițiative NER 300. Implementarea rapidă a Fondului pentru inovare ar trebui să sprijine investițiile în tehnologii extrem de inovatoare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, precum și pentru captarea, stocarea și utilizarea energiei din surse regenerabile și a carbonului. Toate aceste eforturi vor necesita legături puternice cu alte instrumente ale UE, în special cu proiectele demonstrative InnovFin din domeniul energiei, cu Fondul european pentru investiții strategice și cu fondurile structurale și de investiții europene. Viitorul fond pentru inovare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să sprijine investițiile în inovațiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon din domeniul energiei din surse regenerabile, în captarea, stocarea și utilizarea carbonului și în industriile mari consumatoare de energie. Comisia a propus, de asemenea, ca Fondul pentru inovare să fie pus în funcțiune înainte de 2021.

Comisia și Banca Europeană de Investiții vor institui un mecanism de transport mai curat pentru a sprijini implementarea unor soluții de transport bazate pe energii alternative. Produsele financiare și serviciile de consultanță ale BEI vor fi puse la dispoziția entităților publice și private. Proiectele pot fi, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de Mecanismul pentru interconectarea Europei sau de garanția Fondului european pentru investiții strategice.

Pentru a atinge amploarea necesară și pentru a optimiza impactul Fondului european pentru investiții strategice și al altor instrumente financiare, trebuie să existe o rezervă solidă de proiecte inovatoare care să beneficieze de investiții și să fie pregătite pentru piață. În cadrul Fondului european pentru investiții strategice, Comisia a dezvoltat Portalul european pentru proiecte de investiții 29 , care vizează crearea unei legături între promotorii de proiecte din UE și investitorii din întreaga lume. Portalul oferă vizibilitate promotorilor de proiecte care caută investitori potențiali și acces la o rezervă transparentă de proiecte viabile în Uniunea Europeană, precum și un acces ușor la dezvoltatorii și promotorii de proiecte și la investitori.

În plus, parteneriatele public-privat în domeniul cercetării, cum ar fi inițiativa tehnologică comună „Pile de combustie și hidrogen”, CleanSky, cercetarea în domeniul managementului traficului aerian din cadrul cerului unic european, Shift2Rail și Inițiativa pentru bioindustrii (BioBased), precum și parteneriatele contractuale de tip public-privat, cum ar fi cele referitoare la vehiculele ecologice și la industria bazată pe procese sustenabile prin utilizarea eficientă a resurselor și a energiei, reprezintă o sursă importantă de investiții noi, rezultate în urma cofinanțării de către industrie a cercetării și a dezvoltării, și furnizează o rezervă de proiecte. O altă sursă esențială de noi investiții în domeniul energiei curate și de propuneri ulterioare de proiecte gata de a fi finanțate de UE vor proveni de la comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI), în special de la CCI InnoEnergy și de la CCI Climă. Comunitățile de cunoaștere și inovare au un rol esențial în a conecta sursele europene de finanțare în domeniul cercetării și al inovării, cum ar fi programul Orizont 2020 și fondurile structurale și de investiții europene 30 , cu partenerii din sectorul privat, precum și activitățile regionale și locale cu întreprinderile, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii. Activitatea lor va fi extinsă la servicii de consiliere privind accesul la capital, asistență tehnică sau propuneri de modele de afaceri.

Instrumente financiare pentru stimularea investițiilor private – Măsuri propuse

Comisia Europeană depune eforturi pentru a dubla, cel puțin, bugetul proiectelor demonstrative din domeniul energiei din cadrul inițiativei InnovFin , precum și pentru a extinde domeniul de aplicare al acesteia, utilizând fonduri canalizate din diferite surse, precum Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice și alte instrumente. Sunt în curs de dezvoltare sinergii cu alte instrumente , cu scopul de a crea un mecanism consultativ unic pentru a-i orienta pe potențialii investitori și promotori între diferitele instrumente disponibile.

Comisia și Banca Europeană de Investiții vor institui un mecanism de transport mai curat pentru a sprijini implementarea unor soluții de transport bazate pe energii alternative. Pentru a crea o rezervă de proiecte, vor fi promovate inițiative de colaborare specifice, precum noua inițiativă pentru autobuze nepoluante care utilizează combustibili alternativi.

Prin intermediul Portalului european pentru proiecte de investiții și al altor canale, Comisia va aduce o rezervă de proiecte inovatoare în atenția investitorilor din cadrul parteneriatelor public-private sprijinite de Orizont 2020 și a comunităților de cunoaștere și inovare InnoEnergy și Climă ale Institutului European de Inovare și Tehnologie.

5.Finanțarea științei și a tehnologiei din domeniul energiei și adoptarea acesteia pe piață

Uniunea Europeană este un lider mondial și unul dintre cei mai mari finanțatori publici ai cercetării și ai inovării în domeniul energiei curate. Orizont 2020 include o alocare de 5,7 miliarde EUR pentru provocarea societală „energie sigură, curată și eficientă”. Combinate cu alte domenii ale Orizont 2020, peste 10 miliarde EUR din finanțarea destinată energiei sunt dedicate cercetării și inovării în domeniul energiei curate.

Această sumă este completată prin investiții substanțiale din fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv prin strategii de specializare inteligentă 31 . Prin implicarea industriei, a cercetătorilor și a autorităților publice, strategiile de specializare inteligentă contribuie la orientarea sprijinului financiar acordat de statele membre către domeniile cu un puternic potențial de creștere, precum energia cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Pe baza acestui succes, extinderea frontierelor științei și ale cunoașterii reprezintă o condiție necesară pentru a asigura calitatea și impactul investițiilor europene viitoare în economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest aspect este abordat prin diverse elemente ale programului Orizont 2020:

Cercetare fundamentală: Orizont 2020 va continua să finanțeze cercetarea fundamentală inovatoare prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare 32 , care utilizează o abordare ascendentă în cadrul cererilor de propuneri. Din 2007, Consiliul European pentru Cercetare a acordat 248 de granturi pentru proiecte de cercetare în domeniul energiei, corespunzând unei finanțări de aproximativ 500 de milioane EUR din partea UE.

Inovații creatoare de piețe: O nouă măsură urmează să fie introdusă în perioada rămasă din programul Orizont 2020: Comisia va lua în considerare crearea unui Consiliu european pentru inovare 33 , cu scopul de a contribui la generarea de inovații revoluționare care să poată capta și crea noi piețe. Acordând o atenție specială întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii, acest potențial Consiliu european pentru inovare ar completa propunerea de Inițiativă privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora 34 . Obiectivul este de a îmbunătăți probabilitatea de captare, de sprijinire și de intensificare a celor mai interesante exemple de inovații revoluționare creatoare de piețe din Europa într-un mod ascendent și interdisciplinar, inclusiv la confluența tehnologiilor energetice, ale transporturilor și digitale. Un prim set de măsuri va fi introdus în 2017 în cadrul programului Orizont 2020, iar Comisia va depune eforturi pentru a consolida această abordare în cadrul programelor viitoare.

Cercetarea și inovarea bazate pe obiective: Comisia va explora noi abordări inspirate de cele mai bune practici la nivel internațional. Ele includ abordări care combină un mod directiv, bazat pe obiective, pentru identificarea și selecția proiectelor cu impact potențial ridicat, implicarea directă în gestionarea zilnică a proiectului și diferite forme de asistență specifică personalizată, precum și competențe pentru restructurarea sau întreruperea finanțării în cazul în care nu sunt atinse obiectivele convenite [cum ar fi, de exemplu, programul Catapult din Regatul Unit sau organismul Advanced Research Projects Agency Energy (Agenția pentru proiecte de cercetare avansate – Energie) din Statele Unite].

Premii de stimulare: Comisia va utiliza premiile de stimulare ca instrument ascendent menit să genereze inovații revoluționare, oferind concurenților libertatea deplină pentru a concepe cele mai eficace soluții. Această inițiativă se bazează pe experiența acumulată până în prezent în cadrul programului Orizont 2020 (8,25 milioane EUR pentru cinci inovații premiate în curs de introducere din domeniul energiei curate).

Pe lângă accentul pus pe cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate, realizarea obiectivelor prezentei comunicări va necesita implicarea altor domenii:

Cercetarea în domeniul schimbărilor climatice: Orizont 2020 sprijină activitățile de cercetare care vor fi incluse în viitorul raport din 2018 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice. Acest raport va prezenta rezultatele cercetării referitoare la scenariul limitării încălzirii globale la 1,5 °C și va acorda, fără îndoială, o atenție sporită eforturilor care vor fi depuse de UE în viitor. În acest context, o inițiativă europeană privind căile către decarbonizare (European Decarbonisation Pathways Initiative), condusă de un grup la nivel înalt, va stimula știința în cadrul programului Orizont 2020 pentru a contribui la identificarea căilor fezabile și credibile compatibile cu Acordul de la Paris.

Cercetarea spațială: Orizont 2020 sprijină cercetarea cu scopul de a oferi Europei o capacitate globală de a monitoriza emisiile antropice de dioxid de carbon.

Cercetarea în domeniul transporturilor: Orizont 2020 sprijină decarbonizarea sistemului de transport prin îmbunătățirea eficienței energetice a vehiculelor, a electromobilității și a tehnologiilor pentru baterii, trecând la soluții de mobilitate ecologice și recurgând la digitizare pentru eficientizarea transporturilor și a mobilității. Activitățile vor promova apariția unor noi modele de afaceri și a unor standarde și reglementări favorabile inovării, în special în zonele urbane. Acțiunile în materie de cercetare și de inovare vor completa actualele măsuri politice de sprijinire a introducerii tehnologiilor inovatoare ajunse la maturitate, precum cele din domeniul transportului public cu emisii zero sau al sistemelor inteligente de transport.

Științe sociale și umane: Pentru a aprofunda înțelegerea condițiilor comportamentale sau a altor condiții socio-economice legate de acceptarea socială a politicilor climatice și energetice sau de opoziția față de aceste politici, Comisia pune în aplicare, în prezent, o nouă platformă de cercetare energetică. Reunind specialiști în domeniul energetic care provin din sfera științelor sociale și umane, precum și din mai multe domenii tehnice, și implicând toate regiunile Europei, platforma va oferi un impuls absolut necesar activităților interdisciplinare și intersectoriale. Ea va contribui la o mai bună exploatare a potențialului enorm al inovării sociale în domeniul energetic, precum și la depășirea barierelor sociale existente, în vederea avansării de propuneri către factorii de decizie europeni pentru a sprijini realizarea obiectivelor uniunii energetice.

Exemple de proiecte europene de inovare în domeniul energiei curate sprijinite de Orizont 2020:

1. Mecanismul pentru proiectul demonstrativ InnovFin din domeniul energetic a acordat un împrumut de 10 milioane EUR destinat unui proiect demonstrativ de pionierat la scară industrială pentru conceptul WaveRoller al societății finlandeze AW-Energy. Proiectul are scopul de a elimina decalajul dintre stadiul demonstrativ și utilizarea comercială a transformării energiei valurilor în energie electrică, care prezintă un înalt potențial comercial la nivelul pieței mondiale.

2. Banca Europeană de Investiții a acordat un împrumut de 20 de milioane EUR de cvasicapital firmei Heliatek din Germania în cadrul programului InnovFin – Finanțarea creșterii întreprinderilor de dimensiune intermediară. Societatea a inventat și a brevetat o tehnologie unică pentru producerea de filme solare generatoare de electricitate (Heliafilm®) care utilizează energia fotovoltaică organică (OPV) și care pot fi integrate în sticlă sau în elementele fațadelor sau pot fi aplicate pe acoperișuri.

3. Proiectului ELIPTIC (electrificarea transportului public în orașe) i s-au alocat 6 milioane EUR din programul Orizont 2020 pentru explorarea posibilităților de electrificare a transportului public urban prin optimizarea utilizării infrastructurii existente din orașele europene, transformând astfel transportul public în componenta principală a mobilității electrice, o strategie care va permite reducerea consumului de combustibili fosili și îmbunătățirea calității aerului.

Pentru ca Europa să devină un lider în domeniul surselor regenerabile de energie, principalele blocaje care trebuie abordate vizează integrarea surselor regenerabile de energie în sistemul energetic, precum și elaborarea unor soluții de stocare avansate, menite să asigure o aprovizionare stabilă cu energie pentru gospodării și industrie. De asemenea, pentru a face un pas important către punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc”, trebuie abordată decarbonizarea parcului imobiliar al UE, întrucât acesta este responsabil pentru mai mult de 40 % din cererea finală de energie a UE. În plus, sistemul de transport prezintă un potențial enorm de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, dar în acest sens este nevoie de soluții de stocare și de inovare digitală pentru a sprijini serviciile de transport și de mobilitate inteligente.

O prioritizare solidă poate contribui la crearea unui impact durabil și la valorificarea posibilităților de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, precum și la creșterea competitivității industriale și la exploatarea oportunităților de export. Pentru aceasta este necesar să se acorde atenție inovațiilor care permit un grad mai ridicat de penetrare a tehnologiilor destinate obținerii energiei din surse regenerabile și economii mai mari de energie și care au relevanță directă pentru cetățeni, permițând participarea acestora la tranziția energetică sau sporind accesibilitatea acesteia. Bazându-se pe progresele deja realizate în cadrul Planului strategic integrat privind tehnologiile energetice, Comisia intenționează să concentreze cu mai multă claritate viitoarea finanțare disponibilă în cadrul programului Orizont 2020 în jurul a patru priorități strategice interconectate, toate acestea depinzând de digitizare ca factor-cheie:

1) Decarbonizarea parcului imobiliar al UE până în 2050: de la clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero la cartiere cu bilanț energetic pozitiv: După cum s-a subliniat în cadrul Inițiativei privind clădirile 35 a Comisiei Europene, clădirile reprezintă o parte esențială a tranziției către o energie curată care are loc în Europa. Deși UE este deja lider mondial în domeniul sistemelor de inovare pentru clădiri, cercetarea și inovarea în acest domeniu trebuie să rămână o prioritate de vârf pentru a extinde și mai mult această poziție de lider în viitor. Parcul imobiliar al UE reprezintă o suprafață totală de aproximativ 25 de miliarde m² 36 . Clădirile consumă 40 % din cererea finală de energie a UE, mai mult decât orice alt sector, dar clădirile reprezintă, de asemenea, un potențial ridicat de economisire a energiei și, de îndată ce sunt renovate și modernizate (garantând luarea în considerare a energiei încorporate), ele pot contribui la generarea de energie suplimentară din surse regenerabile sau la asigurarea unei capacități esențiale de stocare a energiei.

2) Consolidarea rolului de lider al UE în ceea ce privește sursele regenerabile de energie: Pentru ca sursele regenerabile de energie să devină sursa dominantă de producție a energiei primare și a energiei electrice, este necesară o mai mare integrare a sistemelor și dezvoltarea următoarei generații de tehnologii destinate obținerii energiei din surse regenerabile, inclusiv a potențialelor elemente decisive 37 . Acestea constituie, de asemenea, o cerință prealabilă pentru transformarea sectoarelor cu emisii ridicate de carbon, cum ar fi sectorul transportului, unde sunt necesare stimulente puternice pentru a inova în direcția formelor alternative de energie (de exemplu, energia electrică din surse regenerabile, biocombustibilii avansați și alți combustibili sintetici derivați din utilizarea dioxidului de carbon și a altor gaze cu efect de seră reutilizate). Aceasta include un sprijin special acordat cercetării și inovării, în strânsă colaborare cu industria, pentru ca Europa să își mențină poziția de lider mondial în domeniul tehnologiilor destinate obținerii energiei din surse regenerabile.

3) Dezvoltarea unor soluții integrate și accesibile din punct de vedere financiar pentru stocarea energiei: Pentru a facilita și a permite tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon (inclusiv în sectorul transporturilor), bazat în mare parte pe sursele regenerabile de energie, UE trebuie să accelereze integrarea deplină a dispozitivelor de stocare (chimice, electrochimice, electrice, mecanice și termice) în sistemul energetic, la scară domestică, comercială și de rețea 38 .

4) Electromobilitatea și o mai bună integrare a sistemului de transport urban: Dezvoltarea și introducerea rapidă a următoarei generații de vehicule electrice bazate pe un design avansat al bateriilor și pe noi sisteme de propulsie, o infrastructură de reîncărcare inovatoare și modelele și serviciile de afaceri conexe sunt elementele-cheie ale viitoarei mobilități cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și ale unui sistem de transport urban mai integrat, care folosește noile tehnologii digitale și sistemele globale de navigație prin satelit europene pentru a îmbunătăți eficiența energetică. 39

Impactul programului Orizont 2020 asupra acestor patru priorități strategice interconectate va fi consolidat și mai mult prin intermediul sinergiilor cu investițiile aferente fondurilor structurale și de investiții europene.

Finanțarea științei și a tehnologiei din domeniul energiei și adoptarea acesteia pe piață – Măsuri propuse

Pentru a atinge obiectivul referitor la transformarea UE în liderul mondial al soluțiilor în materie de energie curată, finanțarea din bugetul UE trebuie să se concentreze pe inovarea revoluționară, pe inovarea incrementală și pe o serie de proiecte specifice cu impact puternic. Pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv:

Comisia va examina modalități de consolidare a actualelor abordări ascendente în materie de inovare din cadrul programului Orizont 2020 și va explora alte mecanisme, inclusiv un potențial Consiliu european pentru inovare. Astfel, ea va contribui la o mai bună sprijinire a potențialelor tehnologii, inovații și modele de afaceri disruptive, inclusiv a inovațiilor revoluționare pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon care nu sunt prevăzute în finanțarea strategică bazată pe obiective.

Comisia intenționează să utilizeze peste 2 miliarde EUR din programul de lucru al Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020 cu scopul de a sprijini proiecte de cercetare și de inovare în patru domenii prioritare: 1) decarbonizarea parcului imobiliar al UE până în 2050: de la clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero la cartiere cu bilanț energetic pozitiv; 2) consolidarea rolului de lider al UE în ceea ce privește sursele regenerabile de energie (SRE); 3) dezvoltarea unor soluții integrate și accesibile din punct de vedere financiar pentru stocarea energiei; 4) electromobilitatea și o mai bună integrare a sistemului de transport urban. Aceasta reprezintă o creștere cu 35 % a bugetului anual față de nivelurile din 2014-2015 în cele patru domenii în cauză.

Comisia va intensifica sprijinul acordat din fondurile ESI prin intermediul platformelor tematice de specializare inteligentă, în special al celor privind energia și modernizarea industrială, ca punct de pornire pentru ca inovarea regională și grupurile industriale să poată lucra la proiecte de investiții concrete, în domenii precum tehnologiile digitale, tehnologiile generice esențiale și eficiența energetică. Cele patru domenii prioritare vor fi mai bine vizate, mobilizând părțile interesate din sectorul public și din cel privat, în sinergie cu alte instrumente și sisteme de finanțare ale UE.

În contextul actualelor instrumente și norme de finanțare ale programului Orizont 2020, Comisia va înființa un proiect-pilot care va combina o abordare directivă, bazată pe obiective, pentru identificarea și selecția proiectelor cu impact potențial ridicat, implicarea directă în gestionarea zilnică a proiectului și diferite forme de asistență specifică personalizată, precum și actualele competențe pentru restructurarea sau întreruperea finanțării în cazul în care nu sunt atinse obiectivele convenite. Proiectul va sublinia efectele rapide obținute și relevanța pentru piață.

Comisia intenționează să creeze un premiu emblematic de stimulare a inovării în domeniul energetic, având o valoare cuprinsă între 5 și 10 milioane EUR, pentru a recompensa o inovație revoluționară, de exemplu în unul dintre următoarele domenii: (1) fotosinteza artificială, (2) proiectarea și construirea unor clădiri cu costuri reduse și cu un consum de energie aproape egal cu zero, (3) regimul comunitar de comerț cu energie sau (4) inovarea socială în materie de energie și/sau de transport la nivel de oraș.

6.Valorificarea rolului Europei la nivel mondial

În conformitate cu prioritatea Comisiei de a fi un actor mai puternic pe plan mondial, Europa trebuie să sporească valoarea rolului său de militant global pe teme climatice și de pionier în domeniul soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de carbon, pentru a se asigura că rămâne în centrul lanțurilor valorice globale, cu beneficii conexe pentru industria sa prelucrătoare și pentru exporturile de la nivel mondial. Finanțarea proiectelor vizând combaterea schimbărilor climatice și punerea în aplicare a angajamentelor naționale stimulează cooperarea tehnologică la nivel mondial și crearea de oportunități de afaceri pentru întreprinderile europene. Acordul de la Paris subliniază rolul cercetării și al inovării, în special în cooperare cu țările în curs de dezvoltare și cu economiile emergente, pe baza observării sistemice.

Necesitățile energetice globale din ce în ce mai accentuate, în special pe piețele emergente, prezintă pentru întreprinderile europene oportunități importante de a exporta tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv, dacă este cazul, inovații axate pe obținerea de economii, adaptate la condițiile locale. Sunt necesare noi parteneriate strategice, în special cu economiile emergente, pentru a impulsiona inovarea și a crea piețe.

Cooperarea strânsă cu partenerii internaționali are o valoare strategică deosebită. Acest aspect a fost subliniat prin decizia din 2016 a Comisiei Europene de a se alătura, în numele UE, inițiativei „Misiunea inovare” 40 care a fost lansată cu ocazia COP 21. În prezent, sunt membri 22 de țări (dintre care opt sunt state membre ale UE) și UE, acestea angajându-se să dubleze, pe o perioadă de cinci ani, finanțarea publică pentru cercetarea în domeniul energiei curate. „Misiunea inovare” va contribui la inversarea tendinței de reducere a cheltuielilor publice alocate cercetării din domeniul energiei curate, care sunt încă sub nivelul lor maxim înregistrat anterior 41 și cu mult sub nivelurile mult mai ridicate necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. În plus, aceasta va alinia orientarea cheltuielilor publice la inițiativele marilor investitori privați, de exemplu prin interacțiunea cu Breakthrough Energy Coalition 42 (Coaliția energetică inovatoare). UE va juca un rol principal în „Misiunea inovare” și se va concentra în mod specific pe realizarea de sinergii cu Breakthrough Energy Coalition. Membrii „Misiunii inovare” au identificat șapte obiective legate de inovare, care sunt esențiale pentru edificarea unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon. UE va coordona Converting Sunlight Innovation Challenge (Obiectivul de inovare în domeniul transformării energiei solare) pentru a crea combustibili solari stocabili, precum și Affordable Heating and Cooling of Buildings Innovation Challenge (Obiectivul de inovare pentru soluții de încălzire și răcire a clădirilor la prețuri accesibile). Ea va participa activ și la celelalte eforturi legate de inovare, în strânsă cooperare cu alți membri ai „Misiunii inovare”.

Prin dimensiunea sa internațională, prin consolidarea parteneriatelor strategice de cercetare și prin schimbul de cunoștințe, competențe, tehnologie și personal calificat cu țări-cheie, Comisia Europeană va continua să sprijine țările în curs de dezvoltare și emergente în tranziția lor energetică, contribuind astfel la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (în special numărul 7 „Energie la prețuri accesibile și ecologică” și numărul 13 „Acțiuni în domeniul climei”). În special, propunerea recent adoptată privind un Plan european de investiții externe, împreună cu Fondul european pentru dezvoltare durabilă 43 al acestuia, vizează atragerea investițiilor private în țările africane, care pot fi de o importanță crucială în dezvoltarea infrastructurilor energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în sprijinirea de soluții energetice inovatoare. Aceste activități vor fi strâns legate de cooperarea internațională a Europei în domeniul climei, al comerțului și al dezvoltării. În mod similar, UE își va utiliza instrumentele de politică comercială și de asistență tehnică aferentă pentru a încuraja țările terțe să adopte soluții neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei.

Comisia Europeană este activă pe mai multe fronturi, pentru a garanta că cercetarea și inovarea europeană sunt „deschise către lume” 44 . Urmând această abordare, Orizont 2020 are printre obiective favorizarea colaborării strânse dintre cercetătorii și inovatorii din țările în curs de dezvoltare și cei europeni, pentru dezvoltarea de tehnologii și de soluții energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon care sunt cel mai bine adaptate la situația locală. Acest lucru va spori oportunitățile de piață pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, va sprijini exporturile UE și va consolida capacitățile țărilor în curs de dezvoltare, profitând de colaborarea științifică internațională pentru a introduce noi tehnologii pe piață.

Rețeaua întreprinderilor europene, creată în 2008 pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii să exploateze la maximum oportunitățile de afaceri din UE și din afara acesteia, ar trebui, de asemenea, să ofere asistență suplimentară întreprinderilor din UE care dezvoltă soluții inovatoare în domeniul energiei curate printr-un domeniu de aplicare extins.

Valorificarea rolului Europei la nivel mondial – Măsuri propuse:

Comisia va colabora cu statele membre, astfel încât Uniunea Europeană să îndeplinească un rol important în cadrul inițiativei globale „Misiunea inovare”. Aceasta va coordona Converting Sunlight Innovation Challenge (Obiectivul de inovare în domeniul transformării energiei solare) pentru a crea combustibili solari stocabili, precum și Affordable Heating and Cooling of Buildings Innovation Challenge (Obiectivul de inovare pentru soluții de încălzire și răcire a clădirilor la prețuri accesibile), și va participa activ la celelalte programe legate de inovare. Comisia va pune accentul pe realizarea de sinergii cu sectorul privat, inclusiv prin Breakthrough Energy Coalition.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a lansa unul sau două programe comune de implantare a tehnologiilor în țările în curs de dezvoltare, în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, punând un accent deosebit pe Africa, în calitate de partener privilegiat în perspectiva reuniunii la nivel înalt UE-Africa din 2017. Astfel de programe vor agrega cercetarea și inovarea cu consolidarea capacităților în țara-gazdă, deoarece ambele componente sunt elemente indispensabile pentru obținerea succesului pe teren. Contribuția financiară a UE va consta în contribuții provenind din cadrul programului Orizont 2020 și/sau al programelor de cooperare pentru dezvoltare, după caz. Inițiativa va fi completată de asistență tehnică în situațiile în care aceasta este necesară.

Rețeaua întreprinderilor europene va fi extinsă la alte piețe din țări terțe pentru a facilita cooperarea între întreprinderi, transferul de tehnologie, transferul de cunoștințe și cooperarea în cadrul proiectelor de cercetare în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, sectoarele privilegiate fiind mediul, energia din surse regenerabile și construcțiile durabile.

7.Actori-cheie în tranziția energetică

Pentru a crea un impact durabil și pentru a garanta adoptarea soluțiilor inovatoare care vor fi sprijinite de Comisie prin această strategie, cetățenii, orașele, regiunile și statele membre joacă un rol esențial.

Cetățenii sunt esențiali pentru adoptarea cu succes a soluțiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de la contoarele inteligente din locuințe la parcurile eoliene de mari dimensiuni. Găsirea unor modalități noi și mai bune de a implica cetățenii Europei în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de a exprima nivelurile actuale ridicate ale sprijinului popular este de o importanță crucială. Cetățenii mai implicați își asumă o mai mare responsabilitate în ceea ce privește securitatea energetică proprie și cea a UE și contribuie la procesul de definire a unor modele de afaceri noi și originale.

Regiunile și zonele urbane sunt cele mai potrivite pentru testarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare integrate în legătură directă cu cetățenii. Bazându-se pe sprijinul specific acordat regiunilor și orașelor de politica regională a UE, de Agenda urbană a UE și, în prezent, după Habitat III, de Noua agendă urbană globală, de Convenția mondială a primarilor 45 , de Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente și de rețeaua CIVITAS 46 , orașele și regiunile Europei au jucat un rol important în ceea ce privește promovarea asumării responsabilității pentru tranziția energetică și stimularea inovării climatice sau energetice de la bază. În plus, rețelele de cartiere, de orașe și de regiuni pot contribui la difuzarea celor mai bune practici și la punerea în comun a resurselor și a investițiilor. În acest sens, sprijinul acordat orașelor inteligente și sustenabile prin intermediul platformelor de specializare inteligentă și al programului Orizont 2020 trebuie extins pentru a include aspecte globale ale orașelor, cu scopul de a dezvolta în continuare rezultatele obținute. Inițiative precum aria de intervenție „Orașe inteligente și sustenabile” a programului Orizont 2020, inițiativa de programare comună „Europa urbană” și inițiativa „Acțiuni inovatoare urbane” 47 , precum și Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente ar trebui să fie raționalizate și extinse în mod sistemic, pentru a stimula dezvoltarea și adoptarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele societății urbane. O mai bună măsurare și partajare a datelor, precum și dezvoltarea unui număr mai mare de sisteme interoperabile și de garanții asociate de securitate a datelor și de protecție a vieții private sunt esențiale în acest sens.

Prin intermediul ecosistemelor lor urbane legate de inovare („orașe inteligente”), al platformelor lor de investiții pentru proiectele în materie de eficiență energetică sau de surse regenerabile de energie la scară mică, precum și al activităților lor de promovare a unor soluții de transport urban mai ecologice, orașele sunt indispensabile pentru sprijinirea adoptării inovațiilor din domeniul energiei curate care sunt promovate prin acțiunile descrise în prezenta comunicare.

Pe lângă orașe și regiuni, statele membre sunt esențiale pentru stimularea tranziției energetice. Există diferite mecanisme menite să coordoneze activitățile de cercetare și de inovare ale UE din domeniul energiei cu cele ale statelor sale membre sau să adapteze mai bine sprijinul acordat de sectorul public cu cel furnizat de sectorul privat. Cu toate acestea, este posibilă o creștere a eficienței și se pot realiza sinergii mai mari.

Planul strategic privind tehnologiile energetice, care include 28 de state membre și patru țări asociate, precum și părțile interesate din sectorul industrial și din mediul academic, este o componentă esențială a structurii de guvernanță a uniunii energetice. Prin coordonarea activităților lor respective și prin crearea unor sinergii mai mari, Planul strategic privind tehnologiile energetice a permis dublarea investițiilor anuale totale de cercetare și dezvoltare în tehnologiile prioritare ale planului în ultimii ani. Au fost stabilite obiective comune în materie de cercetare și de inovare în zece domenii de acțiune prioritare pentru a intensifica investițiile coordonate sau comune, reflectând un nivel din ce în ce mai ridicat de angajament. În mod analog, în ceea ce privește transportul, Agenda strategică de cercetare și inovare în domeniul transporturilor este în curs de înființare, ea fiind structurată în jurul a șapte foi de parcurs pregătite de experți și a unui mecanism de guvernanță corespunzător, menit să sprijine și să accelereze activitățile de cercetare, de inovare și de utilizare. Atât Planul strategic privind tehnologiile energetice, cât și Agenda strategică de cercetare și inovare în domeniul transporturilor vor oferi structuri importante de coordonare cu acțiunile descrise în prezenta comunicare, sprijinind punerea lor în aplicare și creând sinergii pentru a obține impactul dorit.

Actori-cheie în tranziția energetică – Măsuri propuse:

Comisia va colabora cu statele membre prin intermediul structurilor de guvernanță ale uniunii energetice, în special prin intermediul Planului SET, pentru a alinia investițiile statelor membre în cadrul celor patru domenii prioritare menționate în secțiunea 5 și pentru a explora posibilitățile de elaborare a unor proiecte importante de interes european comun.

Guvernanța uniunii energetice va garanta că obiectivele și măsurile naționale în materie de cercetare, de inovare și de competitivitate sunt stabilite în planurile naționale integrate privind clima și energia și că obiectivele, politicile și măsurile sunt coerente cu obiectivele UE. În plus, rapoartele intermediare integrate bienale și rapoartele privind starea uniunii energetice vor asigura controlul și monitorizarea necesară.

Comisia va crea o structură specifică de guvernanță cu statele membre cu privire la Agenda strategică de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, pentru a alinia planurile strategice referitoare la acțiunile de cercetare și de inovare pe termen lung în domeniul transportului și pentru a le corela mai bine cu sectorul energiei și cu tehnologiile digitale.

Comisia va încuraja schimbul și extinderea celor mai bune practici și a proiectelor demonstrative urbane inteligente, durabile și favorabile incluziunii, inclusiv a celor care beneficiază de sprijin în cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente și al Acțiunilor inovatoare urbane. În acest scop, se vor utiliza, de asemenea, datele și produsele rezultate din programul Copernicus de observare a Pământului al Comisiei Europene.

8.Concluzii

Măsurile de politică prezentate în prezentul document constituie nucleul pilonului de cercetare și de inovare al uniunii energetice. Ele constituie o parte integrantă a pachetului mai amplu de „măsuri de facilitare” necesare pentru a stimula tranzițiile către o energie curată, care sunt descrise în comunicarea „Energie curată pentru toți europenii” publicată astăzi. Comisia va depune eforturi pentru a pune în aplicare aceste măsuri în perioada rămasă a mandatului său și va prezenta progresele înregistrate în cadrul raportului său anual privind starea uniunii energetice.

(1) 1 600 de miliarde 4 400 de miliarde Previziunile de pe piața mondială privind soluțiile eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon variază de la EUR la EUR pe an, cu un potențial ridicat de creștere în special în afara Europei.

(2)

A se vedea Calea de urmat după Acordul de la Paris, COM(2016) 110 final.

(3) Scaling up innovation in the Energy Union to meet new climate, competitiveness and societal goals Europa este lider în privința brevetelor cu valoare ridicată de tehnologii pentru atenuarea schimbărilor climatice. A se vedea (Intensificarea inovării în Uniunea energetică pentru a îndeplini noile obiective climatice, de competitivitate și societale) (i24C, 2016), p. 35.

(4) COM(2016)860.

(5) COM(2014) 903, Un Plan de investiții pentru Europa.

(6) C(2015) 6317 final, Către un Plan strategic integrat privind tehnologiile energetice (SET): Accelerarea transformării sistemului energetic european

(7) În sistemul energetic al UE, inovarea nu implică doar noi tehnologii, ci și noi modele și servicii economice disruptive, inovare societală și noi mecanisme politice și financiare. A se vedea Scaling up innovation in the Energy Union to meet new climate, competitiveness and societal goals (Intensificarea inovării în Uniunea energetică pentru a îndeplini noile obiective climatice, de competitivitate și societale) (i24C, 2016), p. 14.

(8) COM(2016) 601 final, Uniunea piețelor de capital - Accelerarea reformelor.

(9)

A se vedea Open innovation, open science, open to the world (Inovare deschisă, știință deschisă, deschidere către lume), 2016, Comisia Europeană, ISBN 978-92-79-57346-0.

(10) SWD(2016) 420.

(11) COM(2016)864.

(12) COM(2016)860

(13) COM(2016) 615 final, O mai bună legiferare: rezultate mai bune pentru o Uniune mai puternică

(14) Concluziile Consiliului Competitivitate din mai 2016.

(15) Verificarea tehnologiilor de mediu prevede verificarea de către terți a performanței tehnologice. A se vedea http://ec.europa.eu/environment/ecoap/etv/

(16) DIRECTIVA 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor.

(17) COM/2015/0337 final - 2015/0148 (COD).

(18) COM/2016/0482 final - 2016/0231: Regulamentul privind partajarea eforturilor.

(19) COM(2016) 479 final 2016/0230 (COD).

(20) COM/2015/0614 final: Închiderea buclei - Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară.

(21) COM(2016) 501 final.

(22) COM(2016) 733 final.

(23) A se vedea Programul de lucru al Comisiei pentru 2017, anexa I, COM(2016)710 final.

(24) A se vedea COM (2008) 400.

(25) A se vedea World Energy Outlook (Perspective energetice mondiale), 2016.

(26) COM(2014) 903, Un Plan de investiții pentru Europa.

(27) COM(2016) 581 final.

(28) http://www.eib.org/products/blending/innovfin/ În ceea ce privește proiectele demonstrative din domeniul energiei, a se vedea

(29) https://ec.europa.eu/eipp/desktop/ro/index.html Portalul european pentru proiecte de investiții:

(30) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(31) http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/

(32) În ceea ce privește CEC, a se vedea https://erc.europa.eu

(33) Titlu provizoriu.

(34) A se vedea comunicarea intitulată „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora”, COM(2016) 733 final.

(35) COM(2016) 860, anexa I.

(36) Europe’s buildings under the microscope A se vedea (Clădirile Europei sub microscop) (2011).

(37) Evaluarea impactului Perspectivei Energetice 2050, SEC(2011) 1565/2, partea ½ A se vedea scenariul „O pondere crescută a energiei din surse regenerabile” din: .

(38) Sprijinul actual al UE pentru cercetarea și inovarea în domeniul stocării este oferit în principal ca parte a activităților privind rețelele inteligente din cadrul Planului SET și în contextul întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen”.

(39) COM(2016) 501 final A se vedea comunicarea intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, .

(40) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-2063_it.htm Comunicat de presă, 3 iunie 2016, Uniunea Europeană aderă la „Misiunea inovare”, o inițiativă globală privind energia curată:

(41) Cheltuieli publice pentru cercetare și dezvoltare în sectorul energetic în țările membre ale AIE , OCDE/AIE (2015).

(42) Breakthrough Energy Coalition este un grup de peste 20 de investitori din diferite țări, care a lansat o inițiativă în comun cu inițiativa „Misiune inovare” cu scopul de a investi în cercetarea din domeniul energiei curate.

(43) A se vedea COM/2016/0581.

(44) A se vedea Open innovation, open science, open to the world (Inovare deschisă, știință deschisă, deschidere către lume), 2016, Comisia Europeană, ISBN 978-92-79-57346-0.

(45) http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html A se vedea .

(46) CIVITAS este un program conceput cu scopul de a permite orașelor să învețe unele de la altele și de a facilita schimbul de idei.

(47) http://www.uia-initiative.eu/